Sunteți pe pagina 1din 177

Transcen derea

nivelurilor
constiintei
Scara spre Iluminare

David R. Hawkins M.D., Ph.D.

Editura Cartea Daath, 2007

Cartea Daath
Publishing House
Copyright @2006 by David R. Hawkins

Traducator: Robert Malischitz


Editor: Daniela Pascu
Tehnoredactare: Monica Hodor
Dreapta si ingusta este calea.
Drepturile pentru limba romana Editura Cartea Daath, 2007 Nu pierdeti timpul.
Gloria in Excelsis Deo!

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei


HAWKINS, DAVID
Transenderea nivelurilor constiintci: scara spre
iluminare / David R. Hawkins M.0J Ph. D. ; trad.: Robert
Malischitz; ed: Daniela Pascu. - Bucuresti: Cartea Daath, 2007
ISBN 978-973-88581-0-7

I. Malischitz, Robert (trad.)


II. Pascu, Daniela (ed.)

159.923.2

Toate drepturile asupraprezentei editii apartin in exclusivitate editurii Cartea


Daath. Reproducerea integrald sau partiald a textului sau a ilustratiilor din
aceastd cartepoatefifaciitd numai cu acordul editorului.

Copyright @2007 Editura Cartea Daath, Bucuresti


Dedicatie

Prezenta lucrare este dedicatd


eliberdrii spiritului uman din
lantul limitdrilor si
adversitatilor care mentin
umanitatea intr-un asediu atdt
interior, cdt si exterior.
Cuprins
Cuvdnt inainte 9
Prefata ll
Introducere 13

SECJIUNEA INTAI
Niveluri calibrate sub valoarea 200 - Eul
Priviregenerald - Scala Constiintei 19
CAPlTOLUL 1 - Rusinea si Disperarea 25
CAPlTOLUL 2 - Vinovdtia si ura vindicativd 39
t ; C A P l T P L U L 3 - Apatia ,,'. 63
1 CAPlTOLVL4-Durerea 77
l CAPlTOLUL5 -Frica 91
1 ' ' " --.'-:-'
| GAPlTOLUL 6 - Dorinta 101
CAPlTOLUL 7 - Furia 115
CAPiTOLUL8-MarcJrza 125

SECJIUNEA A DOUA
Niveluri calibrate intre 200-499: Mintea lineara
-:-privire generatd - Functionarea creierului
| sifiziologia adevdrului 139
| CAPiTOLUL9 - Curajul 157
| CAPlTOLUL io - Neutralitatea 167
CAPITOLUL11 -Disponibilitatea 175
CAPlTOLUL i2 - Acceptarea 183
| CAPlTOLULi3 -Ratiunea 191
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

SECJIUNEAATREIA
Niveluri calibrate intre 500-599: Realitatea spirituala
Privire generald - Depdsirea nivelului linear 207
CAPiTOLUL 14 - Iubirea ..213 Cuvant Inainte
CAPiTOLUL 15 - Iubirea neconditionata, bucuria si extazul ....221

SECJIUNEA A PATRA
Niveluri calibrate intre 600-1000: Starile iluminate Scopul lucrarilor anterioare a constat in explorarea si expli-
Priviregenerald-Transcendenta ..235 earea unei noi tehnici de cercetare bazate pe constiinta, respectiv
CAPITOLUL 16 - Pacea, extazul si iluminarea 239 aplicarea ei in toate domeniile vietii, incluzand experientele si
intelegerile de natura spirituala. A urmat in mod natural dez-
CAPlTOLVLi7-Realizareadesine ..247
voltarea unei stiinte pragmatice si clinice a adevarului, ce putea
CAPITOLUL i8 - Iluminarea completd 255 fi folosita ca o busola in vederea ghidarii nesfarsitelor cautari
umane ale adevarului. Dupa cum am descris si in studiile ante-
SECTIUNEAACINCEA | rioare, data fiind structura ei intima, mintea umana e incapabila
Transcedenta sadiseearna adevarul de falsitate, acesta fiind un fapt de care
Privire generald - Transformarea spirituald 267 omenirea este constienta in mod dureros. Pretul acestei ignorante
CApnOLVLi9-Limitdrisidistrageri 279 si limitari s-a dovedit enorm: nu doar indivizi izolati, ci si intregi
CAPiTOLUL20 - Trecereadincolo 289 civilizatii au traversat numeroase perioade de agonie, suferinta si
moarte.
CAPITOLUL21 - Depdsirea mintii 301 Nivelele constintei vor fi examinate in special pentru folosul
CAPiTOLUL22 -Adevenipropriarugdciune 307 studentului spiritual, al devotatului, precum si al persoanelor
integre interesate de autoimbunatatire. Prin analizarea diferitelor
ANEXE obstacole si nivele ce trebuie depasite, unele principii ce sprijina
A.NEXAA.-Hartascaleicon$tiinfei ..321 evolutia spirituala se dovedesc a fi autorevelatoare.
AMEXA.B-ListatabeZelor ,.323 Prin urmare, lucrarea de fata este mai degraba un manual
ANEXAC-Cwm calibrdm niveleleconstiintei 325 l practic decat o analiza comprehensiva, asa cum a fost in cartile
Despre autor, note biografice si autobiografice 335 anterioare (de exemplu, Sectiunea Intaia dinAdevar vs Falsitate).
Dar, desi au fost prezentate si in lucrarile anterioare, principiile
fundamentale vor fi reluate din nou. Prin urmare, materialul pe
care-l tineti in maini se adreseaza si cautatorilor frustrati, care,
desi au citit totul si au fost peste tot, asistand la tot felul de se-
minarii, constata ca efortul lor e zadarnic ("Mintea e asemenea
unui burete; a absorbit toate informatiile, dar eu sunt tot in acelasi
loc").
8
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Deoarece nivelele inferioare ale constiintei sunt celemai


dureroare si mai dificil de indurat, mi se pare cel niai potrivit sa
incepem analiza noastra de la baza scarii constiintei, chiar cu ele.
Trebuie spus insa ca, desi sunt cele mai dureroase, acest lucru nu
inseamna ca sunt si cele mai dificile de depasit. Ba chiar dim-
potriva: insasi suferinta indusa de aceste nivele inferioare se con- Prefatd
stituie intr-un motiv puternic de a le depasi, pentru a gasi alinare.
In procesul depasirii nivelelor constiintei, importanta vointei
umane este subliniata mereu si mereu, deoarece constituie cea
mai relevanta functie a lucrarii spirituale. Putem spune chiar ca Dupa cum am spus deja, cercetarea fundamentala asupra
vointei i s-a dat prea putina atentie in comparatie cu uriasa ei naturii si nivelelor constiintei a mai fost descrisa si in lucrarile
importanta, caci vointa reprezinta de fapt o invitatie adresata anterioare. Prima a fost publicata in forrna unei dizertatii
interventiei Divine. (Analiza cantitativd si calitativd si calibrarea nivelelor
constiintei umane, 1995). Tot in 1995 a urmat Putere vs Fortd,
incluzand si explicat,ii si elaborari suplimentare. Urmatoarele
doua carti au fost dedicate adevarului spiritual si Iluminarii:
Ochiul Sinelui (2001) si Sinele: Realitate si Subiectivitate (2003).
In vreme ce ultimele doua carti au fost dedicate Iluminarii
personale, Adevdr vs Falsitate (2005) a investigat distributia si
evolutia nivelelor constiintei in viata publica, in societate precum
si in indivizi. Telul acestui studiu a constat in dezvaluirea unei cai
sprepace si integritate, speranta sa declarata fiind diminuarea
probabilitatii razboaielor prin oferirea unei stiinte a adevarului
accesibile, pragmatice si aplicabile clinic.
Aceasta carte revine asupra individului si isi propune
studierea blocajelor experimentale subiective aflate in calea pro-
gresului constiintei si a constientei spirituale. Materialul este fun-
damentat pe o multitudine de surse, inclusiv pe 50 de ani de prac-
tica psihiatrica si psihanaliza, respectiv 25 de ani de cercetari
asupra naturii constiintei si a experientelor spirituale subiective si
transformative.
In aceasta carte, ca si in cele precedente, sunt incluse
nivelele calibrate ale principalelor afirmatii.
Trebuie remarcat insa, ca datorita unor descoperiri mai
recente survenite in cadrul cercetarii constiintei, instructiunile
referitoare la modalitatea de efectuare a testului kinesiologic au
fost revazute si actualizate (vezi Anexa C).
10 11
Introducere

Campul energetic universal si omniprezent numit


constiinta este o putere si o dimensiune infmita., aflandu-se diii-
-colo de timp si este prin excelenta nonlinear ca si compozitie.
Reprezinta "lumina lumii" ce emana de la Nemanifestat catre
Manifestat, de la nonlinearul cu potentialitati infinite catre
expresiile sale lineare, precum desfasurarea Creatiei (domeniul
fizic circumscris si perceput).
Puterea campului inflnit al constiintei si potentialitatea sa
infmita se manifesta ca materie. Mai tarziu, interfata Luniinii
Divinitatii, in calitatea ei de camp al constiintei, genereaza prin
interactiunea cu materia emergenta acelei calitati unice a
energieivietii insasi. Desi materia are o potentialitate enorma,
ii lipseste calitatea innascuta sau puterea de a evolua in campul
existentei numit "viata". Dimensiunea timpului e generata de
rnaterie plus evolutie. Apoi, materia la care se adauga timpul
este exprimata ca spatiu, iar existenta tirnpului, spatiului si
materiei se poate discerne prin inteligenta, un aspect al
pivinitatii exprimate ca Viata. Viata emana exclusiv ca o con-
secinta a Divinitatii, iar acest adevar este pe deplin conflrmabil
la nivelul 1000 al constiintei, adica nivelul Absolutului.
Creatia poate fl capabila de a fi cunbscuta exclusiv in vir-
tuteaprezentei constiintei, care reprezinta insasi matricea exis-
tentei. Astfel, constiinta este realitatea ireductibila a priori prin
carelinearul e perceput de constienta subiectiva a nonlinearului.
Constiinta evolueaza apoi prin nivele progresive de putere,
ce pot fi calibrate intr-un fel asemanator cu modul de masurare
al undelor energetice, respectiv al binecunoscutelor stratiflcatii
cecompun spectrul electromagnetic.
13
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

In anii '70 ai secolului trecut a aparut o stiinta clinica baza- sa-l activeze. Apoi, amintitul camp electrostatic va raspunde la
ta pe folosirea eiiergiei vietii si a interactiunii acesteia cu campul randul lui cu o sarcina egala si opusa, de exact acelasi nivel. In si
infinit al constiintei insesi. Acest lucru a avut drept rezultat prin sine, campul electrostatic nu face nimic altceva decat sa
nivelele calibrate ale Hartii Constiintei, binecunoscuta la randul raspunda si sa inregistreze.
ei in toata lumea, date fiind prezentarile printr-o serie de carti Spre deosebire de campul electrostatic, campul atemporal al
publicate in multe limbi precum si numeroasele conferinte tinute constiintei e permanent si, prin urmare, inregistreaza tot ce s-a
in SUA, Canada, Asia si Europa. petrecut sau a existat in cadrul timpului, spatiului si evolutiei.
Nivelele amintite erau stratiflcate m conformitate cu va- Campul insusi se afla dincolo de timp, spatiu ori alta dimensiune
loarea lor calibrata numeric de putere, pe o scala logaritmica de cunoscuta, deoarece cuprinde toate dimensiunile, fara a fi influ-
la 1 la 1000, unde 1 indica existenta, iar 1000 cel mai inalt camp entat de acestea. Campul infinit este omniprezent, omnipotent,
energetic posibil in domeniul uman, atins doar de cativa oameni omniscient si singurul identificabil cu Absolutul prin care toate
in tot cursul istoriei, numiti in mod traditional Marii Avatari expresiile evolutiei sau existentei pot fi comparate.
(fondatorii celor mai importante religii ale lumii, precum Iisus Tot ceea ce exista in univers, inclusiv un gand pasager, e
Hristos, Buddha, Zoroastru si Krishna). Acestia au fost iluminati inregistrat pentru totdeauna in campul atemporal al constiintei,
de catre Prezenta Divina ce a inlocuit mintea umana obisnuita, carese afla peste tot in egala masura. Tot ceea ce s-a intamplat
lineara si limitata cu realitatea nonlineara. Sinele indica prezenta yreodata este disponibil deoarece campul se afla dincolo de timp
Divinitatii imanente si este numit uneori in literatura clasica prin sispatiu. Nu exista aici sau acolo, nu exista acum si atunci.
termenul de Minte Universala. Prin transcedenta, sinele eului e Totalitatea este in mod egal si permanent prezenta peste tot.
Prin urmare, Harta Constiintei este un ghid foarte practic si
iiilocuit de Sinele non-eului (vezi Hawkins, 1995, 2001, 2003).
pragmatic, menit intelegerii nivelelor evolutive ale constiintei ce
Acest fenomen a fost numit in mod traditional Iluminare.
trebuie depasite pe druniul progresului spiritual, iluminarii sau
Aparitia unei stiinte clinice a adevarului a fost descrisa in
imbunatatirii de sine. Ea ofera totodata o harta pragmatica a
lucrarile anterioare. O afirmatie importanta cu privire la campul
obstacolelor ce trebuie depasite pentru a atinge nivelele optime si
infinit al constiintei e aceea ca el reprezinta Absolutul, prin care
maibenefice ale constiintei. Calibrarile nu stabilesc adevarul, ci
toate celelalte pot fi calibrate in functie de gradul in care se
doar il confirma, permitand totodata si alte corelatii aditionale.
raporteaza la el. Mecanismul rezida in stiinta clinica a kinesiolo-
giei, ce utilizeaza sistemul nervos uman si energia vietii (dupa
cum e exprimat prin sistemul energetic de acupunctura) ca pe un
instrument de masura biologic foarte sensibil (tehnica neputand
fi duplicata cu ajutorul instrumentelor stiintifice nemsufletite). In
prezenta Adevarului, musculatura corpului se intareste, iar daca e
confruntata cu minciuna (care reprezinta de fapt absenta adevaru-
lui si nu opusul acestuia), slabeste. Acesta este un raspuns rapid
si tranzitoriu, ce reveleaza rapid nivelul de adevar al stimulului
prezentat.
Cainpul infinit, atemporal, atotputernic si atotprezent al
constintei e comparabil cu un camp electrostatic care ramane
inert daca nu e declansat de aparitia unei sarcini electrice care
14 15
SECJIUNEA INTAI

