Sunteți pe pagina 1din 8

Clasicismul

Clasicismul este un curent literar- artistic, avnd centrul de iradiere n Frana, n timpul domniei lui
Ludovic al XIV-lea, ale crui principii au orientat creaia artistic european ntre secolele al XVII lea
i al XVIII-lea. A aprut naintea iluminismului, propagndu-se n ntreaga Europ. Clasicismul este o
doctrin literar caracterizat prin imitarea literaturii, antichitii, prin cultivarea subiectelor nobile,
monumentale. Clasicismul pledeaz pentru valorificarea antichitii i este caracterizat prin respect
pentru antichitate. Termenul clasicism vine de la latinul clasicus ceea ce nseamn de prim rang,
demn de ncredere. Cuvntul clasic are mai multe accepii. Clasicismul este un curent literar n care rolul
dominant l are raiunea. Ideea de clasicism se contopete cu cea de antichitate. El pornete de la
modelele artistice (din arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri
perfecte ale idealului de frumusee i armonie. Clasicismul aspir s reflecte realitatea n opere de art
desvrite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe om s ating idealul frumuseii morale.
Scriitorii au urmrit crearea unor opere ale cror personaje s fie animate de nalte idealuri eroice i
principii morale ferme. Aceste personaje, de regul erau regi sau reprezentani ai aristrocaiei, erau
prezeni n ode, imn, poem epic, tragedie, socotite ca specii superioare ale literaturii. De modul de via
al burgheziei, aflat n ascensiune n acea perioad, se ocupau speciile literare socotite inferioare
(comedia, satira, fabula), considerate aa deoarece se ocupau de prezentarea unor aspecte negative care
trebuiau ndreptate i de infierarea anumitor vicii.
Clasicismul nseamn n primul rnd ordine, echilibru, rigoare, norm, canon, credin ntr-un ideal de
frumusee. nseamn, de fapt, ordine obiectiv, perfeciune formal, superioritate a raiunii. Ultima
perioad a clasicismului aduce n creaia literar, sub influena ideilor revoluiei burgheze, lupta
mpotriva despotismului i dragostea de libertate. Simplitatea i veridicitatea sunt ridicate la rang nalt.
Reprezentanii clasicismului sunt: Corneille, Racine, Molliere, Boileau, La Fontaine, Eminescu,
Caragiale, Creang, Slavici.
Curentul se definete ca o micare artistic i literar care promoveaz ideile de echilibru i armonie ale
fiinei umane, constituite n modele durabile i care se pot regsi n timp. Relevante sunt sculpturile lui
Fideas, arhitectura de pe Acropole, tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, Artele poetice ale lui
Aristotel i Horaiu.
Curentul clasicismului definit ca atitudine estetic fundamental de observare i realizare a unui sistem
armonios, stabil, proporional, dominat de elementele frumosului, n concordan cu norme specifice,
tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfeciunii.
Trsturile clasicismului sunt urmtoarele: regula celor trei uniti n dramarturgie ( de loc, de timp,
aciune,) puritatea genurilor i speciilor literare, ntietatea raiunii, imitarea modelelor greco-romane,
cultul pentru adevr i natural(n literatur), nfrumusearea i nnobilarea naturii ( n pictur),
promovarea virtuii. Cultiv curajul, vitejia, generozitatea, avariia, naivitatea, puritatea stilului,
neamestecuri de stiluri, perfeciunea, armonia. Termenul de clasicism comport sensuri largi, exprimnd
o atitudine estetic fundamental ce se caracterizeaz prin tendina de a observa fenomenele n contextul
universului i a le nchega ntr-un sistem proporional i armonios, corespunztor frumosului,
perfeciunii i idealului.
Ideea de clasicism i antichitate tind s devin sinonime, strns asociate. Prin localizare, definete trei
mari perioade istorice i anume: secolul lui Pericle, secolul V .e.n., la Atena; secolul lui August, secolul
V .e.n., la Roma, secolul lui Ludovic al XIV-lea, n Frana. Voltaire include i o a patra perioad i
anume cea a Renaterii florentine.
Clasicismul opune imaginaiei, raiunea. Se ferete de fantezie, prefer luciditatea. Evit particularul,
interesndu-se de general. Dispreuiete concretul, diversitatea, heterogenul, vagul, difuzul.
Transfigureaz realitatea i cultiv virtuile clasice, care sunt dreptatea, nelepciunea, curajul, vitejia,
generozitatea, puritatea, moralitatea. Principiile clasicismului sunt binele i rul, frumosul sau armonia
i urtul, adevrul i legea; iar principiile primordiale sunt apa, aerul, focul, pmntul, eterul.
