Curs 1 Drept Procesual Civil

Asistena judiciar

Articolul 90- Conditii de acordare

(1) Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui
proces civil, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta
judiciara, in conditiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

(2) Asistenta judiciara cuprinde:

a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege;

b) apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de barou;

c) orice alte modalitati prevazute de lege.

(3) Asistenta judiciara poate fi acordata oricand in cursul procesului, in tot sau numai in parte.

(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru
plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in
conditiile legii speciale.

Asistena judiciar se refer la faptul de a asista partea.

Art. 90 NCPC face trimitere la OUG 51/2008 n materia ajutorului public judiciar.

n ce const ajutorul public judiciar ne spune art. 6 OUG 51/2008

Art. 6- OUG 51/2008

Ajutorul public judiciar se poate acorda in urmatoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii, printr-un
avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru
prevenirea unui litigiu, denumita in continuare asistenta prin avocat;

b) plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviintarea instantei
sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale, daca aceasta plata incumba, potrivit legii, celui ce solicita
ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecatoresc;

d) scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv a celor
datorate in faza de executare silita.

Page | 1
 OUG 51/2008 se aplic exclusiv PF (art. 2 OUG).

Si dac suntem n situaia unui arbitraj, aceast ordonan este aplicabil n cazul PF.

Art. 90 NCPC face totui referire i la acordarea de asisten judiciar PJ. Acordarea de
asisten judiciar PJ o gsim n OUG 80/2013 privind taxele de timbru.

Art. 42- OUG 80/2013

(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor
judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public
judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile
si completarile ulterioare.

(2) Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau
amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele
judecatoresti, in urmatoarele situatii:

a) cuantumul taxei reprezintamai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau
dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.

(3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari
pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la
situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi
de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu esalonarea sau
amanarea platii.

Spre deosebire de OUG 51/2008, care reflementeaz i alte forme de ajutor public
judiciar, n afara taxelor de timbru datorate ctre instana, PJ nu poate primi dect reduceri,
ealonri sau amnri la plata taxelor judiciare de timbru.

Art. 33 OUG 80/2013 ne spune cnd ar trebui fcut aceast cerere. n principal,
asistena judiciar poate fi acordat oricnd. Ajutorul public, sub forma asitenei judiciare, care
reprezint defapt acordarea unui avocat din oficiu, se poate solicita oricnd. Dar pentru plata
taxelor de timbru, cnd trebuie solicitat ajutorul? n procedura de regularizare se stabilete taxa
de timbru de ctre judector iar apoi, n termen de 5 zile de la primirea comunicrii cu privire la
obligaia de timbra cererea n cuantumul stabilit de instan. Prin aceeai comunicare instana i
pune n vedere reclamantului posibilitatea de a formula, n condiiile legii, i alt cerere
reexaminarea (art. 39 OUG 80.2013).

Asta, dac vorbim despre cererea principal. Dac vorbim despre cererea modificatoare,
incidental, precizatoare, avem regularizare la cererile incidentale? Nu! Are dreptul prtul s

Page | 2
formuleze cerere de ajutor public judiciar? Da! Textul vorbete despre solicitant, adic celui care
i incumb obligaia de plat a taxei judiciare de timbru.

Art. 33- OUG 80/2013

(2) Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se
pune in vedere, in conditiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligatia de a timbra
cererea in cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de
timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei. Prin aceeasi comunicare
instanta ii pune in vedere reclamantului posibilitatea de a formula, in conditiile legii, cerere de acordare
a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii.
Dispozitiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila raman aplicabile in ceea ce priveste
complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare in judecata. Instanta insa nu va proceda la
comunicarea cererii de chemare in judecata in conditiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedura civila,
decat dupa solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru.

Art. 39- OUG 80/2013

(1)mpotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de
reexaminare, la aceeasi instanta, in termen de 3 zile de la data comunicarii taxei datorate. Cererea de
reexaminare este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere
definitiva. Dispozitiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila raman aplicabile in ceea ce
priveste complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare in judecata. Instanta va proceda la
comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedura civila,
numai dupa solutionarea cererii de reexaminare.

(3) In cazul admiterii integrale sau partiale a cererii de reexaminare, instanta va dispune restituirea taxei
de timbru total ori, dupa caz, proportional cu reducerea sumei contestate.

(4) In cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa inalta
Curte de Casatie si Justitie, solutionarea cererii de reexaminare este de competenta Judecatoriei
Sectorului 5 Bucuresti.

Acest termen de 5 zile funcioneaz pentru orice parte care are obligaia de plat a unei
taxe judiciare de timbru stabilite de ctre judector. Termenul este doar pentru taxele
judiciare de timbru.

Pentru asistena prin avocat, cererea poate fi fcut oricnd. i n prim instan i n
cile de atac. Deobicei se face ori prin cererea iniial, ori la termen, cnd judectorul constat c
partea nu nelege despre ce e vorba n proces.

Cum se face aceast cerere? Revenim la OUG 51/2008, la art. 14.

Page | 3
Art. 14- OUG 51/2008

(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formuleaza in scris si va cuprinde mentiuni
privind obiectul si natura procesului pentru care se solicita ajutorul public judiciar, identitatea, codul
numeric personal, domiciliul si starea materiala a solicitantului si a familiei sale, atasandu-se inscrisuri
doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de
intretinere sau de plata. Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului in
sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce
forma, pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.

(2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune in vedere
faptul ca, in cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecata ale celeilalte parti vor fi in sarcina sa,
precum si posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar in cazul prevazut la
art. 17 alin. (2).

(3) Instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partilor sau informatii scrise autoritatilor competente.

Se vorbete despre starea material a solicitantului. Aceasta este relevant pentru

acordarea ajutorului public judiciar. Mai ales, sub forma plii taxei de timbru, avem nite
cuantumuri expres prevzute de legiuitor, pentru a putea verifica incidena acestei forme de
asisten.

Art. 8 vorbete despre venitul pe care ar trebui s-l am pe membru de familie. Pentru a
afla cine face parte din aceti membri de familie trebuie s ne uitm la art. 5 unde textul
definete ce nseamn membru de familie; nu vorbim doar despre familie n sens restrns, ci i
despre orice alt persoan care se gospodrete cu solicitantul.

Art. 5- OUG 51/2008

(1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin familie se intelege sotul/sotia, copiii sau alti
descendenti in linie dreapta in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea solicitantului, precum si
copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca
se afla in continuarea studiilor si in intretinerea solicitantului.

(2) In sensul prezentei ordonante de urgenta, se considera membru al familiei si persoana care are
domiciliul ori resedinta comuna si gospodareste impreuna cu solicitantul, copiii sau alti descendenti in
linie dreapta ai acesteia in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea solicitantului, precum si copiii
sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla
in continuarea studiilor si in intretinerea solicitantului.

Page | 4
Art. 8- OUG 51/2008

(1) Beneficiaz de ajutor public judiciar n formele prevzute la art. 6 persoanele al cror venit mediu
net lunar pe membru de familie, n ultimele dou luni anterioare formulrii cererii, se situeaz sub
nivelul de 300 lei. n acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaz n ntregime de
ctre stat.

(2) Dac venitul mediu net lunar pe membru de familie, n ultimele dou luni anterioare formulrii
cererii, se situeaz sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se
avanseaz de ctre stat n proporie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda i n alte situaii, proporional cu nevoile solicitantului, n
cazul n care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natur s i limiteze accesul efectiv la
justiie, inclusiv din cauza diferenelor de cost al vieii dintre statul membru n care acesta i are
domiciliul sau reedina obinuit i cel din Romnia

Art. 8 vorbete despre nite praguri pentru care se poate acorda ajutorul public judiciar.

Dac venitul pe membru de familie nu depete 300 de lei, putem vorbi despre incidena
scutirii de la plata taxelor de timbru

Adic dac am lua venitul meu, al mamei, al tatlui i cele ale nc dou persoane care se
gospodresc mpreun cu noi i am mpri la 5, ci suntem, dac ne d sub 300 de lei sau
inclusiv 300 de lei, putem beneficia de o scutire de la plata taxelor de timbru.

Dac vorbim despre sume ntre 300 si 600 de lei, putem beneficia doar de o reducere a
taxelor de timbru.

Mai avem i o situaie excepional, la alin. (3). Ajutorul public judiciar se poate acorda
i n alte situaii, adic atunci cnd venitul pe membru de familie excede sume de 300, respectiv
600 de lei, dar doar proporional cu nevoile solicitantului, n cazul n care costurile certe sau
estimate ale procesului sunt de natur s i limiteze accesul efectiv la justiie, inclusiv din cauza
diferenelor de cost al vieii dintre statul membru n care acesta i are domiciliul sau reedina
obinuit i cel din Romnia.

Aadar, se poate acorda i n alte situaii, n afar de cele dou situaii expres prevzute n
alin. (1) i (2).

Formele de ajutor public judiciar pot fi cumulative. Putem da i asisten prin avocat i
reducere de la taxa judiciar de timbru. Sau putem da o reducere i o ealonare.

Ne spune art. 7OUG 51/2008.

Page | 5
Art. 7

Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, n oricare dintre formele prevzute la art.
6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, n oricare dintre formele prevzute
la art. 6 lit. a)-c), nu poate depi, n cursul unei perioade de un an, suma maxim echivalent cu 10
salarii minime brute pe ar la nivelul anului n care a fost formulat cererea de acordare.

Asupra cererii se pronun acelai complet care a fost investit cu cererea iniial, prin
ncheiere, dat n camera de consiliu, fr citarea prilor. Dup cum am spus, deobicei, este
vorba despre etapa prealabil, dup regularizare, nici mcar nu avem nca un prt n proces.

Dac se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, solicitantul are

posibilitatea de a formula cerere de reexaminare.

Scutirea nseamn c solicitantul nu pltete i avanseaz statul.

Reducere nseamn pn la 50%. Dac nu plteti partea ta, ce se ntmpl cu cererea ta?
Se anuleaz! Poate fi anulat n parte dar de exemplu, la cererea de evacuare, o putem anula n
parte? Nu. Atunci cnd este indivizibil ca obiect, nu putem anula n parte.

Ealonarea nseamn c se mparte n cteva rate lunare. Dac nu i pltete o rat ce se

ntmpl? Putem anula? La ealonare plteti acea sum de bani lunar, dar odat ce a fost admis
cererea de ajutor public judiciar i ealonat plata taxelor de timbru, instana nu mai are ce s-i
fac, nu poate anula cererea pentru neplata unei trane. Ministerul de Finane te poate executa
silit pentru fiecare tran n termenul de prescripie.

Amnarea nseamn stabilirea unui termen la care trebuie s plteti. Acolo poi s
anulezi cererea; nu ai pltit atunci, anulezi cererea.

Pe lng declaraia de proprie rspundere a solicitantului, trebuie s fie depus nscrisul

din care reiese starea material. Instana va face ntotdeauna verificri din oficiu s vad ce
venituri avei. Unde va putea face adres? La ANAF, bnci, dar pe lng adresa la ANAF, care
ne spune ce venituri ai avut n ultimele 6 luni, chiar dac media veniturilor este pe 2 luni, se face
adres ctre Administratia Local unde sunt declarate bunurile.

Va veni la examenul de licen o ntrebare legat de ajutorul public judiciar, deobicei se

leag de diferena dintre PF si PJ.

Page | 6
 PROBELE

De ce avem nevoie de probe? Pentru c nu putem crede oamenii pe cuvnt.

