English Alphabet

ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE
PHONETIC SYMBOLS)
Subcapitole: 1. Alfabetul
2. Simbolurile fonetice
1. ALFABETUL (THE ALPHABET)
A [ei] B [bi] C [si] D [di] E [i:] F [ef]

G [d.i] H [eit.] I [ai] J [d.ei] K [kei] L [el]
M [em] N [en] O [.u] P [pi:] Q [kju:] R [ar]
S [es] T [ti:] U [ju:] V [vi:] W [d.b.l ju:]
X [eks] Y [wai] Z [zed]
2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS)
De ce ne trebuie simbolurile fonetice?

Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a ntelege mai bine cum se pronunta un cuvnt atunci
cnd l vedem n dictionar. Aceasta introducere si propune o mai buna transmitere si receptare a
sunetelor limbii engleze si a simbolurilor fonetice corespunzatoare prin echivalarea aproximativa
a respectivelor sunete cu cele ale limbii romne.
a)Vocalele (the vowels):

Sunetul n limba engleza Exemplu de cuvnt n limba Sunetul aproximativ n
(the sound in English) engleza limba romna si pronuntia
(Example of English din romna a cuvntului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[i:] See [si:] (= a vedea) [ii] [sii]

[I] His [hIz] (= al lui) [i] [hiz]
[i] Twenty [twenti] (=20) [i] [tuenti]
[e] Ten [ten] (= 10) [e] - [ten]
[] Stamp [stmp] (= timbru) [e-a] (ntre e si a)
[steamp]
[a:] Father [fa:.] (B.E*)/ [aa] [faa+ z peltic (cu
[fa:.r] (A.E) (= tata) limba ntre dinti) +
[o] Hot [hot] (= fierbinte) [o] [hot]
[o:] Morning [mo:ni.] (= [oo] [moo + nin

dimineata)
[u] Football [futbo:l] (= fotbal) [u] [futbool]
[u:] You [ju:] (= tu) [uu] [iuu]
[] Sun [sn] (= soare) [a] [san]
[: ] sau [3:] Learn [l:n] sau [l3:n] (= a [] [ln]
nva)
[] Letter [let] (= liter, [] [let]
scrisoare)
b) Diftongii (doua vocale mpreuna) Diphthongs (two vowels together)

Romanian and the
the English word)
[ei] Name [neim] (= nume) [ei] [neim]
[u] No [nu] (=nu) [u] [nu]
[ai] My [mai] ( = al meu) [ai] [mai]
[au] How [hau] (= cum) [au] [hau]
[oi] Boy [boi] (= biat) [oi] [boi]
[i] Hear [hi] (= a auzi) [i] [hi]
[e] Where [we] (= unde) [e] [ue] / [uer]
[u] Tour [tu] (= tur) [u] [tu] / [tur]
c) Consoanele (the consonants)