Clasicismul nu nseamn imitarea literaturii antice pur i simplu, ci dimpotriv este produsul reaciei
mpotriva imitrii haotice a acesteia. Literatura este un meteug care se poate deprinde i nu este un
dar natural.
Clasicismului i este specific epoca de consolidare a marilor monarhii naionale i de ascensiune a
primelor puteri maritime, comerciale i industriale ale lumii, ca de exemplu Olanda i Anglia. De
asemenea se asist la procesul de laicizare i de meninere a echilibrului social. Se dezvolt arhitectura
i arta.
Din a doua jumtate a secolului al XVI-lea i pn la mijlocul celui de-al XVII-lea este dominant
barocul. Cea de-a doua jumtate a veacului al XVII-lea este dominat de curentul cultural al
clasicismului, unde modelul clasic al omului s-a cristalizat ntr-o societate cu un puternic ataament fa
de principiul de autoritate. n toate doctrinele religioase europene se percepe o cutare a lui Dumnezeu.
Gnditorii epocii socoteau c regii sunt fcui pentru popor i nu poporul pentru regi.
Se consider clasice operele literare i artistice care ntrunesc condiiile perfeciunii. Sunt clasici
scriitorii i artitii a cror oper i pstreaz valoarea de-a lungul veacului. Astfel de valori clasice sunt
Leonardo da Vinci, Goethe, V.Hugo, Eminescu, Enescu, J.S.Bach. n alt accepie, clasic nseamn
ceea ce aparine lumii i culturii antice greco-latine. Este necesar de menionat c nu exist un element
clasic pur, ci Clasicismul este ntreptruns cu Romantismul.
La origine Clasicismul se bazeaz numai pe judecata etic i poate fi definit ca o micare care
promoveaz ideile de armonie i echilibru a fiinei umane. Acesta este caracterizat prin afirmarea
sensului moral i estetic al artei, prin mbinarea frumosului cu binele i adevrul, utilului cu plcutul i
obiectivitatea scriitorului.
Clasicismul reunete scriitori care au ca trsturi generale claritatea, ordinea i msura. Natura uman cu
toate aspectele ei, este tema principal a comediilor i anume, Tartulfe, Avarul, Mizantropul, Don Juan,
Femeile savante, Bolnavul nchipuit. Universalitatea acestor comedii izvorte din faptul c au surprins
aspecte permanent prezente. Andre Gide considera clasicismul ca un buchet armonios de caliti, dintre
care prima este modestia.
Curentul literar este micarea de idei i principii artistice care reunete scriitori ce ader la aceleai
concepii literare fa de care se simt atrai spiritual. De obicei ideile estetice i literare ale unei astfel de
grupri se fac publice printr-un manifest sau program literar. Clasicismul este un curent cultural care a
impus creaiilor trsturi ferme i precise, promovnd interesul pentru natura uman ( caractere),
imprimnd ordine, armonie i rigoare.
Caracteristicile clasicismului:
regula celor trei uniti ( de loc, de timp, de aciune) i puritatea genurilor literare;
cultul pentru adevr i natural;
cultul pentru virtui morale i de contiin, de unde rezult caracterul moralizator al operei literare;
trsturi puternice de caracter, vitejia, demnitatea, generozitatea, avariia, laitatea, demagogia;
stilul sobru, grav.
Termenul de clasicism, comport sensuri largi, exprimnd o atitudine estetic fundamental ce se
caracterizeaz prin tendina de a observa fenomenele n contextul universului i de a le nchega ntr-un
sistem proporional i armonios, corespunztor frumosului i concordnd cu norme raionale care mpun
tipuri model, perfeciunea, idealul.
Curentul se definete ca o micare artistic i literar care promoveaz ideile de echilibru i armonie a
fiinei umane, constituite n modele durabile i care se pot regsi n timp. Individul clasic este utopia
unui om perfect sntos trupete i sufletete. Din punct de vedere sanitar, eroul clasic este sntos cu
o sntate perfect. Clasicul este viril, calm, cugetat. Eroul clasic este n acelai timp un semizeu ori un
rege cu ascenden divin (Ahile). Clasicul are o unic vrst incert, de tnr perfect dezvoltat.
Profesiile clasicului sunt rege, pstor, vntor. inuta clasicului este decent, calm. Moralitatea
clasicului este regeasc, impecabil. Viaa clasicului este inteligibil, este un civilizat. Clasicul triete
ntr-o lume ideal, static, mitologic. Clasicul imit modele. Clasicii care puneau accentul teoretic pe
contient, creau incontient ( spontan).
n realitate nu exist un fenomen pur, clasic, ci o mbinare de mai multe curente, n care clasicul iese n
relief.