Sediul materiei: art 249-388 NCPC

Legea aplicabil probelor

Doamna profesor a povestit despre legea aplicabil probelor i a fcut o diferen ntre
legea aplicabil probelor preconstituite i a prezumiilor legale i cea aplicabil administrrii
probelor - art 26. De ce e astfel? Spre exemplu, am ncheiat un contract n 2014, ce lege ar trebui
s am n vedere atunci cnd nchei nscrisul ca mijloc probatoriu? Cea din 2014 pentru c trebuie
s tiu la momentul ncheierii contractului ce poate proba nscrisul? Poate proba intenia mea
juridic? Am nevoie de nscris probatoriu sau nu? Este logic ca prile s aib n vedere legea
aplicabil la momentul ncheierii nelegerii lor pentru probarea acelor acte juridice. n acest caz
acioneaz principiul tempus regit actum.

La prezumiile legale, ceea ce trebuie s demonstrm este faptul conex i vecin.

Ce nseamn probe preconstituite? O parte din ele sunt nscrisuri. Sunt cele pe care
prile le-au constituit n vederea dovedirii faptului. n momentul n care nchei un contract, e o
nelegere verbal dar o pun n scris ca s pot proba nelegerea n cazul n care nu i mai executi
obligaia, ca sa pot proba fa de teri.

Probele preconstituite sunt constituite n vederea probrii nelegerii juridice n viitor.

Dac n ceea ce privete legea aplicabil admisibilitii i puterii doverditoare a probelor

este cea din momentul constituirii la probele preconstituite i la prezumiile legale, n ceea ce
privete administrarea probatoriului, cnd v gndii la administrare, la ce v gndii? De
exemplu, a proba cu martori, cum ascult martorul, dac depune jurmnt, dac e n Camera de
consilu, dac e n edin public. Tot ce ine de aceste chestiuni, se leag de legea aplicabil la
momentul administrrii.

Cine este subiectul probei? La ce se refer subiectul probei? Pe cine trebuie s conving?
Pe judector. Subiectul probei este ntotdeauna judectorul. Probaiunea este pentru judector
i nu pentru parte! n practic, prile doresc administrarea a multor probe ns judectorul poate
e convins dup administrarea unui martor sau a unui interogatoriu, nu are nevoie de alt
probaiune. De aceea poate reveni n anumite condiii, dac ceea ce s-a administrat deja l-a
convins. De ce? Pentru c subiectul probei este judectorul i nu partea.

Page | 7
 Ce nseamn probe? Vom vedea c doctrina vorbete despre ce nseamn probe n sens
larg i n sens restrns. n sens larg, mijloc de convingere admis de lege pentru a dovedi existena
sau inexistena unui fapt juridic, mijloc prin care poate fi stabilit raportul juridic concret,
rezultatul obinut prin folosirea mijloacelor de prob. Cu privire la toate aceste definiii, doctrina
spune c poate s fie folosit cuvntul prob.

n sens restrns avem dou acceptaiuni: mijloc de prob, adic nscrisuri, martori,
prezumii, mrturisire, mijloacele materiale de prob i fapt probator, adic faptul material
folosit pentru a dovedi (minutul 27:30) n soluionarea pricinii.

Avem fapte principale i fapte probatorii care contribuie la dovedirea strii de fapt.

Obiectul probei

Se refer la faptele juridice n sens larg care pot fi pozitive sau negative (faptul juridic
negativ nedeterminat nu poate fi probat, nici nu e admisibil dovada, cel determinat poate fi
dovedit prin faptul pozitiv contrar).

Exemplu de fapt material: am cumprat sticla de ap, pot proba cu bonul.

Faptul psihologic: de exemplu, dac am avut discernmnt la momentul n care am

cumprat apa.

Ce poate fi dovedit i ce nu trebuie dovedit? Este foarte important pentru faza de

administrare a probatoriului. Art 251 vorbete despre lipsa ndatoriririi de a proba: Nimeni nu
este inut de a proba ceea ce instana este inut s ia cunotin din oficiu. Ce ar trebui
instana s ia la cunotin din oficiu? Legea trebuie probat sau trebuie s tie judectorul?
Instana de judecat trebuie s ia la cunotin de textul n vigoare n Romnia. Pe lng asta, si
textul de lege care nu este n vigoare dar este aplicabil n spe.

Legea este privit lato sensu, adic i OUG, OG, HG, cu condiia s fie publicate n
M.Of. sau prin alte modaliti prevzute de lege, adic s fie aduse la cunotina publicului.
Legea n sens larg, trebuie s aib aceast aptitudine.

Conveniile internaionale la care Romnia este parte- ar trebui s le cunoasc sau nu

judectorul? Dac sunt ratificate, ele fac parte din dreptul intern i judectorul trebuie s le tie
din oficiu.

Dac vorbim despre dreptul cutumiar, cine trebuie s-l dovedeasc? Partea care l
invoc.

Uzanele trebuie dovedite, si NCC spune acest lucru, ca partea trebuie s dovedeasc
existena unei uzane.

Page | 8
 Coninutul legii strine- art. 2562 NCC. Este posibil ca instana romn s fac
aplicarea unei legi strine? Da. De exemplu, legea privitoare la dreptul substanial din Germania.
Dac nu cunoate limba german, cum afl judectorul despre legea german? Cui face adres?
Exist o Direcie n cadrul M.J. care face acest lucru pentru judectori, ia legtura cu organele
statului respectiv le pune la dispoziie o form actualizat i tradus a legii strine.Doamna
profesor mai spune c putem face rost de legi si de pe internet. Totui, nu exist certitudinea n
acest caz, c acele texte sunt actualizate. n plus, judectorul poate pune n vedere prii s fac
dovada coninutului legii strine aplicabile, n limba romn, tradus de un traductor autorizat.

Ce facem dac partea nu-i ndeplinete obligaia- art. 2562 NCC- se aplic legea
romn. E un fel de sanciune pentru parte dac nu-i ndeplinete obligaia sau dac nu se poate
face rost de legea respectiv.

Ce facem cu regulamentele locale, care deobicei se aprob prin HCL? Faci o adres
ctre CL, c el trebuie s le aib i le pune la dispoziie.

Ce anume nu poate face obiectul probei? Faptele necontestate de pri, cele notorii i
faptele negative nedeterminate.

Faptele necontestate de ctre pri merit probate? Am ncheiat un contract i prtul

spune c aa e. Probm faptul c s-a ncheiat contractul? Dac reclamantul spune c nu a pltit
prrtul i acesta se apr spunnd c a pltit? Acolo ceri probaiunea pe executare, dar pe faptul
ncheierii contractului efectiv nu.

Faptele notorii de exemplu, faptul c Donald Trump e preedintele Americii. Faptele

notorii nu se probeaz pentru c judectorul este prezumat c le cunoate. Acum, trebuie s
dovedim c ele sunt notorii.

Hotrrea penal, v amintii de la procedura penal c penalul ine n loc civilul i c

hotrrea penal ar avea autoritate de lucru judecat n faa instanei civile. Instana civil este
inut de ceea ce se stabilete n hotrrea penal doar c vom vedea la autoritatea de lucru
judecat c lucrurile pot lua o ntorstur diferit de ceea ce a zis instana penal. n principiu, are
autoritate de lucru judecat. Mai trebuie s probm ceea ce este cuprins n acea hotrre? Nu.

Sarcina probei cui i revine? Primul care are sarcina probei este reclamantul. El
probeaz faptul juridic generator de obligaii. Avem i art. 10 NCPC care ne spune c Prile
au obligaia s ndeplineasc actele de procedur n condiiile, ordinea i termenele stabilite de
lege sau de judector, s-i probeze preteniile i aprrile, s contribuie la desfurarea fr
ntrziere a procesului, urmrind, tot astfel, finalizarea acestuia. Prile au obligaia s-i
probeze preteniile.

Dac prtul formuleaz cerere reconvenional ce este n cererea reconvenional?

Reclamant. Trebuie s-i probeze preteniile.

Page | 9
 Prtul care formuleaz cerere reconvenional la intervenientul principal sau cel
accesoriu- cine are sarcina probei? Intervenientul principal cine e? E un pic de reclamant )).
Trebuie s probeze ce spune el. La fel, intervenientul accesoriu trebuie s-i probeze susinerile.

La interveniile forate cine are sarcina probei? Cel care formuleaz cererea de
intervenie. De exemplu, la chemarea n garanie.

Atunci cnd instana dispune din oficiu o anumit prob, de ce o face? n temeiul rolului
activ, consider ca este necesar.

De ce are reclamantul sarcina probei? Ce se ntmpl dac nu-i probeaz cererea? Intr
n puterea de lucru judecat o cerere care nu este probat? Nu ai probat, nu exist. Se consider c
faptul nu exist. A intrat n autoritate de lucru judecat. Soluia de respingere ca nesusinut a unei
cereri o avem doar la divor, n rest, nesusinut, nefondat = nentemeiat.

Avem nite excepii de la sarcina probei care n mod normal cade asupra persoanei care
face o afirmaie. Cnd avem o prezumie legal, aceasta este legtura pe care legea o face ntre
faptul generator de drepturi i obligaii i un alt fapt conex i vecin i noi ceea ce trebuie s
probm este existena faptului conex i vecin. De exemplu, dac vrem s dovedim c un anumit
bun a fost dobndit n timpul cstoriei ce trebuie s dovedim? Data la care s-au cstorit cei doi
i data la care s-a dobndit bunul, acela e bun comun.

O alt excepie de la regula privind sarcina probei este n materie de contestare a filiaiei.
n situaia n care recunoaterea este contestat de cellalt printe, de copilul recunoscut sau de
descendeni, dovada filiaiei este n sarcina autorului recunoaterii sau a motenitorilor si.

O alt prevedere expres este n Legea 202/2001. Art. 35 spune c n cazul n care
entitatea dat n judecat pentru discriminare, ea este cea care are sarcina probei s dovedeasc
lipsa discriminrii.

O alt situaie reprezint raportul dintre profesioniti i consumatori. OUG 130/2000,

referitor la clauzele abuzive. Cine trebuie s probeze faptul negocierii, faptul c nu sunt clauze
preconstituite i c de fapt a fost un contract de adeziune, ntr-un contract cu banca? Banca.

Un alt exemplu se refer la Legea 84/1999, cu privire la titularul unei mrci. Acolo
prtul trebuie s fac dovada c a stpnit n ultimii 5 ani marca i c nu este deczut din acest
drept.

n materia litigiilor de munc. De exemplu, X este concediat i contest decizia de

concediere la Tribunal. Cine are sarcina probei s dovedeasc faptul c acea concediere a
respectat dispoziiile legale? Angajatorul.

Exist vreun pattern n toate aceste exemple? Protejarea unor interese particulare.

Page | 10
 n ceea ce privete admisibilitatea probelor, prile pot s ncheie convenii asupra
acestora.

n continuare vom vedea cum trebuie s fie o prob pentru a fi admisibil n procesul
civil:

Proba trebuie s fie LEGAL, adic s nu fie prohibit de lege.

VEROSIMIL, adic credibil.

PERTINENT

CONCLUDENT

n ceea ce privete legalitatea i concludena probei, art. 255 NCPC statueaz: (1) Probele
trebuie s fie admisibile potrivit legii i s duc la soluionarea procesului.

Verosimilitatea i pertinena sunt dou condiii inventate de doctrina judiciar ca aptitudini

le probei.

Cu privire la verosimilitate, a putea eu s dovedesc c am fost pe noile planete

descoperite de NASA ? Nu prea, pentru c de abia le vd cei de la NASA, nu a fost nimeni
acolo.

Cu privire la pertinen, proba trebuie s aib legtur cu obiectul procesului, adic s nu

se fac probaiune inutil.

Judectorul va verifica NTOTDEAUNAaceste caliti ale probei. Atunci cnd se

declar lmurit i nu mai vrea s administreze alte probe, de fapt, judectorul revine asupra
concludenei (asupra legalitii nu are cum s revin).