Romanian and the
the English word)
[p] Pen [pen] (= stilou) [p] [pen]
[b] Big [big] (= mare) [b] [big]
[t] Tea [ti:] (= ceai) [t] [tii]
[d] Do [du:] (= a face) [d] [duu]
[k] Cat [kt] (=pisica) [c] [chet]
[g] Go [gu] (= a merge) [g] [gu]
[f] Four [fo:] (= 4) [f] [foo]
[v] Very [veri] (= foarte) [v] [veri]
[s] Son [sn] (= fecior, copil) [s] [san]
[z] Zoo [zu:] (=gradina zoologica) [z] [zuu]
[l] Live [liv] (= a trai, a locui) [l] [liv]
[m] My [mai] (= al meu) [m] [mai]
[n] Near [ni] (= lng) [n] [nia]
[h] Happy [hpi] (= fericit) [h] [hepi]
[r] Red [red] (= rosu) [r]- [red]
[j] Yes [jes] (= da) [i] [ies]
[w] Want [want] (= a vrea) [u] [uant]
[] Thanks [ks] (= [s peltic, pronunat cu
mulumesc) limba ntre dini] [encs]
[] The [] (= articolul [z s peltic, pronunat cu
hotrt] limba ntre dini] []
[] She [i:] (= ea) [] [ii]
[3] Television [telivi3n] (= [j] - [telivijn]
televiziune)
[t] Child [taild](= copil) [ce/ci] [ciaild]
[d3] German [d3:mn] [ge/gi] [ge-mn]
[] English [igli] (=Englez()) [ni/ng] [ingli]
5
CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)
GRAMATICA NOTIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR BASICS)
Obiective specifice: Prin capitolul de fata studentul ncepator va deprinde competenta de
a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza n situatiile
corespunzatoare. De asemenea, va nvata cum se formeaza timpurile verbale, vorbirea
indirecta, diateza pasiva, pronumele, ordinea adjectivelor, si pluralul substantivelor
Subcapitole: 1. Verbele auxiliare to be, to do, to have
2. Reguli de formare timpurile
3. Vorbirea indirecta
4. Diateza pasiva
5. Pronumele
6. Articolul
7. Pluralul substantivelor
8. Ordinea adjectivelor
1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): TO BE (A FI), TO DO
(A FACE) , TO HAVE (A AVEA)
Ce sunt verbele auxiliare?
Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ
(ntrebarile) si de negativ n limba engleza.
n aceasta introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu
(present simple) si la trecut (past tense simple), att cu forma lunga (long form), ct si cu
forma scurta (short form), care este cea mai utilizata n limba engleza, att n cea scrisa
ct si n cea vorbita. Se va da pentru fiecare caz in parte att transcrierea fonetica
specifica limbii engleze, ct si o echivalare n limba romna.
a) Verbul to be (The verb to be [tu: bi:] = a fi
1. Prezentul simplu (Present Simple)
a) Afirmativ (Affirmative / Statements)
Prezentul simplu, afirmativ,
limba engleza, forma lunga
(Present simple,
limba romna (Present
simple,
limba engleza, forma scurta
(Present simple,
6
affirmative/statement, long
form, English version)
affirmative/statement,
Romanian version)
affirmative/statement, short
I am [ai m] / [ai em] (Eu) sunt (I = eu) Im [aim]
You are [ju: a:r] / [iu ar] (Tu) esti (you = tu) Youre [iur]
He is [hi: iz] / [hi iz] (El) este (he = el) Hes [hiz]
She is [.i: iz] / [sii iz] (Ea) este (she = ea) Shes [siz]
It is [ it iz] / [it iz] (El/ea) este (it = el/ea cnd
ne referim la obiecte,
lucruri din natura sau
bebelusi)
Its [it]
We are [wi: a:r]/ [uii ar] (Noi) suntem (we = noi) Were [uiar]
You are [ju: a:r] / [iu ar] (Voi) sunteti (you = tu, voi) Youre [iur]
They are [ei a:r] / [zei ar] Ei/ele sunt (they = ei/ele) Theyre [zeiar]
b) Negativul (Negative)
Prezentul simplu, negativ,
(Present simple, negatives,
long form, English version)
simple, negatives,
Romanian version)
short form, English version)
I am not (Eu) nu sunt Im not
You are not (Tu) nu esti You arent
He is not (El) nu este He isnt
She is not (Ea) nu este She isnt
It is not (El/ea) (obiect) nu este It isnt
We are not (Noi) nu suntem We arent
You are not (Voi) nu sunteti You arent
They arent (Ei/ele) nu sunt They arent
c) Interogativul (Interrogative/ Yes/No Questions)
Prezentul simplu, interogativ, limba
engleza, (Present simple, yes/no
questions, English version)
romna (Present simple, yes/no
questions, Romanian version)
Am I..? Sunt (eu).?
Are you..? Esti (tu)?
Is he? Este (el).?
Is she.? Este (ea).?
Is it.? Este el/ea (obiecte)..?
Are we..? Suntem (noi).?
Are you.? Sunteti (voi)?
Are they.? Sunt (ei).?
7
!!! ATENTIE!!!
Dupa cum observati, forma de interogativ prezent a verbului to be, se formeaza
prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb),
pentru ca la interogativ sa avem nti am (verbul) si apoi I (subiectul). Pentru a forma
negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, asadar I (subiect) + am (verb), la care
vom adauga marca negatiei, adica not. Deci I am not.
2. Timpul trecut (Past Tense Simple)
a) Afirmativul (Affirmative/ Statements)
Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
engleza (Past Tense Simple,
affirmative/statments, English version)
Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
romna (Past Tense Simple,
affirmative/statments, Romanian version)
I was [ai woz]/[w.z] (forma slaba) / [ai
uaz]
(Eu) am fost
You were [ju: w.:r] / [iu: uaar] (Tu) ai fost
He was [hi: w.z] / [hii uaz] (El) a fost.
She was [.i: w.z] / [sii uaz] (Ea) a fost.
It was [it w.z]/ [it uaz] (El/ea) (obiecte) a fost.
We were [wi: w.:r] / [uii uaar] (Noi) am fost.
You were [ju: w.:r] / [iu: uaar] (Voi) ati fost.
They were [ei w.:r]/ [zei uaar] (Ei/Ele) au fost.
b) Negativul (Negatives)
Timpul trecut, forma de
negativ, forma lunga, limba
negatives, long form,
English version)
negativ, limba romna (Past
Tense Simple, negatives,
Romanian version)
negativ, forma scurta, limba
negatives, short form,
English version)
I was not (Eu) nu am fost I wasnt
You were not (Tu) nu ai fost You werent
He was not (El) nu a fost. He wasnt
She was not (Ea) nu a fost. She wasnt.
It was not. (El/ea) (obiecte) nu a fost. It wasnt.
We were not. (Noi) nu am fost. We werent.
You were not (Voi) nu ati fost. You werent
They were not. (Ei/ele) nu au fost. They werent.
c) Interogativul (Interrogative/ Yes/No Questions)
Timpul trecut, interogativ, limba engleza,
(Past tense simple, yes/no questions,
Timpul trecut, interogativ, limba romna
(Past tense simple, yes/no questions,
8
English version) Romanian version)
Was I? Am fost (eu)?
Were you? Ai fost (tu)?
Was he? A fost (el)?
Was she? A fost (ea)?
Was it? A fost (el/ea) (obiect)?
Were we? Am fost (noi)?
Were you? Ati fost (voi)?
Were they? Au fost (ei/ele)?
!!! ATENTIE!!!
Dupa cum observati, forma de interogativ trecut a verbului to be, ca si cea de
interogativ prezent, se formeaza prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la
afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ sa avem nti was (verbul) si
apoi I (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, asadar
I (subiect) + was (verb), la care vom adauga marca negatiei, adica not. Deci I was
not.
Cnd folosim verbul to be?
# Cnd vrem sa exprimam vrsta
Carlos is eight. (Carlos are opt ani)
Anna is ten. (Anna are zece ani)
# Cnd vrem sa exprimam nationalitatea
Im English. (Sunt englez)
Shes Romanian. (Ea este romnca)
# Cnd vrem sa spunem care este meseria cuiva.
Jim is a teacher. (Jim este professor)
Are you a student? (Esti student?)
# Cu un adjectiv
Youre right. (Ai dreptate)
Im happy. (Sunt fericit)
# Cu this/that [i:s]/ [t], [ziis]/[zeat] (acesta/acela)
This is my book. (Aceasta este cartea mea)
Is that your newspaper? (Este acela ziarul tau?)
9
# n ntrebari
Is Tom here? (Este Tom aici?) Are you ten? (Ai zece ani?)
Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is it easy? (E usor?)
Is this your house? (Este aceasta casa ta?)
# Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu.
I am learning English at the moment. (n acest moment nvat limba engleza)
Exercitii: 1. Completati propozitiile cu forma corecta de prezent a verbului to be:
1. I..eight.
2. He..ten.
3. Youright.
4. I a student?
5. Jim.a teacher.
6. ..they Chinese?
2. Completati propozitiile cu forma corecta de trecut a verbului to be:
7. I..eight.
8. He..ten.
9. Youright.
10. I a student?
11. Jim.a teacher.
12. ..they Chinese?
b) Verbul to do [tu: du:]= a face
1. Prezentul simplu (Present Simple)
Prezentul simplu, afirmativ, limba engleza,
(Present simple, affirmative/statement,
English version)
Prezentul simplu, afirmativ, limba romna
(Present simple, affirmative/statement,
Romanian version)
I do [ai du:]/ [ai duu] (Eu) fac
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Tu) faci
He does [hi: d.z] / [hii daz] (El) face
She does [.i: d.z] / [sii daz] (Ea) face
It does [it d.z] / [it daz] (El/ea) (obiecte) face
We do [wi: du:] / [uii duu] (Noi) facem
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Voi) faceti
They do [ei du:] / [zei duu] (Ei/ele) fac
10
!!! ATENTIE!!!
Observati terminatia n s la persoana a treia singular a formei de afirmativ,
prezentul simplu, pentru verbul to do (does). O vom ntlni la toate verbele din limba
engleza cu exceptia celor modale.
limba engleza, (Present
simple, negative, English
version)
simple, negatives,
Romanian version)
I do not (= auxiliary); I do
not do
Eu nu (auxiliar); Eu nu
fac
I dont (auxiliar, raspuns
scurt); I dont do
You do not; You do not do (Tu) nu..; (Tu) nu faci You dont; you dont do
He does not; He does not do (El) nu.; (El) nu face He doesnt; he doesnt do
She does not; She does not
do
(Ea) nu.; (Ea) nu face She doesnt; She doesnt do
It does not; It does not do (El/ea) (obiecte) nu.;
(El/ea) nu face
It doesnt; it doesnt do
We do not; We do not do (Noi) nu.; (Noi) nu facem We dont; we dont do
You do not; You do not do (Voi) nu....; (Voi) nu faceti You dont; you dont do
They dont; They dont do (Ei/ele) nu..; (Ei/ele) nu
fac.
They dont; they dont do
!!! ATENTIE!!!
Ca verb auxiliar, to do are ca forma de negativ, I do not, prescurtat I dont,
el ajutnd de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu I do not
write, sau I dont write, Eu nu scriu.
Ca verb de sine statator, cu sensul de a face, el formeaza negativul cu el nsusi
pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt do: I dont do that, Eu nu fac asta.
Dupa cum se observa n tabelul de mai sus, infinitivul scurt do este valabil pentru toate
persoanele de singular si de plural.
c)Interogativul (Interrogative, Yes/No Questions) ca auxiliar, l vom nsoti de aceea de
un verb de conjugat: write [rait] ( a scrie)
Do I write? Scriu (eu)?
Do you write? Scrii (tu)?
Does he write? Scrie (el)?
Does she write? Scrie (ea)?
Does it write? Scrie (el/ea) (obiecte)?
11
Do we write? Scriem (noi)?
Do you write? Scrieti (voi)?
Do they write? Scriu (ei/ele)?
!!! ATENTIE !!!
Observati ordinea la interogativ: auxiliarul do + subiect I + verbul la infinitiv
write. Vom ntlni aceasta ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor
limbii engleze cu exceptia celor modale si a verbului to be, pe care l-am conjugat mai
devreme.
Observati, de asemenea, faptul ca la persoana a treia singular, unde la afirmativ
avem he/she/it writes, deci cu terminatia s, la interogativ, vom folosi doar s-ul de
la persoana a treia singular a verbului auxiliar do, deci does, iar verbul de conjugat,
write n cazul de fata, va ramne tot la infinitivul scurt. Asadar, avem Does he/she/it
write? si NU Does he/she/it writes?
n cazul verbului to do, avem o singura forma de trecut (past tense simple)
pentru toate persoanele, si anume did.
Afirmativ: I/He/We/You/They did the shopping.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au facut cumparaturile).
Negativ: I/He/We/You/They did not do (didnt do) the shopping.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au facut cumparaturile).
Interogativ: Did I/he/we/you/they do the shopping?
(Am/au facut eu/el/noi/voi/ei cumparaturile?).
!!! ATENTIE!!!
Observati si n acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, n
constructiile did not do si did I do.
Cnd folosim verbul to do?
# Ca verb auxiliar (auxiliary verb):
- n ntrebari: Do you like tennis? (Iti place tennisul?)
What do you do in the evenings? (Ce faci seara?)
- n negatii: I dont like tennis. (Nu-mi place tennisul)
I dont do much in the evenings. (Nu fac prea multe
seara)
Dont go. (Nu te duce).
- n emfaze (accentuarea unei parti a propozitiei):
12
Do sit down! (Stai jos, te rog!)
I do love her. (Chiar o iubesc)
- n inversiune (verb naintea subiectului):
At no time did he lose his self-control. (Nu si-a
pierdut controlul nici un moment).
- elipsa (folosim un verb auxiliar n locul unui verb ntreg):
You saw Allen, didnt you? (L-ai vazut pe Allen, nu-i
asa?)
# Ca verb cu scop general
- activitati nedefinite ceva (something [s.m.i.] / [samsing]), nimic
(nothing [n..i.] / [nasing]), orice (anything [eni.i.] /[ enising]):
Do something! (Fa ceva!)
- pentru munca
I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumparaturile, tu
gateste)
Exercitii: 1. Completati propozitiile cu forma corecta de prezent a verbului to do:
1. ......you like tennis?
2. I.............like tennis.
3. ........she like tennis?
4. ............read!
5. They............like her!
2. Completati propozitiile cu forma corecta de trecut a verbului to do:
6. ......you like tennis?
7. I.............like tennis.
8. ........she like tennis?
9. They............like her!
c) Verbul to have [tu: hv] = a avea
1. Prezentul simplu (Present simple)
(Present simple,
affirmative/statement, long
simple,
affirmative/statement,
Romanian version)
(Present simple,
affirmative/statement, short
I have [ai hv] / [ai hev] (Eu) am Ive [aiv]
You have [ju: hv] / [iuu
hev]
(Tu) ai Youve [iuv]
13
He has [hi: hz]/ [hii hez] (El) are Hes [hiz]
She has [.i: hz] / [sii hez] (Ea) are Shes [siz]
It has [it hz] / [it hez] (El/ea) (obiecte) are. Its [it]
We have [wi: hv] / [uii
hev]
(Noi) avem Weve [uiv]
You have [ju: hv] / [iuu
hev]
(Voi) aveti Youve [iuv]
They have [ei hv]/ [zei
hev]
(Ei/ele) au Theyve [zeiv]
!!! ATENTIE!!!
Observati si n cazul verbului to have terminatia s de la persoana a treia
singular, pentru forma de prezent simplu.
long form, English version)
simple, negatives,
Romanian version)
I have not / I do not have (Eu) nu am I havent/ I dont have
You have not / You do not
have
(Tu) nu ai You havent/ You dont
have
He has not/ He does not
have
(El) nu are. He hasnt/ He doesnt have
She has not/ She does not
have
(Ea) nu are. She hasnt/ She doesnt
have
It has not/ It does not have (El/Ea) (obiecte) nu are. It hasnt/ It doesnt have
We have not / We do not
have
(Noi) nu avem. We havent/ We dont have
You have not / You do not
have
(Voi) nu aveti. You havent/ You dont
have
They have not / They do not
have
(Ei/Ele) nu au. They havent/ They dont
have
!!! ATENTIE!!!
Verbul to have poate fi verb auxiliar, ajutnd la formarea unor ntrebari pentru