Clasicul, aratand interes pentru tipurile eterne, are despre lume o viziune caracterologica.

Romanticul vine cu interes istoric. Romanticii toti sunt niste istorici, in vreme ce clasicii sunt

moralisti (). Clasicul traieste in lumea ideala statica, mitologica, romanticul in universul propriu

fantastic". (Ge. Calinescu)


Clasicismul
n cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea s-au manifestat n literatura noastr o serie de curente i
tendine, de direcii literare: clasicism, romantism, baroc, manierism, realism, naturalism, parnasianism,
prerafaelitism, simbolism i fantastic. Toate aceste concepte polisemantice trebuie bine clarificate pentru a le
nelege n toate accepiunile i semnificaiile lor.

Termenul cel mai polivalent este cel de clasic, care are mai multe sensuri: social, axiologic, istoric, tipologic i
stilistic.

Sensul primordial, de baz este social.

Clasic provine de la latinescul clasicus, care desemna apartenena la o anumit clas social i care nseamn cel
care aparine unei clase.

Cu timpul termenul de clasic a cptat un sens axiologic. Au fost numii clasici scriitorii de cea mai mare valoare,
aparinnd primei clase valorice, care erau predai la coal, scriitori exemplari ale cror opere s-au dovedit
capabile s nfrunte timpul i care s-au constituit n adevrate modele demne de urmat.

Din operele acestor scriitori s-a format fondul de aur al Antichitii greco-latine, ceea ce s-a numit clasicismul
antic.

n sens istoric, clasicismul este un curent, o coal literar, care a aprut mai nti n Frana, n secolul al XVII-lea,
numit i Marele Secol n timpul monarhiei luminate a lui Ludovic al XIV-lea, supranumit i Regele Soare.
Clasicismul francez a avut la baz filosofia lui Descartes i a fost o expresie n plan literar a raionalismului
cartezian. Idealul literar clasic a fost ntruchipat de scriitori precum: Corneille, Racine, Moliere, La Fontaine, iar
teoreticianul clasicismului francez a fost Boileau, prin celebra sa Art poetic.

Doctrina clasicist s-a ntemeiat pe o serie de norme i de reguli fixe:

- cultul, primatul raiunii (clasicii puneau raiunea mai presus de toate i o considerau suprema valoare);

- valorificarea motenirii Antichitii greco-latine;

- regula verosimilitii (cu punctul de plecare n teoria mimesului aristotelic, pe care clasicii au denaturat-o
nelegnd arta nu ca o transfigurare a realitii, ci ca o fotografie mecanic a realitii);

- regula caracterului (clasicii considerau personajele ca nite caractere atemporale, general-valabile, dincolo de
contextul socio-istoric, alctuite pe baza unei singure trsturi dominante);

- regula celor trei uniti de timp, de loc i de aciune (care conducea spre o stnjenitoare limitare a
imaginaiei);

- puritatea genurilor i speciilor (clasicii nu admiteau amestecul de genuri i specii);

- puritatea stilului (clasicii erau adepii stilului nalt, aristocratic).

Termenul de clasic are i un sens tipologic. Exist un tip clasic homo clasicus, crui ai se va opune un tip romantic
homo romanticus.

Termenul de clasic are i un sens stilistic. Clasicismul este un stil permanent, unul dintre cele cinci mari stiluri
permanente din istoria culturii, alturi de: romantism, baroc, manierism i realism. Clasicismul este o form
nchis de cultur. Din clasicism nu s-a nscut nici un alt curent literar; din clasicism nu s-a nscut dect tot
clasicism, sub forma neoclasicismului.