De exemplu, judectorul va spune c a ncuviinat cei 5 martori i proba cu nscrisuri i a

prorogat discuia1 pe proba cu expertiza pn la administrarea probei cu martorii, respectiv a
probei cu nscrisuri. Dup ce a administrat martorii i nscrisurile, instana poate spune c
apreciaz c proba cu expertiza nu este concludent la acel moment. De obicei, acest lucru se
ntmpl pentru c judectorul este deja lmurit. Acesta nu va spune n ce sens este lmurit, adic
nu va face o apreciere asupra probelor deja ncuviinate, pentru c asta ar echivala cu o
antepronunare.

1
Prorogarea discuiei nseamn amnarea discuiei pe o anumit probaiune pn ce se administreaz o alta.
(Acest lucru este posibil i des ntlnit n practica judiciar.)

Page | 11
 Art. 256 NCPC. CONVENIILE ASUPRA PROBELOR : Conveniile asupra
admisibilitii, obiectului sau sarcinii probelor sunt valabile, cu excepia celor care privesc
drepturi de care prile nu pot dispune, a celor care fac imposibil ori dificil dovada actelor
sau faptelor juridice, ori, dup caz, contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.

Din acest text se poate vedea care sunt limitele acestor convenii: nu se poate face imposibil
dovedirea unei fapte adic, prin convenia prilor, acestea s spun c un anumit fapt nu poate
fi dovedit.

Conveniile asupra probelor se fac, de obicei, n momentul preconstituirii unui nscris sau
chiar i n timpul procesului. De asemenea, exist convenii i cu privire la administrarea unor
probe; de exemplu, n cazul martorilor, rudele, pn la un anumit grad, nu pot fi audiate. Cu toate
acestea, prile se pot nelege ca o anumit persoan s fie audiat.

Exist doctrinari care clasific aceste convenii n:

EXPRESE, atunci cnd prile se neleg n mod expres2.

TACITE, atunci cnd cealalt parte nu se opune. (De exemplu: Una dintre pri spune un
lucru care nu ar fi admisibil, dar cealalt parte nu se opune, aa c se ajunge la administrarea unei
probe care n mod normal nu ar putea fi administrat.)

De exemplu, nu se va putea spune ntr-o convenie c interogatoriul este singura prob

care se va putea folosi pentru probarea raportului juridic, pentru c interogatoriul vine de la
cealalt parte i atunci s-ar face dificil, dac nu chiar imposibil probarea acelui raport juridic.
De asemenea, nu se va putea prevedea ntr-o convenie c o anumit prob este regin,
prevzndu-se, de exemplu, c expertiza este mai important dect mrturisirea sau dect proba
cu martori/proba cu nscrisuri. Se va putea prevedea, n schimb, faptul c convenia prilor va
putea fi dovedit doar cu nscrisuri, c proba cu martori nu este admisibil n ceea ce privete
raportul juridic dintre pri, dar cam att.

2
Acestea sunt foarte rare n practica judiciar.

Page | 12
 Am vzut anterior cine are sarcina probei. Acum vom vedea care este MOMENTUL
CND PROBELE TREBUIE PROPUSE.

RECLAMANTUL ar trebui s propun probele prin cererea de chemare n judecat. Este

evident c i prin rspunsul la ntmpinare reclamantul poate s propun probe fa de
aprrile pe care le formuleaz prtul. (De exemplu: prtul, prin ntmpinare, propune n
probaiune efectuarea unei adrese ctre o anumit instituie, iar reclamantul, prin rspunsul la
ntmpinare, spune c dac se efectueaz adresa, s se ntrebe i chestiunea X, pentru a vedea c
prtul nu are dreptate.) De asemenea, reclamantul va mai putea propune probe n cazul
modificrii cererii de chemare n judecat, prin cererea modificatoare. (De exemplu:
reclamantul spune c i modific cererea de chemare n judecat, n sensul c l mai cheam n
judecat i pe prtul Y i cere interogatoriul acestuia.) n acest caz, prtul, prin ntmpinarea
depus la cererea modificatoare, va putea propune probe noi doar fa de modificarea cererii 3.

PRTUL poate s propun probe prin ntmpinare sau pn la primul termen.

INTERVENIENII, avnd n vedere c ei au poziia de reclamani intervenienii voluntari

i accesorii ei ar trebui s propun probele odat cu cererea de intervenie. n acest sens,
avem un text expres, art. 65 alin. (2) : Intervenientul va prelua procedura n starea n care se
afl n momentul admiterii interveniei, dar va putea solicita administrarea de probe prin
cererea de intervenie sau cel mai trziu la primul termen de judecat ulterior admiterii cererii
de intervenie. Actele de procedur ulterioare vor fi ndeplinite i fa de el.

SANCIUNEA NERESPECTRII TERMENULUI DE DEPUNERE A

PROBELOR este DECDEREA. Aceasta este sanciunea care intervine atunci cnd se ncalc
un termen legal imperativ.

Art. 254 alin. (1): Probele se propun, sub sanciunea decderii, de ctre reclamant
prin cererea de chemare n judecat, iar de ctre prt prin ntmpinare, dac legea nu dispune
altfel. Ele pot fi propuse i oral, n cazurile anume prevzute de lege.

Norma prevzut n acest text de lege este una semi-imperativ, ntruct prile, prin acordul
lor expres, pot deroga de la aceste termene impuse de legiuitor.

De la cele artate mai sus, exist, ns, i unele excepii, prevzute de art. 254 alin. (2):
Dovezile care nu au fost propuse n condiiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute i ncuviinate
n cursul procesului, n afar de cazurile n care:

1.necesitatea probei rezult din modificarea cererii;

3
Este similar cu formularea cererii reconvenionale la cererea modificatoare: prtul poate formula
reconvenional doar fa de preteniile noi.

Page | 13
2. nevoia administrrii probei reiese din cercetarea judectoreasc i partea nu o putea
prevedea;

Cercetarea judectoreasc este etapa n care se ncuviineaz i se administreaz probele. De

exemplu, este administrat proba cu martori, fiind vorba despre o separaie n fapt, iar martorul
arat c prtul sttea cu o alt persoan, cu care a renovat casa, aceasta reprezentnd o fapt
nou, de care instana nu a avut cunotin pn la acel moment. Cealalt parte se apr i vrea s
arate c doamna cu care sttea prtul nu avea niciun venit, astfel c aceasta nu ar fi avut de unde
s contribuie la renovarea casei. n acest caz, partea advers nu i-ar fi putut imagina ce urma s
spun martorul la depoziie, astfel c, fa de aceste chestiuni descoperite n timpul cercetrii
judectoreti, cealalt parte poate propune contraprob.

3. partea nvedereaz instanei c, din motive temeinic justificate, nu a putut propune n termen
probele cerute;

Acesta este un caz clasic de repunere n termen. De exemplu, reclamantul a fost n

imposibilitate de a rspunde, prin rspunsul la ntmpinare, aprrilor formulate de prt, drept
pentru care cere repunerea n termen i propunerea probelor.

4. administrarea probei nu duce la amnarea judecii;

Aceasta reprezint o chestiune destul de sensibil i rareori se ntmpl acest lucru. De

exemplu, se ntmpl destul de des ca prile s vin cu martorii la termen, n sal i susin c
ascultarea martorului nu ar conduce la amnarea cauzei, motiv pentru care solicit audierea
acestora. n aceast situaie, dac ar fi ncuviinat proba cu martori, cealalt parte ar avea dreptul
la contraprob i vom vedea c proba i contraproba trebuie administrate n acelai timp. Or, n
acest caz, dac martorii ar fi ncuviinai i audiai la termenul respectiv, ar putea conduce la
amnare, dac cealalt parte propune contraprobe, pentru c instana va trebui s amne judecata,
pentru a audia martorul reclamantului i martorul prtului n acelai timp.

Sau, n cazul interogatoriului, partea cealalt trebuie citat pentru a se prezenta la interogatoriu,
lucru care duce la amnarea judecii.

De asemenea, aceeai discuie este valabil i n cazul nscrisurilor; amnarea judecii va fi

cauzat datorit faptului c instana permite unei pri s depun nscrisurile peste termen sau i
ncuviineaz un martor etc. i chiar dac nscrisul a fost depus sau martorul a fost audiat la acel
termen, faptul c cealalt parte propune contraprob, acest lucru deja duce la amnarea judecii.

5. exist acordul expres al tuturor prilor.

Acest text ne permite s tragem concluzia c acest termen pentru propunerea probelor este
unul semi-imperativ, adic instana va putea invoca din oficiu decderea, dar prile vor
putea deroga prin acordul lor expres. Nu se va putea prezuma c dac cealalt parte nu zice
nimic, nseamn c aceasta este de acord cu administrarea unei probe peste termen.

Page | 14
 Art. 254 alin. (3): n cazurile prevzute la alin. (2), partea advers are dreptul la proba
contrar numai asupra aceluiai aspect pentru care s-a ncuviinat proba invocat.

Aa cum am vzut anterior, dac partea advers are dreptul la proba contrar, acest lucru va
duce automat la amnarea cauzei.

Art. 254 alin. (4): n cazul amnrii, pentru motivele prevzute la alin. (2), partea este
obligat, sub sanciunea decderii din dreptul de a administra proba ncuviinat:

a) s depun lista martorilor n termen de 5 zile de la ncuviinarea probei, cnd se cere proba
cu martori;

Aceast list va trebui s cuprind numele i adresa martorilor, pentru ca acetia s fie citai.

b) s depun copii certificate de pe nscrisurile invocate cu cel puin 5 zile nainte de termenul
fixat pentru judecat, dac s-a ncuviinat proba cu nscrisuri;

c) s depun interogatoriul n termen de 5 zile de la ncuviinarea acestei probe, n cazurile n

care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;

Vom vedea c interogatoriul persoanei fizice aflate n ar nu trebuie comunicat. Trebuie

comunicat interogatoriul prii care are domiciliul sau reedina n strintate sau interogatoriul
persoanei juridice.

d) s depun dovada plii cheltuielilor necesare efecturii expertizei, n termen de 5 zile de la

numirea expertului sau n termenul stabilit de instan potrivit dispoziiilor art. 331 alin. (2)4,
dac s-a ncuviinat proba expertizei.

Art. 254 alin. (5): Dac probele propuse nu sunt ndestultoare pentru lmurirea n
ntregime a procesului, instana va dispune ca prile s completeze probele. De asemenea,
judectorul poate, din oficiu, s pun n discuia prilor necesitatea administrrii altor probe,
pe care le poate ordona chiar dac prile se mpotrivesc.

Ceea ce este important e felul cum transmite judectorul aceast informaie. El ar trebui s
spun, practic: Pe acest aspect nu sunt lmurit. De exemplu, ntr-o cauz, era vorba despre
efectuarea unei instalaii de eav; una dintre pri spunea c construcia are doar trei perei i
unul este exterior i doar pe trei perei merge eava pus efectiv, iar cealalt spunea c sunt patru

4
Art. 331 alin. (2): ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra crora acesta urmeaz s se
pronune, termenul n care va trebui s efectueze expetiza, onorariul provizoriu al expertului i, dac este cazul,
avansul pentru cheltuielile de deplasare. n acest scop, instana poate fixa o audiere n camera de consiliu, n cadrul
creia va solicita expertului s estimeze costul lucrrii ce urmeaz a fi efectuat, ct i termenul necesar efecturii
expertizei. Tot astfel, instana poate fixa un termen scurt pentru cnd va solicita expertului s estimeze n scris
costul lucrrii ce urmeaz a fi efectuat, ct i termenul necesar efecturii expertizei. Poziia prilor va fi
consemnat n ncheiere. n funcie de poziia expertului i a prilor, instana va fixa termenul de depunere a
raportului de expertiz i condiiile de plat a costurilor necesare efecturii expertizei.