formele de perfect, caz n care forma de negativ prezent este I havent., fie ca
raspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: I havent written (Nu
am scris).
Ca verb de sine statator, cu sensul de a avea, to have are ca forma de negativ
I dont have, deci l utilizeaza ca verb auxiliar pe verbul to do despre care am vorbit
mai devreme.
14
Aceleasi observatii sunt valabile si pentru formele de interogativ prezent , pe care
le vom vedea n tabelul de mai jos.
c) Interogativul (Interrogative, Yes/No Questions
Have I..?/ Do I have? Am..? Am (eu)?
Have you..? / Do you have? Ai..? Ai (tu)?
Has he..? / Does he have? A.? Are (el)?
Has she..? / Does she have? A.? Are (ea)?
Has it..? / Does it have? A.? Are (el/ea) (obiecte)?
Have we..?/ Do we have? Am? Avem (noi)?
Have you..?/ Do you have? Ati..? Aveti (voi)?
Have they..?/ Do they have? Au.? Au (ei/ele)?
n cazul verbului to have avem o singura forma pentru timpul trecut (past tense
simple) si anume had, pentru toate persoanele.
Afirmativ : I/He/We/You/They had a car.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o masina).
Negativ: I/He/We/You/They didnt have a car.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o masina)
Interogativ: Did I/he/we/you/they have a car?
Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o masina?
!!! ATENTIE!!!
Observati formarea negativului si a interogativului verbului to have ca verb de
sine statator cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt al
verbului de conjugat have. Asadar, avem didnt have, si did I have si NU didnt had
si did I had.
Observati de asemenea ca n limba engleza este obligatorie exprimarea/folosirea
subiectului, did I have, pe cnd n limba romna el poate fi omis, Am avut (eu)?
Cnd folosim verbul to have?
# Ca auxiliar
1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms):
I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect prezent
perfect)
15
I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect mai mult ca
perfectul)
I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea pna
mine pe vremea asta).(future perfect viitorul
perfect)
Id like to have read this book ten years ago. (Mi-as dori sa fi citit cartea
asta acum zece ani) (perfect infinitive
infinitivul perfect)
Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind
ca citise cartea nainte, stia la ce sa se astepte).
2. ntrebari si negatii
Have you read the book? (Ai citit/citisi cartea?)
I havent read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea).
# Cnd vorbim despre posesie, relatii si alte situatii/stari:
They have three newspapers. (Ei au trei ziare).
Have you got any brothers or sisters? (Ai frati sau surori?)
Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?)
# Cnd vorbim despre actiuni si experiente:
Im going to have a shower. (O sa fac un dus)
Were having a meeting next month. (Vom avea o ntrunire luna viitoare).
# Cnd vorbim despre obligatii
I had to read yesterday. (Ieri a trebuit sa citesc).
# Cnd vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor actiuni si evenimente
His son had everybody laughing. (Fiul sau i-a facut pe toti sa rda)
I must have my shoes repaired. (Trebuie sa-mi repar pantofii)
We had our car stolen last week. (Ni s-a furat masina saptamna
trecuta)
Exercitii:
1. Completati urmatoarele propozitii cu forma corecta de prezent a verbului to
have:
1. I ..a book.
2. He .a car.
3. ..youa picture?
4. She .not water.
5. He..a newspaper.
16
2. Completati urmatoarele propozitii cu forma corecta de trecut a verbului to
have:
6. I ..a book.
7. He .a car.
8. ..youa picture?
9. She .not water.
10. He..a newspaper.
2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES)- TIMPURILE (TENSES)
1. Prezentul simplu (Present simple) obiceiuri, actiuni generale
Afirmativ (Positive): I/You/We/They read He/She/It/ reads
(to read [ri:d] / [riid] = a citi)
Negative: You dont read He doesnt read
Interogativ: (Questions): Do you read..? Does he read.?
2. Prezentul continuu (Present continuous): - actiuni care au loc la momentul vorbirii
Afirmativ (Positive): I am reading. You/We/They are reading.
He/She/It is reading.
Negative: I am not reading. You arent reading.
She isnt reading.
Question: Am I reading? Are you reading?
Is she reading?
3. Prezentul perfect (Present perfect): - actiuni din trecutul apropiat, cu consecinte
vizibile n prezent
Afirmativ (Positive): I/You/We/they have written. He/she/it has written.
(to write = a scrie)
Negative (Questions): They havent written. He hasnt written.
Interogativ: Have they written? Has he written?
4. Past (Trecut) Simple: actiune desfasurata n trecut, cu marci ale trecutului, ca
ieri, anul trecut, etc.
1. Regulat (Regular):
positive: I/You/He/She/It/We/They stopped.
negative: You didnt stop.
interogative: Did you stop?
2. Neregulat (Irregular): positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. (to
write wrote- written)
17
negative: You didnt write.
interogativ: Did you write?
5. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): actiune trecuta ce se desfasoara n timpul
altei actiuni trecute)
(Afirmative) Positive: I/He/She/It was writing. You/We/They/ were writing.
Negativ: You werent writing. She wasnt writing.
Interogativ: Were you writing? Was she writing?
Exercitiu: Treceti verbele date la infinitiv la timpurile cerute n paranteza.
1. I .. (to read prezent simplu).
2. You. .(to go prezent continuu)
3. He . (to write prezentul perfect)
4. We (to watch TV past tense simplu)
5. They.. (to speak past tense continuu)
3. VORBIREA INDIRECTA (REPORTED SPEECH)
Direct Reported
I never eat vegetables He said (that) he never ate vegetables.
(Nu mannc niciodata legume) (El a spus ca nu mannca niciodata legume)
Im reading. She said (that) she was reading.
Ill write to you soon. He said (that) he would write to you soon.
Ive read it. She said (that) she had read it.
I took it. She said (that) she had taken it.
I was reading. She said (that) she had been reading.
Exercitiu: Treceti propozitiile urmatoare la vorbirea indirecta:
1. Im writing .
2. Ill talk to you soon .
3. Ive seen it
4. I ate it ..
5. I was laughing. .
18
4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE)
Active Passive
He helps. (El ajuta) He is helped. (El este ajutat)
He has helped. He has been helped
He helped. He was helped.
He will help. He will be helped.
5. PRONUMELE (PRONOUNS)
# Pronume personale cu functie de subiect (Subject pronouns [s.bd3ekt] [prounauns]/
[sabgect pronauns]:
I [ai] = eu She [.i:] / [sii] = ea
You [ju:] / [iuu] = tu It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natura
He [hi:] / [hii] = el We [wi: ] / [uii] = noi
You [ju:] / [iuu] = voi They [ei] / [zei] = ei/ele
# Pronume personale cu functie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns)
Me [mi: ] / [mii] = pe mine, mie Her [h.r] / [har] = pe ea, ei
You [ju:] / [iuu] = pe tine, tie It [it] = pe el/ea, lui/ei
Him [him] = pe el, lui Us [.s] / [as] = pe noi, noua
You [ju:] / [iuu] = pe voi, voua Them [em] /[zem] = pe ei/ele, lor
# Pronume posesive (Possessive pronouns):
Mine [main] = al meu Hers [h.rz] / [harz] = al ei
Yours [jo:rz] / [iorz] = al tau its [its] / [it] = al lui/ei
His [hiz] = al lui Ours [au.rz] / [auarz]= al nostrum
Yours [jo:rz] / [iorz] = al vostru Theirs [e.z] / [zearz] = al lor
# this si that
Singular: this [i:s] / [ziis] = acesta that [t] / [ze-at] = acela
Plural These [iz] / [ziz] = acestea those [ous ] / [zous] = acelea
# one, ones [w.n] / [uan]
I like that one = mi place aceea.
I dont like the blue ones= Nu-mi plac cele albastre.
19
Exercitiu: Completati propozitiile cu pronumele corespunzatoare:
1. ..am reading a book.
2. is writing his homework.
3. are going to the cinema.
4. is my house.
5. house is ..`
6. ARTICOLUL (THE ARTICLE)
# Articolul hotart (the definite article) the
# Articolul nehotart (the indefinite article) a n fata consoanelor
- an - n fata vocalelor
7. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS)
n limba engleza pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea unui s la
forma de singural, asa cum vom vedea mai trziu. Mai jos vom vedea doar cteva
exemple de substantive neregulate.
Man [mn] / [me-an] men [men] = barbat
Woman [wum.n] / [uman] women [wimin] / [uimin] = femeie
Child [t.aild] / [ciaild] children [t.ildr.n] = copil
Tooth [tu:.] / [tuus] teeth [ti:.] / [tiis] = dinte
Mouse [maus] mice [mais] = soarece
Foot [fut] feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la glezna n jos)
8. ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES)
n limba engleza adjectivul se asaza naintea substantivului:
A beautiful girl. O fata frumoasa.
Beautiful [bju:t.ful] / [biutaful] = frumos
Girl [g.rl] / [garl] = fata
Cnd avem doua sau mai multe adjective (pozitia 1 cel mai departe de
substantiv)
Pozitia: 1. Unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de adjective:
20
1a Opinie: beautiful
1b Marime: large [lard3] / [largi] = lung
1c Vrsta: old [ould] = batrn
1d Forma: round [raund] = rotund
1e Temperatura: cold [kould]/ [could] = rece
Pozitia: 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru)
3. Materialul (din ce este facut): wooden [wud.n] / [uudan] = din lemn;
plastic
4. Scop (pentru ce este): a running shoe [. r.ni. .u:] / [ a raning suu] = un
pantof pentru alergat
5. Substantivul
1c 3 4 5
An old, leather, (din
piele)
football boot (bocanc)
1c 2 3 4 5
Some new
(nou),
orange
(portocaliu),
lycra, cycling shorts
1a 2 3 5
A beautiful, green, silk (matase) shirt
21
CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE)
VOCABULAR (VOCABULARY)
a se prezenta corect n limba engleza, ca si aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai
frecvente si uzuale ale limbii engleze, precum si cuvinte specifice jurnalismului.
Subcapitolele: 1. Vocabular general nivel elementar
2. Vocabular specific de presa
VOCABULAR GENERAL NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY
ELEMENTARY LEVEL)
# Prezentarea (Introducing ourselves)
Hello, my name is Tom. = Buna, numele meu este Tom.
hello [helou] = buna
name [neim] = nume
What is your name? = Care este numele tau?
what [wot] /[uo-at] = ce, care
Who are you? = Cine esti tu?
who [hu:] / [huu] = cine
I am from Romania = Eu sunt din Romnia.
from [from] = din
Where are you from? = De unde esti tu?
where [we.r] / [ uear] = (de) unde
I live in Bucharest = Locuiesc n Bucuresti.
to live [tu: liv] / [tuu liv] = a trai, a locui
Where do you live? = Unde locuiesti tu?
I am a journalist. = Sunt jurnalist.
journalist [d3.rn.list] / [giarnalist] = ziarist
I am working for Adevarul. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevarul.
to work [tu: w.rk] / [tuu uarc] = a lucra, a munci
What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum)
job [d3ob] / [giob] = ocupatia, slujba, etc.
What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi existenta)?
for [for] = pentru
living [livi.] / [living] = existenta, trai, mod de viata
22
I am 24 (years old) = Am 24 de ani.
year [ji.r] / [iiar] = an
old [ould] = batrn
How old are you? = Ce vrsta ai? Cti ani ai?
What is your age = Ce vrsta ai?
age [eid3] / [eigi] = vrsta
# Cum salutam si cum raspundem la salut (Greeting and replying to greetings)
Good morning! = Buna dimineata!
good [gud] = bun, bine
morning [morni.] / [morning] = dimineata
Good afternoon! = Buna ziua (la prnz spre dupa-amiaza)
afternoon [aft.rnu:n] / [aftarnuun] = dupa-amiaza
Good evening! = Buna seara!
evening [i:vni.]/ [iivning] = seara
Good night! = Noapte buna!
night [nait] = noapte
Salut formal (Formal greeting)
How do you do? = Buna ziua! Va salut!; Sarut mna!; mi pare bine! ncntat de
cunostinta!
How do you do?
how [hau] = cum
Salut neoficial/ informal (Informal greeting)
Hello, how are you? = Buna, ce mai faci? (Cum mai esti?)
Fine, thanks. And you? = Bine, multumesc. Si (Dar) tu?
fine [fain] = bine, bun, frumos, placut, minunat
to thank [tu: ..k]/ [tuu senc] = a multumi
thanks [..ks]/ [sencs] = multumesc - varianta scurta (= mersi)
and [end] = si
ntrebari despre sanatate (Asking and replying about health)
How are you? = Ce mai faci?
Im all right, thanks = Sunt bine, multumesc.
Not so good = Nu chiar att de bine.
all right [o:l rait] / [ool rait] = n regula
so [sou] = att de
How do you feel? = Cum te simti?
23
I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic.
to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simti
great [greit] = minunat
awful [o:ful] / [ooful] = groaznic
Sa spunem La revedere (Saying goodbye)
Goodbye [gud bai] = la revedere
Bye! [bai] = Pa
Bye for now = Pa, pe curnd.
now [nau] = acum
See you tomorrow = Pe mine
to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea
tomorrow [t.morou] / [tamorou] = mine
See you soon! = Pa, pe curnd.
soon [su:n] / [suun] = curnd
See you! = Pa (ne vedem)
# Cum ne cerem scuze (Apologizing, Making excuses)
Im (very) sorry. mi pare (foarte) rau. mi cer scuze.
sorry [sori]= scuzati, ntristat, mhnit
very [veri] = foarte
Sorry, it was my fault. = Scuzati, a fost vina mea.
fault [fo:lt] / [foolt] = vina
Excuse me = Ma scuzati (cnd vrem sa trecem de cineva care sta n drum; la
nceputul ntrebarilor adresate persoanelor necunoscute)
to excuse [ tu: ikskju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza
Im sorry Im late. = mi cer scuze ca am ntrziat.
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a ntrzia
Never mind = Nu conteaza. Nu are nimic. Lasa.
never [nev.r] / [nevar] = nu, niciodata
mind [maind] = minte, suflet, ratiune, importanta.
Thats all right = E n regula.
Dont worry = Nu-ti fa probleme. Nu te ngrijora.
to worry [tu: w.ri] / [tuu uari] = a se ngrijora
# Cum aprobam sau dezaprobam (Agreeing and disagreeing)
I agree = Sunt de acord.
to agree [tu: .gri:] / [tuu agrii] = a fi de accord.
Thats right = Asa este. Corect.
I like this film. So do I. = mi place acest film. Si mie.
to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) placea
24
I dont like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie.
neither [nai.r] / [naizar] = nici (unul din doi)
I dont agree. = Nu sunt de acord.
I dont think so = Nu cred asta. Nu cred ca este asa. Nu prea cred
to think [tu: .i.k] / [tuu sinc] = a crede
# Cum cerem informatii (Asking for information)
Do you know the time? (informal) = Stii ct e ceasul? (neoficial, informal)
to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a sti
the time [. taim] / [za taim] = timpul, ora
Excuse me, could you tell me the time? = Fiti amabil, ati putea sa-mi spuneti ct
este ceasul? (formal, oficial)
could [kud] /[cud] = forma de conditional a verbului can = a putea