Trasaturi definitorii ale clasicismului


Spre deosebire de romantism, care pune accent pe simtiri, in operele literare clasice regasim ratiunea, ca
element definitoriu al omului, care primeaza asupra sentimentului. Personajele sunt rationale, atrenate
de inalte ratiuni eroice si cetatenesti si au principii morale de neclintit.
Aceste personaje sunt de regula regi sau reprezentanti ai aristocratiei, fiind reprezentati in oda, imn,
poem epic, tablou istoric, tragedie. Acestea sunt privite ca specii superioare ale literaturii. Stilul de viata
al burgheziei, aflata in plina ascensiune la acea vreme, este pe loc secund, acest tip de personaje
figurand in speciile literare inferioare, cum sunt considerate comedia, satira si fabula.

Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator, educativ. In dramaturgie regasim regula
celor trei unitati (de loc, timp, actiune). Genurile si speciile literare sunt pure, nu sunt amestecate si
imita modelele greco-romane. Totodata, exista un cult al adevarului, al regulilor si al canoanelor, in
functie de care personajele sunt antrenate in actiune.

Clasicismul cultiva trasaturi precum curajul, vitejia, generozitatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea, iar
personajele sunt adevarate caractere (avarul, demagogul, parvenitul etc) si reprezinta tipologii ale
societatii reproduse.

Scriitorii clasici se remarca prin rigoarea compozitionala, puritatea si claritatea stilului, gustul dreptei
masuri, cautarea naturalului si a verosimilului si finetea analizei morale si psihologice. Asadar, scriitorul
clasic este dominat de rational, fiind intotdeauna lucid, lipsit de fantezie, prudent. Acesta evita
particularul, nu admite obscurul, vagul, incertitudinea, diversitatea, replicand autoritar cu un model
ferm, evident si clar, care tinde spre perfectiune.

i vara pori , ca iarna, aceeai hain sumbr,


Victoria invataturii Iar ca lacheu statornic ai propria ta umbr?
Dup cum o s vedei, Republicii nu-i trebuiesc golanii,
Zice-se c ar fi fost, Ci cei ce tiu s-i cheltuiasc banii.
Mai demult, Cu mesele i luxul, eu risipesc comori.
Doi trgovei: Pe urma mea triesc, cum tii prea bine,
Un bogat-seme i prost- Atia meseriai i negustori
i-un srac ,-biat iste. i cte un prlit de scrip, ca tine
Snd de vorb pe o dreav, I-ar fi rspuns sracul aa cum se cuvine,
Se trezir la glceav. Dar a tcut, avnd prea mult de spus.
Cel bogat , om certre i iat c rzboiul l-a rzbunat mai bine,
Pretindea c-i mai de pre Cci fr mil, Marte, oraul le-a distrus.
i se cade ca oricine n alt ora sracul, om cult i renumit,
Cu respect s i se-nchine Fu gzduit, cinstit i rspltit,
(banii au i ei un rost: n timp ce bogtaul , acum srac i prost,
merite dau celui prost!) Rmase fr adpost
-Prietene, ascult-m pe mine,
eu socotesc c nu i se cuvine
s fii cinstit ca om de rangul meu. Pania a limpezit glceava:
Poi tu s dai ospee cum dau eu? Vrtejul soartei spulber doar pleava
Te vd citind.La ce-i servete n viaa, Lsnd pe loc grunele de aur.
Cnd ai palatul n pod - o chichinea- Invttura-i pururi un tezaur.
Bunavestire de Iancu Vacarescu

Imbarbatati-va, romani!
Va indreptati gresala,
Acestor table voi urmati si lepadati sfiala:
D-ntai temeiuri
Legea aveti si-ntreaga mostenire
De nume, fapte de romani si-a
Patriei iubire.
Oricare om veti auzi, ce catre voi vorbeste
Cu-al maicei voastre dulce glas, raspundeti-i frateste.
Prea nobil este orice rang, de orice stapanire,
Dar toti romanii sunt datori nobili a fi din fire.

Clasicul este:

- obiectiv

- raional

- echilibrat (apolinic)

- dezinteresat de natur (Natura reprezint pentru clasic un simplu element de decor)

- moralist (preocupat de caracterologie)

- canonic (respect normele i regulile)

Termenul de romantic are trei sensuri: istoric, tipologic i stilistic.

n sens istoric, romantismul, ca un curent literar, a aprut mai nti n Germania, de unde s-a extins i n celelalte
culturi europene.