Niveluri calibrate
sub valoarea 200 - Eul
Privire generala - Scala constiintei

Capitolul 1. Rusinea si Disperarea fNivel calibrat 20)


Capitolul 2. Vinovatia si ura vindicativa (Nivel calibrat 30)
Capitolul 3. Apatia CNrvel calibrat 50)
Capitolul 4. Durerea..'.TC//f*^**E fNivel calibrat 75)
Capitolul 5. Frica CNivel calibrat 100)
Capitolul 6. Dorinta (Nivel calibrat 125)
Capitolul 7. Furia (Nivel calibrat 150)
:Capitolul 8. Mandria QSTivel calibrat 175)
PRIVIRE GENERALA

Scala Constiintei

Pentru a intelege nivelele calibrate ale constiintei, e util sa


recapitulam modul m care a aparut aceasta pe planeta, precum si
evolutia ei de-a lungul istoriei, incepand cu regnul animal pana la
expresia sa prin omenire. Punctul initial de interes rezida in
evolutia eului, cu liniitarile sale lnnascute. Termenul eu are o alta
semnificatie in lucrarea spirituala decat in psihologie, psihanaliza
sau in teoriile lui Jung si Freud. Diferentele vor fi clarificate ulte-
rior.
Eul nu poate fi depasit daca e perceput ca un dusman. El
reprezinta o mostenire biologica si fara el nirneni nu ar rnai fI in
viata pentru a se plange de limitele sale. Prin intelegerea originii
si importantei sale pentru supravietuire, eul poate fi vazut
deopotriva ca fiind benefic, dar inclinat sa devina nestapanit si sa
cauzeze probleme ernotionale, psihologice si spirituale in cazul
incare nu e depasit.
De la Nemanifestat la Manifestat, energia constiintei insasi
interactioneaza cu materia si reprezinta acea expresie a
Divinitatii prin care apare viata. In formele cele mai timpurii,
expresiile animale ale vietii erau foarte prirnitive si nu aveau o
sursainterioara cunoscuta de energie. Prin urrnare, supravietuirea
depindea de atragerea acestei energii din exterior. Aceasta nu
constituia o problema Jn regnul vegetal, unde clorofila transfor-
ma automat energia solara in procesele chirnice necesare. Viata
animala a trebuit sa castige ceea ce ii era necesar din mediul
inconjurator, iar principiile stabilite atunci au fundamentat esenta
eului, care si acum este centrata in principal asupra intereselor
personale, achizitiei, cuceririi si rivalitatii cu alte organisme in
19
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

vederea supravietuirii. Cu toate acestea, e important de notat ca Silurian 40 Scorpioni. Primii pesti cu branhii. 17
Recifuri de corali
el detine si alte msusiri, precum curiozitatea si cautarea, deci prin Ordovician 90 Primii pesti si melci. Primele 12
umiare si capacitatea de a iiivata. apari|ii ale multor nevertebrate
Pe masura ce evolutia a progresat, mecanismele de supra- marine.
Cambrian 70 Primele nevertebrate marine 8
vietuire au devenit mai elaborate, ca si calitatea inteligentei, prin Precambrian peste 1300 Protozoare 2
intermediul careia informatia e dobandita, stocata, procesata, Alge, licheni, bacterii. 1
comparata, integrata, corelata si stratificata. Aceasta observatie Gele mai vechi roci dateaza de aproximativ 1,850.000.000 am.
sta la baza teoriei "modelului inteligent" ce nu necesita nicio pre-
supunere cu privire la Divinitate sau Creator. Ea conflnna ca una Este de observat ca la nivelele constiintei situate sub va-
din calitatile innascute ale energiei vietii e aceea ca prin expe- loarea 200 (cu exceptia majoritatii pasarilor), viata ar putea fi
rienta, aceasta acumuleaza informatii si e capabila sa le proce- descrisa prin terrnenul de "rapace". Ea isi dobandeste energia pe
seze intr-o integrare progresiva si intr-o stratificare complexa. seama celorlalti si, dat fiind ca supravietuirea se bazeaza pe
Apoi, viata a evoluat progresiv in forme tot niai inalte, iar achizitii, ea ii vede pe ceilalti ca pe niste rivali, competitori si
daca aceasta evolutie este redata in forma unei harti ce acopera dusmani. Pana la nivelul 200 al constiintei, viata este, prin
perioade mari de timp, expresia ei in regnul animal devine evi- urmare, plina de rivalitati si interese personale, deoarece ii per-
denta. -c.epe pe ceilalti ca pe niste dusmani potentiali. Ea poate fl
etichetata asadar, pentru a recurge la termenj^mai moderni, ca
frind posesiva, competitiva, ostila si, in expresiile sale extreme,
NIVELELE DE CON$TIINTA ALE ERELOR ARHEOLOGICE agresiva si cruda.
, L a nivelul 200 al constiintei survine o transmutatie spre
PERIOADA DURATA FORMA DE VIATA NIVELUL manifestari mai benigne, ce arputea fi exemplificate prin trecerea
ERA APROXIMATIVA CALIBRAT
GEOLOGICA (MILIOANE ANI) AL VIETII
delacarnivore la ierbivore. De la nivelul 200 al constiintei in sus
Cuaternar 1 Dezvoltarea si dominatia 212 naturavietii devine mai armonioasa. Apar sentimentele materne
omului insotite de grija fata de ceilalti, loialitatea de grup, identificarea
Tertiar superior -Animale si plante moderne. 212
Tertiar inferior 60 -Dezvoltarea rapida a mamiferelor, 112
cualtii si inceputul a ceea ce mai tarziu, in cadrul naturii umane,
respectiv a insectelor si plantelor seexprima ca simt al relatiei, socializare,joc, formarea familiei
moderne si cooperarea de grup pentru atingerea unor obiective comune.
Cretacic 60 -Mamifere primitive ultimii
dinozauri
-Dezvoltarea plantelor cu flori; 84
primele pasari si mamifere Regnul animal
Jurasic 35 Diversificarea reptilelor; conifere 68
Triasic 35 Aparitia dinozaurilor, plantele 62
cicade, pestii vertebrati
Bacterii 1 Caracatita 20
Permian 25 Dezvoltarea reptilelor si insctelor 45 Protozoare 2 Rechini 24
moderne; numeroase grupuri de Crustacee 3 Vipere 35
plante si anirnale
Carbonifer 85 Primele reptile, amflbii si insecte 35
Insecte 6 Dragon Komodo 40
primitive, conifere primitive Arahnide 7 Reptile 40
Devonian 50 Primele amfibii. Primii melci de 27 Amflbieni 17 Mamifere pradatoare
uscat. Plante primitive. Primele
forme de viata terestra
Pesti . ...20 (hiena, leu, tigru) 40
20 21
- r!
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Serpi 45 Vaci 210 Ornul primitiv a aparut incepand probabil cu trei milioane de
Aligatori 45 Oi 210 ani in urma (Lucy) si apoi, mult mai tarziu, in formele lui Homo
Dinozauri 60 Elefanti 210 Neanderthal, Cro Magnon, Homo Erectus si altele, toate cali-
Balene 85 Maimute 210 brand in jurul nivelelor 80-85. Cel mai recent, probabil cu
.I>effim_ 95 Caldeferma 240 600.000 de ani in urma, a aparut m Africa predecesorul omului
Pasari migratoare 105 Pisici 240 modern - si anume Homo Sapiens Idelta, ce prezenta un nivel ca-
Pasari de curte 105 Papagali 240 librat al constiintei similar, de 80-85.
Rinoceri 105 Pisici de companie 245 Persistenta eului primitiv in om se manifesta prin miezul
Babuini 105 Cal de curse 245 narcisist al "egotismului" care, la nivelele situate sub valoarea
Pasari cantatoare 125 Caini 245 200, indica mentinerea atributelor primitive ale interesului ego-
Porumbei 145 Porci de companie 250 ist, indiferentei fata de drepturile celorlalti si perceperii acestora
Urs polar 160 Corb_negru_ 250 mai degraba ca pe niste competitori si dusmani decat ca pe niste
Urs grizzli 160 "Gorila 275 aliati. Din ratiuni de securitate, oamenii s-au adunat in grupuri si
Bizoni de apa 175 Cimpanzei 305 audescoperit beneficiile cooperarii (care, si ele, au reprezentat un
Urs brun 180 corolar al expresiilor animale ale formarii grupului, haitei si
Sacali, vulpi 185 Exceptii: familiilor, manifestate in regnul mamiferelor si pasarilor).
Lupi 190 Alex, maimuta dresata ....4QJL Nivelul calibrat de constiinta al omului a evoluat incet.
Hipopotami 190 Koko, gorila antrenata 405 Astfel, in momentul nasterii lui Buddha, constiinta colectiva a
Zebre, gazele, girafe 200 Cantecul pasarilor intregii umanitati calibra la nivelul 90. Ea a crescut la aproape
Cerbi 205 cantatoare 500 lOOinmomentul nasterii lui Hristos si incet, in ultimele doua
Bizoni 205 Torsul pisicii 500 milenii, a evoluat pana la valoarea 190 unde a stagnat multe se-
Porci domestici . ...205 Caine care da din coada ..500 colepana la sfarsitul anilor 1980. Atunci, aproximativ in inomen-
tul Convergentei Armonice de la sfarsitul acestei perioade, a sarit
Odata cu progresul evolutiei, bipedele au castigat doua brusc de la nivelul 190 la 204-205, unde a ramas pana in noiem-
membre de care nu aveau nevoie pentru locomotie asa ca, stand brie 2003, cand, din nou, a sarit brusc pana la actualul nivel de
in pozitie verticala, au poniit pe calea dexteritatii manuale si, in 207. Inprezent, aproximativ 78% din populatia lumii calibreaza
urma aparitiei degetului mare, au fost in stare sa manevreze si sa sub nivelul 200 al constiintei din care 49% se gasesc m America.
creeze unelte. Semnificatiafaptului ca nivelul de constiinta al aproximativ 80%
Complexitatea crescuta a fost facilitata de aparitia lobului dintotalul populatiei lUmii este inca sub valoarea 200 este ca
frontal si a cortexului prefrontal ca locus anatomic al inteligentei lumea e dominata de instincte, motivatii si comportamente ani-
umane. Cu toate acestea, din cauza predominarii instinctelor ani- male primitive, asa cum se poate vedea in orice buletin de stiri.
male, inteligenta a servit la inceput instinctelor primitive. Astfel, Una dintre semnificatiile majore ale Scalei Calibrate a
cortexul prefrontal a devenit un niijloc pus in slujba supravietuirii Constiintei (vezi mai jos) este ca nivelul 200 diferentieaza ade-
animale. Asa cum e evident din observatiile efectuate, evolutia varul de falsitate. Prin urmare, nivelele situate peste valoarea
reprezinta Creatia si, in acelasi timp, calitatea principala a 2 0 0 , c e progreseaza algoritmic, indica puterea, iar cele de
Creatiei este evolutia - deoarece, de fapt, ele sunt unul si acelasi dedesubt se coreleaza cu forta, indiferent de expresiile pe care le
lucru. ia aceasta: fizice emotionale ori sociale. Diferenta poate fl exprimata
22 23
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