Page | 15
perei. n aceast situaie, instana a pus n vederea prilor c are nevoie de plane foto cu
ncperea, pentru a vedea cine are dreptate adic a spus expres de ce anume are nevoie. Aa ar
trebui s fac toi judectorii, nu s ntrebe prile, de exemplu, dac nu simt nevoia s mai
probeze ceva. n virtutea rolului activ, rol activ care are ca scop determinant aflarea
adevrului, instana poate s solicite probe suplimentare.De multe ori, instana nu poate
spune despre ce probe este vorba pentru c nu are detalii, motiv pentru care va avea nevoie ca
partea s i le ofere. Dar, atunci cnd instana tie de ce probe are nevoie, ea trebuie s spun
expres care sunt acestea. Mai mult, aa se i ncuviinez proba, instana trebuind s precizeze ce
anume fapte se probeaz cu o anumit prob.

Art. 257. Renunarea la prob. (1) Cnd o parte renun la probele propuse, cealalt
parte poate s i le nsueasc.

(2)Instana poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renunat.

Dac o parte renun la prob, cealalt i va putea nsui aceast prob ? De exemplu, una
dintre pri cere audierea unui martor, care este prieten de familie. La primul termen, aceasta i
d seama c relaia dintre ei s-a rcit, astfel c s-ar putea ca martorul s depun mrturie
mpotriva prii, astfel c renun la prob. Cealalt parte i-o poate nsui ? DA. Mai mult, i
instana, din oficiu, dac prile renun, va putea face acest lucru.

Chiar dac o parte ar fi deczut din prob, aceasta are dreptul de a discuta n
contradictoriu pe probaiunea deja administrat. De exemplu, una dintre pri nu depune
cuantumul prevzut pentru expertiz, dar instana totui ncuviineaz proba pentru ambele pri
prtul nu-i pltete partea, astfel c instana va pune cheltuielile doar n sarcina
reclamantului, care pltete. n aceast situaie, prtul va putea discuta n contradictoriu pe
expertiz, chiar dac nu este proba lui.

CHELTUIELILE PROBAIUNII. De obicei, se vorbete despre acestea atunci cnd

exist martori care trebuie s se deplaseze i care cer contravaloarea biletului de cltorie, cazrii
.a.m.d. sau n cazul expertizei. Dac cu privire la martori, pentru a nu pricinui cheltuieli de
judecat, acetia pot fi audiai prin comisie rogatorie5. (De exemplu, prin ncheiere, instana va
spune c vrea ca cealalt instan s l audieze pe X, care are domiciliul n acea circumscripie,
urmnd a-l ntreba anumite chestiuni stabilite de prima menionat. Instanei care primete
comisia rogatorie nu i se va trimite dosarul cauzei, ci doar ncheierea prin care s-a ncuviinat
comisia rogatorie pentru administrarea respectivei probe. De aceea este important ca instana
care dispune administrarea probei prin comisie rogatorie s stabileasc ce aspecte vor fi avute n
vedere atunci cnd se va audia martorul.)

5
Despre comisia rogatorie am mai discutat la principii, mai exact n cazul principiului nemijlocirii, pentru c, n mod
normal, instana care judec cauza trebuie s ia act nemijlocit de toate probele, acestea administrndu-se n faa
ei, judectorul fiind cel care trebuie convins. Astfel, comisia rogatorie reprezint o excepie de la principiul
nemijlocirii instanei.

Page | 16
 Trebuie fcut distincie ntre proba cu martori i interogatoriul. Astfel, interogatoriul vizeaz
doar prile din proces, n timp ce martorii sunt persoane strine de proces, care, n mod obiectiv,
vin s redea informaii necesare aflrii adevrului.

NCUVIINAREA PROBELOR se face prin NCHEIERE PREPARATORIE,

pentru c aceasta pregtete dezlegarea fondului. Faptul c instana este inut sau nu de
ncheierea pe care o d este un efect al acestora (al ncheierilor preparatorii i interlocutorii).

Aceeai ncheiere ar putea fi i preparatorie i interlocutorie. De exemplu, ncheierea

de la primul termen prin care se rezolv excepiile i se ncuviineaz probele. Astfel, aceeai
ncheiere are caracter interlocutoriu n ceea ce privete rezolvarea excepiilor i caracter
preparatoriu n ceea ce privete ncuviinarea probei.

Odat ncuviinat o prob, instana mai poate reveni asupra ei ? DA, atunci cnd i d
seama c probele nu mai sunt utile i nici concludente, pentru c dezlegarea, n mintea
judectorului, s-a fcut.

Ceea ce trebuie neles este faptul c, dac judectorul spune, de exemplu, c nu i se mai pare
necesar audierea unui alt martor sau c nu va mai administra proba cu expertiza, ntruct este
lmurit n privina acelui aspect, nu nseamn c s-a antepronunat.

Deci, instana poate reveni asupra probelor deja ncuviinate (n sensul

neadministrrii acestora), cu condiia s pun n discuia prilor aceast mprejurare. (n
concret, punerea n discuia prilor i revenirea asupra probelor ar trebui s fie fcute ct mai
succint, pentru a nu da prilor impresia c judectorul tie deja care va fi soluia.)6

ADMINISTRAREA PROPRIU-ZIS A PROBELOR

ART. 260 NCPC

REGULA este c aceasta se face n faa instanei nvestit cu soluionarea cauzei, pentru
c au ca scop convingerea judectorului de faptele juridice prezentate. n camera de consiliu
are loc de obicei cercetarea judectoreasc de obicei, dar dup anul 2018, cnd o s intre n
vigoare prevederile conform crora cercetarea judectoreasc se face n camera de consiliu;
deocamdat, cercetarea judectoreasc are loc n edin public.

EXCEPIILE de la regula susmenionat sunt:

comisia rogatorie;

6
Art. 259. REVENIREA ASUPRA PROBELOR NCUVIINATE.Instana poate reveni asupra unor probe ncuviinate
dac, dup administrarea altor probe, apreciaz c administrarea vreuneia nu mai este necesar. Instana este
ns obligat s pun aceast mprejurare n discuia prilor.

Page | 17
 asigurarea de dovezi7;

administrarea probelor prin avocai (art. 366-388 NCPC8; astfel cum a fost formulat de
ctre legiuitor, aceast excepie este puin inutil, ntruct este necesar intervenia instanei prea
des);

administrarea probelor de ctre instana necompetent aa cum tim, atunci cnd se

declin/strmut cauza ctre o alt instan, probele rmn ctigate instanei de la care s-a
declinat/strmutat.

ORDINEA DE SOLUIONARE A PROBELOR DEJA NCUVIINATE

Dac, de exemplu, este ncuviinat interogatoriul, care este al prii adverse, martori plus
expertiz, n mod normal ar trebui administrat mai nti proba cu interogatoriul, pentru c este
posibil s recunoasc sau s se afle informaii noi de la partea advers. De aceea, de obicei, proba
cu interogatoriul este prima care se administreaz.

n ceea ce privete martorii, proba uneia dintre pri se administreaz n acelai timp
cu proba celeilalte pri. Aceasta deoarece att proba, ct i contraproba ar trebui s fie n
acelai rstimp, pentru a se putea pune ntrebri i oferi rspunsuri. De aceea se ncuviineaz, de
obicei, martorii i pentru o parte i pentru alta, n aceeai edin (dac, de exemplu, ar fi doi
martori pentru reclamant i doi pentru prt, NU se vor audia la un termen martorii pentru
reclamant i la alt termen martorii pentru prt, ci unul i unul dar aceast discuie este valabil
doar pentru ipoteza n care toi cei patru martori nu ar putea fi audiai deodat, n cadrul aceleiai
edine). Pentru a nu fi necesar revenirea asupra unor probe, instana mai degrab prorog
discuia, ncuviineaz unele probe i spune c pentru celelalte se va pronuna dup ce
administreaz anumite probe pe care deja le-a ncuviinat. (Sunt dou lucruri diferite ca instana
s proroge i s resping, pentru c proba nu mai este util i faptul c revine asupra probelor. n
cazul n care instana prorog i apoi respinge, acest lucru nseamn c proba nu mai este util,
iar judectorul nu trebuie s explice c s-a convins.)

Art. 270 alin. (7): Partea care a lipsit la ncuviinarea dovezii este obligat s cear
proba contrar la edina urmtoare, iar n caz de mpiedicare, la primul termen cnd se
nfieaz.

7
Asigurarea de dovezi este acea anchet n viitor, adic situaia n care, nainte de a demara procesul sau nainte de
fi n faza de cercetare judectoreasc propriu-zis, se administreaz o prob, pentru c exist riscul ca ea s se
piard sau exist un acord comun al prilor n sensul administrrii acelei probe.
8
Aceste articole nu vor fi prezentate la curs, dar este posibil s constituie subiect de examen, ns doar la modul
superficial.

Page | 18
 Acest lucru este aplicabil doar n faza cercetrii judectoreti. Partea nu va putea solicita
probaiune n etapa dezbaterilor, de exemplu, pentru c partea are obligaia s urmreasc cursul
procesului.

LOCUL ADMINISTRRII PROBELOR (ART. 261 NCPC) Probele se administreaz n

edina de judecat, n edin public.

CHELTUIELILE NECESARE ADMINISTRRII PROBELOR (ART. 262 NCPC) Partea

creia i s-a ncuviinat proba este cea care va trebui s avanseze i cheltuielile. Dac partea nu
face acest lucru, ea va fi deczut din dreptul de administra dovada ncuviinat n faa acelei
instane.

Dac, de exemplu, instana dispune din oficiu o expertiz, aceasta va pune n sarcina ambelor
pri cheltuielile necesare administrrii probei. Dac doar una dintre pri pltete i cealalt nu,
partea celei care nu a pltit va putea fi pus n sarcina prii care a pltit. n plus, reclamantului i
poate fi suspendat cererea n temeiul art. 242 NCPC: (1) Cnd constat c desfurarea
normal a procesului este mpiedicat din vina reclamantului, prin nendeplinirea obligaiilor
stabilite n cursul judecii, potrivit legii, judectorul poate suspenda judecata, artnd n
ncheiere care anume obligaii nu au fost respectate. Oricum ar putea fi suspendat judecat
chiar i n situaia n care cheltuielile ar fi impuse n sarcina ambelor pri, pentru c implicit i
reclamantul trebuie s achite. n acest caz NU ar interveni perimarea, pentru c judectorul are
obligaia de a afla adevrul i de a propune probe din oficiu. Doamna profesor (Andrea Chi)
susine c nu intervine perimarea n situaia n care judecata este suspendat pentru
nedepunerea cheltuielilor aferente administrrii unei probe.9

n situaia n care instana nu dispune de probe suficiente i nu poate face probaiunea din cauza
reclamantului, care nu pltete cheltuielile, ea va putea rmne n pronunare, cu probele
existente la dosar i va putea respinge aciunea pe fond, ca nentemeiat.

Discuiile artate mai sus sunt avute n vedere n cazul cheltuielilor necesare n vederea
administrrii probelor, adic nainte de administrare. Dac reclamantul pltete avansul pentru
expertiz, dar apoi refuz s plteasc onorariul expertului, acesta va putea fi executat silit,
ntruct ncheierea de ncuviinare a onorariului expertului constituie titlu executoriu.

9
Practic, n acest caz, ideea ar fi c nu ar trebui suspendat judecata i chiar dac se suspend, judectorul ar trebui
s repun cauza pe rol i s ncerce s afle adevrul prin alte mijloace.

Page | 19
 Art. 264. APRECIEREA PROBELOR. (1) Instana va examina probele administrate,
pe fiecare n parte i pe toate n ansamblul lor.

Nu exist o regin a probelor, dect n materia filiaiei, unde ni se sugereaz de ctre Codul
civil c ar trebui s existe o expertiz de specialitate.