Manifestul romantismului german a fost publicat n revista Atheneum de la Jena (1801). Romantismul german
a avut la baz metafizica german, filosofia naturii a lui Schelling i doctrina eului absolut a lui Fichte. Corifeii
romantismului german au fost: Jean Paul Richte, Holderling, Novalis, E.T.A. Hoffman, Chamisso, i teoreticienii
romantismului german au fost fraii August Wilhelm Schlegel i Friedrich Schlegel.

Manifestul romantismului englez l-a constituit prefaa de la culegerea Balade lirice (1813), semnat de
Wordsworth i Coleridge. Ali reprezentani de seam ai romantismului englez au fost: Byron, John Keats,
Shelley.

Manifestul romantismului francez l-a constituit prefaa lui Victor Hugo la drama sa Cromwell (1827). Ali
reprezentani ai romantismului francez au fost: Lamartine, Alfred de Musset, Alfred de Vigny.

Exponentul cel mai de seam al romantismului italian a fost Leopardi, iar cei mai de seam reprezentani ai
romantismului rus au fost Lermontov i Pukin.

Spre deosebire de clasicism, romantismul n-a mai avut la baz un cod de norme i reguli fixe, ci o serie de
trsturi specifice, care s-au constituit n tot attea puncte programatice ale manifestelor romantice:

- cultul, primatul pasiunii (estetica inimii);

- cultul imaginaiei i al fanteziei;

- aspiraia spre absolut (cu punctul de plecare n doctrina eului absolut al lui Fichte);
- descoperirea dimensiunii interioare, abisale a fiinei umane;

- cultivarea visului (ca modalitate de investigare a subcontientului);

- valorificarea miturilor i a creaiilor populare (bazele folcloristicii, ca disciplin au fost puse n romantism);

- specificul naional (categoria specificului naional a fost creat n romantism);

- dragostea fa de natur;

- regresiunea spre natur;

- evocarea trecutului istoric.

Termenul de romantic are i un sens tipologic. Tipul romantic se opune tipului clasic; opoziia clasic-romantic
este o opoziie fundamental a culturii:

- calofil (iubitor al stilului frumos, ngrijit)

Acestea sunt dou tipuri ideale, utopice, reperabile numai la analiza la retort. n realitate nu exist dect
compromisuri, mixturi de clasic i romantic, aa cum ne atrage atenia Clinescu n extraordinarul su studiu
Clasicism, romantism, baroc, prefa la volumul Impresii asupra literaturii spaniole, (1946).

Avnd darul reprezentrilor plastice, i un inegalabil talent critic imaginativ, bazndu-se pe o enorm erudiie,
Clinescu reuete s fac din clasic i romantic dou personaje, dou tipuri vii n carne i oase, care triesc i
respir aievea sub ochii notri.

Clinescu merge pn acolo nct fixeaz pn i regimul alimentar al clasicului i romanticului: i ca s facem o
glum semnificativ, de altfel documentat din punct de vedere alimentar: clasicul bea lapte, ap de izvor, vin
de Falern i mnnc mere de Ibla ori fructe; romanticul consum gin, opiu, ori bea ap din Lete, pentru c el
are nevoie ori de excitante, ori de analgezice, ca s suport i s uite infernul vieii.

Clinescu adncete opoziia clasic romantic printr-o serie de detalii anatomice, fizice, geografice i
etnografice. Clasicul este sntos, romanticul este bolnav. Clinescu dezvolt i nuaneaz celebra afirmaie a lui
Goethe, dup care clasicul ar fi un om sntos iar romanticul un om bolnav.

Clasicul este armonios i proporionat dezvoltat, romanticul este diform sau de o frumusee stranie, nefireasc;
clasicul este viril, romanticul este efeminat; clasicul este exteriorizat, sociabil i comunicativ, extravertit,
romanticul este interiorizat, nesociabil i necomunicativ, introvertit; clasicul este solar, romanticul este selenar.
Ora preferat a clasicului este amiaza, a romanticului este miezul nopii.

Clinescu extinde consideraiile sale la ri i la popoare; Frana este preponderent clasic, este patria
clasicismului, Germania este preponderent romantic, este patria romantismului, Italia este clasic cu
propensiuni spre baroc, Spania este romantic, cu nclinaie spre baroc, China este clasic prin chinezerie (arta
de a lucra minuios i cu rbdare), India este romantic. n India, ne spune Clinescu, se afl embrionul brutal al
romantismului. Asociaiile criticului sunt surprinztoare: China este Frana asiei, Frana este China europei,
amd

n studiul su Novalis i drumul nuntru, din volumul Puncte cardinale europene. Orizont romantic (1973),
Al. Philippide nlocuiete opoziia clasic-romantic cu opoziia realist-romantic.