to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune
What does this mean, please? = Ce nseamna asta, va rog?
to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a nsemna
please [pli:z] / [pliiz] = a ruga
How do you say (..) in English? = Cum spui (se spune) () n engleza?
to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune
# Cum cerem si cum dam sfaturi? (Asking and giving advice)
What do you think I should do? = Ce crezi ca ar trebui sa fac?
should [.ud]/ [sud] = forma de conditional prezent a lui shall, cu sensul
de ar trebui
What would you do? = Tu ce ai face?
would [wud] / [uud] = forma de conditional prezent a lui will, cu sensul
ai (ai face)
I think you should (go.....) = Cred ca ar trebui sa (te duci.)
to go [tu: gou] / [tuu ga-ou] = a merge, a se duce
If I were you, I would (go.....) = Daca as fi n locul tau, as (merge.)
if [if]= daca
Why dont you (go..)? = Ce-ar fi sa te duci? De ce nu te duci....?
why [wai]/ [uai]= de ce
What about (going.....)? = Ce-ar fi sa te duci? Ce-ai zice despre mersul....?
about [.baut] / [abaut] = despre
How about (going.....)? = Ce-ar fi sa te duci? Cum ar fi sa te duci/mersul.?
Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)?
walk [wo:k] / [uooc] = plimbare
Lets (go for a walk) = Hai/ Sa mergem. (la plimbare).
25
# Cum cerem, cum acordam si cum refuzam permisiune? (Asking for, giving and refusing
permission)
Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)?
can [kn] / [chen] = a putea
to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca
early [.rli] / [arli] = devreme
Yes, you can.= Da, poti.
No, you cant. = Nu, nu poti.
Is it alright if I (leave early)? (informal) = E n regula daca (plec devreme)?
Sure. Thats OK. = Sigur. E ok (n regula).
sure [.u.r] / [suar] = sigur
Sorry, no. = mi pare rau, nu.
May I (leave early)? (formal)= As putea (pleca devreme?)
may [mei]= a putea, a avea voie, a-i fi permis
Yes, you may. Da, ai putea.
No, you may not. = Nu, nu ai putea.
Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi daca (deschid
fereastra?)
to open [tu: oup.n] / [tuu oupan] = a deschide
the window [. windou] / [za uindou] = fereastra
Thats fine. = E ok.
Go ahead = Da-i drumul.
ahead [.hed] / [ahed] = nainte
All right = n regula.
No problem = Nici o problema.
Sorry, but (Im cold) = mi pare rau, dar (mi-e frig).
but [b.t] / [bat] = dar, nsa
cold [kould] / [could] = frig, rece
# Cum invitam si cum raspundem la invitatii (Inviting and replying to invitations)
Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei sa (mergi la cinema?)
to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea
Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef sa (mergi la
cinema?)
Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea sa (mergi la cinema?)
Thanks, Id love to (go) = Mersi, mi-ar face mare placere sa (merg).
to love [tu: l.v] / [tuu lav] = a iubi
Im sorry but (Im going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere).
party [parti]= petrecere
Im afraid I cant = Mi-e teama ca nu pot.
26
to be afraid [tu: bi: .freid] / [tuu bii afreid] = a-i fi teama
# Cum oferim (Making an offer)
Can I help (you)?= Pot sa (te) ajut?
to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta
Shall I help (you) = Sa te ajut?
Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (niste ceai)?
some [s.m] / [sam] = niste
tea [ti: ] / [tii] = ceai
Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (niste ceai)?
# Cum promitem (Promises)
Ill be home at 8.30. = Voi fi acasa la 8.30
home [houm] = casa (acasa)
I wont be late again! = Noi voi mai ntarzia!
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a intarsia
late [leit] = trziu
again [.gein] / [aghein] = din nou
# Cum cerem ceva si cum raspundem la cereri (Making requests, replying to requests)
Can you (open the window), please? (informal) = Poti (sa deschizi fereastra), te
rog?
Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (sa deschizi
fereastra), te rog?
Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (sa deschizi
fereastra), te rog?
Can you....? Could you...? Of course. Sure. (Binenteles. Sigur)
of course [of kors] / [of cors] = binenteles
Would you mind.? Nu prin raspuns, ci prin actiune.
# Cum exprimam preferintele (Preferences)
I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei)
Id rather have (tea) than (coffee) = As vrea/bea mai degraba (ceai) n loc de
(cafea)
rather [ra:.r] / [raazar] = mai degraba
than [n] / [zen] = n loc de, dect
27
# Cum reamintim (Reminders)
Dont forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita sa (ti aduci
dictionarul miercuri).
to forget [tu: f.rget] / [tuu farghet] = a uita
to bring [tu: bri.] / [tuu bring] = a adduce
Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteste-ti sa (ti aduci
dictionarul miercuri).
to remember [tu: rimemb.r] / [tuu rimembar] = a-si aminti
# Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying)
Whats George like? (Cum este George) Hes very friendly (Este foarte
prietenos)
Whats George like? (Cum este Cairo)- Its big city (Este un oras mare)
big [big] = mare
city [siti] = oras
What does Tina look like? (Cum arata Tina?) Shes tall and shes got long hair
(Este nalta si are parul lung)
to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a arata (look like)
tall [to:l] / [tool] = nalt
has got = has = are
long [lo.] / [long] = lung
hair [he.] /[hear] = par (din cap)
# Cum avertizam (Warning)
Be careful! = Ai grija!
careful [ke.ful] / [chearful] = grijuliu
Careful! = Grija!
Watch out! = Atentie!
to watch [ tu: wot.] / [tuu uo-aci] = a privi
Look out! = Atentie!
Mind out! = Atentie! Fereste!
# Urari (Greetings)
Happy birthday! = La multi ani!
happy [hpi] / [hepi] = fericit
birthday [b.r.dei] / [barsdei] = zi de nastere, aniversare
Many happy returns of the day! = Multi nainte!
many [mni] / [meni] = mult
returns [rit.rn] / [ritarn] = reveniri
We wish you a Merry/Happy Christmas! = Va dorim Craciun fericit!
wish [wi.] / [uis] = a dori, a vrea
28
merry [meri] = vessel, voios
Christmas [krism.s] / [crismas] = Craciun
We wish you a Happy New Year! = Va dorim un An Nou fericit!
new [nju:] / [niuu] = nou
Happy Anniversary! = Aniversare fericita!
Happy Fourth of July! = La multi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua nationala in
cazul Statelor Unite)
# Calendarul (Calendar)
a) n scris (Writing) British English: 2/ 08/ 10 2(nd) August 2nd Aug
Thursday 2nd August, 2010
American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2nd
Thursday August 2nd 2010
n limba vorbita (Speaking): B.E
the second of August, 2010; August the second, 2010
A. E -
August second
b) Anii (Years): 1997 (lba scrisa) = nineteen ninety-seven (lba vorbita)
2010 (lba scrisa) = two thousand and ten (lba vorbita)
c) Zilele (Days): Monday [m.ndi] / [mandi] = luni
Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = marti
Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Thursday [..:zdi] / [saazdi] = joi
Friday [fraidi] = vineri
Saturday [st.rdi] / [se-atardi] = smbata
Sunday [s.ndi] / [sandi] = duminica
Ill visit you on Sunday. (Te vizitez duminica)
tomorrow [t.morou] / [ta-morou] = mine
the day after tomorrow =poimine
after [a:ft.r] / [aaftar] = dupa
next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = saptamna viitoare
week [wi:k]/ [uiic] = saptamna
next Sunday [nekst s.ndi] / [necst sandi] = dumica viitoare
yesterday [jest.di] / [iestardi] = ieri
the day before yesterday = alaltaieri
before [bifo:r] / [bifoor]= nainte
last week = saptamna trecuta
last [la:st] / [laast] = ultimo, cel din urma
last Sunday = duminica trecuta
29
d) Lunile (Months): January [d3nju.ri] / [geaniuari], February [febru.ri] / [februari] ,
March [ma:t.] / [marci], April [eipr.l] / [eipral] , May [mei], June
[d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:g.st] / [oogast],
September [septemb.r] / [septembar], October[oktoub.r] / [octoubar],
November [nouvemb.r] / [nouvembar], December [disemb.r] /
[disembar]
- formele prescurtate short forms
Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov
Dec
Ill be back in June. = Ma voi ntoarce n iunie.
back [bk] / [bec] = napoi
next month [m.n.] /[ mans] = luna viitoare
last month = luna trecuta
e) Anotimpurile (seasons): spring = primavara; summer [s.m.r] / [samar] = vara
autumn [o:t.m] / [ootam] = toamna
winter [wint.r] / [uintar] = iarna
Im going to Portugal in the winter.
next summer = vara viitoare
last winter = iarna trecuta
# Timpul (Time)
a) Momentele zilei (Parts of the day)
in the morning [in . mo:ni.] / [in za morning] = dimineata
in the afternoon [in i a:ft.nu:n] / [in zi aaftarnuun] = dupa-amiaza
in the evening [in i i:vni.] / [in zi iivning] = seara
at night [t nait] / [et nait] = noaptea, seara
at midday (noon) [t middei] / [et middei] = la prnz
at midnight [t midnait] / [et midnait] = la miezul noptii
b) a.m si p.m
midnight to midday = a.m 1.00 a.m midnight = 12.00 a.m.
midday to midnight = p.m 4,45 p.m midday = 12.00 p.m
c) Sistemul de 24 de ore (24-hour clock)
hour [au.r] / [auar] = ora clock [klok] / [cloc] = ceas
13.50 thirteen fifty [..:ti:n fifti] / [sartiin fifti] = treisprezece cincizeci
d) Cum spunem ora (Telling the time)
30
ora 3 fix = three oclock [.ri:] / [srii]
3 si 5 = five past three [faiv]
3 si 10 = ten past three
3 si un sfert = a quarter past three
3 si 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti]
3 si 25 = twenty-five past three
3 si jumatate = half past three [ha:f]/ [haaf[
4 fara 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor]
4 fara 20 = twenty to four
4 fara un sfert =a quarter to four
4 fara 10 = ten to four
4 fara 5 = five to four
3.12 =twelve minutes past three
3.43 = seventeen minutes to four
- Sistemul digital (Digital system)
2.10 two ten 1.15 one fifteen
4. 26 four twenty-six 5.30 five thirty
6. 40 six forty 7. 45 seven forty-five
Cum ntrebam ct e ceasul (Asking the time)
Whats the time? Its five oclock. (E ora cinci)
What time is it? Its twenty to nine (E noua fara douazeci)
Nu se poate spune: They are seven oclock!
# Numerele (Numbers)
Numeralul cardinal (Cardinal numbers)
1 = one [w.n] / [uan] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin]
2 = two [tu:] / [tuu] 17 = seventeen [sev.nti:n] / [sevantiin]
3 = three [.ri:] / [srii] 18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin]
4 = four [fo:r] / [foor] 19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin]
5 = five [faiv] 20 = twenty [twenti] / [tuenti]
6 = six [siks] / [sics] 21 = twenty-one [twenti w.n]/ [tuenti-uan]
7 = seven [sev.n] / [sevan] 22 = twenty-two [twenti tu:] / [tuenti-tuu]
8 = eight [eit] 30 = thirty [..rti] / [sarti]
9 = nine [nain] 40 = forty [forti]
10 = ten [ten] 50 = fifty [fifti]
11 = eleven [ilev.n] / [ilevan] 60 = sixty [siksti] / [sicsti]
12 = twelve [twelv] / [tuelv] 70 = seventy [sev.nti] / [sevanti]
13 = thirteen [..rti:n] / [sartiin] 80 = eighty [eiti]
14 = fourteen [forti:n] / [fortiin] 90 = ninety [nainti]
31
15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [h.ndr.d] / [handrad]
0 = nought [no:t] / [noot] sau zero [zi.rou] / [ziarou]
= pentru numerele de telefon l pronuntam ca pe litera o. La fotbal spunem
nil. La tennis spunem love
101 = a hundred and one
200 = two hundred (hundred nu este la plural)
300 = three hundred
999 = nine hundred and ninety-nine
1,000 = a thousand / one thousand [.auz.nd] / [sauzand]
1,001 = a thousand and one
2,250 = two thousand, two hundred and fifty (thousand nu este plural)
999,999 = nine hundred and ninety-nine thousand, nine hundred and ninety-nine
1,000,000 = a million/ one million
5,000,000 = five million (million is not plural)
Numeralul ordinal (Ordinal numbers)
1st = first 9th = ninth 17th = seventeenth 25th = twenty-fifth
2nd = second 10th = tenth 18th = eighteenth 26th = twenty-sixth
3rd = third 11th = eleventh 19th = nineteenth 27th = twenty-seventh
4th = fourth 12th = twelfth 20th = twentieth 28th = twenty-eigth
5th = fifth 13th = thirteenth 21st = twenty-first 29th = twenty-ninth
6th = sixth 14th = fourteenth 22nd = twenty-second 30th = thirtieth
7th = seventh 15th = fifteenth 23rd = twenty-third 31st = thirty-first
8th = eighth 16th = sixteenth 24th = twenty-fourth
Fractii si zecimale (Fractions and decimals)
= a half (o jumatate) 3 = three and a half 1.5 = one point five
= a quarter (un sfert) 1 = one and a quarter 1.25 = one point two five
= three quarters 4 = four and three quarters 4.75 = four point seven five
# Culori (Colours)
white [wait] / [uait] = alb black [blk] / [blec] = negru
yellow [jelou] = galben orange [orind3] /[oringi] = portocaliu
pink [pi.k] / [pinc] = roz red [red] = rosu
mauve [m.uv] / [mauv] = mov green [gri:n] / [griin] = verde
blue [blu:] / [bluu] = albastru
32
# Figuri geometrice (Geometrical figures)
square [skwe.r]/ [schuear] = patrat circle [s.rkl]/ [sarcl] = cerc
rectangle [rect.gl] / [recteangl ] = dreptunghi rhombus [romb.s]/[rombas] = romb
triangle[trai.gl]/[traieangl] =triunghi
# Flori, fructe, legume (Flowers, fruit, vegetables)
rose [r.uz] / [rauz] = trandafir tulip [tjulip] / [tiulip] = lalea
carnation[karnei..n] / [carneisan] = garoafa trifoi [trefoil] = trifoi
geranium [d3irni.m]/ [gireaniam] = muscata lily [lili] = crin
hyacinth [hai.sin.] / [haiasins] = zambila
dandelion [dnd.lai.n] / [deandalaian] = papadie
apple [pl] = mar pear [pe.r] = para
plum [pl.m] / [plam] = pruna apricot [eiprikot] / [eipricot] = caisa
peach [pi:t.] / [piici] = piersica grape [greip ] = strugure
(sweet) cherry [(swi:t) t.eri] / [suiit ceri] = cireasa blackberry [blk~]/ [blec~] = mura
(sour) cherry [(sau.) t.eri] / [(saua) ceri] = visina nut [n.t] = nuca
strawberry [strob.ri] / [strobari] = capsuna (hazel)nut [heiz.l ~] = aluna
raspberry [ra:sberi] / [raasberi] = zmeura lemon [lem.n] / [leman] = lamie
lemon [lem.n] / [leman] = lamie orange [orind3] / [oringi] = portocala
carrot [kr.t] / [chearat] = morcov potato [p.teit.u] / [pateitau] = cartof
tomato [t.ma:t.u] / [tamaatau] = rosie marrow [mr.u] / [mearau] =
dovlecel parsley [parsli] = patrunjel
eggplant [egpla:nt] / [egplaant] = vnata dill [dil] = marar
cucumber [kju:k.mbar] / [chiuucambar] celery [sel.ri] / [selari] = telina
= castravete parsnip [parsnip] = pastrnac
pumpkin [p.mpkin] /[pampchin] = dovleac pepper [pep.r] = ardei
bean [bi:n] / [biin] = fasole peas [pi:z] / [piiz] = mazare
# Detalii personale (Personal details)
name [neim] = nume old [ould] = batrn
age [eid3] / [eigi] = vrsta to stay [stei] = a sta
to live [liv] = a trai, a locui house [haus] = casa
address [.dres] / [adres] = adresa to come [k.m] / [cam] = a veni