plastic prin dictonul conform caruia condeiul (ideologia) este mai


puternic decat sabia (forta).
Foarte important este si faptul ca, la nivelul 200 al CAPITOLUL 1
constiintei flziologia creierului se schimba si ea dramatic, ceea ce
reprezinta, prin urniare, pragul de la care calitatea vietii se mo-
difica - si aceasta nu numai in ceea ce ii priveste pe oameni, ci si
in cadrul regnului aninial, marcand tranzitia de la speciile prada- Rusinea: Disperarea
toare la cele domestice. Acest lucru este expriniat prin aparitia (Nivelul calibrat 20 sau sub acesta)
grijii pentru bunastarea, supravietuirea si fericirea celorlalti, si nu
doar a propriei persoane. Beneflciile evolutiei interesului pentru
ceilalti si a cresterii spirituale sunt aratate cu claritate in urrna-
toarea schita: Introducere
Nivelul Rusinii se apropie periculos de moarte. Cei aflati
Corelarea nivelelor constiintei cu rata fericirii
aici pot alege sa moara recurgand la un act constient de sinu-
cidere sau, intr-un mod mai subtil, prin refuzul de a lua acele
Nivel Logaritm Procent masuri si atitudini care le-ar putea prelungi viata. Tot aici mtal-
c=^ Iluminare 700-1000 100 nimadesea si moartea cauzata de neglijare, indiferenta sau acci-
Pace 600 100
dente. Cu totii suntem constienti intr-o masura mai mare sau mai
Bucurie 570 99
mica de durerea provocata de umilinta si discreditare. De rusine,
Iubire neconditionata 540 96
nepunem capul in pamant si aproape ca ne dorim sa devenim
Iubire 500 89
invizibili.JExilarea reprezinta un partener traditionay accesoriu
Ratiune 400 79
obisnuit al rusinii, iar in societatile primitive, din care provine
Acceptare 350 71
intreagaumanitate, exilarea echivala cu moartea. Ea sta la baza
Disponibilitate 310 68
fricii de respingere, dezaprobare si esec.
Neutralitate 250 60
Experienteledin copilarie, cum sunt de exemplu neglijarea
Curaj 200 55
Mandrie ori abuzurile fizice, emotionale si sexuale conduc la rusine si
175 22
Furie marcheaza personalitatea pe viata, exceptand cazul in care sunt
150 12
Dorinta 125 10
rezolvateulterior. Dupa cum a stabilit Freud, rusinea produce
Frica 100 10
nevroze. Ea este distructiva pentru sanatatea emotionala si psiho-
Durere 75 9
logicasi, ca o consecinta a stimei scazute de sine, predispune la
Apatie 50 5
dezvoltarea afectiunilor psihice. O persoana a carei personalitate
Vinovatie 30 4
arelabaza Rusinea este timida, retrasa, introvertita si deprecia-
Rusine 20 1 tivafata de propria valoare.
|asRusinea este fblosita ca unealta a cruziniii, iar victimele sale
Dinamica eului va fl examinata pe larg in capitolele ce urmeaza devinadesea,la randul lor, crude. Copiii rusinosi sunt cruzi 7
(fiecare capitol fiind dedicat unui nivel) clarificand in detaliu subiectul. deopotriva cu animalele si cu ei insisi. Comportamentul per-
soanelor a caror constiinta se situeaza abia la nivelul 20 este unul
24 25
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R.Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

periculos. Acesti oameni sunt predispusi la halucinatiile proprii intr-una in care exista suficienta energie pentru coiniterea actului
unei iiaturi acuzatoare, la paranoia, in vreme ce altii devin psi- suicidal. Gu rnulti ani in urma, inainte de descoperirea antidepre-
hotici sau comit crime bizare. sivelor, pacientii erau pusi sub supraveghere stricta pe toata dura-
Unii indivizi marcati de Rusine isi compenseaza acest nea- taperioadei de trecere de la apatie la starea agitata (Hawkins,
juns prin perfectionism si rigiditate, devenind incrancenati si 2005).
intoleranti. Exemple notorii ale acestui fapt sunt extremistii Rusinea reflecta de asemenea ura fata^e propriapersoana -
morali, ce formeaza grupuri vigilente, proiectand asupra altora care, daca e indreptata spre exterior, poate rezulta in agresiuni
(pe care se simt apoi indreptatiti sa-i agreseze) propria lor rusine severe, uneori chiar criniinale. Este de remarcat faptul ca un pro-
inconstienta. Nu de putine ori, criminalii in serie au actionat sub cent semnificativ al adolescentilor criminali urmau tratarnente cu
resortul rusinii, al urii si a moralismului sexual, justificandu-si antidepresive.
faptele prin ideea de pedepsire a femeilor "rele". Deoarece trage Depresia e acompaniata de schimbari majore ale flziologiei
injos intregul nivel al personalitatii, rusinea cauzeaza vulnerabi- creierului, precurn si de nivele joase ale neurotransmitatorilor
litate si fata de celelalte emotii riegative, generand astfel de multe precum serotonina si NOREPESlEFRESIAy noradrenalina. Incli-
ori ingamfare, manie si vinovatie. natia spre ,^epresie include o serie de ^factori genet^ci^LJcarjnicL
^uternici si se manifesta adesea in cadruT aceleiasi familii. E
corelata cu yulnerabilitatealaalcoolism. Se estimeaza ca mini-
Tablou clinic murn otreime dintre adulti vor avea o depresie <serioasa ori mo-
derata la un rnoment in viata lor.
QgpjssjaL severa reprezinta un nivel grav al constiintei, ce Din punct de vedere clinic, in general, depresia necesita aju-
poate imobiliza si chiar ameninta viata. Ea nu survine doar in tor specializat. Si, pentru a complica si mai mult lucrurile, sa mai
cazul indivizilor ci, de asemenea, e aplicabila si unor grupuri mai spunem ca e destul de diflcil sa diferentiem tendintele suicidale
mari de oameni, care rnor din cauza apatiei sau chiar recurg la reale de, relativ mai frecventele gesturi sau amenintari de acest
suicid. gen ce provin dintr-o problema total diferita (corelata de regula
Disperarea este caracterizata de neajutorare si lipsa a spe- curesentimente si relatii interpersonale).
rantei, fiind descrisa, prin urrnare, ca o stare despiritualizata, Depresiile severe pot fl depasite in anumite conditii, dar
infiorator de greu de indurat. Vointa de a trai e pierduta, dar in reclama Intotdeauna ajutor psihiatric sau medical specializat, pre-
profunzimile acestei stari pana si actul sinuciderii devine imposi- cum si sprijin si protectie. Depresia e insotita de o pierdere a
bil din cauza lipsei de energie. Sinuciderea pasiva survine prin sperantei si vointei de a trai, mai cu seama la persoanele singure
refuzul hranei sau a celor necesare vietii fizice. Paradoxal, odata siizolate, la batrani, orila oamenii obisnuiti care au traversat
ce persoana in cauza depaseste nivelurile severe ale apatiei si perioadede stres sever precum divortul, pierderea persoanei
depresiei, obtine mai multa energie si devine capabila sa duca la iubite, faliment fmanciar, doliu. Cat priveste sinuciderea, ea
final actul suicidal, ceea ce explica parodoxul medical conform reprezinta o cauza principala a mortii adolescentilor.
caruia antidepresivele pot cauza suicidul mai cu seama in cazul Asemeni altor maladii, problemele emotionale inajore sunt
copiilor si adolescentilor. Acest fenomen a fost binecunoscut din compusedin factori fizici, mentali si einotionali. Pot exista de
punct de vedere clinic cu multa vreme inainte ca antidepresivele asemenea si factori interpersoiiali si sociali, precum si influente
sa fle descoperite. Atunci cand persoana depresiva si apatica karmice. Vindecarea poate necesita abordarea unuia, ori a tuturor
incepe sa-si imbunatateasca starea, faza depresiei agitate trece factorilor de mai sus. Chiar si o problema fizica aparent minora,
26 27
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