S-ar putea crede c mrturisirea este proba absolut, pentru c partea recunoate. ns acest lucru
nu este exact. Exist posibilitatea ca instana s ia act de achiesarea expres a prtului la
pretenii i s pronune o hotrre n baza acestei mrturisiri, dar aceast hotrre nu intr n
autoritate de lucru judecat, pentru c instana nu judec nimic. Aceast hotrre poate fi
anulat pe motive de neleglitate sau pentru chestiuni ce in de consimmntul exprimat la
achiesare.

Ceea ce trebuie reinut este c, dei mrturisirea este o prob important, luat prin intermediul
interogatoriului, ea poate duce, per se, doar la o hotrre care nu intr n autoritatea de lucru
judecat10. Aceast mrturisire funcioneaz n cazul drepturilor de care prile pot dispune. Dar
exist i drepturi de care prile nu pot dispune, cum ar fi n materia drepturilor reale n acest
caz, recunoaterea prtului nu are niciun efect, pentru c nu doar dreptul lui poate fi afectat, ci i
drepturile terilor. Aa fiind, n aceste ipoteze, instana nu poate lua act de recunoaterea
prtului. Limita recunoaterii n aceast materie este nclcarea drepturilor altora, pe care
instana trebuie s le protejeze, prin efectuarea probaiunii.

(2) n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptelor pentru a cror dovedire probele au
fost ncuviinate, judectorul le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii sale, n afar de
cazul cnd legea stabilete puterea lor doveditoare.

10
Art. 436. (1) Cnd prtul a recunoscut n tot sau n parte preteniile reclamantului, instana, la cererea acestuia
din urm, va da o hotrre n msura recunoaterii.
(2) Dac recunoaterea este parial, judecata va continua cu privire la preteniile rmase nerecunoscute, instana
urmnd a pronuna o nou hotrre asupra acestora.
Art. 437. (1) Hotrrea prevzut la art. 436 poate fi atacat numai cu recurs la instana ierarhic superioar.

Page | 20
 Mijloacele de proba
1. Inscrisuri

2.Expertiza

3.Cercetarea la fata locului ( CFL sau oculada?, cum i se mai spune in practica judiciara
de catre avocatii de rit vechi)

4.Marturisire (care se ia prin intermediul interogatoriului)

5.Prezumtiile

6.Mijloacele materiale de proba

7.Alte mijloace prevazute de lege

Mijloacele de proba cele mai importante si cele care se regasesc in toate

procedurile, inclusiv in procedurile in care nu sunt admisibile alte probe, sunt cele cu
inscrisuri. Inclusiv in recurs avem admisibila proba cu inscrisuri, fiind de departe cea
mai importanta proba!

1. Inscrisurile
Definitia inscrisului- art. 265: nscrisul este orice scriere sau alt consemnare care
cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori
de modalitatea de conservare i stocare.

EX: Faptul ca am scris pe o piatra, o bucata de aluminiu sau pe un zid obligatia de a-i da
lui X 2.000 lei (+ data si semnatura), constituie un act juridic, un inscris? DA. Nu
conteaza suportul material!

Declaratia= act juridic sau fapt juridic stricto sensu facuta prin scriere de mana,
dactilografiere, litografiere, imprimare pe hartie sau orice alt material

Ce inseamna fapt juridic? Va puteti inchipui un inscris care sa contina un fapt juridic?
Plata este un fapt sau un act juridic? In doctrina de obligatii, acest lucru este intens
discutat, dar avand in vedere ca, de regula, plata este consemnata intr-o chitanta
liberatorie, iar acea chitanta constata faptul juridic al platii si prin urmare inscrisul
constand in chitanta liberatorie constata un fapt juridic.

Page | 21
De cele mai multe ori, ideea inscrisului ne trimite la o forma materiala si anume, la
hartie. Aceste inscrisuri, potrivit CPC nu sunt doar pe suport material (hartie), ci si pe alte
suporturi:

suport informatic ( Atentie! Inscrisul pe suport informatic difera de inscrisul

pe suport electronic. Astfel ca, in ceea ce priveste inscrisurile pe suport
electronic avem o lege speciala, care ne spune ce inseamna inscris electronic,
in ce conditii putem discuta despre inscris electronic, ce inseamna semnatura
electronica etc.)

Ex de inscrisuri pe suport informatic: hotararea judecatoreasca accesata online pe

portalul instantelor, o cerere scanata si trimisa pe e-mail (e-mail-ul este un suport
informatic), sistemul informatic unde ne accesam noi notele.

Fotografiile, plansele, schitele. Inscrisuri sau alte mijloace materiale de proba?

Daca sunt semnate si anexate unui inscris (ex: contract de vanzare a unui imobil,
continand fotografii ale imobilului), ele au natura juridica a unui inscris, conform art.
290 CPC.

Conteaza aceasta distinctie, vom vedea, in momentul contestarii.

CLASIFICARI ale inscrisurilor:

1. Dupa scopul intocmirii (cea mai importanta clasificare):
preconstituite- in scopul probarii raportului juridic, adica au fost intocmite cu
intentia de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui eventual litigiu (ex:
incheierea unui contract de vanzare in forma scrisa)
nepreconstituite- nu s-au intocmit in scopul de a fi folosite ca mijloc de proba
intr-un proces, dar care, in mod accidental, sunt totusi utilizate pentru dovedirea
raportului juridic litigios

Ex: faptul ca am recunoscut in jurnalul meu personal ca ii datorez lui X o suma de bani si
pe urma, X face rost de jurnal si il aduce in fata instantei, nu constituie un inscris
preconstituit, deoarece recunoasterea facuta in jurnal nu a avut acest rol, specifica
inscrisurilor preconstituite.

Inscrisurile preconstituite se mai impart, la randul lor, dupa scopul pentru care au fost
intocmite, precum si dupa efectul lor, in:

Page | 22
 originare sau primordiale- sunt intocmite in vederea constatarii incheierii,
modificarii sau stingerii unui raport juridic
recognitive- intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris originar,
pierdut sau distrus, pentru a-l inlocui
confirmative- intocmite pentru a confirma un act juridic lovit de nulitate

Ex: daca inchei un contract astazi, fara sa preconstituim un inscris, si vin maine si
zic sa incheiem totusi un inscris, acest inscris o sa fie unul originar, deoarece nu
sunt obligat sa inchei un inscris cand inchei un contract (decat pentru contractele
care cer forma ad validitatem). Pot sa inchei azi actul juridic si maine sa facem si
inscris, tot originar o sa fie si nicidecum recognitiv, pentru ca la recognitiv
conditia este sa existe deja un inscris originar, care apoi s-a pierdur ori a fost
distrus.

2. In functie de semnare:
semnate
nesemnate

Importanta acestei clasificari este redata si de art. 268 CPC: (1) Semntura unui
nscris face deplin credin, pn la proba contrar, despre existena
consimmntului prii care l-a semnat cu privire la coninutul acestuia. Dac
semntura aparine unui funcionar public, ea confer autenticitate acelui nscris, n
condiiile legii.

3. Dupa raportul dintre ele:

originale
duplicate
copii

Aici conteaza puterea probatorie a fiecarui act:

Originalul- face dovada deplina

Duplicatul- face dovada deplina, ca si originalul

Copia- nu poate face dovada decat a ceea ce este cuprins in original (art. 286 alin. 1
CPC)

Copiile de pe copii nu au putere doveditoare!

Page | 23
 Regimul duplicatelor-art. 285 CPC: Duplicatele de pe nscrisurile notariale sau alte
nscrisuri autentice, eliberate n condiiile prevzute de lege, nlocuiesc originalul i
au aceeai putere doveditoare ca i acesta.

Legea 36/1995, actualizata 2016, a notarilor publici si a activitatii notariale, ne spune

in art. 97: (1)Actele autentice notariale se ntocmesc ntr-un singur exemplar
original, care se pstreaz n arhiva notarului public.(4)Prile vor primi un duplicat
de pe actul original. Duplicatul actului notarial are fora probant prevzut de lege ca
i originalul actului.

Regimul copiilor- art. 286 CPC: (1)Copia, chiar legalizat, de pe orice nscris
autentic sau sub semntur privat nu poate face dovad dect despre ceea ce este
cuprins n nscrisul original. (2) Prile pot s cear confruntarea copiei cu originalul,
prezentarea acestuia din urm putnd fi ntotdeauna ordonat de instan, n condiiile
prevzute la art. 292 alin. (2).

De regula, daca ne uitam la art. 292 CPC, inscrisurile se depun in copie. De altfel,
nici nu este recomandata depunerea originalului la dosar, deoarece se poate pierde,
dar se poate depune si originalul. (Mai demult se depuneau originalele, dar astazi,
judecatorii mai tineri insista sa se depuna in copie, deoarece datorita numarului mare
de dosare aflate la arhiva, se mai intampla sa dispara cate un dosar.)

Art. 286(2) CPC- daca o parte invoca in fata instantei faptul ca copia nu corespunde
cu originalul, instanta va acorda un termen pentru a i se putea prezenta originalul (e
normal asa, deoarece partile nu au adus un teanc de originale cu ele in instanta), cu
toate ca legea nu il obliga pe judecator sa acorde termen.

Termenul de copie legalizata- pentru a putea fi puse in executare sentintele trebuie sa

aiba mentiunea de legalizat. Dar le poate judecatorul legaliza? Nu. Sentintele se
legalizeaza la grefa instantelor, aplicandu-se o simpla stampila de catre grefier (nu
exista o incheiere de legalizare sau autentificare sau alte asemenea).

Pentru a putea face o copie legalizata este necesar intotdeauna originalul. Nu se poate
face copie legalizata de pe copie. Iar daca se face, aceasta nu va avea nicio valoare.

Art. 287 CPC- Copiile facute pe microfilme sau pe suporturi informatice

Datele din nscrisurile autentice sau sub semntur privat redate pe

microfilme i alte suporturi accesibile de prelucrare electronic a datelor,
fcute cu respectarea dispoziiilor legale, au aceeai putere doveditoare ca i
nscrisurile n baza crora au fost redate.
Page | 24
Copii facute pe microfilme exista la arhiva nationala, dupa spusele AC, insa la arhiva
instantelor din Cluj, cel putin, nu exista. Exista, totusi copii facute pe suport informatic
(ex: copia dupa un inscris, atasat unui e-mail, va avea aceeasi valoare cu originalul).

4. Dupa modul de intocmire:

Autentice
Acte sub semnatura privata
Acte pe suport informatic
Acte in forma electronica- citim singuri Legea 455/2001, care se refera la
dispozitii privind semnatura electronica extinsa, esentiala de altfel, pentru
existenta unui inscris sub forma electronica

Conditiile de existenta a unui inscris sub forma electronica (Art. 4 din Legea 455/2001)

Semntur electronic extins reprezint acea semntur electronic care ndeplinete

cumulativ urmtoarele condiii:
a) este legat n mod unic de semnatar;
b) asigur identificarea semnatarului;
c) este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar
d) este legat de datele n form electronic, la care se raporteaz n aa fel nct orice
modificare ulterioar a acestora este identificabil;

Ex: medicii care opereaza in sistemul national al Casei de Asigurari sunt obligati sa aiba
o semnatura electronica, societatile comerciale care opereaza si fac inscrisuri mai au, de
regula, semnatura electronica

Art. 6. nscrisul n form electronic, cruia i s-a ncorporat, ataat sau i s-a asociat
logic o semntur electronic, recunoscut de ctre cel cruia i se opune, are acelai efect
ca actul autentic ntre cei care l-au subscris i ntre cei care le reprezint drepturile.

De retinut! Esential pentru inscrisul sub forma electronica este acea semnatura
electronica, care este reglemenatata de Legea 455/2001 si ea este identificabila dupa un
anumit cod. Pentru a avea semnatura electronica trebuie sa platesti.