birthday [b.r.dei] / [barsdei] = zi de nastere birth [b.r.] / [bars] = nastere
to pass [pa:s]/ [paas] = a trece to work [w.rk] / [uarc] = a munci
job [d3ob] / [giob] = ocupatie boy [boi] = baiat
girl [g.rl] / [garl] = fata child [t.aild] / [ciaild] = copil
friend [frend] = prieten woman [wum.n] /[uuman] = femeie
teenager [ti:n eid3.r] / [tiin eigear] = adolescent high [hai] = nalt
tall [to:l] / [tool] = nalt big [big] = mare
to use [ju:s] / [iuus] = a folosi to carry [kri] / [cheari] = a duce
33
to wear [we.r] / [uear] = a purta young [j..]/ [iang] = tnar
modern [mod.rn/ [modarn] = modern new [nju:] / [niuu] = nou
to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie to look [luk] / [luc] = a privi
to appear [.pi.r] / [apiar] = a aparea to study [st.di] / [staid] = a studia
student [stju:d.nt] / [stiuudant] = student double [d.b.l] / [dabal] = dublu
to marry [mri] / [meri] = a se casatori married [mrid] / [merid] = casatorit
marriage [mrid3] / [merigi] = casatorie to get[ get] / [ghet] = a obtine, a lua
what [wot] / [uo-at] = ce? where [we.r] / [uear] = unde?
after [a:ft.r] / [aaftar] = dupa alike [.laik] / [alaic] = asemenea
like [laik] / [laic] = ca, a placea
# Familia (Family matters)
family [fmili] / [femili] = familie child [t.aild] / [ciaild] = copil
children [t.ildr.n] / [cildran] = copii parent [pe.r.nt] / [pearant] = parinte
daughter [do:t.r] / [dootar] = fiica son [s.n][san] = fiu
brother [br..r] / [brazar] = frate sister [sist.r] / [sistar] = sora
husband [h.zb.nd] / [hazband] = sot wife [waif] / [uaif] = sotie
father [fa:.r] / [fazar] = tata mother [m..r] / [mazar] = mama
grandfather [grnd~] / [grend~] =bunic grandmother = bunica
grand son = nepot grand daughter = nepoata
aunt [a:nt] / [aant] =matusa uncle [..k.l] / [ancal] = unchi
niece [niis] = nepoata (de matusa) nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot
relatives [rel.tiv] / [relativ] = rude people [pi:p.l] / [piipal] = lume
person [p.rs.n] / [parsan] = persoana know [nou] = a cunoaste
stranger [streind3.r] / [streingear] = necunoscut meet [mi:t] / [miit] = a ntlni
foreigner [forin.r] / [forinar] = strain, din alta twins[twin] / [tuin] = gemeni
tara
eldest [eld.st] / [eldast] = cel mai n vrsta dintre
frati
# Timpul liber (Free time)
vacuum cleaner [vkju.m kli:n.r] / [ve-achiuam cliinar] = aspirator
to do the housework [hausw.rk] / [haus uarc] = treburile gospodaresti
alarm clock [.larm klok] / [alarm cloc] = ceas desteptator
to wake up [weik .p] / [ueic ap] = a se trezi
shampoo [.mpu:] /[sempuu] = sampon
to wash your hair [wo.] / [uo-as] = a te spala pe cap
compact disk (CD) [sidi] = CD
(video) cassette = caseta (video)
to listen to music [ lis.n] / [lisan], [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzica
camera [km.r.] / [cheamara] = aparat de fotografiat, camera de televiziune
to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze
piano [pja:nou] / [piaanou] = pian
to play the piano [plei] = a cnta la pian
34
television [telivi3.n] / [telivijan] = televiziune
television set = televizor
to watch television [wot.] / [uo-aci] = a privi , a se uita la TV
brush [br..] / [bras] = pensula
to paint a picture = a picta un tablou
to paint [peint] = a picta
picture [ pikt..r] / [picciar] = tablou
book [buk] / [buc] = carte
best [best] = cel/cea mai bun(a)
favourite [feiv.rit] / [feivarit ] = favorit
to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se alatura
to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [f.n] / [fan] = haz, gluma, distractie
to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi, pasiune
empty [empti ] = gol member [memb.r] / [membar] = membru
spare [spe.r] / [spear] = liber team [ti:m] / [tiim] = echipa
(spare time- timp liber) the cinema [sinim.] / [sinima] = cinema
to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trv.l] / [treval] = a calatori
to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena
danger [deind3.r] / [deingear] = pericol dangerous = periculos
stamp [stmp] / [stemp] = timbru song [so.] / [song] = cntec
to sing [si.] / [sing] = a cnta game [geim] / [gheim] = joc
# Camerele (Rooms)
ceiling [si:li.] / [siiling] = tavan door [do:r] / [door] = usa
floor [flo:r] / [floor] = podeaua wall [wo:l] / [uo-all] = zid
light [lait] = lumina chair [t.e.r] / [cear] = scaun
armchair = fotoliu window [windou] / [uindou] = fereastra
radiator [reidieit.r] / [reidieitar] = radiator kitchen [kit.in] / [chicin] = bucataria
dining room [daini. ru:m] / [daining ruum] bedroom [bedru:m] / [bedruum] = pat
= sufragerie bathroom [ba: ~] [baas ~] = baie
living-room [livi. ru:m] / [living ~] study [st.di]/ [staid] = camera de studiu
= camera de zi to turn off [t.rn] / [tarn] = a stinge (lumina)
to close [klouz] / [clo-auz] = a nchide to shut [..t] / [sat] = a nchide, a zavor
to stop [stop] = a opri lunch [l.nt.] / [lanci] = prnz
breakfast [brekf.st] / [brecfast] = mic dejun dinner [din.r] / [dinar] = cina
to hit [hit] = a lovi to knock [nok] / [noc] = a bate (la usa)
to put [put] = a pune to open [oup.n] / [oupan] = a deschide
to turn on = a porni desk [desk] / [desc] = birou
furniture [f.rnit..r] / [farniciar] = mobila upstairs [.pste.rz] / [apstearz] = la etaj
place [pleis] = loc space [speis] = spatiu
area [e.ri.] / [earia] = suprafata bedsit [bedsit] = garsoniera
cottage [kotid3] / [cotogi] = vila saloon [s.lu:n] / [saluun] = salon
casa mirror [mir.r]/ [mirar]= oglinda
curtain[k.rt.n] / [cartan] = perdea office [ofis] = birou
bookcase [buk keis] / [buc cheis] library [laibr.ri] / [laibrari]= biblioteca
35
= biblioteca, dulap pt carti carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor
cupboard [k.b.d] / [cabad] = buffet to share [.e.r] [ sear] = a mparti
wardrobe [wordroub] / [uordroub] hostel [host.l / [hostal] = camin
= garderob, sifonier home [houm] = (a)casa
college [kolid3] / [coligi] = colegiu
accommodations[.kom.dei..n]/ [acomadeisan] = locuinta
# Locuri (Places)
greengrocer [gri:n grous.r] / greengrocers = la aprozar
[griingrousar] = zarzavagiu market [markit] / [marchit] = piata
bank [b.k] / [benc] = banca chemist [kemist] / [chemist] = farmacist
chemists = la farmacie baker [beik.r] / [beicar] = brutar
butcher [but..r] / [bacear] = macelar post office [poust ofis]= posta
newsagent [nju:z eid3.nt] / [niuuz eigeant] city [siti] = oras
= agent de presa, vnzator de ziare country [k.ntri] / [cantri] = (la) tara
field [fi:ld]/ [fiild] = cmpie capital [kpit.l] / [cheapital] = capitala
centre [sent.r] / [sentar] = centru town [taun] = oras
village [vilid3] / [viligi] = sat villa [vil.]/ [vila] = casa de vacanta
land [lnd] / [lend] = pamnt earth [.r.] / [ars] = planeta pamnt
mountain [mauntin]= munte world [w.rld] / [uarld] = lume
to find [faind] = a gasi to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca
road [roud] = drum, cale, sosea way [wei] /[uei] = drum, cale
direction [direk..n] / [direcsan] far [fa:r] / [faar] = departe
= directie, sens distance [dist.ns] / [distans] = distanta
journey [d3.rni] / [giarni] = calatorie over [ouv.r] / [ouvar] = peste
straight on [ streit] = drept nainte through [.ru:]/ [sruu] = prin
on = pe at [t] / [et] = la
by [bai] = pe la, de catre station [stei..n] / [steisan] = statie, gara
block of flats [blok of flt] / hotel [houtel] = hotel
[bloc of flet] = bloc de apartamente restaurant [rest.r..] / [restaran] = restaurant
police station[p.li:s]/ [paliis] = sectie de theatre [.i.t.r] / [siatar] = teatru
politie
# Ocupatii, meserii (Jobs)
job [d3ob] / [giob] = ocupatie, meserie company [k.mp.ni] / [campani] = firma
typewriter [taiprait.r] / [taipraitar] typist [taipist] = dactilograf
masina de scris doctor [doct.r] / [doctar] = doctor
dentist [dentist] = dentist electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric
electrician [ilektri..n] / [ilectrisan] cook [kuk] / [cuc] = bucatar
= electrician cooker [~.r] / [~ar] = cuptor
teacher [ti:t..r] / [tiiciar] = nvatator, professor [pr.fes.r] / [prafesar] = prof univ
profesor de liceu vet [vet] = medic veterinar
journalist [d3.rn.list] / [giarnalist] judge [d3.d3] / [geagi] = judecator
36
= jurnalist tailor [teil.r] /[teilar] = croitor
mechanic [miknik] / [micheanic] plumber [pl.m.r]/ [plamar] = instalator
= mechanic farmer [farm.r] / [farmar] = fermier
carpenter [karpint.r] / [carpintar] actor [kt.r] / [e-actar] = actor
= dulgher, templar sailor [seil.r] / [seilar] = marinar
plumber [pl.m.r]/ [plamar] = instalator soldier [sould3.r] / [souldgear] = soldat
architect [arkitekt] / [architect] = arhitect gardener[gard.n.r] / [gardanar ] = gradinar
steward [stju.rd] / [stiuard] = administrator lawyer [lo:j.r] / [lo:iar] = avocat
de mosie, intendent nurse [n.rs] / [nars] = asistent
musician [mju:zi..n]/[miuuzis.n] scientist [sai.ntist] / [saiantist]
= musician student [stju:d.nt]/ [stiuudant] = student
scientist [sai.ntist] / [saiantist] waiter [weit.r] / [ueitar] = chelner
= om de stiinta writer [rait.r] / [raitar] = scriitor
sale assistant [seil .sist.nt] / [seil asistant] builder [bild.r] / [bildar] = constructor
= vnzator sign [sain] = semn
employment [imploim.nt] / [imploimant] notice [noutis] = aviz, nstiintare
= serviciu, slujba previous [pri:vi.s] / [priivias] = anterior
advertisement [ .dv.rtism.nt] / manager [mnid3.r]/[menigear] = manager
[advartismant] = reclama, anunt review[rivju:]/ [riviuu] = revista, bilant
experience [ikspi.ri.ns] / [icspiarians] to offer [of.r] / [ofar] = a oferi, oferta
= experienta referee [ref.ri] / [refari] = arbitru, persoana
interview[int.vju:]/ [intaviuu] = interviu care da referinte
references [ref.r.ns] / [refarans] = raport,
referinta, trimitere
# n casa (Inside the house)
poster [poust.r] / [poustar] = afis shelf [.elf] / [self] = raft
lamp [lmp] /[lemp] = lampa table [teib.l] / [teibal] = masa
sofa [souf.]/ [soufa] = canapea fridge [frid3] / [frigid] = frigider
blanket [bl.kit] / [blenchit] = cuvertura, dustbin [d.stbin] / [dustbin]=
patura lada de gunoi
pillow [pilou] = perna shower [.au.r]/ [sauar]= dus
bookshelf [buk.elf] / [bucself] = biblioteca, stove [stouv] = soba, cuptor
rafturi de carti seat [si:t]/[siit] = loc de sezut
central heating [sentr.l hi:ti.] / [sentral hiiting] chimney [t.imni] / [cimni] = semineu
= ncalzire centrala fireplace [fai.r pleis] / [faiar pleis] =
basin [beisn] = lighean, chiuveta = camin, semineu
tap [tp] / [tep] = robinet
# Mncare si bautura (Food and drink)
biscuits [biskits] / [bischits] = biscuiti chips [t.ips] / [cips] = cartofi taiati
salad [sl.d] / [se-alad] = salata felii subtiri
sausage [sosid3] / [sosigi] = crnat, salam chicken [t.ikin]/ [cichin] = pui
fruit [fru:t] / [fruut] = fruct bread [bred] = pine
37
food [fu:d] / [fuud] = mncare meal [mi:l]/ [miil] = masa, mncare
menu[ menju:] / [meniuu] = meniu picnic [piknik] / [picnic] = picnic
snack [snk] / [snec] = aperitiv, gustare course[kors] / [cors] = fel de mncare
to boil [boil]= a fierbe cook [kuk]/ [cuc] = a gati
water [wo:t.r] / [uoot.r] = apa to pour [po:r] / [poor] = a turna
cup [c.p]/ [cap] = cana to bake [beik] / [beic] = a coace
to fry [frai] = a praji, a frige fish [fi.] / [fis] = peste
oil [oil] = ulei, petrol bill [bil] = nota de plata
fresh[ fre.] / [fres] = proaspat frozen [frouz.n] / [frouzan] =
meat [mi:t]/ [miit] = carne nghetat
vegetable [ved3t.b.l] / [vegetabal] = leguma oven [.v.n] / [av.n]= cuptor
vegetarian [ved3ite.ri.n] / [vegitearian]= loaf [louf] = franzela
= vegetarian jug [d3.g]/ [geag] =ulcior
fork [fork] / [forc] = furculita knife [naif] = cutit
plate [pleit] = farfurie spoon [spu:n] / [spuun] = lingura
straw [stro:] / [stroo] = pai tray [trei] = tava
# Animale (Animals)
horse [hors] = cal dog [dog] = cne
cat [kt] / [chet] = pisica bird [b.rd] / [bard] = pasare
monkey [m..ki] / [manchi] = maimuta lizard [liz.rd] / [lizard] = soprla
pet [pet] = copil, animal favorit toy [toi] = jucarie
to shout [.aut] / [saut] = a striga to bark [bark] / [barc] =a latra
to run [r.n] / [ran] = a alerga to fly [flai] = a zbura
lion [lai.n] / [laian]= leu tiger [taig.r] / [taigar] = tigru
wild [waild]/ [uaild] = salbatic ride [raid] = a calari
to feed [fi:d] / [fiid] = a hrani to climb [klaim] / [claim] = a se
to eat [i:t] = a mnca catara
low [lou] =jos deep [di:p]/ [diip] = adnc
deep [di:p]/ [diip] = adnc sea [si:] / [sii] = mare (litoral)
tail [teil] = coada to bite [bait] = a musca
to jump [d3.mp] / [geamp] = a sari to bite [bait] = a musca
snake [sneik] / [sneic] = sarpe parrot [pr.t] / [perat] = papagal
sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi to hunt [h.nt] = a vna
mouse [maus] = soarece duck [d.k] / [dac] = rata
hen [hen] = gaina goose [gu:s] /[guus] = gsca
cock[kok] / [coc] = cocos
#Hainele (Clothes)
skirt [sk.rt] / [scart]= fusta beard [bi.rd] / [biard] = barba
long [lo.] / [long] =lung hair [he.r] / [hear] =par
glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi
pullover [pulouver] = pullover tracksuit [trksu:t]/[trecsuut]
suit [su:t] / [suut] = costum =trening
38
ear-rings [i.r- ri.] / [iar-ring] = cercei hat [ht] / [het] = palarie
belt [belt] = curea, centura glove [gl.v]/ [glav] = manusa
costume [kostju:m] / [costiuum] = costum sock [sok] / [soc] = soseta
overcoat [ov.rkout] / [ovarcout] = palton to dress [dres] = a se mbraca
underwear [.nd.we.r] / [andaruear] = izmene blouse [blauz] = bluza
shirt [..rt] / [sart] =camasa trouser [trauz.r]/[trauzar] = pantalon
size [saiz] = marime, dimensiune large [lard3]/ [largi] = larg, mare
label [leib.l] / [leibal] = eticheta bargain [bargin] / [barghin] = trg
#Vremea (Weather)
its hot [hot] =foarte cald its cold [kould] = rece
its snowing [snoui.] /[snouing] = ninge its windy[windi]/ [uindi] = bate vnt
its raining [reini.] / [reining] = ploua its cloudy [klaudi] / [claudi]= nor
sky[ skai] / [scai] = cer cloud [ klaud]/ [claud] = nor
rain [rein] = ploaie dark [dark] / [darc] = ntuneric
storm [storm] = furtuna thunder [..nd.r] / [sandar] = tunet
shower [.au.r] / [sauar] = aversa wind [wind] / [uind]= vnt
to blow [blou] = a sulfa, a bate wet [wet] / [uet] = ud
sunshine [s.n.ain] / [sansain] = lumina soarelui sunny [s.ni] / [sani] = nsorit
lightning [laitni.] / [laitning] = fulger to freeze [fri:z] / [friiz] = a ngheta
heavy [hevi] = greu (ploaie multa) watery [wo:t.ri] / [uootari] = apos
sunburn [s.nb.rn] / [sanbarn] = bronzare
# Corpul (The body)
eye [ ai] = ochi mouth [mau.] / [maus] = gura
arm [arm] = brat hand [hnd] / [hend] = mna
leg [leg] = picior (de la sold la glezna) foot [fut] =picior (de la glezna n jos)
finger [fi.g.r] / [fingar] = deget (mna) nose [nouz] = nas