precum o hipoglicemie nediagnosticata, poate constitui o cauza extremistii islamici ("Noi slavim moartea, nu viata", a spus Bin
majora (multe persoane depresive au depasit aceasta stare Laden). Exista prin urmare un cult al mortii, caruia i se confera
renuntand sa mai consume zahar). Esecul de a cauta sau de a Stralucire m ochii tinerilor impresionabili si naivi. Acestora li se
accepta un ajutor adecvat se datoreaza frecvent mandriei (spiri- induce ideea de a comite nu numai acte suicidale, dar si adevarate
tuale), negarii (psihologice) sau pur si simplu ignorantei carnagii. Au existat numerosi voluntari pe avioanele kainikaze, in
(karmice). Fluctuatiile de dispozitie afecteaza apoi relatiile inter- timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Astfel, desi un sfarsit
personale si chiar pe cele de munca (de exemplu, criminalii care dramatic poate avea o atractie unica si o stralucire extraordinara,
isi distrug si ucid colegii de serviciu). Pot fi analizati toti factorii ,cel mai adesea sinuciderea este un act disperat coroborat cu
constitutivi, si, gratie smereniei, se poate obtine vindecarea chiar pierderea credintei sau a sperantei.
si in gradele mai grave (aproape fatale) ale bolii, dupa cum se
observa in cazul grupurilor spirituale care lucreaza peiitru vin-
decari. Abordare spirituala: noaptea neagra a sufletului
Sentimentul de a fl abandonat de Dumnezeu si lasat com-
Atractia mortii plet lipsit de speranta rezulta intr-o stare globala de depresie si
poate include o modiflcare a experientei temporale comparabila
Desi exista presupunerea comuna ca toata lumea se teme de= cu cea dela nivelurilejoase ale iadului pe care le descrie Dante:
moarte si are o aversiune fata de ea, uneori moartea pare a fl "Vbiceice intrati aici, lasati orice speranta". Aceasta stare
atractiva, reprezentand sfarsitul suferintelor sau un act flnal de poate fl, de asemenea, una tranzitorie, drept consecinta a unei
razbunare, sacriflciu eroic sau exprimare extrema a urii de sine. lucrari spirituale de integrareinfense,mai cu seama in cazul
Mai trebuie sa amintim de "moartea romantata", celebrata pentru devotatilor care renunta la orice precautie si exploreza cele mai
drama ei intrinseca (legende, opere, literatura, de ex. Romeo si profunde niveluri ale constiintei. Ajuns la aceste adancimi,
Julieta). devotatulintuieste ca e necesar sa renunte la eu si sa inlature
Fiorul mortii a imbibat Coloseumul Roman, duelurile si oriceindoiala. Aceasta stare poate reprezenta nevoia de a atinge
actele de razboi. "Flirtul cu moartea" reprezinta de asemenea o validareainteri6ara a adevarului spiritual inaintea abandonului
atractie spre asumarea unor riscuri majore (vezi de exemplu total al eului insusi. Se intampla chiar ca aceasta cale sa fle
reprezentarile de pe gecile motociclistilor ori tatuajele ce urmatasi de atei, care vor sa veriflce daca Divinitatea exista,
infatiseaza oase incrucisate si cranii). respectiv daca se poate supravietui prezentei Ei. Depresia spi-
Moartea poate fl si ceremoniala (harakiri) si este celebrata ritualasevera poate reprezenta siultimabatalie aeuluipentru
solemn prin funeralii m cadrul carora sicriul este tras incet de cai ^uDxa^k^yitft. Principala iluzie a eului este ca ej^esteDumnezeu
impodobiti. si ca in_lipsa lui va surveni moartea. Astfel, ceea ce este descris
Freud a postulat existenta unui instinct intrinsec al mortii pe drept noaptea neagra a sufletului reprezinta de fapt noaptea nea-
care l-a numit "Thanatos" (in contrast cu Erosul, instinctul vietii),
ce este adanc ingropat in inconstientul primitv, de unde exercita Gonfruntarea cu esenta eului poate fl neasteptata, reprezen-
o influenta potentiala ce poate fl consolidata prin mdoctrinare tand o consecinta a abandonarii atasamentelor odata cu iluziile
(pilotii kamikaze, teroristii islamici, sinuciderile in masa ale eului, credintele spirituale si religioase false, fanteziile despre
sectelor). Iii prezent, exista o lunga lista de asteptare printre Dumnezeu s.a.m.d.
28 29
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Paradoxal, noaptea neagra a sufletului este adesea semnul lui Dumnezeu. Unele dintre acestea sunt profunde, precum resen-
unui progres spiritual semnificativ pentru ca, in realitate, nu timentele indreptate impotriva lui Dumnezeu, cele ale urii de t,
sufletul (Sinele superior), ci eul se afla in intuneric. Putem obtine sine, precum si credintele indragite, deseori legate de suferinta j
un oarecare confort daca ne reamintim dictonul spiritual conform insasi (cum ar fi credinta ca suferinta ar aduce favoruri din partea/
l
caruia putem_urca doariixniasurjaj^_care_candva am fostjos, lui Dumnezeu).
respectiv de faptul ca Iisus Hristos a transpirat sange in Gradina rn timpul noptii negre a sufletului, credinta rn anumite idei este
Ghetsemani, sau ca Buddha a relatat ca s-a simtit ca si curn oase- pusa in antiteza cu adevarata Realitate. Toate credintele cu privire la
le i-ar fi fost rupte in timp ce-l atacau demonii. Dumnezeu reprezinta informatii la mana a doua, primite de la altii
In strafundurile disperarii spirituale si in cea mai neagra si preluate ca atare, si, de aceea, chiar si acestea trebuie abandonate.
lipsa a sperantei este necasar sa urmam invatatura care spune ca Ratiunea acestui fapt poate fi gasita analizand asa-numitul paradox
oricejErica_regrezinta o iluziej Ratiunea pentru care este in regula al pisicii, care afirma ca numai o pisica stie cu adevarat ce inseam-
sa abandonani tot ceea ce indragim, laolalta cu credinta ca esenta nasa fiio pisica in virtutea faptului ca este o pisica. Ea nu stie nimic
^lu^epr^intasursayietii, rezida in faptul ca aceasta nu este "despre ce anume inseanuia sa fii o pisica" si nici nu are vreun sis-
sursa, indiferent cat de intensa ar parea aceasta experienta. tem de credinta. Prin urmare, toate credintele eronate cu privire la
Ultima bariera pe care trebuie sa o depasim si s-o abandonam in Dumnezeu sunt exterioare realitatii experimentale. Drumul catre
favoarea lui Dumnezeu este substratul aparent ireductibil al exis- iluminare trece prin onestitatea profunda a nestiintei.
tentei insesi. Experienta interioara a Divinitatii in forma Sinelui sau a lui
Odata cu abandonarea a ceea ce pare a fi sursa si esenta ire- Dumnezeu imanent este foarte diferita de credinta intr-un
ductibila a vietii, usa se deschide larg, la momentul cel mai Dumnezeu transcendent. Aceasta este ratiunea in virtutea careia
potrivit din punct de vedere karmic, iar P^zejj^Lstxaluceste prin Buddha ne-a prevenit cu privire la inutilitatea tuturor descrierilor
Radianta Divinitatii. Alaturi de minte, sinele personal se dizolva sau; npminalizarilor lui Dumnezeu, dat fiind ca Iluminarea
m Sinele infinit si etern, aducand o pace profunda si o stare de reprezinta o conditie sau o stare in cadrul careia cunoasterea se
Unitateabsoluta, dincolo de orice notiune de timp. Aceasta stare petrece prin identitate. In aceasta conditie sau stare nu exista
nu este o consecinta a mintii sau eului, ci o inlocuire a acestora, nicio persoana, sau niciun sine, prin analogie cu care sa putem
ce survine atunci cand ele inceteaza sa mai functioneze. Ultimele descrieSinele. Termenul optim prin care am putea descrie totusi
trepte presupun curaj, convingere si abandonare. In acest punct, aceasta conditie sau stare este cel de autoefulgentd, o stare in care
Adevarul, in forma vibratiei si aurei unui adevarat invatator ofera Cunoasterea isi este siesi propria Realitate. (Acest subiect va fi
maxirnum de ajutor (asa-numita "gratie a maestrului"), dupa cum reluatsiin capitolele viitoare).
se intampla si la invocarea salvatorului ales sau a realitatii spiri- Desitermenul karma_nu e folosit in mod specific in cadrul
tuale ultime, fie aceasta Buddha, Hristos sau Dumnezeu direct. religiiloroccidentale, el reprezinta, neindoielnic, o realitate fun-
O alta forma a noptii negre a sufletului apare drept con- damentala, cea a jnaspunderii spirituale ce determina destinul
secinta a caderii dintr-o stare inalta (precum extazul sau bucuria sufletului dup^jno^rte7Tterrnenul include, de asemenea, pro-
devotiunii), dupa cum e descris foarte bine in vietile sfintilor blemele spirituale inerente conditiei umane, inclusiv faptul ca
crestini. E ca si cum am fi parasiti de cel preaiubit (vezi Vietile umanitatea e caracterizata de o intelegere spirituala limitata
Sfintilor). Aceasta se poate intampla din cauza ca respectiva per- ^gnpranta). Astfel, ^o^ul_vieti_i umane este dejDa,sJTea_acestor_
soana si-a folosit karma buna, iar ramasitele atasamentelor jimitari mostenite, prin intermediul adevarului spiritualrevelat de
karmice ies la suprafata pentrua fi procesate si abandonate si ele marile religii si de marii invatatori spirituali.
30 31
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Adesea, karma se confunda in Occident cu renasterea, rein- presupune, de asemenea, unjisc_karmic, caci Dumnezeu a spus
carnarea sau vietile multiple. Trebuie spus insa ca, generic, "Dreptatea e a mea". Intr-o lume plina de injustitii e greu de
kamia se refera la faptul ca sufletul parcurge un drum eyolutiv acceptat ideea ca Divinitatea garanteaza o dreptate absoluta. E
deopotriva din perspectiva originii si destinului sau, fiindrjsspjjn- mai bine sa avein^ncreder:eJn.dreptatea absoluta a lui Dumnezeu,
sabil, prin urmare, pentru prppriile decizii. si"'sa nu judecam daca nu vrem sa fim judecati, fiind util sa ne
Oricine are un anumit nivel calibrat al constiintei, chiar din amintim de adagiul biblic: "Cel curat sa arunce prima piatra".
momeiitul nasterii. Din punct de vedere pragniatic, modul m care se O analogie utila cu Justitia Divina (Legile Karmei) rezida in
desfasoara aceasta conditie poate fi considerat irelevant. Diferitele intelegerea ca acest camp infinit, omniprezent si oirmiscient al
religii, precurn si cercetarile efectuate asupra constiintei, au furnizat constiintei este el insusi Radianta Divinitatii, m care sunt inregis-
o serie de explicatii. Indiferent care ar fi ratiunile, fiecare individ trate toate evenimentele, indiferent cat de minore pot parea. In
trebuie sa porneasca din punctul in care se afla m cadrul procesului momentul nasterii, suntem automat aliniati la campul general
evolutiv. Totusi, in lipsa unei intelegeri adecvate asupra karrnei, cir- kannie ca o consecinta a calitatii acestui camp linear in cadrul
cumstantele individuale pot parea accidentale sau capricioase, fiind campului infint al constiintei insesi. Astfel, o entitate va putea
astfel in contradictie cu descoperirile obtinute pe calea cercetarii sa-si materializeze propriul destin numai prin actele vointei. Nivelul
constiintei, care demonstreaza limpede ca toata creatia este o caHbrat al constiintei e afectat in bine sau rau de catre deciziile inte-
reflectare a armoniei, justitiei si echilibrului divin. rioaresi actele vointei si,drept consecinta, respectiva entitate va fi
atrasa pana la propriul nivel de constiinta, ce este"dominat la randul
saudeun "camp de atractie" (vezi Putere vs Forta, 1995). Astfel,
Disperarea karmica nivelulde constiinta reprezinta o mpjtenire^kamiicEL
Dinperspectiva unei intelegeri generale a naturii constiintei
Disperarea karmica este experimentata adesea prin eveni- se poatevedea eajustitia (karma) se petrece automat, drept con-
mente tragice sau catastrofe. Exista, de asemenea, o karma secintaa interactiunii vibratiilor sufletului in cadrul campului
umana colectiva, bazata, pur si simplu, pe faptul de a fi om. Ea general infinit al constiintei. Stiinta adevarului si cercetarile efec-
poate fi exprimata ca o conditie de grup, in virtutea factorilor tuate asupra nivelului calibrat al constiintei au confirmat pe
etnici, religiosi, geograflci, respectiv pe baza unor fapte sau acor- deplinvaliditatea pasajului din Sfanta Scriptura: "Fiecare fir de
duri din trecut. Karma este lineara, se propaga prin intermediul parvaeste numarat". Totul este cunoscut de catre campul infinit
sufletului si e mostenita ca o consecinta a unor acte semnificative al Divinitatii, prin carejustitia se mfaptuieste automat. Fanteziile
ale vointei. Probabilitatea unor asemenea consecinte aparent iie- umanitatii cu privire la un dumnezeu gelos, zelos, razbunator si
gative poate fi dedusa rapid din istoria umana, care include principaracauza a dezastrelor naturale, reprezintadoar proiectii
frecvent si recurent masacre inutile ale nevinovatilor, precum si antropomorfice inconstiente. Cu toate acestea, este evident ca
diferite acte de desacralizare (karma negativa). d^asj^tejmturj^edemari proportii ce s-au petrecut de-a lungul
Implicarea in consecintele karmice negative se petrece ca istoriei umanitatii au_existat ghiarinaintga^ omului, fiind consi-
rezultat al actiunilor din trecut. Astfel, aclamarea mortii unui derate o cauza a sfarsitului erei dinozaurilor.
gladiator este semnificativa din punct de vedere karmic pentru Pentru a sumariza, sa mai spunem ca, asa cum este cunoscut,
faptul ca respectiva persoana obtine satisfactie din suferinta sau karma ori destinul spiritual reprezinta cpnsecinta^ deciziilor
moartea altora. A aproba folosirea ghilotinei Inseamna a te alatu- vointei si determina destinul spiritual dupa moartea fizica
ra consecintelor karmice ale acesteia. A-ti face singur dreptate (nivelurile celeste, iadul, purgatoriul sau asa-numitele planuri
32 33
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

astrale interioare). Este inclusa si optiunearemcamarii in taramul Aceasta se caracterizeaza prin rate ridicate de natalitate si morta-
fizic uman care, in urma cercetarii bazate pe calibrarea constiintei, litateinfantila, o speranta redusa de viata, o incidenta mare a
se dovedeste a fi posibila numai prin asentimentul vointei indivi- bolilor, razboaie civile, cruzime si genocid in masa.
duale. Toti qamenii aualj3sde bunayoie aceasta cale. In plus, cer- Cercetareaconstiintei confirma faptul ca saracia regionala
cetarea constiintei confirma ca toate persoanele sunt nascute in endemica are origine karmica si se exprima in corelatie cu trans-
cele mai optime conditii pentru evolutia spirituala, indiferent de misia genetica.
parerea pe care o au la un moment dat cu privire la acest lucru. Formele timpurii ale umanoizilor (nivel calibrat 85-90), au
Karma inseamna cu adevarat responsabilitate si, dupa cum aparut si disparut, iar insusi Homo Sapiens, privit din perspectiva
am citat in cercetarea spirituala anterioara, fiecare entitate este evulutionista, reprezinta o aparitie foarte recenta. De fapt, chiar
raspunzatoare in fata universului. De asemenea, este binecunos- inacest monient,^jnajoritatea populatiei lumii (78%) calibraza
cut ca asa-numita karma_pozitiva (fapte bune, rugaciune, serviciu subnivejul^00, fapt care initiaza si atrage'experiente conforme
dezinteresat etc) poatej;pmpensa sau chiar anula karma negativa. acestui nivel.
Progresul spiritual survine automat din alegerea vointei pozitive, Fiecare nivel calibrat al constiintei indica un progres in com-
a iertarii si iubirii ca mod d e a f I inlume sijiu percepand acest paratiecucele anterioare si poate reprezenta, de asemenea,
sentiment ca pe o tranzacfie aducatoare de castig. nivelul la care au cazut cei aflati candva pe o treapta superioara,
Procesarea karmei nu include doar aceasta viata, ci si dreptconsecintaa alegerilor volitionale. Aceasta posibilitate a
aspecte istorice evolutionare demult uitate. Lucrarea spirituala regresului nivelului de constiinta este foarte bine documentata in
poate aduce la suprafata atitudini, ganduri sau credinte reprimate cazurile iMerj^r_^pjkicjjEaimpsi, care au pornit de launniyel
din inconstientul personal, ca si aspecte ale inconstinetului uman integru_(ce calibra in marjele valorii de 400) dar care, ulterior, din
colectiv, ce sunt aliniate energetic in mod analog sistemului cauzamegalomaniei, au decazut la valori foarte scazute
chakrelor din arhetipurile Jungiene (de ex. inima copilului, splina (Napoleon, Hitler, etc). Acest fenomen se intampla deopotriva in
razboinicului, naivitatea adolescentului, etc). Datorita naturii cazulindivizilor obisnuiti si in cel al grupurilor, precum Insula
dezvoltarii umane, chiar si un adult matur, inteligent si pe deplin Pastelui sau alte societati care au aparut si apoi au disparut.
dezvoltat detine inca unele porniri infantile si copilaresti repri- Ceea ce e cunoscut drept karma^negatiya e indicat uneori si
mate sau uitate, dar inca functionale. Una dintre cele mai comune prin termenul de datorie/pacat. "Si ne iarta noua greselile noastre,
este alternarea dintre o partebuna si una rea (aceasta este zona precumsi noiiertam gresitilor nostri". Desi deciziile vointei
tulburarilor personalitatii disociate sau impartite, de tip Doctor implica unele consecinte karmice, acestea sunt remontabile prin
Jekyll/Mr. Hyde). Dihotomia bine/rau poate fi sursa a numeroase intermediuldedicatiei si alinierii spirituale corespunzatoare.
dificultati psihologice, cea mai comuna rezidand in proiectarea Pe rnasura ce oamenii evolueaza din punct de vedere spiritu-
raului asupra celorlalti. al,observa cafiecare nivel isi are propriileteste_sautentatii, in care
cei neatenti pot sa cada. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt
^boga|ia,puterea si prestigiul. Acest lucru este descris din punct de
Catastrofe de grup: tablou regional si situational vedere ciinic prin termenul de "tentatie luciferica"a puterii de
^aguj_jniterii, respectiv a exercitarii puterii asupra altora.
Saracia si inanitia reprezinta conditii endemice pentru anu- Radacina erQrii rezida in atribuirea sjirsei puterii eului, si nu
mite regiuni, culturi si zone ale lumii, dupa cumam descris intr-o JDivinitatii. Cazuri similare pot fi intalnite si in lumea seculara,
lucrare anterioara (Adevdr versus Falsitate, capitolul 14). candpresedinti de corporatii par a-si pierde orice legatura cu
34 35
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