Page | 25
Inscrisul autentic

Exemple: actele notarului, incheierile si hotararile instantelor, actele executorului

judecatoresc, procesul-verbal prin care se constata indeplinirea procedurii de citare
(deoarece se poate contesta doar prin procedura inscierii in fals), actele de stare civila,
actele functionarului public despre care legea zice ca sunt autentice

Art. 269 CPC: (1) nscrisul autentic este nscrisul ntocmit sau, dup caz, primit i
autentificat de o autoritate public, de notarul public sau de ctre o alt persoan nvestit
de stat cu autoritate public, n forma i condiiile stabilite de lege. Autenticitatea
nscrisului se refer la stabilirea identitii prilor, exprimarea consimmntului acestora
cu privire la coninut, semntura acestora i data nscrisului. (2) Este, de asemenea,
autentic orice alt nscris emis de ctre o autoritate public i cruia legea i confer acest
caracter.

Art. 270 CPC: (1) nscrisul autentic face deplin dovad, fa de orice persoan, pn la
declararea sa ca fals, cu privire la constatrile fcute personal de ctre cel care a
autentificat nscrisul, n condiiile legii.

Ex: daca in cuprinsul actului autentificat de notar scrie asa- in fata mea, notar public,
astazi, s-au prezentat partile, cu urmatoarea identitate- aceasta consemnare face dovada
deplina? DA, pana la procedura inscrierii in fals, avand in vedere art. 269(1) ultima teza.

Daca notarul observa ca persoana/persoanele din fata sa nu au discernamant, este obligat

sa refuze inchierea actului si sa sesizeze organele civile pentru eventuala punere sub
interdictie, daca lipsa de discernamant are caracter permanent sau internarea medicala
daca constituie un pericol pentru societate.

Cu privire la exprimarea consimtamantului, notar se uita daca persoana respectiva stie

ceea ce vrea sa incheie, daca este constienta si daca consimtamantul, in linii mari, este
valabil.

Apoi urmeaza semnatura si data, care intotdeauna trebuie sa fie certa=>inscrisul autentic
are intotdeauna data certa (semnificand faptul ca este cert ca in ziua respectiva a fost
incheiat actul).

Incheierea actului autentic trebuie sa respecte inclusiv regulile de competenta, in acest

sens si notarii au reguli de competenta (ex: un notar din Suceava nu poate dezbate
succesiunea unei persoane decedate in Cluj-Napoca).

Actul nul pentru lipsa de competenta, dar semnat de parti, are valoare juridica.

Page | 26
!!De retinut aici elementele care confera autenticitate inscrisului: prezenta, stabilirea
identitatii, locul intocmirii, consimtamantul, semnatura si data.

Art. 270 CPC: (1) nscrisul autentic face deplin dovad, fa de orice persoan, pn la
declararea sa ca fals, cu privire la constatrile fcute personal de ctre cel care a
autentificat nscrisul, n condiiile legii. => Constatarile personale ale agentului
instrumentator fac dovada pana la inscrierea in fals. Aceste chestiuni sunt percepute in
mod direct de catre notar/functionarul public, de accea confera o putere mai mare decat
altor constatari.

(2) Declaraiile prilor cuprinse n nscrisul autentic fac dovad, pn la proba contrar,
att ntre pri, ct i fa de oricare alte persoane.- sarcina probei nu intervine prin
inscrierea in fals, ci prin proba contrara, care se poate face prin orice mijloc de proba

(3) Dispoziiile alin. (2) sunt aplicabile i n cazul meniunilor din nscris care sunt n
direct legtur cu raportul juridic al prilor, fr a constitui obiectul principal al actului.
Celelalte meniuni constituie, ntre pri, un nceput de dovad scris.- ex: intr-un contract
este trecuta mentiunea ca o parte a primit o suma de bani de la mama sa, dar nu scrie ca pretul ar fi fost platit
din acei bani, deci aceasta mentiune nu are legatura cu raportul juridic, dar fiindca acelui fapt juridic ii
corespunde o data certa, acea mentiune va constitui un inceput de dovada scrisa in cazul unui litigiu

Inscrisul autentic poate constitui titlu executoriu, astfel ca nu mai este necesara faza
judecatii pentru a-ti indeplini obligatia asumata prin inscrisul autentic => Creantele certe,
lichide si exigibile constatate prin act autentic notarial au valoare de titlu executoriu (ne
spune acest lucru legea notarilor si CPC, care va fi modificat in acest sens, existand un
proiect de lege in parlament, in prezent)

Ce facem daca actul autentic este nul? Depinde:

-daca forma autentica este ceruta ad validitatem atunci contractul va fi nul
-daca forma este ceruta ad probationem si actul juridic este nul pentru lipsa de
competenta a notarului, atunci actul nu va mai fi valabil ca act autentic deoarece lipseste
conditia competentei a celui care instrumenteaza actul, dar va fi valabil ca inscris sub
semnatura privata, daca este semnat de parti sau va fi valabil ca inceput de dovada scrisa,
daca nu este semnat (art. 310(2) CPC- Inceputul de dovada scrisa).

Odata convertit inscrisul autentic ca si inscris sub semnatura privata, el nu are nevoie de
mentiunele speciale de la inscrisul sub semnatura privata (mentiunea bun si aprobat,
formalitatea multiplului exemplar).

Page | 27
Inscrisul sub semnatura privata

Art. 272 CPC: nscrisul sub semntur privat este acela care poart semntura prilor,
indiferent de suportul su material. El nu este supus niciunei alte formaliti, n afara
excepiilor anume prevzute de lege.

Regula: e suficient sa fie semnat pentru a fi valabil (conditie generala obligatorie)

Exceptie: alte formalitati, daca sunt prevazute de lege

Semnatura trebuie sa fie una olografa. Nu se accepta amprenta degetului sau scrisul
numelui, ci e necesara o semnatura (semnatura mandatarului este valabila aici).

Pe langa semnatura, legea mai cere si alte formalitati pentru a fi valabil inscrisul sub
semnatura privata:
Art. 274 CPC- Pluralitatea de exemplare: (1) nscrisul sub semntur privat,
care constat un contract sinalagmatic(ambele parti isi asuma drepturi si obligatii),
are putere doveditoare numai dac a fost fcut n attea exemplare originale cte
pri cu interese contrare sunt.
Ex: 5 vanzatori si 4 cumparatori- cei 5 vanzatori constituie o singura parte, iar cei 4
cumparatori constituie, la randul lor, o singura parte => 2 exemplare; un minor de 14
ani, asistat de mama, incheie un contract cu un vanzator- tot doua parti cu interese
contrare avem si aici, deoarece mama nu are un interes contrar cu interesul minorului

(3) Fiecare exemplar original trebuie s fac meniune despre numrul originalelor ce au fost fcute.
Lipsa acestei meniuni nu poate fi opus ns de cel care a executat, n ceea ce l privete, obligaia
constatat n acel nscris.- eu daca mi-am executat obligatia si nu scrie ca sunt efectuate 2 originale, nu
pot sa invoc dupa accea ca nu e valabil ca inscris sub semnatura privata din cauza lipsei mentiunii
deoarece executarea obligatiei inseamna recunoasterea actului juridic.

REGULA: atunci cand avem un contract sinalagmatic, regula e ca se cere pluralitatea

de exemplare. Aceasta formalitate nu se cere in urmatoarele situatii:

-nu se cere cand avem un contract unilateral

-inscris autentic nul, cand este semnat, dar este facut de un functionar
necompetent, el este valabil ca inscris sub semnatura privata fara sa fie necesara
pluralitatea de exemplare
-hotararea judecatoreasca ce constata contractul sinalagmatic sau il suplineste
-hotararea judecatoreasca prin care se tine loc de act autentic (ex: antecontract de
vanzare a unui imobil, una dintre parti se razgandeste, cealalta parte poate pe cale
judecatoreasca sa ceara pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic- in
aceasta situatie nu se vor face mai multe exemplare dupa hotarare, hotararea se va
intocmi in 2 exemplare originale, dar partilor li se comunica doar o copie)
-contractele prin corespondenta

Page | 28
 -un exemplar lasat spre pastrare unui tert (ex: daca noi incheiem un contract si il
depunem la doamna de la xerox, spre pastrare, nu trebuie sa avem fiecare). Oricum
ideea de a avea fiecare un exemplar rezida in posibilitatea de a le putea compara, in
caz ca o parte este interesata sa modifice contractul, iar cealalta parte va putea veni sa
sustina contrariul, dar tot numai cu un original poate face asta. In aceasta situatie,
daca lasam contractul la un tert neinteresat, el nu are niciun interes sa modifice nimic
in contract.
-art. 271(1) CPC : formalitatea mutliplului exemplar nu se aplica profesionistilor,
deoarece profesinistii au oricum reguli speciale in materie de probatiune si oricum nu
se prezuma ca va avea interese personale sa modifice contractul

Daca inscrisul sub semnatura privata este nul ca mijloc de proba, spre ex. nu este
semnat de una dintre parti, poate fi un inceput de dovada scrisa?
Daca am semnatura ambelor parti, dar nu am formalitatea multiplului exemplar,
inscrisul este nul, dar el poate constitui un inceput de dovada scrisa si poate fi
completat cu alte mijloace de proba

Formalitatea bun si aprobat sau scrierea in intregime de catre mana celui care se
obliga- art 275 CPC

(1) nscrisul sub semntur privat, prin care o singur parte se oblig ctre o alta s-i
plteasc o sum de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie s fie n ntregime
scris cu mna celui care l subscrie sau cel puin ca, n afar de semntur, s fie scris
cu mna sa bun i aprobat pentru.........., cu artarea n litere a sumei sau a cantitii
datorate.

Inscrisuri care constata o obligatie unilaterala (obligatie unilaterala care se poate regasi
intr-un contract unilateral sau chiar si int-un contract sinalagmatic)- aceste obligatii
trebuie scrise, ori in intregime de cel care se obliga (debitorul), ori daca este scrisa de o
alta parte (ex: creditor) trebuie sa aiba mentiunea pe el bun si aprobat pentru suma de...

-vorbim aici de obligatii de a da o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile

(2) Cnd suma artat n cuprinsul nscrisului este diferit de cea artat n formula
bun i aprobat, se prezum c obligaia nu exist dect pentru suma cea mai mic, chiar
dac nscrisul i formula bun i aprobat sunt scrise n ntregime cu mna sa de cel
obligat, afar numai dac se dovedete n care parte este greeal sau dac prin lege se
prevede altfel.- intotdeauna se va tine seama de suma cea mai mica inscrisa, cu exceptia
situatiei cand este vorba de o eroare (un 0), cand nu se poate dovedi care ia mai mult
sau mai putin, dar si aici intrerpretarea se va face intotdeauna in favoarea celui care se
obliga (regula de probatiune din Codul Civil)

Page | 29
 Sunt cam aceleasi situatii si cand nu se solicita aceasta formalitate si pentru obligatiile
unilaterale. Atunci cand inscrisul autentic este nul ca inscris autentic, dar este valabil ca inscris
sub semnatura privata, nu este ceruta formalitatea mentiunii ,,bun si aprobat pentru o anumita
sum.. De ce? Pentru ca un functionar indepent de parti a testat aceste chestiuni. Atunci cand
vorbim despre un lucru determinat, despre un bun nefungibil. Cand vorbim despre obligatii de a
face sau a nu face, nu conteaza deoarece suntem doar in fata unei obligatii de a da o suma de
bani. In cazul chitantelor liberatorii si in cazul profesionistilor nu este aplicabila aceasta
mentiune. Binenteles, nevalabilitatea ca inscris sub semnatura privata constituie inceput de
dovada scrisa. Daca oricare dintre cele doua formalitati nu sunt indeplinite, inscrisul este nul ca
si inscris sub semnatura privata, dar este valabil ca inceput de dovada scrisa.