ear [i.r] / [iar] = ureche back [bk] / [bec] = spinare
head [hed] = cap knee [ni:] / [nii] = genunchi
nose [nouz] = nas toe [tou] = deget de la picior
neck [nek] / [nec]= gt waist [weist] / [ueist] = talie
to laugh [la:f] / [laaf] = a rde to kick [kik]/[chic] = a da din picior
to bite [bait] = a musca to smell [smel] = a mirosi
to wink [wi.k] / [uinc] = a clipi, a face cu ochiul to blink [bli.k] / [blinc] = a clipi
to kiss [ kis] / [chis] = a saruta to shout [.aut] / [saut] = a striga
# Sa ne mentinem sanatosi (Staying healthy)
soap [soup] = sapun to wash [wo.] / [uos] = a (se) spala
operation [op.rei..n] / [opareisan] = operatie a cold [. kould] / [a could] = raceala
ill [il] = bolnav pain [pein] = durere
hospital [hospit.l] / [hospital] = spital medicine [medisin] = medicament]
accident [ksid.nt] / [ecsidant] = accident heat [hi:t] / [hiit] = caldura
39
temperature [temprit..r] / [tempricear] earache [i.reik] / [iareic] = durere
= temperatura de ureche
thermometer [..rmomit.r] / [sarmomitar] patient [pei..nt] / [peisant] = pacient
= termometru to fell [fel] = a cadea
to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a stranuta to bleed [bli:d] / [bliid] = a sngera
wound [wu:nd] / [uund] = rana plaster [pla:st.r] / [plastar] = plasture
to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma to fit [fit] = a se potrivi
dangerous [deind3.r.s] / [deingearas] = periculos healthy [heli] / [helzi] = sanatos
injured [ind3.d] [ingeard] = ranit sore [so:r] / [soor] = dureros
headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap fever [fi:v.r]/ [fiivar] = febra
sore throat [so:r .rout] / [soor srout] = durere de gt dizzy [dizi] = ametit
back ache [bk eik] / [bec eic] = durere de spate
stomach ache [st.m.k ~]/ [stamac ~] = durere de
stomac
broken arm [brouk.n arm]/ [broucan arm]
= brat rupt
# Lumea din jurul nostru (The world around us)
bush [bu.] / [bus] = tufis fence [fens] = gard
field [fi:ld] / [fiild] = camp flower [flau.r] / [flauar] = floare
lake [leik]/ [leic] = lac hill [hil] = deal
stream [stri:m]/ [striim] = ru, suvoi tree [tri:] / [trii] = pom
river [riv.r]/ [rivar] = ru garden [gard.n]/ [gardan] = gradina
island [ail.nd] / [ailand] = insula land [lnd] / [lend] = pamnt
lake [leik] / [leic] = lac ocean [ou..n] / [ousan] = ocean
beach [bi:t.] / [biici] = plaja seaside [si:said] / [siisaid] = litoral
outside [autsaid] = afara country [k.ntri] / [cantri] = (la) tara
coast [koust] / [coust] = coasta side [said] = parte, latura
castle [ka:s.l] / [caasal] = castel forest [forist] = padure
bridge [brid3] / [brigi] = pod
# Transportul (Transport)
bus [b.s] / [bas] = autobus station [stei..n]/ [steisan] = statie
stop [stop] = statie de autobus car [ka:r] / [caar] = masina
to drive [draiv] = a conduce (masina) trip [trip] = excursie
on foot [on fut] = pe jos to arrive [.raiv] /[araiv] = a sosi
return ticket [rit.rn tikit]/ [ritarn tichit] = to leave [li:v] / [liiv] = a pleca
billet dus-ntors to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde
to miss [mis] = a pierde (autobuzul), a-i fi dor to hurry [h.ri] / [hari] = a se grabi
airport [e.rporrt] / [earport] = aeroport train [trein] = tren
welcome [welk.m]/ [uelcam] = bine ati venit to fly [flai] = a zbura
voyage [voiid3] / [voiigi] = calatorie, voiaj journey [d3.rni]/ [gearni] = calatorie
to run [r.n] / [ran] = a alerga to lead [li:d] / [liid] = a ndruma, a
40
to reach [ri:t.] / [riici] = a ajunge pna la, conduce (pe cineva)
a atinge street [stri:t] / [striit] = strada
path [pa:.] / [paas] = poteca way [wei] / [uei] = drum
plane [plein] = avion to fine [fain] = amenda
flight [flait] = zbor bike [baik] / [baic] = bicicleta
boat [bout] = barca ship [.ip] / [sip] = vapor
to take off [teik] / [teic] = a decola to row [rou] = a vsli
motorway [mout.rwei] / [moutaruei] = autostrada
double-decker bus [d.b.l dek.r] / [dabal decar]
= autobus cu doua etaje
# Lucruri utile (Useful things)
tin opener [tin oup.n.r] / [tin oupanar] camera [km.r.] / [cheamara]
= deschizator de conserve = aparat foto
dishwasher [di. wo..r] / [dis uosar] = masina de kettle [ket.l] / [chetal] = ceainic
spalat vase phone [foun] = telefon
mobile phone [moubail ~] = telefon mobil can [kn] / [chen] = conserva
pencil [pens.l] / [pensal] = creion pen [pen] = stilou
sharpener [.arpn.r] / [sarpnar] = ascutitoare to lock [lok] / [loc] = a ncuia
scissors [siz.r] / [sizar] = foarfeca key [ki:] / [chii] = cheie
light [lait] = lumina tissue [tisju:] / [tisiuu] = stofa,
washing machine [wo.i. m..i:n]/ [uosing masin] batista
= masina de spalat rufe ruler [ru:l.r] / [rular] = linie, rigla
envelope [env.loup] / [envaloup] = plic bowl [boul] = castron
frying pan [frain. pn] / [fraing pe-an] = tigaie bulb [b.lb]/ [balb] = bec
candle [knd.l] / [cheandal] = lumnare mug [m.g] / [mag] = cana, pahar
saucepan [so:s pn] / [soos pe-an] = oala, cratita
# Alte tari (Other countries)
passport [pa:sport] /[paasport] = pasaport country [k.ntri] / [cantri] = tara
continent [kontin.nt] / [continant] = continent map [mp] / [meap] = harta
Europe [ju.r.p]/[iuarap] = Europa abroad [.bro:d]/ [abrood] = n
strainatate
Anthem [n..m]/ [ensam] = imn dish [di.] / [dis] = fel de mncare
national [n..n.l] / [nesanal] =national South [sau.]/ [saus] = Sud
the Alps [lps] [ealps] = Alpii range [reind3] / [reingi] = lant
Turkey [t.rki] / [tarchi]= Turcia Turkish [t.rki.]/ [tarchis] = turc(esc)
Italian [itlj.n] / [ite-ali.n] = italian Italy [it.li] / [itali] = Italia
Spanish [spni.] / [spenis] = spaniol(esc) Spain [spein] = Spania
Germany [d3.rm.ni] / [gearmani] = Germania German [d3.rm.n] / [gearman] =
neamt, nemtesc, german
French [frent.]/ [frenci] = francez, frantuzesc France [fra:ns] / [fraans] = Franta
Greek [gri:k] / [griik] = grec, grecesc Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia
Brazilian [br.zili.n] / [brazilian] = brazilian Brazil [br.zil] / [brazil] = Brazilia
41
Swiss [swis] / [suis] = elvetian Switzerland[swits.rl.nd]/
[suitsarland] = Elvetia
Polish [polis] / [polis] = polonez Poland[poul.nd]/[pouland] = Polonia
Argentinian [ard3.ntinj.n]/[argeantinian] Argentina [ard3.nti:n.] /[argeantiina]
= argentinian = Argentina
Norwegian [norwi:d3.n] / [noruiigean] = Norway[norwei]/ [noruei] = Norvegia
norvegian
Hungarian [h..ge.ri.n] / [hanghearian] Hungary [h..g.ri] / [hangari]
= ungur(esc) = Ungaria
Mexican [meksik.n] / [mecsican] = mexican Mexico [meksikou] / mecsicou]
= Mexic
Dutch [d.t.] / [daci] = olandez Holland [hol.nd] / [holand] = Olanda
Irish [ai.ri.] / [aiaris] = irlandez Ireland [ai.rl.nd]/[aiarland] = Irlanda
Swede [swi:d] / [suiid] = suedez Sweden [swi:d.n]/[suiidan] = Suedia
Egyptian [i:d3ip..n] / [iigip.an] = egiptean Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt
Scot [skot] / [scot] = scotian Scotland [skotl.nd] / [scotland] =
Scotia
Warsaw [worso:] / [uorsoo] = Varsovia Budapest [bju:d.pest] / [biuudapest]
= Budapesta
Lisbon [lizb.n] / [lizban] = Lisabona London [l.nd.n]/ [landan] = Londra
Athens [.inz] / [easinz] = Atena Japan [d3.pn] /[geapen] = Japonia
Austria [ostri.] / [ostria] = Austria England[i.gl.nd]/[ingland] = Anglia
# In clasa (In the clasroom)
to read [ri:d]/ [riid] = a citi to study [st.di] / [stadi] = a studia
test [test] = test hard [hard] = din greu
dictionary [dik.an.ri] / [dicsanari] = dictionar absent [bs.nt] / [ebsant] = absent
exercise [eks.saiz] / [ecsasaiz] = exercitiu to fail [feil] = a esua, a pica
un examen
homework [houmw.rk] / [houmuarc] = tema to teach [ti:t.] / [tiici] = a preda
to learn [l.rn] / [larn] = a nvata lesson [les.n] / [lesan] = lectie
geography [d3iogr.fi] / [giografi]= geografie maths [m.s] / [meas] = mate
biology [baiol.d3i] / [baiolagi] = biologie history [hist.ri] / [histari] = istorie
chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie physics [fiziks] / [fizics] = fizica
to mean [mi:n] / [miin] = a nsemna word [w.rd] / [uard] = cuvnt
to answer [a:ns.r] / [aansar] = a raspunde to guess [ges] / [ghes] = a ghici
meaning [mi:ni.] / [miining] = sens to ask [a:sk] / [aasc] = a ntreba
knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoastere model [mod.l] / [modal] = model
attention [.ten..n] / [atensan] = atentie sample[sa:mp.l] /[saampal] = mostra
example [igza:mp.l]/ [igzaampal] = exemplu to behave [biheiv] = a se purta
behaviour [biheivj.r] / [biheiviar] = purtare to hear [hi.r] / [hiar] = a auzi
to realize [ri.laiz] / [rialaiz] = a ntelege to attend [.tend] = a fi prezent
to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti
to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica to copy [kopi] / [copi] = a copia
42
to practise [prktis] / [prectis] = a exersa exam [igzm] / [igzem] = examen
to underline [.nd.rlain]/[andarlain] = a sublinia break [break] / [breic] = pauza
attendance [.tend.ns] / [atendans] = prezenta class [kla:s] / [claas] = clasa
timetable [taim teibl] = orar, program note [nout] = notita
project [prod3ekt]/[ progect] = proiect term [t.rm] / [tarm] = semestru
uniform [ju:niform] / [iuuniform] = uniforma report [riport] = raport
subject [s.bd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie chapter [t.pt.r] / [ceaptar] = capitol
information [inf.rmei.an] / [infarmeisan] school [sku:l] / [scuul ] = scoala
= informatie
# Sa iesim afara (Going out)
to record [riko:d] / [ricord] = a nregistra tape [teip] = banda
to swim [swim] / [suim] = a nota singer [si..r] / [singar]= cntaret
cartoon [kartu:n] / [cartuun] = desen animat to win [win] / [uin] = a cstiga
party[parti] = petrecere keen on [ki:n] / [kiin] = mort dupa
to discuss [disk.s] / [discas] = a discuta to find [faind ]= a gasi
to change [t.eind3] [ceingi] = a schimba to hate [heit] = a ur
to admire [.dmai.r] / [admaiar]= a admira club [kl.b] / [clab] = club
stadium [steidi.m] / [steidiam] = stadion court [kort] / [cort] = curte
pool [pu:l]/ [puul] = iaz, piscina trak [trk] / [trec] = pista
competition [kompiti..n] / [compitisan] diving[daivi.]/[daiving] = scufundari
= competitie cup [k.p]/[cap] = cupa
marathon [m.r...n]/ [marasan] = maraton final [fain.l] / [fainal] = finala
doubles [d.b.ls] / [dabals] = la dublu match [mt.] / [meci] = meci
# La cumparaturi (Shopping around)
to buy [bai] = a cumpara shoe [.u:] / [suu] = pantof
receipt [risi:t] / [risiit] = chitanta to cost [kost] / [cost] = a costa
money [m.ni] / [mani] = bani cash [k.] / [ches] = bani gheata
to try [trai] = a ncerca shop [.op] / [sop] = magazine
to close [klouz] / [clouz] = a nchide to sign [sain] = a semna
bag [bg] / [beg] = sac, geanta sack [sk] / [se-ac] = sac (de pnza)
price [prais] = pret cheque [t.ek] / [cec] = cec
to spend [spend] = a cheltui parcel [pars.l] / [parsal] = pachet
to book [buk] / [buc] = a nregistra bottle [botl] = sticla
bunch [b.nt.] / [banci] = buchet pile [pail] = gramada
crowd [kraud] / [craud] = multime box [boks] / [bocs] = cutie
packet [pkit] / [pechit] = pachet (de tigari) tube [tju:b] / [tiuub] = tub
lump [l.mp] = bulgare, calup bar [bar] = lingou, bucata
cube [kju:b] / [chiuub] = cub kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg
container [kontein.r] / [conteinar] = recipient trolley [troli] = carucior vagonet
customer [k.st.m.r] / [castamar] = client sale [seil] = vnzare
pocket [pokit] / [pochit] = buzunar cheap [t.i:p] / [ciip] = ieftin
43
various [ve.ri.s] / [vearias] = divers, variat often [of.n] / [ofan] = adesea
expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump square [skwe.r] / [scuear] = piata,
patrat
market [markit] / [marchit] = piata, trg
2. VOCABULAR SPECIFIC DE PRESA
# Presa, ziarele, televiziunea, radioul (Press, Newspapers, Tv, Radio)
news [nju:s]/ [niuuz] = stire
news agency [~ eid3.nsi] / [~ eigeansi] = agentie de stiri
news agent [~ eid3.nt] / [~ eigeant] = agent de presa, vnzator de ziare
newsboy [~boi] = vnzator de ziare (baiat sau tnar)
newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad, telev) buletin de stiri; radiojurnal sau telejurnal
newscaster [~.r] / [~ar] = (rad, tv), crainic (care transmite stirile)
news conference [~ konfr.ns] / [~ confrans] = conferinta de presa
newsman [~m.n] / [~man] = reporter, corespondent; vnzator de ziare
news media [~mi:di.] / [~miidia] = mass media
news monger [~ m..g.r] / [ ~ mangar] = colportor, brfitor
newsmongering [~m..g.ri.] / [~mangaring] = stiri necontrolate, zvonuri
newspaper [~peip.r] / [~peipar] = ziar, gazeta
newspaper man [~~ m.n] / [~~man] = ziarist, gazetar
newsprint [~print] = hrtie de ziar
news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad, cin, telev) (jurnal de ) actualitati
news room [~ ru:m] / [~ruum] = sala de lectura a periodicelor; redactie de actualitati, stiri
news sheet [~ .i:t] / [~siit] = foaie de ziar
news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chiosc de ziare
news stand [~ stnd] / [~ steand] = chiosc de ziare (A.English)
news vendor [~ vend.r] / [~ vendar] = vnzator de ziare
newsworthy [~ w.:i] / [~ uarsi] = important, care merita sa fie publicat
newsy [~zi] = plin de noutati
Whats the latest news? = Care sunt ultimele stiri?
Here is the news = Iata stirile.
Thats no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine
No news (is) good news. = Lipsa de vesti nseamna vesti bune
Ill news flies fast/apace = vestea rea alearga repede
He is in the news = se vorbeste despre el n ziare; e n centrul atentiei
press [pres] = presa, publicitate
press agency [~eid3.nsi] / [~ eigeansi] = agentie de stiri/ presa
press agent [~eid3.nt] / [eigeant]= agent de publicitate
press conference [~konf.r.ns]/ [confarans] = conferinta de presa
press officer [~ofis.r]/ [ofisar] = atasat de presa
44
press release [~rili:s]/ [riliis] = declaratie de presa
press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei
press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervata) ziaristilor
radio [reidiou] = radio (difuziune), aparat de radio, a transmite prin radio
radio announcer [~.nauns.r] / [~ anaunsar] = crainic (de radio)
radio broadcasting [~bro:dka:sti.]/ [~broodcaasting] = radiodifuziune
radio communication [~ k.mju:nikei..n] = radiocomunicatie
radio drama [~dra:ma] [~draama] = teatru radiofonic
radioreceiver [~risi:v.r] / [~risiivar] = (radio)receptor
television [telivi3.n]/ [telivijian] = televiziune
teleprompter [~promt.r] / [~promtar] = teleprompter
telerecord [~riko:d]/ [~ricord] = a nregistra pe banda video
telethon [tel..on]/ [telason] = program Tv foarte lung
teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona, a urmari (un program televizat)
televiewer [~vju:.r] / [~viuuar] = telespectator