realitatea si sfarsesc prin a succomba din cauza lacomiei pentru Dualitatile rusinii
putere. Rusinea este si consecinta abuzarii de statutul spirituaVreli-
gios, asa cum se poate observa in cazul maestrilor ^ecazuti, care, - R u s i n e a este consecinta negarii realitatilor referitoare
candva se bucurau de bogatie si incredere universala. deopotriva la sine siSine. Reprezinta un^pisod_tranzitoriu intr-o
O mare parte a literaturii lumii include fabule, asa cum sunt viata normala., dar denota un obstacol major pentru evolutia spi-
de exemplu cele referitoare la vechii zei greci si germani, ori cele rituala daca devine nivelul predominant al constiintei, dupa cum,
ale Vechiului Testament sau celorlalte religii surclasate ulterior atunci cand este severa, ameninta chiar supravietuirea fizica.
prin dezvoltarea monoteismului. Lucrarea spirituala poate f!
ardenta, fapt atestat de istoriile inregistrate ale sfintilor crestini.
Multe dintre ele sunt descrise foarte elaborat, precum Tentatia DUALITATILE RUSINII
Sfantului Anton sau Confesiunile Sfantului Augustin. De aseme-
nea, trebuie spus ca si Buddha a descris modul in care a fost ata- Atractie Aversiune
cat de iluzii, respectiv de energiile negative si demonice - mara. j Autopedepsire Iertare de sine
Din studiile anterioare, am aflat ca tpJ:i oamenii sunt nascuti Depresie Alegerea vietii
sub conditiile optime pentru implinirea oportunita|ilor karmice. Spirit critic exagerat Abandonare in voia
Prin urmare, este intelept sa nujudecam, deoarece, ceea ce pare lui Dumnezeu
a fi cataSa-ofa sau suferinta poate reprezenta, de fapt, calea spre Negativitate Renuntare la pozitionalitati
eliberare pentru cei care au o karma negativa de anulat. Astfel, Retragere, disimulare Vizibilitate, transparenta
chiar si evenimentele aparent catastrofice pot constitui puncte Sinele ca lipsit de valoare Afirmarea darului vietii
esentiaie si obligatprii pentru_eyolutia^&ufletului. Autoapreciere rigida Corectibil, flexibil
Condanuiare Iertare
Mortificare Alegerea valorii de sine
Transcendenta Denigrare Onoare
Ura de sine Iertare de sine
In cea mai neagra disperare, sunteni extenuati de energie si Sever Bland
nu mai avem nici macar vointa de a supravietui. Trebuie spus Dezechilibru Echilibru (considerarea
insa ca, adesea, abia cand ajungem intr-o stare de disperare abso- ambelor variante)
luta putem abandona eul, uneori chiar inaintea mortii fizice. Autoinvinovatire Blamarea ignorantei eului
Intr-o agonie extrema si atemporala, sufletul poate striga: "Daca Exagerarea greselilor Transcederea limitarilor
exista un Dumnezeu, il rog sa ma ajute", moment m care se Privireselectiva partiala Privire de ansamblu echilibrata
petrece marea transformare. Aceasta confirma adevarul Sineleca perdant Sinele corectat
invataturii Zen conform careia raiul si iadul sunt la mai putin de Capatul drumului Un nou inceput
un centimetru distanta unul de celalalt. In mod bizar, chiar ajuns Antipatic Valoros ca fiu al lui Dumnezeu
m acest punct, eul poate mcerca sa arunce vina asupra lui Greseala de neiertat Eroarea ca lectie
Dumnezeu. Astfel, chiar si in al doisprezecelea ceas, eul se va Orientare narcisista Grija pentru altii
lupta sa dovedeasca faptul ca moartea reprezinta o realitate, in Autoevaluare indulgenta Renuntare la pozitia egoista
vreme ce Dumnezeu nu. Serviciu in slujba sinelui Serviciu in slujba vietii

36 37
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Sinele ca centru al vietii Sinele ca participant la viata


Concentrarea asupra Concentrare asupra altora
sinelui CAPITOLUL 2
"Ar fi trebuit sa' 'Atunci nu am putut'

Vinovatia si ura razbunatoare


(nivel calibrat 30)

Introducere
Atat de des folosita in societatea noastra pentru a manipu-
lasi pedepsi, vinovatia se manifesta intr-o varietate de expre-
sii, cum ar fl: remuscarile, auto-incriminarea, masochismul si
intreaga gama a simptomelor victimizarii. Vinovatia
inconstienta genereaza tulburari psihoniatice, predispozitii la
accidente si comportament mclinat^presuicid. Mul^i oameni
selupta toata viata lor cu vinovatia, in timp ce altii incearca cu
disperare o evadare din acest cerc vicios, prin negarea amorala
aoricarei vinovatii.
Cei dominati de vinovatie d_ey_in_ preocupati de "pacat",
atitudine eniotionala ce este adesea^exploatataJn_scppuri de
_eoerc^ie_^i control de catre demagogii religiosi. Acesti misiti
ai pacatului si salvarii, obsedati de pedeapsa, isi proiecteaza
si-si manifesta adesea asupra celorlalti propriile sentimente de
vinovatie.
Subculturile in care subzista aberatia autoflagelarii mani-
festa de niulte ori si alte forme endemice de cruzime, cum ar fi
ritualul public de ucidere a animalelor. Vinovatia provoaca
furia,a carei expresie este adesea crirna. Pedeapsa capitala esteT
unexemplu al felului in care uciderea incanta o populatiel
manioasa si dominata de vinovatie, desi valoarea ei inhibitoare s
oricoercitiva nu a fost demonstrata niciodata. In locul acesto-
ra,ea satisface totusinevoia emotionala de a plati cu aceeasi
moneda.
38 39
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Tablou clinic Vinovatia este cons_ecinta rernemorarii^ctiunilor trecute, pe


care leregretam. Ele pot fl depasite numai prin recontextualizare.
Acesta este nivelul culpabilitatii severe si al autocondamnarii ca ^3reseriie^sunt^onsecinta fireasca si impersonala a invatarii si a dez-
persoana rea, nefasta. La acest nivel, Dumnezeu e considerat punitiv voltarii, fiind, deci, inevitabile.
si razbunator. Vinovatia este un cpmportamentinyatat, ce prezinta ; Odata cu progresul evolutiv, a aparut capacitatea de mvatare
componente psihologice majore. Societatea, parintii si .religia au o numita "inteligenta" tocmai ca o consecinta a procesului operational
contributie iii acest sens, dar nu trebuie uitata nicfprograrnarea ne- necesar pentru supravietuire bazat pe "incercare-greseala". Apoi,
gativa, realizata prin programe sociale. Astfel, rasinea poate fi pre- acest prQces_^aL"incercarii-gregeli^" se acumuleaza sub forma de
dominanta, fiind insotita de judecati de valoare prin care ne privim informatii, ce compun memoria. Liformatiile acumulate astfel devin
pe noi insine ca pe o persoana nedemna, neinteresanta, antipatica, un reperepe axa temporala, evenimentele fiind sortate in functie de
vienne care nu face nici doua parale, urat de Dumnezeu si care nu "atunci" si "acum". 'Sinele"pjrezentj^este^ cel anterior "a fost", iar
merita salvarea - si cu atat mai putin iertarea. Acesta este nivelul la adevarul este ca ceea ce "a fost" nu este perfect identic cu ceea ce
care ne autoapreciem drept persoane nedemne de iertare si fara nicio "este".jRegretul si vinovatiarezulta tocmai din ecuatiadintee_smele
speranta de mantuire. prezgn^si_cgltrecut. Dar, de fapt, aceasta ecuatie nu mai exista in
Vinovatia ia forrna penitentei, a urii de sine, a suicidului si a realitate, caci cei doi termeni nu mai sunt aceiasi.
dependentei care se autopropaga. "Oh, Doamne, priveste cat sufar" / Vinovatia poate fi o emotie educativa, care apare ca o avertizare
devine o incercare subtila de a-l manipula pe Dumnezeu. /nienita^si^5npiedice repetarea aceleiasi greseli. Trecutul nu mai
Unul dintre mecanismele prin care eul exploateaza culpabili- | poate fl rescris, dar poate fi recontextualizat in asa fel incat sa devina
tatea se desfasoara prin proiectie, m asa fel incat motivatiile si osursademvatare constructiva. Regretul in legatura cu evenimente
emotiile sunt renegate si privite ca si cand s-ar afla in exterior, saudecizii trecute poate fi diminuat prin intelegerea faptului ca, la
devenind, in consecinta, un obiect al urii si razbunariijustificate. Un v vremea respectiva, acestea " pareau o idee buna".
; parad^x^piritual
*; este reprezentat de mvataturareligioasa a urii Ihtrucat mintea omeneasca este imperfecta si nicidecum
mdreptate impotrivapacatului, care exprima de fapt exact ceea ce atotstiutoare,v^nov^ti^^i_regretul sunt
dezavueaza. Aceasta ^cap_cana poate fi ocolita prin compasiune^ _mitari, reprezentand, de fapt, niste stadii evolutioniste. Erorile tre-
iertare sijntelegejga faprului ca umanitatea este formata dmTndivizi cute sedatoreaza limitelor si apartin unui anumit punct de pe axa
care sunt limitati, ignoranti si care chiar nu stiu si nu inteleg ce evolutiei, aparand deopotriva pe plan individual si colectiv. Ceea ce
anume fac - si de ce fac acel lucru. era acceptabil in trecut nu mai este acceptabil acum. Ignoranta se
jgnoranta este un produs secundar automat, ce deriva din datoreazaerQrii__p_erceptiei sau interpretarii. De aceea, oricare ar fi
mecanismele mentale interne mostenite ale eului, care au fost exa- continutul regretului, el ramane de fapt acelasi defect, care apare in
minate si clarificate dintr-o perspectiva evolutionista in Truth vs situatii diferite. Definitia literala si absoluta, a cuvantului "pacat"
Falsehood (Adevar versus Falsitate, Sectiunea 1). Vinovatia mai este "eroare" . Mai tarziu acesta intra in corelatie cu unele percepte
poate fi ameliorata si prin recunoasterea adevarului cuprins in si invataturi religioase, fiind clasat pe o serie de grade de gravitate si
declaratia lui Socrate, conform careia "toti oamenii cauta numai ceea vinovatie.
ce percep a fi binele ", dar, din pacate, din cauza limitelor perceptiei, 7 Practic, nu exista decat un singur "pacat" recurent, cel al erorii,
adevarulnupbate fl separat de falsitate si nici binele autentic de ceea al ignorantei, al perceptiei gresite, al erorii sau al calculului gresit. El
ce se percepe ca fiind dezirabil O^ogatie, succes, proprietati, putere reprezintao consecinta a unei limitari in cadrul constiintei umane.
asupra celorlalti, etc.). Iertarea de sine este facilitata de umilinta si de acceptarea acestei
40 41
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurllor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