Realistul este orientat spre lumea exterioar, pe cnd romanticul este preocupat de lumea interioar, de
dimensiunea abisal a fiinei. Romanticul este omul care dup fiecare cltorie din lumea exterioar simte
nevoia s se ntoarc acas, n casa cu multe tainie a sufletului su. Al. Philippide ne d o definiie sintetic i
memorabil a romanticului: firea romantic este mereu atras de propriile adncuri.

Termenul de romantic are i un sens stilistic. Romantismul este un stil permanent ca i clasicismul, manierismul,
barocul i realismul.

Permanena acestor stiluri se explic prin prezena unui arhetip spiritual i a unui eon (spirit, tip) stilistic.
n Existena romantic (1980) Edgar Papu ncearc s asigure o baz ontologic celor dou stiluri. Clasicismul i-
ar corespunde organismul nchis de tip animal, mai puin proliferant, iar romantismul i-ar corespunde
organismul deschis, de tip vegetal, ce se caracterizeaz printr-o proliferare monstruoas.

Romantismul este o form deschis de cultur. Din romantism s-au nscut alte curente literare; romantismul st
la baza sensibilitii moderne. Spre deosebire de clasicism, romantismul este n literatura noastr aproape
sincronic cu romantismul european.

Romantismul romnesc este prefaat de preromanticul Vasile Crlova. n evoluia romantismului romnesc pot fi
stabilite trei etape mai importante:

-prima perioad o formeaz perioada de tranziie, prepaoptist, reprezentat de Ioan Heliade Rdulescu i de
Grigore Alexandrescu, la care se resimte influena preromanticilor englezi Gray i Youg, cu poezia intirimelor i
a vestigiilor istorice;

-cea de-a doua etap este perioada paoptist sau romantismul propriu-zis. Manifestul romantismului romnesc
l-a constituit programul Daciei literare, n care se regsesc aproape toate punctele din celelalte manifeste
romantice europene;

-cea de-a treia etap este cea a romantismului eminescian, care este un apogeu i o sintez a romantismului
romnesc. Romantismul romnesc continu i dup Eminescu, i-l ntlnim la Macedonski n Nopile sale.