Puterea doveditoare a inscrisului sub semnatura privata: partea careia i se opune inscrisul
poate fie sa il recunoasca, fie sa il conteste. Si mostenitorii pot declara ca recunosc sau nu
recunosc scrisul sau semnatura antecesorului sr. Daca il contesta se pot face verificari de
scripte, respectiv daca se poate face inscriere in fals in aceasta situatie. Inscrisul recunoscut de
catre parti face dovada intre parti pana la proba contrara. Dovada contrara se face, in conditiile
legii, prin orice mijloc de proba. In ceea ce priveste obiectul actului juridic si mentiunile in
legatura directa cu raportul juridic al partilor, referitor la mentiunile straine poate servi doar ca si
inceput de dovada scrisa, exact ca si actul autentic.

Avem o problema cu privire la dat. Daca la inscrisul autentic nu aveam nicio problema
pentru ca data era un element de autenticitate, la inscrisul sub semnatura privata s-ar putea ca
data sa fie usor diferita pentru terti. Pentru ca intre parti are aceeasi valoare probatorie ca si
celalalte mentiunile din cuprinsul inscrisului. Dar s-ar putea ca partile sa isi doreasca sa
antedateze un anumit inscris. Cine sunt tertii? Sunt defapt dobanditorii cu titlu particular,
creditorii chirografari in actiunea pauliana si nu cea oblica, succesori universali sau cu titlu
universal ai partilor, etc. Fata de aceastia este opozabila doar DATA CERTA. Cum obtine un
inscris data certa? Mai avem alte situatii cu privire la inscrisuri intocmite de profesionisti,
testamentul olograf,dar ce ne intereseaza este prevederea din NCPC care ne spune cum obtine un
inscris data certa

Art 278

(1) Data nscrisurilor sub semntur privat este opozabil altor persoane dect celor
care le-au ntocmit, numai din ziua n care a devenit cert, prin una dintre modalitile
prevzute de lege, respectiv:

1. din ziua n care au fost prezentate spre a se conferi dat cert de ctre notarul public,
executorul judectoresc sau alt funcionar competent n aceast privin;

- este cert, dar daca vorbim despre dat in inscrisurile autentice constituie un element de
autenticitate care este valabil pana la inscrierea in fals!

Page | 30
-functionar competent: este indoielnic daca avocatul este functionar (desi ar putea in sens foarte
larg), dar ar fi pe pct. 3 deoarece avocatii sunt obligati sa aiba un registru special de data certa in
care trebuie sa noteze numere (acest registru fiind public, poate sa il solicite oricine)

2. din ziua cnd au fost nfiate la o autoritate sau instituie public, fcndu-se despre
aceasta meniune pe nscrisuri;

- de ex. Avem un contract de inchiriere notat, depus la ANAF, se depunde in mai multe
exemplare, pe exemplarul remis partii se depune o stampila cu data de intrare de la Agentia
fiscala cu data, un exemplar ramane la ANAF si unul se da partii, aceasta data are data certa.

3. din ziua cnd au fost nregistrate ntr-un registru sau alt document public;

- poate sa fie orice registru public: ORC- ai prezentat anumite declaratii, notate in registru, ele
primesc data certa

4. din ziua morii ori din ziua cnd a survenit neputina fizic de a scrie a celui care l-a ntocmit
sau a unuia dintre cei care l-au subscris, dup caz;

-daca murim, este evident ca in momentul imediat urmator nu mai pot semna, odata cu
evenimentul mortii, acel inscris primeste data certa; daca in urma unui accident nu mai poti sa te
misti de la gat in jos, este cert ca inainte de acel moment, partea a semnat inscrisul si nu dupa; s

5. din ziua n care cuprinsul lor este reprodus, chiar i pe scurt, n nscrisuri autentice ntocmite
n condiiile art. 269, precum ncheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru
facere de inventar;

-daca eu redau continutul unui alt inscris intr-un inscris care este autentic, este cert ca el a existat
inainte de existenta inscrisului autentic care certifica existenta inscrisului meu, daca eu zic azi
3.03.2017, faptul ca am incheiat un contract de vanzare a unei biciclete si am incheiat un inscris
in 01.ianuarie si in 3.03. redau continutul acelui inscris in inscrisul de astazi, este normal ca acel
inscris primeste data certa cu data de azi nu cu data pe care eu o consemnez, pentru ca este cert
ca azi este cert ca in 01.Ianuarie am vandut bicicleta si am incheiat inscrisul in acest sens, deci
data certa o va primi in momentul in care este consemnat in inscrisul posterior!

6. din ziua n care s-a petrecut un alt fapt de aceeai natur care dovedete n chip nendoielnic
anterioritatea nscrisului.

(2) Sub rezerva unor dispoziii legale contrare, instana, innd seama de mprejurri, poate s
nlture aplicarea, n tot sau n parte, a dispoziiilor alin. (1) n privina chitanelor liberatorii.

-chitantele liberatorii atesta plata, plata ca fapt sau act juridic, vedem noi ce este- instanta poate
sa inlature de la aplicare prevederile alin (1) si sa coroboreze cu alte probe acel inscris, pentru ca,
de obicei, atunci cand se pune problema fraudarii intereselor creditorilor- vrei sa faci o anumita
plata si vrei sa zici ca a fost la o anumita data si defapt a fost facuta la o alta data si te eliberezi
Page | 31
de o alta datorie, este logic sa poata judecatorul sa inlature de la aplicare prevederile privind data
certa si sa ia in considerare si alte date (daca nu ar exista alin 2 , instanta ar fi tinuta intotdeauna
de ce scrie acolo, pentru chitanta liberatori, ori ca sa dovedesti plata, ai nevoie si de alte mijloace
de proba, deci instanta poate inlatura in tot sau in parte disp. alin 1. privind chitantele liberatorii
in ceea ce priveste plata, executarea unei obligatii si cand se pune problema de frauda)

Inscrisurile intocmite de profesionisti- au reguli speciale, cu privire la registrele pe care ei le tin

si acte intocmite in activitatea lor profesionala. O intrebare care se ridica in doctrina juridica e
legata de facturi. Cele mai des intalnite acte juridice (intrebarea e daca e un act juridic sau nu-
contabil clar este), ce valenta au aceste facturi? Cine le emite si daca pot sa oblige cealalta parte
prin emiterea lor?

Art 280

(1) Registrele profesionitilor, ntocmite i inute cu respectarea dispoziiilor legale, pot face
ntre acetia deplin dovad n justiie, pentru faptele i chestiunile legate de activitatea lor
profesional.

FAPTELE NU SUNT registre

(2) Registrele prevzute la alin. (1), chiar neinute cu respectarea dispoziiilor legale, fac
dovad contra celor care le-au inut. Cu toate acestea, partea care se prevaleaz de ele nu poate
scinda coninutul lor.

De obicei, vorbim despre registre contabile, care sunt notate. Se pune problema daca au
fost trecute in contabilitate sau doar au fost emise. Odata ce ai trecut-o s-ar putea sa platesti
impozite pe ea. Daca e trecuta in registrele tale publice, care sunt tinute regular, fac dovada si
impotriva ta, dar nu factura face dovada, ci extrasul din registru. O sa cititi in cartea prof. Boroi
ca facturile nu au relevanta juridica, si ca nu pot opune partii adverse nimic. Daca ai semnat-o,
trebuie sa vezi cine a semnat-o, daca a fost semnata de un prepus, atesta primirea bunurilor si
acceptarea preturilor, si acolo se poate face dovada contrara, spune prof. Boroi, dar in principal
ea nu atesta nimic. Practica judiciara arata ca facturile au o anumita valenta, daca au fost semnate
de obicei sunt prezumate ca au fost acceptate la plata.

EX. Noi avem obligatia de a plati taxe radio-tv (acum nu mai e obligatorie), persoanei
juridice ii venea o factura in baza legii, factura nu avea o relevanta juridica, putea sa ii spuna
nota, trebuia sa platesti in baza legii. Factura nu poti sa o ataci, ICCJ a spus ca nu are valenta
juridica. Problema e de drept de creanta, poti sa faci actiune in constatarea inexistentei dreptului
de creanta, nu atacarea facturii sau a notei, si se introduce la instanta competenta dupa valoare
(nu in contencios, nu are putere publica).

Page | 32
 (3) n toate cazurile, instana este n drept a aprecia dac se poate atribui coninutului
registrelor unui profesionist o alt putere doveditoare, dac trebuie s se renune la aceast
prob n cazul n care registrele prilor nu concord sau dac trebuie s atribuie o credibilitate
mai mare registrelor uneia dintre pri.

Sa citim singuri Legea 455/2001 cu privire la inscrisul sub forma electronica.

Inscrisul pe suport informatic- ce trebuie sa stiti este faptul ca potrivit art. 282 (1) Cnd
datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date
constituie instrumentul probator al actului, dac este inteligibil i prezint garanii suficient de
serioase pentru a face deplin credin n privina coninutului acestuia i a identitii persoanei
de la care acesta eman.

-puterea doveditoare este exact ca la inscrisul sub semnatura privata, aceeasi putere doveditoare
o are, face dovada intre parti pana la proba contrara,care poate fi facuta in conditiile legii; daca
suportul sau tehnologia nu prezinta garantii pentru integritatea documentului (nu stim exact de la
cine provine) si daca nu ne putem lamuri in urma unei expertize, acest inscris pe suport
informatic prezinta doar puterea doveditoare a unui inceput de dovada scrisa si nu a unui inscris
sub semnatura privata!

(2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instana trebuie s in seama de

circumstanele n care datele au fost nscrise i de documentul care le-a reprodus.

Ce facem cand partea contesta scrierea sau semnatura?? Sa vedem ce facem daca partea
nu vrea sa depuna inscrisul pe care il are in posesia sa?

Administrarea probelor prin inscrisuri se face prin depunerea lor in fata instantei. Cum se
face depunerea? In cate exemplare se depune? Cate parti avem, plus unul pentru instanta. Cum se
depune? In copie certificata pentru conformitate cu originalul, adica cine isi asuma
responsabilitatea? Cel care depune. V-am mai spus ca partea trebuie sa aiba asupra sa, la fiecare
termen, originalul. Aceasta este regula dar in practica se d, de obicei, termen. Cand il depui?
Odata cu cererea de chemare in judecata daca esti reclamant, sau atunci cand certi incuviintarea
acelei probe. De exemplu, daca o ceri in pozitie de exceptie, in cercetarea judecatoreasca sau cer
repunerea in termen, le depui odata cu cererea pe care o faci. Daca ti se incuvinteaza un inscris si
tu nu l-ai depus, insa il depui in termenul pe care ti-l da instanta, respectiv in cele 5 zile pe care
le prevede codul. Poti sa iti retragi originalul depus in timpul procesului? Poti, daca depui o
copie a acesteia pentru ca originalul e mai mult decat copia. Nu poti sa retragi copia. Daca tu
depui in original, poti sa depui o copie si instanta iti va elibera originalul, dar doar dupa ce depui
copia certificata pentru conformitate. Daca depui copia, instanta nu iti va elibera copia, poti face
o copie dupa copie-valoare juridica nu are, dar daca tu vrei sa o ai acasa,aia e-

Inscrisurile in alte limbi! Cum trebuie depuse? In traducere autorizata si legalizata. Am

avut un martor pe care trebuia sa il audiez si vorbea un dialect de chineza, am facut adresa la

Page | 33
facultatea de litere sa trimita o persoana de incredere (experti) sa ma faca sa ma inteleg cu
respectivul. Ce facem cand nu avem inscrisurile? Cand eu, parte, am incheiat cu tine un contract,
actul constatator al contractului nu il mai am, doar tu il ai. Ce face instanta?

Art. 293 Obligaia prii adverse de a prezenta nscrisul

(1) Cnd partea nvedereaz c partea advers deine un nscris probatoriu, referitor la
proces, instana poate ordona nfiarea lui.