limitari. Realist vorbind, de obicei este,maij3ptrivit un "regret mo- Partea "Gotica" a istoriei crestmismului a incercat sa glorifice
_dest", asa cum a fost el numit de Bill W., celebrul fondator al panza de sac, cenusa si suferinta ca foiTne de penitenta. Cu ajutorul
Alcoolicilor Anonimi. Yinovatia si remuscarea excesive sunt o fprma unei intelegeri superioare a eului si a mecanismului sau, se poate
deghizata dejeggcentrisni, in care sinele devine exacerbat, iar rolul de observa ca acest mecanism este subtil, putand conduce la manifestari
erou al tragediei e jucat de negativitateadincare se hraneste eul. rn extreme ca ascetismul sau persecutia (de exemplu, Inchizitia).
consecinta, eliberarea de vinovatie necesita renuntarea la acest ego- In psihologie, exista un proces de eliberare din ghearele
tism fundamental, pentru caeul se re-energizeaza prin negativitate. vinovatiei care se numeste "anulare" si care implica atat transfor-
O alta atitudine egoista este^ea conforrn careia "trebuia sa fi marea supraeului punitiv(co_nstiinta) intr-o viziune mai realista
y stiut mai bine" care aduce m discutie ipoteticul, intotdeauna insela- asupra vieti^caTsi compensarea erorii, in asa fel incat aceasta sa
o tor. (Toate pozitiile ipotetice calibreaza ca false). A te complace in devina mai blanda, mai putin critica si punitiva.
vinovatie inseamna a-ti hrani eul si aceasta este o indulgenta. Iata de Intr-o desfasurare normala a perioadei copilariei, figurile
ce trebuie sa existe disponibilitatea de a-l supune. parentale cu care ne identificam nu sunt aspre, ci generoase si
ui termeni psihologici, sjurj^jie_yjtriQyatie, asa cum a fost iubitoare, indeplinind rolul de dascali. Supraeul punitiv mai poate fi
numita de psihanalisti este supraeul, pentru a folosi termenul inrro- proiectat si in afara, ca o pozitionalitate politica extrema, agresiva si
dus de Freud. Acesta este partea din minte ce implica judecatile critica,ce se propaga prin "seva" urii politice. O alta expresie a aces-
introspective, punctele de vedere si continuturile invatate. Un tei erorieste modeMjocial invaziv al iaptesuJm/vjctirnei, care poate
supraeu hipertrofiat poate fi sursa unei vinovatii si a unei scrupulo- fiaplicat oricarei situatii sociale. In psihanaliza, o astfel de strata-
zitati excesive; dupa cum poate fi si proiectat catre altii, ceea cejus^ gema se numeste "proiectie" menita reprimarii conflictului, in locul
tifica dorinja de razbunare in formele sale extreme. Acest lucrujus- Gonstientizarii sale si dezvoltarii uneirespojisabilitatimjfata lui.
tifica inclusiv crimele in care victimele "isi rneritau moartea", fapt ti terminologia freudiana clasica, eul este inteles si contextua-
care este in continuare sprijinit prin propagande rasiale sau prin cul- lizat intr-un mod foarte diferit fata de terminologia spirituala. Eul
tul spalarii creierului practicat de unele personaje cu autoritate (de freudian este acel aspect al mintii care are de-a face cu realitatea
exemplu teroristii religiosi). Nivelurile extrem de joase ale exterioara, precum si cu echilibrarea si rezolvarea conflictelor inte-
constiintei sunt atinse de persoanele care cad victima_ejrojji_luciferice rioare dintre Sine ^>ornirile primitive) si constiinta. Astfel, se pune
_^mandjie^isJorerurie^a^yjruhji) sau erorii satamc^^cruzirne^sal- semnulde egalitate intre sanatatea psihica si o personalitate sana-
batioie). Astfel, c^e_maijiiari distrugerJ^ adusejurnanitatiiau fost toasa, realista si ecliilibrata.
foarte adesea_facute in jiumele kii Dunmezeu(inyersiunea_clasica Atunci candjupjraeuLnialign se amelioreaza si devine benign,
Juciferica abinelui si raului). Dintr-o perspectiva evolutionista care elpercepe autoritatea ca pe o forma protectoare, rqlul sau fiind con-
dezvaluie lirnitele eului, se poate vedea clar ca cei care perpetueaza siderateducativ^Astfel, el nu are nevoie sa fie proiectat in lumea
cruzimea sunt ei insisi victimele nivelurilor rudimentare ale exterioarasau mtors iiTipotriva lui insusi.
constiintei.
Dintr-o analiza a originilor si dinamicii sale, se poate con-
cluziona ca vinovatia nu este altceva decat o alta fprma_de_egocen- Vinovatie si memorie
trism,m care erpareaesteexagerata in loc sa fie abandonata in
favoarea unei puteri superioare. Dumnezeu nu este un sadic, asa Asacum a fost descrisa, structura dualista a eului conduce la
incat autodegradarea sau autopedepsirea nu-i folosesc nici Lui, nici confundarea perceptiei (un program linear editat) cu realitatea.
aproapelui nostru. (De exemplu, procentajul de eroare din depozitia martorilor oculari
42 43
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

la procese este de 50%.) Memoria si aducerea aminte nu vin din inyocarea puteriiYointei spirituale, datorita careia, ceea ce e
realitate, ci din perceptia noastra din momentul respectiv. (Pentru SaparenFimposibil nu numai ca devine posibil, ci devine chiar o
mai niulte informatii, vezi Sectiunea 1, Adevar versus Falsitate). realitate bazata pe experienta.
Desi unele fapte istorice pot fl reamintite corect, sensul lor nu
este inteles pentru ca, daca vinovatia persista, atunci eveni-
mentele nu pot fi intelese cum trebuie in contextul unei Realitati intelegerea mecanismului de dominare al eului
mai extinse.
Iluzia este o consecinta automata, secundara a pozitiona-
litatii. Ceea ce se intampla in cadrul unei transformari miracu-
Transforntare loaie este faptul ca pozitionalitatea se dizolva permitand o mai
mare contextualizare, in afara timpului si spatiului, prin care
Desi utile, explicatiile psihologice/sociologice, nu continutul linear este inlocuit de contextul non-linear. Persistenta^
lamuresc totusi pe deplin insanatosirea reala ce are loc atunci negativitatii este recompensa secreta pe care o primeste eul.
cand sunt depasite aceste niveluri joase ale constiintei. Prin Aceastarecornpensa secreta reprezinta, dealtfel singuras_ursa de
intermediul alinierii spirituale, imprejurarile trecute ce stau la energie a eului, asa incat acesta percepe iertarea si compasiunea
baza vinovatiei sunt recontextualizate sub influenta ^energiei ca pe niste "dusmani". (In fortele aiTnate totalitarejiueste per-
spirituale. Acest proces este generat de un exercitiu al vointei misanici ornanifestare de bunavointa, intelegere sau compasi-
spirituale, care, prin intentie, invocare, rugacjujn^_sL_afirniade_ une, pentru ca acestea sunt considerate semne de slabiciune, fiind
initiaza un proces care nu mai apartine eului, ci Sinelui non-li- i interzisecu desavarsire).
near. Acest_proces^este descris pe larg in "A Course in Miracles"
m Inlumea spirituala, exista un dicton important care afirma ca
(Un curs despre miracole - nivel calibrat^^7T^experTenTOn "nuexista resentimente justificate". Aceasta afirmatie nu este
cauza este in mod subiectiv miraculoasa, transformativa si con- agreata de catre ego, care recurge apoi la litania ororilor,
duce catre un sentiment de pace si insanatosire. Acest fenomen amintind violarea "drepturilor", injustitiile, argumentele prezum-
este facilitat de p^tici^rea^^Tupj:LTi_^^huale, unde energia tive ale"eticii" si "moralitatii" etc. Fiecare consilier, sponsor, sau
spirituala personala este dezvoltata prinintentiagmr>ului, prin specialist este obisnuit cu astfel de declaratii. Ca sa te restabilesti,
sprijin, precum si prin campul spiritual (de exemplu, Asociatia primul lucru pe care il ai de facut este sa intelegi daca doresti cu
Alcoolicilor Anonimi calibreaza la nivelul 540, cel al Iubirii adevarat sa te agati de asta (si in consecinta sa primesti "seva")
Neconditionate). sausarenunti.^Acesta este momentul decisivfaradecare vinde-
Asa cum au dovedit-o mii de oameni,j)erce:rjtiilejegative carea_nu_poate avealoc.
si vinova{iapoLfLin^LCuite astfel printr-o inJelegerejgozidva si Decizialuata la acest moment de cotitura are consecinte
printr-o schirnbare a contextuJjji^si memoriei. Acest lucru sta la concrete in psihologia creierului si in capacitatea lui de a alege
baza unei afirmatii utilizate in mod obisnuit in astfel de grupuri: iertarea inlocul urii. (vezi diagrama Psihologiei creierului din
"Acum vad lucrurile altfel". Prin intermediul acestei transfor- eapitolul 9).
mari, persoane detestate inainte pot fi iertate, inspaimantatorul Pentru acceptarea acestui pas necesar, poate fi util si incura-
din trecut poate deveni pasnicul din prezent, iar ura este jatorsa dam un exempJu puternic. Probabil ca exemplul cel mai
inlocuita de coiBpasiunea pentru slabiciuneapmeneasca. Desi impresionant este acela al veterani]orcelui de-al Doilea Razboi
transformarea este ceruta de sinele personal, ea are loc^prin Mondial, care au traversat, fara niciun dubiu, o experienta
44 45
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

groaznica. Dupa incheierea razboiului, majoritatea fostilor com- prin puterile sale, devine un fulg pentru Gratia Divina. Ca o con-
batanti inamici s-au iertat foarte repede unii pe altii,,salutandu-se secinta a procesului de transformare, nu numai ca viziunea
chiar oficial si sarbatorind impreuna incheierea conflictului. asupra celorlalti se transforma, trecand de la ura la bunatate, dar
Si-au strans mainile si si-au reconfirmat respectul reciproc. Au insasi viziunea asupra propriei persoane este transformata.
existat piloti kamikaze care au mitraliat vasul pe care se aflau mii Culturile dominate de vinovatie au o perceptie negativa
de soldati americani, carora le-au ucis camarazii si au lasat in asupra lui Dumnezeu, pe care il considera critic, razbunator,
urma lor multi raniti si schilozi. Pe de alta parte, americanii au manios si punitiv prin dezastrele naturale (care sunt contextua-
fost aceia care au aruncat bomba atomica, ucigand sute de mii de lizate ca fiind pedeapsa lui Dumnezeu pentru rautatea noastra).
civili. Dupa incetarea ostilitatilor a existat o acceptare ciudata, Judecata personala se bazeaza pe perceptia care se dezvolta prin
care s-a asezat ca o patura peste combatanti si care postula faptul credinte si programare prealabila, iar toate acestea la un loc sunt
ca totul se terminase si ca fusese de fapt doar o treaba "legata de coord6nate de recompensa energiilor negative ale eului. Pur si
razboi". Fosti combatanti au devenit chiar prieteni, facandu-si simplu,eului"ii pJace'^a_sufere o "nedreptate'^ajRe_martir, sa
vizite periodice impreuna cu familia. Pana si in ziua de azi, fie neinteies si, desigur,victima permanentaavicisitudinilor
supravietuitorii comemoreaza impreuna marile batalii. H vi^S-T""^ul acesta, el primeste o recompensa enorma, nu
n // Retinerea, sovaiala de a ierta nu este doar o consecinta a lip- i
/7sei disponibilitatii de a lasa sa dispara acea "seva" a eului care
numaidinpozitionalitateainsasi, dar si prin compasiune, auto-
compatimire, senzatia de a fl important sau in "miezul actiunii",
j ( percepe nedreptatea, ci si a JLhaziej conform careia ceilalti nu o indeplinind roluLdeerou/eroina a melodramei. Eul acumuleaza
"merita". In realitate, cel care iarta si nu cel iertat beneflciaza cel "jigniri"sinedreptati, hraneste "sentimente ranite" si se com-
mai mult. Scopul exemplului amintit este de a demonstra ca pana placeinsuferintaacestei melodrarne interioare aa^rrmlariide_
si cele mai grele conditii pot fi depasite, dar numai printr-un act ^nedre^t^i^ In acest scop, eul colectiv exploateaza "drepturi" ce
de vointa si prin disponibilitatea de a renunta la intretinerea urii potfiinvocate si rationalizate pentru orice pozitionalitate sau
si a razbunarii. punctdevedere extrernist. Batalia pentru "drepturi" este elemen-
Ne-am putea intreba cum de este posibila totusi o astfel de tulprincipalal mass-mediei si al acelei lupte sociale agresive
transformare sfanta, date fiind conditiile groaznice existente de numita politica ^entru care adevarul este voit sacrificat in
ambele parti, inclusiv incarcerarea in lagarele de prizonieri de favoareacastigului si din cauza careia milioane de oameni mor).
razboi, foainetea, tortura, cruzimea fara margini si masacrul. In Evaluarea interioara si onestitatea fata de noi insiiie
realitate (si mai ales din punct de vedere psihologic), acest lucru dezvaluie deliciile secrete pe care eul le obtine din alimentarea
nu putea fi realizat deloc de catre eu/minte pentru ca acestora le acestorjustificari si nemultumiri. Iluzia eului e ca acesta este un
lipseste puterea necesara pentru a o face atunci cand sunt procesdeauto-alimentare, cand,in realitate, efectul obtinut este
absorbite de canvrjul energetic alurii, care calibreaza abia la exact cel contrar.
nivelul 30. In consecinta, sursaTtransformatoare a puterii nu-si are Pentrua iesi din acest^erc_yicios,^este bine saanah"zam.
nicidecum originea in minte sau in personalitate. Puterea nece- totalitateajmferintelor omenesti si sa recontextualizarn eveni-
sara rezida intr-o calitate_ non-lineara^ aconstiintei numita mentele deia^mveha^ojmpasjunii. Asa cum spune Buddha, a fi
"vointa",)care e singura ce poate deschide poarta spreTputerea muritor inseamna automat a suferi, si tocmai acesta este motivul
necesara dizolvarii pozitionalitatii eului. rpentru care el ne-a invatat sa nazuirn catre Iluminare, scgpand
Prin rugaciune, Sfantul Duh ne transforma intelegerea in vir- astfelderecurentad^tenTiinismuluiJc^rm Atunci cand, in mod
tutea puterii de vindecare a Gratiei. Ceea ce eul nu poate ridica _voluntar,eliminam prin iertare un generator al urii, noi suntem
46 47
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