television set [telivi3.n set] / [telivijian set] = televizor
televisional [~.l]/ [~al] = televizat, transmis prin televiziune
television buff [~b.f] = telespectator pasionat, maniac
televisor [telivaiz.r] / [telivaizar] = televizor
bulletin [ bulitin] = buletin (de stiri)
forecast [forka:st] / [forcaast] = prevdere (meteo)
actuality [ktjuliti] / [eactuealiti] = nregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva
care vorbeste
ad [d] / [ead] = prescurtare pentru advertisment ( = reclama)
audio[o:dio] / [oodio] = material sonor
broadsheet [bro:d.i:t] / [broodsiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) presa de calitate
bulletin [bulitin] = program de stiri (UK); stire (US)
byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol
classified [klsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate
copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnalistii de la ziare; uneori folosit si de
cei din radio
copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material
correspondent = 1. jurnalist care acopera un anumit loc sau o anumita regiune (ex:
corespondent la Paris, sau ntr-un sat)
2. jurnalist specialist (corespondent politic, de afaceri, etc)
deadline [dedlain] = termenul limita pna la care trebuie scris articolul
display [displei] = reclamele mari
dub [d.b] / [dab] = un articol nregistrat de pe o caseta pe alta
edit = a edita, a pregati pentru tipar, a publica, a redacta
editing = mbunatatirea si verificarea unui articol sau a unei nregistrari; munca unui
editor
45
editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru ntregul continut al
ziarului; editor de carte; redactor sef
edition [idi..n] / [idisan] = editie
editorial = articol de fond, editorial
editorial board = comitet de redactie
editorialize = A.E. a-si exprima parerile n articole de fond; informatii tendentioase (n
ziare)
editorial office = redactie de ziar
editorial staff = personal de redactie
editor-in-chief = redactor sef; redactor responsabil
editorship = conducere redactionala
edit out = a elimina cuvinte
editress = editoare de carte, responsabila de editie; redactoare sefa
embargo = interzicerea de a publica naintea unei perioade de timp specificate;
declaratiile de presa sunt adesea distribuite n avans si
supuse embargoului
feature = articol dintr-un ziar care nu este stire
feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu stiri (scrise de reporteri)
freelance = jurnalist care nu apartine personalului de redactie, liber profesionist
headline = titlul unui text
inside back = penultima pagina
layout = desingn-ul unei pagini de ziar
middle-market = presa dintre ziarele de calitate si tabloide: Daily Mail
newsprint = hrtia pe care sunt tiparite ziarele
nib = paragrafe ale stirilor scrie de obicei ntr-o coloane (< news in brief)
package = raport facut din contributia unui jurnalist si dintr-un eveniment de actualitate
pagination = numar de pagini
pictures = fotografii
producer = persoana din radio responsabila cu transmiterea buletinului de stiri
quality = ziare serioade (broadsheet, up-market)
reporter = jurnalist preocupat n principal de colectarea stirilor
script = exemplarul jurnalistului din radio
story = articol, sau potential articol
sub-editor = jurnalist care verifica, corecteaza si pregateste exemplarul pentru tiparit
tabloid = dimensiunea paginii (jumatate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de
slaba calitate
text = principalul material tiparit ntr-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc.
46
Exercitiu: Completati urmatoarele texte:
A. My nameJohn. Who .you?
B. I..Maria. I..20 years old. And you?
A. I.22 years old.
B. How..you do! Nice to meet .
A. Nice to meet you, too. How.you?
B. I am .thanks!
Hello, everybody! I..Maria, and I .20 years old.
Ifrom Deva and right now I..living in Bucharest. I am
a, so I interview people.
47
CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)
MODELE DE PRESA ANGLO-AMERICANA
a ntelege corect prima pagina, titlul, si lumea presei anglo-americane.
Subcapitole: 1. Prima pagina a unui ziar
2. Titlurile de ziare
3. Tipuri de ziare n lumea anglo-saxona
1. PRIMA PAGINA A UNUI ZIAR (= FRONT PAGE)
Aveti n imagine prima pagina din ziarul american The New York Times varianta
online, caci pe acest tip de varianta se va baza tot restul cursului. (www.nytimes.com).
masthead [ma:sthed] / [maasthed] = numele primei pagini (numele ziarului)
= cutia de pe pagina editoriala cu numele celor mai
important redactori
= cutia cu numele, numerele de telefoane si adrese
de pe primele pagini ale ziarului
headline [hedlain] = titlul unui articol de ziar
crosshead [kroshed] / [croshed] = cteva cuvinte folosite pentru a desparti fragmente mari
de text, si care sunt, n mod normal, luate din textul principal. Acestea
se folosesc adesea n interviuri
byline [bailain] = numele jurnalistului la nceputul articolului
dateline [deitlain] = un rnd la nceputul articolului indicnd locatia povestirii
caption [kp..n] / [cheapsan] = un text tiparit folosit sub o poza pentru a o descrie (=
cutline)
infographics [infou grfiks] / [infou greafics] = reprezentatii vizuale ale informatiei,
datelor sau cunostiintelor (ex: a harta a metroului)
diagram [dai.grm] / [daiagream] = desen sechematic sau tehnic
box [boks]/ [bocs] = material ncadrat, complet sau partial, de un dreptunghi
lead-story [li:d sto:ri] / [liid stoori] = stire de importanta majora
subhead [s.b hed] / [sabhed] = un titlul mai scurt/mic, de un rnd, pentru un articol
subheading [s.bhedi.]/ [sabheding] = subtitlu
48
2. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES)
a. Titlurile de ziare nu sunt ntotdeauna propozitii complete. Multe titluri consta
din expresii substantivale fara verbe:
ex: More Wage Cuts = Mai multe reduceri la salarii
more = mai multe
wage = salarii
cuts = reduceri
b. Titlurile contin adesea siruri de trei, patru, sau mai multe substantive;
substantivele de la nceputul sirului le modifica pe cele care urmeaza:
ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a row ( = un dezacord) despre o
cut (= reducere) n ce priveste plata (pay) la o fabrica factory de mobila (furniture)
furniture = mobila
factory = fabrica
(to) pay = a plati
(to) cut = a taia
row = dezacord
c. Adesea, titlurile lasa la o parte articolele si verbul to be
ex: Woman Walks on Moon = O femeie / Femeia merge pe Luna (n mod
normal the moon)
woman = femeie
(to) walk = a se plimba, a merge, a pasi
(the) moon = luna de pe cer
d. n titlurile de ziare, timpurile simple sunt adesea folosite n locul formelor
progresive sau continue. Prezentul simplu este folosit att pentru evenimentele prezente
ct si pentru cele trecute:
Ex: Blind Girl Climbs Everest = .has climbed.
= O fata oarba s-a catarat pe Everest.
blind = orb
girl = fata
(to) climb = a se catara
Students Fight For Course Changes = are fighting.
= Studentii lupta pentru schimbarea cursurilor
(to) fight = a (se) lupta
course = curs
changes = schimbari
Prezentul continuu poate fi folosit, n special pentru a vorbi despre schimbari. De
obicei nu folosim si be.
Britain Getting Warmer, Say Scientists = is getting
49
= Marea Britanie se ncalzeste (devine mai) calda, spun
oamenii de stiinta.
Warm = cald warmer = mai cald
(to) say = a spune
scientists = oamenii de stiinta
e. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive, fie ca verbe, iar
substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea
paragraful b de mai sus). Asadar, nu este ntotdeauna usor sa ne dam seama de
structura unei propozitii sau fraze. Comparati:
U.S. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U.S. reduces its
help..CUTS este verb, AID este substantiv) = [S.U.A reduce ajutorul dat lumii a treia]
(to) cut = a taia, a reduce
aid = ajutor
third = a(l) treia/treilea
world = lume
AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in
aid AID si CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a nentelegere n ce priveste
reducerea ajutorului acordat)
Aid = ajutor
row = dezacord, nentelegere
CUTS AID REBELS (= The reduction is helping the revolutionaries.
CUTS este substantiv, AID este verb) = [Reducerea i ajuta pe revolutionari]
aid = ajutor
rebels = rebeli, revolutionari
f. Titlurile folosesc adesea infinitivul pentru a se referi la viitor.
HOSPITALS TO TAKE FEWER PATIENTS. (Spitalele vor lua/primi
mai putini pacienti)
Hospital = spital
To take = a lua (primi) sens de viitor
Fewer < few = putini = mai putini
Patient = pacient
Putem folosi for pentru a ne referi la actiuni sau planuri viitoare:
TROOPS FOR GLASGOW? ( = Vor fi soldati trimisi la Glasgow?)
g. n ce priveste structurile pasive, de regula nu sunt folosite verbele auxiliare, ci
doar participiile trecute.
SIX KILLED IN EXPLOSION ( = Six people have been killed in
explosion) = (6 persoane au fost ucise n explozie)
Six = 6
Killed <have been killed = au fost ucisi
50
Observati ca forme ca held (a fi detinut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat),
sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare n
titlurile de ziare)
Comparati:
AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been
attacked) = (Presedintele a fost atacat)
AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has
attacked his/her critics) = (Presedintele si-a atacat criticii)
h. Semnul de punctuatie doua puncte este adesea folosit pentru a separa
subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect:
MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe
autostrada: numarul victimelor creste)
Motorway = autostrada
(to) crash = a se ciocni, a se prabusi
death = moarte
toll = victime
(to) rise = a creste
Semnele citarii (ghilimelele) sunt folosite pentru a arata ca altcineva a spus
cuvintele respective, si ca ziarul nu si asuma n mod necesar adevarul lor:
CRASH DRIVER HAD BEEN DRINKING = They said that the driver
involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune ca soferul implicat n
accident bause alcohol/era beat)
Driver = sofer
(to) drink = a bea
Semnul de ntrebare este adesea folosit cnd ceva nu este sigur:
CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina n septembrie?)
Crisis = criza
Over = gata
3. TIPURI DE ZIARE N LUMEA ANGLO-SAXONA (AMERICAN/BRITISH
TYPES OF NEWSPAPERS)
A. n Marea Britanie:
Se vnd saptamnal cam 200 de milioane de ziare, si multe alte milioane sunt
citite pe gratis. Marea Britanie are 21 de ziare nationale, 89 de ziare regionale, si mai
mult de 1500 de ziare saptamnale locale. De fapt, nicaieri n lume nu se citesc att de
multe ziare de exemplu, britanicii cumpara de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor
dect francezii.
Ziarele publicate n Marea Britanie se ncadreaza n una din urmatoarele categorii:
51
- ziare nationale se vnd n toata tara si abordeaza att subiecte care
afecteaza sau sunt relevante pentru ntreaga natiune, ct si subiecte din
strainatate;
- ziare regionale - abordeaza ntmplari si evenimente care afecteaza o parte a
tarii sau orasului, dar si probleme majore nationale sau internationale ale zilei;
cu una sau doua exceptii, ca acelea distribuite gratuit navetistilor din metroul
londonez, acestea se platesc
- ziare locale vorbesc despre o zona sau o comunitate mai mica, mai detaliat
dect cele regionale sau nationale. Din ce n ce mai multe ziare locale sunt
finantate prin publicitate si sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau
companiilor din zona respectiva. Pentru altele se plateste.
Probleme neobisnuite sau foarte importante, cum ar fi o crima, vor fi abordate n
toate cele trei tipuri de ziare, dar o ntrunire a cercetasilor va aparea doar n ziarul local,
desi ar putea fi publicata si de ziarul regional daca ramne spatiu dupa ce au fost abordate
problemele importante.
Unele ziare nationale si regionale sunt publicate zilnic, fie dimineata devreme, fie
trziu dupa-amiaza, n timp ce altele pot aparea doar saptamnal sau de doua ori pe
saptamna, ca ziarele nationale de duminica si cele locale. La un cotidian, pot fi publicate
trei sau patru versiuni/editii updatate (aduse la zi) ale ziarului.
Cel mai mare proprietar de ziare din Anglia este Rupert Murdoch, care
controleaza News International, The Sun, Today, News of the World, The Times, Sunday
Times, plus multe alte trusturi de presa (radio-difuziune) din lume. News International
angajeaza cam 3600 de oameni n Marea Britanie, majoritatea, la sediul sau din Wapping.
Grupul de ziare Mirror, al raposatului Robert Maxwell, parte dintr-un trust international
mai mare, controleaza The Daily Mirror, Daily Record (varianta scotiana a lui Mirror),
The People si Sunday Mirror. Daily Mail al Lordului Rothermere si General Trust
publicau Daily Mail, Mail on Sunday si The London Evening Standard, cel mai mare
cotidian regional din Marea Britanie. United Newspaper este responsabil pentru Daily
Express, Daily Star si Sunday Express. Grupul Hollinger al canadianului Conrad Black
este actionar majoritar la Daily Telegraph si Sunday Telegraph.
Dintre celelalte ziare, Sunday Sport este independent, Financial Times este detinut
de Pearson. Grupul Media The Guardian, cu ziarele sale cotidiene nationale si regionale,
a cumparat recent si The Observer. The Independent a fost preluat de un consortium
international n care Grupul Mirror este majoritar.
Cele 21 de cotidiene nationale si ziare duminicale la care ne-am referit pna acum
reprezeninta majoritatea celor vndute, si totusi, de departe cel mai mare procentaj al
jurnalismului de informare, adica 80%, se practica n afara Londrei. Stirile nu se ntmpla
doar n capitala, asa cum vor marturisi miile de reporteri care lucreaza n regiune. De
fapt, este corect sa spunem ca ziarele locale si regionale sunt n mod frecvent o sursa de
inspiratie pentru cele nationale, si n mod sigur servesc ca principal teren de instructaj
pentru viitorii reporteri ai ziarelor cotidiene.
[tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London:
1996]
52
B. n Statele Unite ale Americii:
Jurnalismul are multi critici, si pe buna dreptate. Jurnalismul este adesea prea
superficial, prea orientat spre celebritati, prea preocupat de faptele cititorilor si
spectatorilor cu venituri ridicate. Anumiti editori si directori de Radio-Tv ar trebui mai
degraba sa vnda pantofi n loc de stiri. Ceea ce conteaza n redactia de stiri este
standardizarea si productivitatea mai mult dect calitatea. Unii directori folosesc stirile,
constient sau inconstient, pentru a-si sprijini propriile interese financiare si sociale, sau pe
cele ale prietenilor lor. Unii reporteri sunt lenesi, si nu dau niciodata cinci telefoane daca