(2) Cererea de nfiare va fi admis, dac nscrisul este comun prilor din proces,
dac nsi partea advers s-a referit n proces (adica, paratul a spus in intampinare, mi-a dat o
suma de bani, dar nu toata, am inscrisurile dar nu le depun) la acest nscris sau dac, dup lege,
ea este obligat s nfieze nscrisul.

Cand putem respinge aceasta cerere? Art. 294

Cazuri de respingere a cererii de prezentare a nscrisului

(1) Judectorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a nscrisului, n

ntregime sau n parte, cnd:

1. coninutul nscrisului se refer la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viaa
privat a unei persoane;

-doamna profesor dadea un exemplu ca au fost intr-o actiune de divort anumite poze extrem de
compromitatoare (nu vorbim de inscrisuri, ci de mijloace materiale de proba) sau SMS cu
caracter obscen. Cum isi da seama judecatorul? Trebuie sa le vada. Asta ne spune (2). Vine
reclamantul si spune: sa prezinte parata SMS-urile pe care si le-a dat cu tertul ca le are. Ea spune:
nu vreau, pentru ca privesc viata mea privata. Pentru a vedea daca privesc viata privata trebuie sa
le verifice. Odata ajunse la intanta, judecatorul va spune daca sunt publice sau nu. Nu isi poate
baza hotararea pe acele probe care tin exclusiv de relatia privata care iti lezeaza tie demnitatea.
Acele inscrisuri nu devin probe la dosar. Se uita la el si le da inapoi. Odata depuse la dosar, ele
devin publice, nu ca oricine poate avea acces, dar arhiva, functionarii au acces.

2. depunerea nscrisului ar nclca ndatorirea legal de pstrare a secretului;

3. depunerea nscrisului ar atrage urmrirea penal a prii, a soului sau a unei rude ori afin
pn la gradul al treilea inclusiv.

-dreptul de a nu se autoincrimina sau de a incrimina pe cineva apropiat tie;

(2) Dac legea nu dispune altfel, incidena vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi
verificat de judector, prin cercetarea coninutului nscrisului. n ncheierea de edin se va
face o meniune corespunztoare.

Page | 34
 Art. 295- Refuzul de a prezenta nscrisul

Dac partea refuz s rspund la interogatoriul ce s-a propus n dovedirea deinerii

sau existenei nscrisului, dac reiese din dovezile administrate c a ascuns nscrisul ori l-a
distrus sau dac, dup ce s-a dovedit deinerea nscrisului, nu se conformeaz ordinului dat de
instan de a-l nfia, instana va putea socoti ca dovedite afirmaiile fcute cu privire la
coninutul acelui nscris de partea care a cerut nfiarea.

Prima data intreaba partea: detii inscrisul asta? El va zice: nu/nu vreau sa raspund. Daca
reiese din dovezile administrate ca le are, instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile facute
cu privire la continutul acelui inscris. Aceste sanctiuni speciale in materie de probe nu sunt atat
de spectaculoase precum par, avem sisteme legislative in care simplul fapt ca paratul nu se
prezinta, echivaleaza cu recunoasterea totala a pretentiilor. La noi nu e asa mare lucru cand
instanta spune ca sunt dovedite pretentiile, pentru ca reaua credinta a partilor se traduce printr-o
astfel de conduita.

Ce se intampla daca un tert are obligatia sa depuna inscrisul?

Sa citezi ca martor pe reprezentantul legal sau pe tertul care detine un inscris, daca e PF
se mai intelege. Sunt anumite inscrisuri care nu pot fi depuse in original la instanta. De ex cartile
funciare, extrasele de la ORC. Daca avem nevoie sa ne consultam, instanta merge prin judecator
delegat, doar unul. De obicei, doar unul e. Probatiunea se face la prima instanta, formata dintr-un
singur judecator. S-ar putea sa fie si in apel, si in recurs si va merge doar un singur judecator sa
vada CF. Judecatorul delegat face parte din complet, nu trimite pe un tert. Nu este o exceptie de
la principiul nemijlocirii. Cel care merge sa verifice face parte din completul de judecata. Art
296.

Recunoasterea sau contestarea inscrisului sub semnatura privata

Procedura verificarii de scripte art. 301-303. Verificarea de scripte au ca obiect si se face

doar la inscrisurile sub semnatura privata. Nu se face la inscrierile autentice, semnatura se
verifica prin inscrierea in fals. Conditia esentiala ca aceasta procedura este ca partea careia i se
opune un inscris sa conteste semantura. Sa spuna: nu eu am semnat, nu este a mea. Cand trebuie
sa o conteste? Poate oricand?

Art. 301 - Recunoaterea sau contestarea nscrisului sub semntur privat

(1) Acela cruia i se opune un nscris sub semntur privat este dator fie s recunoasc,
fie s conteste scrierea ori semntura. Contestarea scrierii sau semnturii poate fi fcut, la
primul termen dup depunerea nscrisului, sub sanciunea decderii.

-decaderea poate fi invocata din oficiu!

Page | 35
 (2) Motenitorii sau succesorii n drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi nscrisul
pot declara c nu cunosc scrisul sau semntura autorului lor.

Sa zicem ca e in termen, partea vede inscrisul, spune ca nu ii apartine. Ce face instanta? Face
expertiza direct? Compara cu ce?

Art. 302- Obligaia de verificare a nscrisului

(1) Cnd una dintre persoanele menionate la art. 301 contest scrierea sau semntura
ori declar c nu le cunoate, instana va proceda la verificarea nscrisului prin:

1. compararea scrierii i semnturii de pe nscris cu scrierea i semntura din alte

nscrisuri necontestate;

2. expertiz;

3. orice alte mijloace de prob admise de lege.

Se poate spune pot sa trec direct la expertiza? Judecatorul va spune: aduceti-mi incrisuri
necontestate din aceeasi perioada. Temporar vorbind, anul trecut s-a semnat actul si am alte acte
de anul trecut si anul acesta, intervalul este destul de scurt. Dar daca sunt din 1950 si un proces
din 2017, s-ar putea sa fie diferit scrisul...si persoana e decedata. Acte necontestate inseamna
cand cealalta parte nu contesta si nici parte anu contesta ca e a lui semnatura.

(2) n acest scop, preedintele completului de judecat va obliga partea creia i se

atribuie scrierea sau semntura s scrie i s semneze sub dictarea sa pri din nscris. Refuzul
de a scrie ori de a semna va putea fi considerat ca o recunoatere a scrierii sau semnturii.

Art. 303 alin (3) Se primesc ca nscrisuri de comparaie:

1. nscrisurile autentice;

2. nscrisurile sau alte scrieri private necontestate de pri;

-adica toata lumea e de acord! Am avut un caz in care doamna acum are 80+ ani si a semnat pe la
20+ actul, am pus-o sa semneze in fata mea, dar am zis ca nu ma ajuta, am nevoie de inscrisul
din aceeasi perioada cu cea a semnarii inscrisului, si era certificatul de casatorie pe care aparea
semnatura. Nu a contestat nimeni si am observat ca semnatura seamana si nu prea. Pe baza
expertizei scrisului, judecatorul nu poate mereu sa se pronunte cu certitudine. Daca nu iti dai
seama prin comparatie, cu inscrisurile, poti sa faci expertiza, trebuie sa faci daca nu iti dai seama.
Ca urmare a expertizei: apartine sau nu apartine. Daca nu apartine, inlaturam inscrisul. Daca
apartine, luam inscrisul cu valoarea sa probatorie. Se trimite catre expert, este o expertiza a
scrisului, si nu e expertiza propriu-zisa, se poate face si in recurs. Atata timp cat proba cu

Page | 36
inscrisurile este admisibila in recurs, verificarea de scripte poate fi facuta si in recurs, expertiza
scrisului poate fi facuta si in recurs. Este o proba care defapt vine sa lamureasca daca inscrisurile
depuse in probatiune sunt sau nu sunt valabile. Inscrisurile pentru verificare vor fi semnate de
presedinte, grefier, samd. Doctrina spune ca se semneaza pe inscrisuri, peste tot, pentru
neschimbare. Merg la expert, sa stie care e cel contestat si cel de comparare. Presedintele
completului pune toate partile sa semneze inscrisul spre neschimbare. Prof. Alamoreanu nu
rezoneaza cu ideea de a se semna inscrisul original. La un moment dat, se sustinea acea practica
sa se introduca intr-un plic si sa semneze pe plic. Potrivit NCPC aceste semnaturi se fac PE
INSCRIS, pe cel original si cele depuse pentru comparatie (varianta pentru examen).

Cealalta procedura care vizeaza doar..asa spune catedra de la Cluj, dar faptic priveste si
inscrisurile sub semnatura privata...este denuntarea ca fals al inscrisului, sau inscrierea in fals
impotriva unui inscris, care per se vizeaza inscrisul autentic. Cand spun ca inscrisul meu a fost
falsificat de parte adversa sau de o alta parte, art 304-308 a fost inventat pentru inscrisul autentic.
Intotdeauna se dispune expertiza in acest caz, dar cine o dispune? Poti sa mergi mai departe cu
procedura atata timp cat inscrisul este relevant pentru tine odata ce ai sesizat parchetul? Ai putea
ca ai o revizuire acolo, dar de cele mai multe ori expertiza scrisului se face in fata instantei
CIVILE, tocmai pentru a nu astepta. Ce facem cu acest inscris?

Art. 304

Denunarea nscrisului ca fals

(1) Dac cel mai trziu la primul termen dup prezentarea unui nscris folosit n proces
una dintre pri declar c acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnturii, ea este
obligat s arate motivele pe care se sprijin.

(2) Dac partea care folosete nscrisul nu este prezent, instana va ordona ca aceasta
s se prezinte personal pentru a lua cunotin de denunarea nscrisului ca fals, s depun
originalul i s dea explicaiile necesare.

(3) Judectorul poate ordona prezentarea prilor chiar i nainte de primul termen de
judecat, dac partea declar, prin ntmpinare, c scrierea sau semntura sa este falsificat.

(4) n cazuri temeinic justificate, prile pot fi reprezentate prin mandatari cu procur
special.

Ne intereseaza art 306. Ce se intampla daca partile vin sau nu vin? La acelasi termen la
care inscrisul a fost anuntat ca fals sau in cazul prevazut de art. 304 alin 2, la termenul urmator,
adica atunci cand partea nu este dar o citeaza, judecatorul intreaba partea care a produs inscrisul

Page | 37
daca intelege sa se foloseasca de el. Reclamantul depune un inscris. Paratul spune ca este fals
inscrisul, cineva a falsficat inscrisul notarial, nu m-am prezentat, nu e semnatura mea. Cheama
celalta parte, chiar daca nu e reclamantul prezent, si este intrebata daca vrea sa se foloseasca in
continuare de inscris. Daca partea care a folosit inscrisul lipseste, refuza sa raspunda sau declara
ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat in tot sau in parte, dupa caz.

Se opereaza cu niste prezumtii. Briciu spune ca nu se aplica termenul in cunostinta,

trebuie citat! Este logic sa fie asa, pentru ca aplicam o sanctiune speciala, inlaturam un inscris.
Daca partea care a denuntat inscrisul ca fals, adica paratul in cazul nostru, lipseste de la termenul
respectiv, sau refuza, sau isi retrage declaratia de denuntare, inscrisul va fi considerat
recunoscut. Tu trebuie sa sustii ca pe toata durata, altfel legiuitorul opereaza cu niste prezumtii
ce vor fi in defavoarea ta intotdeauna.

Art 308,309: Se face un PV de catre instanta ,semnat de catre judecator si grefier care
spune ca s-a denuntat fals, dar doar daca partea adversa spune cine este autorul falsului sau
complicele falsului. Daca nu se cunoaste autorul falsului, instanta nu poate suspenda si nu poate
trimite la parchet si trebuie sa cerceteze ea.

309:Mijloacele de proba: e unul singur, expertiza.

Page | 38