j cei care ne desprindem de fapt de ura. Dupa cum a mai spus Din cauza acestei pozitionalitati arbitrare, eul divizeaza
j Buddha, nu este necesar sa-i pedepsim sau sa ne razbunam pe evenimentele inperechi antagonice, iar sentimentul de vinovatie
| altii pentru ca ei vor fi doborati chiar de propria lor mana. care rezulta poate fi directionat catre j>.Lne (sub forma
Publicul isi exprima adeseori ingrijorarea ca vinovatii ar putea culpabilitatii), dupa cum poate fi proiectatcatre exterior (sub
scapa nepedepsiti. Oricine este familiarizat cu adevarul spiritual si cu forma manifestarilor de ura sau paranoia). Astfel, eul are tendinta
realitatea constiintei poate sa observe ca astfel de lucruri nu sunt de ajudeca si, involuntar, devine propria sa victima. Dacaj_iraste,
posibile. Fiecare dintre noi este raspunzator in fata Universului si :se simte vinovatin mod inconstient_dejvi^aj^_a^evarului si
^estesupus Judecatii Divine prin insasi dinarnica universului. Fiecare poate sa-si reprime vinovatia acumulata, fapt care adauga si mai
suflet piuteste ca un dop de pluta pe mare,exact la nivelul propriei multaenergie urii proiectate. Asa cum vom mai discuta intr-unul
sale flotabilitati, iar acest lucru nu e defel consecinta unui act arbitrar din capitolele urmatoare, acest lucru contribuie si la nivelul de
al marii. Pe carrna nu este mana altcuiva, ci propria noastra mana, frica,pentru ca eul^^e_asteapta.in mod inconstientsa primeasca
ceea ce reflecta libertatea totala pe care Dumnezeu a lasat-o vietii. |napoiexacj^ceea ceproiecteazamexterior^,
Nimeni nu cade decat prin propria rnana. Chiar si acele intamplari Inciudainstrumentelor sale redutabile, eul nu poate scapa
care par "accidentale" nu sunt altceva decat niste perceptii. Nu exista ^deconsecinte, fie ca-si dirijeaza atacul spre interior sau exterior
accidente in univers - ele nici macar nu reprezinta o posibilitate. De Falsitatea inerenta a pozitiei eului este aceea ca, de fapt, nu per-
fapt, e vorba de cu totul altceva: ele sunt incomprehensibile si impre- sQanaresirntevinovatia sau ura, ci doar eul insusi. Sinele ade-
vizibile pentry eullingar din cauza limitarii acestuia la paradigma varat ran^aneneaj:ecJat, pentru ca adevaruTeste^irnun la falsitate
newtoniana a cauzeisiefectului (nivel calibrat 450). Astfel, jocul de-a ura/culpabilitatea este o politica operationala
Cu douazeci de ani in urma, in ziare se prezenta cazul unui doarlanivelinterior, in cadrul careia o serie de voci diferite cauta
avion caruia i s-a dezagregat fuzelajul pe cand zbura la marealti-; sadominesi sa castige puterea.
tudine si, cu toate acestea, nuniai o singura persoana din sutele de :-^Eul ejteirrvjdios_pe_^ceea ^^ intuieste a fi superiorJimitelor
pasageri care se aflau la bord a fost aspirata afara. Oamenii se salesi,inconsecinta, uraste si denunta_ceea ce
reunesc pentru ca sunt aliniati la acelasi camp de atractie. Cand Jmteleaga.Are chiarun interes personal in ;
pestii din fundul marii se aduna in bancuri, iar pasarile in stoluri, cenupoate sa_mtejeaga_. Astfel, scepticul uraste la nivel subtil
fiecare se afla^exact acolo unde trebuie - si aceasta nu ca rezultat a3evarulspiritual sau constiinta superioara, precum si valorile .
al alinierii cu altii, ci in virtutea faptului ca toti sunt adusi la unison acestora (iubirea, adevarul, Divinitatea, frumusetea). Ura indrep- i
de acelasi camp de atrac^e. Fiecare, separat, urmeaza un camp de tata impotriva puritatii sau esteticii este exprimata prin obsceni-
atractie puternic (asemanator celui magnetic), care, la randul sau, ;tate si vulgaritate grosolana, ca si prin profanare (distrugerea
este supus campului de atractie imediat superior si asa mai departe, Pietei,pangarirea feminitatii, insultarea eruditiei, defaimarea
pana la Divinitate. (Pasajul de mai sus calibreaza la nivelul 995.) integritatii,etc).
Oniare parte a pretinselor critici (vezi mascarada "discursului
liber")nureprezinta altceva decat ura deghizata si insotita dejus-
Politica eului / Ura tificari bazate pe ratiune, in vederea diminuarii vinpvatiei. Ura ide-
blogica alimenfeaza dezbaterea publica asupra majoritatii
Eulstructurat duajist se autopropaga printr-o pozitionalitate subiectelor si probleiTielor actuale ale societatii, iar eul preia de aici
care tinde sa vada totul in termenii de faptas / victinia (clasica ceea ce percepe el a fi un castig - faptul ca e_in centrul atentiei.
eroare relativista a lui Karl Marx). Adesea, ura ia forma culpabilitatii proiectate prin invinovatire.
48 49
p-r
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

In mod analog, politicile eului isi au corespondentul in |comparativ cu prezentul. Invataturile se pot trage numai prin
societate, care este fbarte preocupata de invinovatire. Desi indi- i traireaexperientelor pe parcursul unui continuum temporal; prin
vizii joaca si ei un rol, evenimentele nefericite reprezinta adese-jt urmare, exista intotdeauna ceva in plus fata de ceea ce poate fi
ori un esec al procesului social insusi, din cauza unor politici in'3t cunoscut ipotetic. Astfel, iiirealitate,|a^25deani nu putem detine
mod inerent gresite. Si, desi pedepsirea vinovatilor satisface pu- | toateinforniatiile car^seaciraureazapana la varsta de 50de ani.
blicul, de obicei acest lucru il si inseala, pentru ca solutia trebuie l ^i^^unem"daca as fi stiut, as fi facut altfel". In felul aces-
cautata si descoperita prin examinarea a chiar procesului in ; ta,cu ajutorul umilintei, putem observa ca fiecare momeiit dat
cauza. include olimitare. Ceea ce am fost candva nu mai existain acest
Vinovatia care isi are originea in niste judecati gresite din m moment -suntem altii. Greselile facparte integranta dinproce-
trecut este depasita cu ajutorul unor instrumente reparatorii pre- | _ - aceastaeste sp^rtaj;ondjfi^umane insasi. Dat
cuiTi^onfe^mn^a^rededicarea morala si compensarea prin inter- l flrrid ca mintea constienta este limitata, ea compenseaza acest
mediul iapJ^orJbune (procesul de "anulare" a raului/greselii). J lucru substituind supozitii (care nu-s altceva decat o "ghicire"
Umilinta vine si ea in sprijinul reabilitarii prin recunoasterea fap- M mai educata) si, prin urmare, la nivel operational, akgerilesi
tului ca o parte importanta a vinoyatiei isi are originea in man- ; deciziilese bazeazape optiunilecareparaficele maiburie, asa
drie, de exemplu: "Nu ar fi cum spune si dictonul lui Socrate.
Exista o eroajrejncuyantul "ar trebui'', ce reprezinta ipoteticul^ JMnOTatia_^^jitua|a este o consecinta a sistemelor morale,
Ipoteticul nu este niciodata o realitate, el fiind, de fapt, o abstractiune etice si religioase care, desi contribuie la sentimejitulde^ulpabi-
idealizata. In consecinta, ipoteticul reprezinta o fantezie. Utate, mai includ si niste procedee, verificate in decursul timpu-
Astfel, istoria_.noas|ra person_ala trecuta reprezinta ceLmai lui^ meniteeliberarii din ghearele acesteia. De exemplu: confe-
bunlucru pe care l-am fi putut facein_cQriditiile^late, ceea ce! siunea, iertarea, penitenta, rededicarea catre principiile spirituale,
include perceptule si starea noastra mental-emotionala din precumsifaptele bune, serviciile facute in mod dezinteresat ori
momentul respectiv. Greselile pot avea un efect ppzitiv, pentru c eforturile umanitare. Culpabilitatii i se poate da si o utilizare po-
ele servesc mentinerii unei smerenii realiste. Eul reprezinta zitiya: carriotivator al schimbarii in bine. In plus,ja vinova^ie
fapt o busola defecta, care arata de multe ori directia gresita reprezinta si dovada faptului ca avem
Cand iti dai seama de amploarea limitelor tale, te intrebi cum de si ca, prin urmare, suntem corijabili. Psihopatilor le
poti supravietui totusi suficient de mult ca sa poti face greseli. lipseste acest element, iar asta ii face sa mearga inainte orbeste,
Un studiu al istoriei civilizatiei dezvaluie rapid ca nu numai repetaiidincontinuuaceleasi greseli si scufundandu-se prin
indivizii, ci si popoare Intregi, s-au prabusit si au disparut ca o |urmare dincein ce mai adanc. Astfel, persoanele orientate spiri-
consecinta directa a incapacitatii mintii omenesti de a face dife- j tualpotfirecunoscatoare ca detin niste standarde dupa care isi
renta intre adevar si falsitate. Milioane de oameni, tari si f potconstruiviata si care potjuca rolul unor ghizi interni realisti
generatii intregi sunt devastate in mod repetat de credinte, false j aipropriului comportament.
iluzii, precuiTi si de esecul in a-i recunoaste pe liderii non-infegri,j
Astfel, renumita lucrare a lui Mackay "Deziluziile populare
extraordinare si nebunia multimilor" a fost editata in mod con- E "Eul ideal"
stant, incepand din 1841.
Pentru ca evolutia constiintei este progresiva atat la nivel -j Oalta structura a eului psihologic a fost nurnita de Freud
individual, cat si colectiv, trecutul, prin selectie, pare a fi negativ "Eul ideal", (in contrast cu Id-ul instinctelor animalice reprimate,
5O 51
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei g-;i David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