Elemente romantice:
1.preferinta pentru un personaj de exceptie in situatii de exceptie
2.autorul pastreaza punctul de plecare in cronicile lui M.Costin si G. Ureche, peste care
suprapune elem.fictionale
3.amesteca modurile de expunere folosind elem. de limbaj care reconstituie atmosfera de secol
XVIII moldovenesc
4. apar descrieri arhitecturale sau vestimentare care contribuie la refacerea atmosferei de epoca
5.preferinta pentru antiteze socante(inger-demon, boieri patrioti-boieri tradatori)
6. diabolicul domnitor este urmarit in detaliu, construit ca psihologie si inteligenta demonice; este
celebru prin felul in care isi tine promisiunile si prin replici
7. felul in care Lapusneanul se intoarce la a2a domnie cu ajutor turcesc si cu tinta sigura:sa se
razbune pe boierii care l-au tradat in prima domnie
8.Negruzzi creeaza un personaj cu accente patologice:felul in care manipuleaza psihologic
multimea, in care isi tine sadic promisiunile
9.casatoria din interes politic pe care o face Lapusneanul
10.pentru.prima data in istoria literaturii apare personajul colectiv(multimea)
11.moartea Lapusneanului a ramas pana astazi un mister; Negruzzi da varianta otravirii(scena
romantica)
12.scena din Biserica in care la sf.slujba domnitorul tine o cuvantare prin care isi cere iertare si ii
invita pe boierii prezenti la o masa de impacare
Elemente clasiciste:
1. text perfect echilibrat cu mom.subiectului perfect distribuite
Cap. I:expozitiunea si intriga
Cap. II-III esfasurarea actiunii
Cap. IV:punctul culminant si deznodamantul
2.fiecare cap. are un motto care sugereaza sau reprezinta chiar punctul culminant
Elemente realiste:
1.tot ce tine de adevarul istoric pe care Negruzzi il preia din Letopisetul lui M.Costin si G. Ureche.
Elemente clasice si romantic in nuvelaAlexandru Lapunseanu de C.Negruzzi
Facand un paralelism intre clasicism si romantism,G Calinescu precizeaza : Nu exista in
realitate un fenomen artistic pur clasic ori romantic. Clasicismul si romantismul sunt doua tipuri
ideale inexistente practic in stare genuina,separabile numai la analiza in retorta. Si acelasi G
Calinescu in studiul sau Clasicism,romantism,baroc conchide : Aceste tipuri sunt utopice.
In realitate sunt numai compromisuri,mixturi la indivizi,momente istorice, popoare .
Si nuvela Al. Lapusneanu de C Negruzzi poate fi privita din aceasta perspectiva a lui G
Calinescu.
Desi incadrata de istoria literara in curentul literar romantic,nuvela imbina in desfasurarea ei atat
elemente clasice cat si romantice. Subiectul este de natura tipic romantica : descrierea unui
moment din istoria nationala,dar abordarea lui si constructia nuvelei sunt facute intr-un cadru
specific literaturii clasice.
Actiunea este coerenta,condusa de scriitor cu mana ferma, structurata in 4 capitole,fiecare
cuprinzand
cate o scena istorica.Desi nu repsecta cu rigiditate cele 3 unitati ale literaturii clasice : unitatea
de timp,de actiune si de loc, potrivit carora o singura actiune trebuie sa se petreaca intr-o opera
literara intr-un singur loc si intr-un timp limita de 24 de ore, nuvela Al Lapusneanu pare sa tina
seama cu aproximatie de aceste 3 precepte ale clasicismului.(Actiunea este recucerirea
domniei de catre Al Lapusneanu si razbunarea acestuia fata de boieri, locul Moldova si cetatea
de scaun, iar timpul a doua domnie a lui Lapunseanu).
Desi constructia nuvelei sugereaza un echilibru clasic cu actiunea inspirata dintr-un document
istoric(cronica lui Grigore Ureche), Negruzzi transforma personalitatea istorica,Alexandru
Lapusneanu,intr-un erou literar romantic,dominat de violenta,razbunator,doritor de varsare de
sange si organizator de masacre.
In portretul sangerosului domnitor, Negruzzi descopera deseori elemente ale patologicului,ale
criminalului innascut. In acelasi timp el isi lasa personajul sa mieze si trasaturile morale ale
eroului clasic : dorinta de dreptate,dragostea de popor, liberatatea tarii,credinta in Dumnezeu
etc.
Aceasta pendulare a lui Lapusneanu,ca personaj, intre o masca clasica si un comportament
romantic, mareste tensiunea dramatica a nuvelei si accentueaza fondul romantic al naratiunii.
In descrierea scenelor si personajelor, Negruzzi nu procedeaza ca un scriitor exclusiv
romantic,care fie se solidarizraza cu eroul sau, fie il judeca cu vehementa pentru defectele sale
morale. Ca scriitor, Negruzzi are in aceasta nuvela o detasare lucida de observator exterior. El
isi creaza personajele prin surprinderea unor gesture sau detalii sugestive,prin descriere cu
amanunte a locului actiunii, a vestimentatie si chiar a meniului de la masa domnitorului.
Negruzzi nu ofera cititorului sentinte ferme asupra comportamentului personajului, ci doar
sugestii. De exemplu, rasul lui Lapusneanul din scena macelului
boierilor anunta dementa de mai tarziu a domnitorului,care va intentiona chiar sa-si omoare
propriul fiu.
Nebunia lui Al. Lapusneanul este urmarita de Negruzzi pas cu pas pana pe patul de moarte,
pentru ca si nebunia face parte, tot dupa Calinescu, din caracteristicile unor eroi romantici.
Desi nuvela este preponderent romantica, Negruzzi reuseste sa creeze un unviers naratic
obiectiv de inspiratie clasica chiar daca nu respecta intotdeauna adevarul istoric.
Sesizand aceasta impletire dintre clasic si romantic in realizarea nuvelei Al. Lapunseanul,
critical literar Tudor Vianu il integreaza pe Costache Negruzzi printer primii scriitori realisti. Chiar
daca observatia lui Vianu pare justificata prin atitudinea scriitorului fata de personajele sale,
Negruzzi ar putea fi considerat si un scriitor realist dar, un realist care penduleaza intre structura
clasica a scrierilor sale si realizarea lor romantica

S-ar putea să vă placă și