pot sa dea doua. Internetul este pentru redactia de stiri ceea ce telefonul nu era acum mai
bine de o suta de ani; unii reporteri stau n redactie ca si cum ar fi biciuiti acolo. Unii
reporteri se tem sa vorbeasca atunci cnd nu sunt de acord cu decizia redactiei. Nivelul
educational si salariile jurnalistilor sunt mai sus ca niciodata, si sunt ocazii importante de
a primi mai multi bani prin aparitii televizate si contracte pentru carti. Multi jurnalisti,
constienti de posibilitatea mbogatirii, sunt mult mai interesati n a-si mbunatatii propriul
destin, si nu pe acela al altora.
Totusi, este la fel de adevarat ca jurnalismul, a transformat America, de-a lungul
secolelor si pna astazi, ntr-o tara mai buna. De fapt, jurnalismul a ajutat la crearea
Statelor Unite, prin newsletter-urile (buletinele informative) (ale) lui Samuel Adams si
altii, si prin eseurile lui Thomas Paine care informau si inspirau colonistii n timpul
Revolutiei Americane. n anii 1800, jurnalisti ca William Lloyd Garrison si Frederick
Douglass [fost sclav negru, fugit] au ajutat la crearea presiunii pentru sfrsirea sclaviei, n
timp ce un abolitionist, Elijah Lovejoy, a murit pentru jurnalismul sau. Un anunt dintr-un
mic ziar saptamnal New Yorkez a atras multimi surprinzatoare spre o conventie a
drepturilor femeilor la Seneca Falls (Cascadele Seneca), New York, 1848, si de-a lungul
anilor jurnalismul a fost instrumental n asistarea sufragetelor care lucrau din greu pentru
o mai mare egalitate a drepturilor femeilor n America. n timpul Razboiului Civil,
reporteri si fotografi (jurnalismul modern a fost n mare parte inventat n timpul
Razboiului Civil) au comis multe erori, dar au aratat Americii ororile si scopul nobil al
cauzei Uniunii. n anii 1940, un grup de tineri reporteri sportivi, majoritatea din presa
neagra, au condus eforturile pentru distrugerea barierei de culoare n Major League
Baseball. Editorialele scrise de un numar mic de jurnalisti sudisti curajosi din anii 1950
si-au ajutat comunitatile spre obtinerea drepturilor egale pentru negri. n anii 1960 si
1970, cteva voci din presa au jucat un rol important n a-si determina tara sa-si
reconsidere actiunile din Razboiul din Vietnam.
Jurnalismul a ajutat la crearea Parcului National Yosemite din California, a zonei
salbatice Boundary Waters din Nordul Minnesotei, a Drumului Appalachian din Georgia
spre Maine, a Parcului National Everglades din Florida, si a parcului C&O Canal n
Districtul Columbiei si Maryland. Jurnalismul a aratat neglijenta ngrozitoare fata de
barbatii negri suferinzi de sifilis n Tuskegee, Alabama si a tras un semnal de alarma n ce
priveste replica neadecvata a comunitatilor publice si private de sanatate n legatura cu
aparitia SIDA la nceputul anilor 1980. Jurnalismul a ajutat la crearea de biblioteci
publice gratuite si, de asemenea, a educatiei publice gratuite si a dezvaluit scandalul de la
licitatia Salt Lake City pentru Jocurile Olimpice din 2002. Jurnalismul a bagat si scos
53
lumea din nchisoare, uneori dupa ce le fusese decisa data executiei. Asa cum spunea
Joseph Pulitzer, dupa ce luase n stapnire St. Louis Post si the Dispatch, n 1878:
Teama de a fi expus n ziare previne mai multe infractionalitati, imoralitati si ticalosii,
dect toate legile, statutul si morala inventate vreodata. Jurnalismul a plasat oameni la
conducere si a fortat oamenii sa demisioneze. Presedintele Richard Nixon, judecatorul
Abe Fortas, purtatorul de cuvnt al Casei, John Cannon, Senatorul George Lorimer din
Ilinois, si multi alti serifi, membri ai consiliului orasului, si primari, ar fi ramas la putere
mult mai mult daca nu era jurnalismul. Reporterii au cauzat reformarea sau nchiderea
unor spitale, curatarea proviziilor de apa municipale, noi reguli pentru operatorii de ferry
boat-uri din San Francisco, si au facut eforturi pentru ajutorarea muncitorilor federali
expusi la plutonium. Jurnalistii au ajutat la crearea padurilor nationale acum mai mult de
un secol, iar astazi pun problema managementului acestor paduri. Si exemplele ar putea
continua.
Unii jurnalisi au luat premii pentru acest tip de munca. Altii nu, dar nu asta
conteaza. Jurnalismul nu ar trebui sa fie despre premii si se pare ca unul din principalele
sale defecte astazi este goana dupa premii n locui oricarui alt scop. [tradus de autorul
cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996]
Acest tip de jurnalism, tipic american si aparut de altfel n Statele Unite, poarta
numele de muckracking, de la muck = gunoi (n engleza americana) si rake = grebla,
denumire ce i apartine presedintelui Theodore Roosvelt, care l critica foarte tare. Asa
cum ne explica dl Cristian Florin Popescu n Dictionar de Jurnalism, relatii publice si
publicitate, aparut n anul 2007, o serie de mutatii/fenomene sociale au dus la aparitia
sa n S.U.A: valurile masive de emigranti n a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
urbanizarea masiva, corolar al industrializarii. Dar si constituirea/ dezvoltarea presei
populare, inclusiv impunerea magazinelor. Se milita pentru dreptate sociala, ca n
exemplul lui Edward Willis Scripps, citat att de Judith si William Serrin n cartea lor
Muckracking! The Journalism that Changed America, din anul 2002, ct si de dl Cristian
Florin Popescu n dictionarul sau: Am un singur principiu, si anume, efortul de a face ca
celor bogati sa le fie tot mai greu sa se mbogateasca n continuare, iar saracilor sa le fie
mai usor sa reuseasca sa nu devina si mai saraci". Tot conform acestui dictionar, o serie
de reviste populare, precum McClure's, Cosmopolitan si Munsay si-au scazut pretul la
10 centi, atingnd, pna la nceputul secolului urmator, tiraje de sute de mii de
exemplare, urmate de Ladie's Home Journal, Collier's, Everybody's si Sunday Evening
Post, care: "s-au nscris cu mare entuziasm n cruciada mpotriva marilor afaceri, a
coruptiei si pentru dreptate sociala" dupa cum ne spune Michael Emery, citat de acelasi
Cristian Florin Popescu. Se ajunge astfel la concluzia ca prin muckraking vorbim att
de predecesorul juralismului de investigatie, ct si al fenomenului numit New
Journalism. Exemple de texte importante din istoria presei americane evocate n acest
dictionar, sunt: cazul Ida Tarbell, care, n 18 numere din revista McClure's, ntre anii
1902-1904, dezvaluie afacerile necurate ale trustului Standard Oil; cazul Samuel
Hopkins Adams, care, la 1906, dezvaluie n revista Collier's, Marea frauda americana,
n legatura cu publicitatea mincinoasa n domeniul medicamentelor si a tratamentelor
medicale. Alte exemple ar mai fi Jack London si conditiile de trai ale poporului umil,
sau John Steinbeck si lagarele de emigranti din California. Dezvaluirea vnzarii
alimentelor alterate si contrafacute, de catre Upton Sinclair n 1906, duce la votarea de
catre Congresul SUA a Legii Alimentelor si a Medicamentelor.
54
n concluzie, cnd vorbim despre presa americana, si mai ales despre
Muckraking Era, cum o numeste dl Popescu, vorbim despre demascarea cazurilor de
coruptie a politicienilor, despre egalitatea sociala, inclusiv atingnd socialismul, si, in
fine, despre drepturile femeilor si ale populatiei de culoare.
CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)
CUM SA SCRIEM UN ESEU/ARTICOL (HOW TO WRITE AN
ESSAY/ARTICLE)
a scrie corect un eseu/articol de ziar.
Subcapitole: 1. Introducere: Procesul de a scrie
2. Structura unui eseu
1. INTRODUCERE: PROCESUL DE A SCRIE
Procesul de a scrie are sase pasi:
A. nainte de a scrie (Pre-writing)
1 alegerea unei teme
2 adunarea ideilor = gndirea temei
3 organizarea ideilor ce vrem sa folosim si unde
B. Ciorna (Drafting)
4- scriem paragraful sau eseul de la nceput la sfrsit.
C. Revedem ce am scris
5 revedem structura si continutul
D. Rescrierea
6 s-ar putea sa fie nevoie sa explicam ceva mai clar, sau sa
adaugam mai multe detalii, sau chiar sa schimbam
organizarea
- citim textul nca o data pentru ortografie, gramatica si cuvintele
alese
- facem corectiile finale
2. STRUCTURA UNUI ESEU:
1. Definitia eseului: - eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singura tema si cu
o idee centrala. Trebuie sa aiba macar trei paragrafe, dar eseul obisnuit este cel de cinci
paragrafe.
2. Structura eseului:
a) Introducerea: - primul paragraf al unui eseu; explica tema prin idei generale;
are o teza ( = propozitia care ne da ideea principala; de obicei este aproape de sfrsitul
paragrafului)
55
b) Corpul (cuprinsul) eseului: - paragrafele care explica si sprijina teza sunt ntre
introducere si concluzie. Trebuie sa fie unul sau mai multe paragrafe n corpul principal
al unui eseu.
c) Concluzia: - ultimul paragraf al unui eseu; rezuma si re-afirma teza si ideile
care sprijina eseul.
* Exemple de teze puternice (strong thesis statements)
- teza este propozitia care ne spune ideea principala a ntregului eseu/articol.
Este de obicei plasata la finalul paragrafului introductiv.
- ea ne spune parerea autorului sau o idee importanta despre tema. Aceasta idee
ar trebui sa poata fi discutata si explicata de ideile suport.
Ex: Cnd studiem o limba straina, sunt cteva feluri de a ne mbunatati
folosirea limbii.
- teza nu trebuie sa fie o propozitie care doar spune un fapt despre o tema;
Ex (NU): n Emisfera Nordica, lunile de vara sunt mai calde dect cele de
iarna.
- teza nu trebuie sa afirme doua laturi ale unui argument n mod egal:
Ex (NU): Sunt avantaje si dezavantaje n ce priveste utilizarea energiei
nucleare. (ne da tema dar nu si parerea pentru aprobare sau dezaprobare)
Varianta corecta: Desi exista unele avantaje, folosirea energiei nucleare
prezinta multe dezavantaje si nu ar trebui sa faca parte din planul energetic
al tarii noastre.
* Exemplu de eseu
Schimbarea limbii engleze: Influenta Afro-Americana
(Introducere): Daca ntrebati americanii obisnuiti de unde le provine limba, probabil va
vor spune Anglia. Totusi, vocabularul englezesc a fost influentat si de cele ale altor tari
si grupuri de oameni. Unele cuvinte sunt mprumutate din alte limbi, cum ar fi typhoon,
care la origine provenea din cuvntul chinezesc, tai-fung, nsemnnd vnt mare.
Skunk, numele unui animal mic, mirositor, si alb-negru, provenea n engleza dintr-o limba
a indienilor nativi din America. Si afro-americanii au adus cuvinte noi n limba engleza si
au schimbat sensurile unora deja existente. (teza)
(Corpul principal main body paragrafele care sprijina teza): Afro-americanii, multi
dintre stramosii carora au fost adusi n State ca sclavi cu sute de ani n urma, au introdus
un numar de cuvinte n engleza din limbile pe care le vorbeau n tarile lor native.
Cuvntul englezesc obisnuit OK este folosit astazi n toata lumea, dar nu apartinut
ntotdeauna vocabularului englezesc. O teorie este ca sclavii din America foloseau n
propria lor limba o sintagma care suna ca OK pentru a spune e n regula. Americanii au
auzit sintagma si au nceput sa o foloseasca. Astazi, aproape toata lumea foloseste OK
pentru a spune e n regula. Un alt exemplu bun de cuvnt nou este cuvntul jazz.
Muzicienii afro-americani din Statele Unite au nceput sa cnte muzica de jazz n orasul
New Orleans, si au folosit cuvntul jass sau jazz pentru descrierea muzicii si a anumitor
56
stiluri de dans. Nimeni nu stie sigur de unde a provenit cuvntul, dar pe masura ce muzica
de jazz a devenit tot mai populara, cuvntul jazz a devenit un cuvnt englezesc obisnuit.
Uneori sensurile cuvintelor se schimba de-a lungul timpului. Un exemplu bun este
cuvntul cool. Cool a fost folosit multa vreme n limba engleza pentru descrierea
temperaturii care este nu calda dar nu prea rece, sau pentru descrierea unei persoane
care este calma sau ne-emotiva. Totusi, un sens aditional a fost dat cuvntului cool n
ultimii 100 de ani. Ca si n cazul cuvntului jazz, muzicienii afro-americani au folosit
cuvntul cool pentru descrierea muzicii pe care o cntau. Pentru ei, cool nsemna bun.
Pe masura ce muzica de jazz si alte forme de muzica cntate de muzicienii afro-americani
au devenit populare, din ce n ce mai multi oameni au nceput sa utilizeze cuvntul cool
n conversatie. Astazi, este nca un cuvnt frecvent utilizat, mai ales de tineret, cu sensul
de bun sau minunat. Un cuvnt cu sens opus este square (patrat). Patratul este,
binenteles, o forma, dar este folosit si pentru descrierea unei persoane care nu este
cool. Aceasta poate fi pentru ca o persoana care este prea demodata si nu este flexibila,
este ca o forma cu patru laturi drepte si patru colturi.
(Concluzia) Engleza datoreaza unele dintre cele mai interesante si pline de culoare
cuvinte afro-americanilor. Grupurile etnice existente n Statele Unite, ca si noii imigranti,
vor continua cu siguranta sa aduca noi cuvinte limbii engleze si sa confere sensuri
proaspete cuvintelor existente. Cine stie care vor fi cuvintele cool ale zilei de mine?
[tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing
From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003]
Exercitiu: ncercati si voi sa scrieti un paragraf, sau chiar un mic eseu, care sa aiba
elementele mentionate mai sus.
57
RASPUNSURILE LA EXERCITII:
Capitolul to be:
1. 1. am; 2.is; 3 are; 4. am; 5. is; 6. are
2. 7. was; 8. was; 9; were; 10. was; 11. was; 12. were
Capitolul to do:
1. 1. do; 2. dont; 3. does; 4. do; 5. do
2. did pentru toate cazurile
Capitolul to have
1. 1. have; 2. has; 3. do..have; 4, does..have; 5. has
2. 6. had; 7. had; 8. did..have; 9. did.have; 10 had
Capitolul Formarea Timpurilor
1. I read; 2. are going; 3. has written; 4. watched TV; 5. were speaking
Capitolul Vorbire indirecta
1. She said she was writing
2. He said he would talk to you soon
3. She said she had seen it.
4. She said she had eaten it.
5. She said she had been laughing.
Capitolul Pronumele
1. I; 2 he/she/it, 3. you/we/they; 4. this; 5; this, mine
Capitolul Vocabular
A: is, are
B: am, am
A: am
B: do, you
A: are
B: fine
Am, am, am, am, am, journalist/reporter

English Alphabet

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

English Alphabet

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE

1. ALFABETUL (THE ALPHABET)

A [ei] B [bi] C [si] D [di] E [i:] F [ef]

2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS)

De ce ne trebuie simbolurile fonetice?

a)Vocalele (the vowels):

[i:] See [si:] (= a vedea) [ii] [sii]

[o:] Morning [mo:ni.] (= [oo] [moo + nin

b) Diftongii (doua vocale mpreuna) Diphthongs (two vowels together)

Sunetul n limba engleza Exemplu de cuvnt n limba Sunetul aproximativ n

c) Consoanele (the consonants)

Sunetul n limba engleza Exemplu de cuvnt n limba Sunetul aproximativ n

S-ar putea să vă placă și