respectiv cu supraeul sau constiinta). Acest mecanism mental constientizarea faptului ca, in ciuda aparentelor, conditia uniana
este compus din standarde^siobiectiye idealizate,admirate^spe- estefoarte dificila pentru fiecare dintre noi.
rate si_dprite. E1 reprezinta ceesuce_ne planificam si speram sa
/ devenim* Figurile idealizate se internalizeaza ca modele si ^3eci,
din punct de vedere inspirational, alimenteaza ambitiile si pla- Probleme intampinate la depasirea
v nificarea propriei vieti.
culpabilitatii si defectelor morale
Indeplinirea acestor idealuri conduce la cresterea aprecierii
de sine si la satisfactii, dar in acelasi tinip, esecul in implinirea este o functie a supraeului normal sau a
sperantelor poate avea ca rezultat aparitia unor sentimente de cul- constiintei, reprezentand, de fapt, un mecanism de limitare care
pabilitate. Astfel, asteptarilenerealiste trebuie sa fie reyizuite contrabalanseaza instinctele si impulsurile animalice alesinelui -
periodic ca sa nu devina opresive. A avea permanent un obiectiv sauID-ului,dupa cunTilnumeaFreud,acest element fiind com-
m minte este inspirator, contribuind chiar la materializarea aces- pus dininstincte foarte primitive reprimate, ce includ chiar
tuia, pentru ca ceea ce avem constant in minte tinde sa se mate- impulsurile criminale.
rializeze. Totusi, este o greseala sa te lasi cuprins de sentimente, Intimpce un exces de vinovatie se impune a fi corectat,
de culpabilitate pentru ca nu ai reusit sa duci la mdeplinire un| absentaeitotala este cu mult mai grava, reprezentand in general,
ideal. La o examinare mai atenta se ajunge frecvent la concluzia^ consecinta unei conditii patologice congenitale care conduce la
ca nu obiectivulrespectivafostceldojitc^ ci mai ="diferite forme de criminalitate si psihopatologie, asa cum se
degraba satisfactiajispciata acestuia. intampla in cazul criminalilor m serie, personalitatilor psihopate
Fiecare moment include jsirnuhan in sine atat ppJiuni, cat si sau,in pplitica, m cazurile de narcisism mesianic malign.
limite. Acesfga^cuprind totalitatea consecintelor factorilor karmici In cazul oamenilor obisnuiti, exista un mecanism normal al
exprimata colectiv ca totalitatea imprejurarilor care au generat culpabilitatiicare actioneaza ca un obstacoHmpptriY^ egoisrnu-
mostenirile si situatiile din viata cuiva. EuVsinele este linear si, fek^BiHSii^auinstinctelor de pradator. Aspectele utile ale cul-
prin urmare, supus limitarilor si obstacolelor. Recunoasterea aces- pabilitatii includ regretul7abtInereasi autocritica menita corec-
tei dileme umane poate avea ca rezultat alegeje^^biectivelor__spl- tarii unuicomportament, toate acestea fiind parti componente
rituale^mdefavoarea celQrmateriale. ("Nu poti sa o iei pe un drum alemoralitatii si eticii responsabile. Aceste aspecte ale
ocolit catre rai"). Dictonul "Mai bine aduna bogatii in Ceruri decat constiinteicontrabalanseaza valorile extreme de egocentrism pe
pe pamant" ne ajuta sa ne reamintim acest lucru. Pe termen lung, care le manifesta personalitatile criminale/psihopate. In lipsa
consecintele faptelorJbune pe care le-arn facut m viata fata de barierei abtinerii, impulsurilefoarte primitive dejira (care in
ceilalti oameni au o influenta pozitiva mult mai mare decat succe- nipdnormalsunt reprimateautomat)sedeziantuie asupra socie-
^sul lumesc, care este temporar si in cele din urma se pierde. Este tatii inf6rmacriminalilor, violatorilor, pedofililor, criminalilor
benefic sa-ti reevaluezi periodic obiectivele si sa te intrebi daca mseriesiucigasilor m masa. Toate aceste conditii calibreaza
acestea sunt cu adevarat importante sau daca nu sunt cumva numai aproximativ la nivelul 30 al constiintei sau chiar maijos. Din
o consecinta a egpcentrismului tau. Succesul m orice actiune este cauza ciudateniei comportamentelor exprimate, astfel de per-
pur si simpiu consecinta automata a faptului ca, fara a cauta pro- soanesuntJn mod obisiiuit caracterizate ca fiind "posedate" (de
fitul, esti cel mai bun in stilul de viata pe care ti l-ai aTes. exempm;de diavol). Astfel, ele sunt dominate__de niveluri ale
Pentru depasirea culpabilitatii, rugaciunea si reaplecarea constiinteicare au fost caracterizate indeobste prin termenul de
catre valorile spirituale sunt extraordinar de utile, asa cum este si ^astral ihferior".
52
53
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Aceste anomalii sunt diagnosticabile de cele mai multe ori f esential impotriva egocentrismului. Astfel, culpabilitatea este
mca de la varsta de trei ani, prin incapacitatea specifica de depasita dupa ce a fost recontextualizata, armonizata si echili-
amanare ajsatisfacerii placerilor, de a invata din experienta ori de % brata prin intermediul r.esponsabilitatii simoralitatii constiente si
a anticipa consecintele. Pana m prezent, aceste tulburari s-au | internalizate.
dovedit a fi incurabile, iar parcursul lor clinic include recidiva si ,f Odata recontextualizata, culpabilitatea poate fi acceptata
criminalitatea cronica devenita stil de viata. Daca aceste tulburari * chiar ca un factor productiv, protector si un mecanism al
sunt insotite de un intelect solid, ele ar putea lua fbrma fraudarii f invatarii.
unei companii ori a distorsionarii patologice a religiei. Acest t Culpabilitatea este neplacu_a_ pentru ca se asociaza cu
lucru se mtalneste in sectele bizare sau m distorsiunile aberante -l pierderea iubirii, cu dezaprobarea din partea figurilor parentale
ale religiilor traditionale, care devin secte si chiar conduc la si- | internalizate precum si cu pierderearespectului de sine. Este
nucideri individuale sau colective ori la uciderea unor persoane l folosita adesea ca un instrument destinat controIului asupra alto-
nevinovate "in numele Divinitatii". ra. Ea mai simbolizeaza si respingerea, dizgratia, ori pierderea
O alta varianta este cea a personalitatii multiple ori disoci- l unuistatut. Cat priveste religia, culpabilitatea se asociaza strans
ate, care prezinta societatii o parte iiormala, iar pradatorul disi- M- cu pacatul si frica de Dumnezeu, care i-a gonit pe Adam si Eva
mulat actioneaza ca agent dublu, spion, infbrmator ori tradator. In ;j dinGradina Edenului, fapt care a marcat momentul iniJial al
expresiile sale politice majore, aceasta tulburare este vazuta sila| karmei omului de a fi o fiinta predispusa la greseli si sJidarea
megalomaniite narcisiste mesianice, care atunci cand se vad | ^irtOTMtii_diYine. La o examinare mai atenta, se dovedeste ca
amenintate puternic, recurg chiar la uciderea unui numar foarte eroarearezida intr-o^uriozitate^infantila necontrplata,care a con-
mare de oameni. (Nero, Hitler, Hussein, Stalin, etc.) dus in final la succesul sarpelui in atragerea copilulului interior
curios, increzator si naiv.
O interpretare si intrebuintare utila a culpabilitatii rezida in
Echilibrarea culpabilitatii respectul pentru parametri ,s,Lgranite. Astfel, culpabilitatea si
teama seiSafurizeaza in atentie si intelepciune. Acest lucru se
Asa cum reiese din cele spuse mai sus, absenta culpabilitatii reflectain respectarea preceptelor si granitelormorale care
reprezinta o conditie mult mai grava decat contrariul ei, adica Vmkjcuiesc culpabilitatea si se materializeaza in trasaturile de ca-
excesul de culpabilitate. Caci absenfa acesteia conduce la o racter care stau la baza supravietuirii, succesului si fericirii.
forma de tulburare mentala care, cu un secol in urma, a fost de- Euliimai uraste de asemenea si pe cei care il fac sa se simta
numita "imbecilitate morala". Prin contrast, constiinta hipertrofi- Aonovat, fapt ce contribuie la ura sa imatura unpptriva(5ricarei
ata este asociata cu scrupulozitatea sau tulburarile obsesiv-corn- autorltati (care este perceputa ca fiind arbitrara, autoritara si
pulsive, in cadrul carora persoana respectiva traieste cu teama de fepresiva. sinicidecum benigna si protectiva). Astfel, dat fiind ca
culpabilitate, manifestata chiar si m legatura cu unele lucruri vinovatiaeste considerata dureroasa, ea mai poate fi evitata si
minore, cum ar f! de exemplu o mica greseala absolut normala. >pfintr-un mecanism al riegarii si al proiectarii responsabilitatii
In cadrul evolutiei spirituale, culpabilitatea este recpntextu- catre altii, prin intermediul blamarii, fapt ce amelioreaza
alizata, m a s a fel incat sa conduca catre beneficii. Este necesar ^suierinfele constiintei si, in plus, justifica ura exteriorizata care,
insa ca ea sa fie redefinitainforrria. atentei de a nu ne lasa domi- altminteri, ar fi putut fi utilizata impotriva propriei persoane. In
nati de impulsuri distructive. Mai tarziu, ea este reprezentata ca consecinta., societatea este iTiereu gata sa acuze si sa eticheteze,
intelepciune a maturitatii si devine un factor de echilibru etic cautand fara incetare sa gaseasca responsabili asupra carora sa

54 55
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

poata proiecta vinovajia si ura. (vezi, de exemplu, paradoxul "urii ale acestora. Astfel, locul urii_ e luat de tristete atunci cand vedem
indreptate imp6triva pacatului"). oamenicare-si distrug atat propria viata., cat si pea celorlalti. De
asemenea, devine foarte evident ca nujiyemjQiciuncastigdacaii
uram. Capacitatea de aierta isi are sursa in acceptareaumila a
Culpabilitatea inconstienta jSo5telor inerente ale conditiei umane insasi, care, la urma
urmelor, se afla pe o curba de invatare in evolutia constiintei.
In cazul persoanelor iiormale, deyierea ^e_La_adevar si Astfel, abia in ultimii 20 de ani, nivelul general al constiintei
onestitate are ca rezultat acumulareajvinovatifii, care, apoi, este umanitatii a reusit sa depaseasca pragul adevarului de la nivelul
reprimata din cauza naturii ei neplacute si dureroase. Astfel, in 200), dar 78 % din populatia lumii se situeaza inca sub nivelul
timp, se aduna un rezervor considerabil de vinovatie ce scapa 200 (49 % fiind in America).
atentiei si constientei, pana e descoperit prin introspectie.
Aceasta este o situatie foarte obisnuita, care contribuie la deza-
corduri si dispute sociale. Desi erorile morale/etice sunt adeseori Vlnovatia siprocesul evolutiei spirituale
scuzate prin justificari rationale, trebuie spus ca inconsJi_entul nu
se lasa inselat de minciuna si, in adancul sau, stie bine cand_este Aspirantii spirituali intreaba adeseori de mide sa-si inceapa
mintit_de sinesaudealtiL analiza interioara si cum anume sa procedeze. De obicei, exista
Una dintre sursele disputelor sociale rezulta din inclinatia mai intaio rjerioada de dpbandjr^acuriostin|elor ^ spirfcaale_prin
actuala de a politiza convingator toate aspectele societatii, care studiu,prin frecventarea grupurilor spirituale, respectiv prin par-
necesita apoi justiflcari eficiente. Acest lucru conduce la o defor- ticiparea la conferinte, reuniuni sau meditatii. Urrneaza apoi con-
mare a evidentei ce ar fi putut slabi pozitionalitatea. Un exemplu centrarea pe calataria interioara a auto-explorarii care, pentru a fi
ar fl argumentele impotriva oricaror referiri publice la religie si reusita^ ar trebui sa se desfasoare mai degraba pe cateva directii
Divinitate.Argumentele aduse m sprijinul acestei abordari se generale decat pe momente sporadice, care, mult prea adesea,
refera la citarul constitutional "nu faceti nicio lege care sa mte- conduc la descurajare sau abandonarea tuturor proiectelor.
meieze o religie", fara a cita, dinadins, si restul propozitiei, care Un aspect foarteJmportant este ca inaintea unei introspectii
continua in felul urmator "sau sa interzica liberul exercitiu al morale sa deJinem cunostintele necesare cu privire la propria
acesteia". Constitutia este deista, dar nu si teista, ceea ce este o iioastra constiinta si felul ei de a actiona. De aceea, e capital ca
diferenta foarte importanta. (Aici si in orice alte referiri la texte laceastasa devina pozitiva si sa fie utilizata in mod constructiv,
legislative, autorul are in vedere SUA. n.tr.) pentruca, daca nu este recontextualizata, procesul va genera
Prezentarea unorj^umata^de_adevar pentru a cuceri o pozitie auto-invinovatire, cresterea culpabilitatii si rusinii ori chiar
este justificata rational pentru suprimarea culpabilitatii. Exista pierderearespectului de sine. Trebuie inteles foarte clar ca toate
foarte multe exemple care arata opozitia fata de prograrnele defectelesunt parte integranta din insasi structura^uhii, care este j
sociale, pe care adversarii se fac insa ca uita sa le raporteze. naiy siincapabil sa discearna intre aparenta gi esenta. Practic, eul
Acumularea de vinovatie sociala are loc sub forma unor acuzatii nu are capacitatea sa faca deosebirea dintre adevar si falsitate, ori /
sau defairnari publice, care apoi au nevoie de justificari ulte- dintre lume si sinele personal. *
rioare, sustinute prin alte denaturari subtile si retorici elaborate. Cel mai bine e sa te adresezi con^nn^ijta]^_int;eripare si sa
Culpabilitatea si ura se atenueaza prin acceptarea limitelor o faci sa devina mai degraba un aliat util si un profesor decat o
eului/mintii, data fiind structura inerenta si defectele operationale ' sursadesuferinta. Foarte iniportant este totodata ca scopul acesteia
56 57
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

sa fie unul educativ^ Caci e limpede ca propria noastra constiinta explorarii conflictelor intra-psihice sa aiba loc mai intai din pers-
e un instrument important si un ghid util, cu care trebuie sa ne pectiva supraeului. De asemenea, este util sa ne amintim ca
puneni de acord prin intemiediul vointei^ Astfel, printr-un exer- lumea are de castigat prin intelepciune si nicidecum prin ura,
citiu de vointa, constiintei ii poate fi interzis sa devina doar un alt ym6vatie sau blamare. Pe drumul descoperirii interioare, dam
autor indulgent cu sine, care se complace in culpabilitate si care, peste amintiri si evenimente pe care le regretam, dar care, pur si
in mod paradoxal, este egoist. simplu, ne consolideaza decizia de "a face mai bine".
Este bine sa flm constienti ca a purta panza de sac si a ne Un alt instrument foarte util in activitatea spirituala si tera-
pune cenusa in cap poate fl melodramatic, dar este un act com- peutica este simtul umorului, care compenseaza inconvenientele
plet inutil atat pentru lurne, cat si pentru integritatea spirituala, teatrului lumesc al absurdului. Umorul reprezinta consecinta
fiind de fapt o auto-indulgenta vicleana. Culpabilitatea poate fi posibilitatii de a vedea prin iluziile paradoxului.
inlocuita nuniai cu ajutorul unui regret decent, fiind o limitare Cu toate ca marii invatatori ne-au invatat ca j3rincipalul_
umana mostenita, in contrast cu care perfectiunea reprezinta o defect omenesc este ignoranta, ar fi chiar mai_util_sa consideram
idealizare la fel de nerealista. Culpabilitatea este atenuata prin ^ca liniitareaonieneasca_esenJiala e naivitatea - care, la baza,
acceptarea limitarii, care, la randul ei, este si o consecinta pozi- reprezmta urrdefbctTCu ajutorul unei pregatiri adecvate, al ana-
tivaa'unuJliritei. Astfel, culpabilitatea poate fi respinsa ca fiind lizei interioare si al onestitatii, calea poate fl urmata in siguranta,
doar o^alta forma de auto-indulgenta. * eyilandu-se caderea_m._rusine, disperare, deznadejde, auto-con-
Onestitatea fata de propria perspana necesita curaj, srnere- damnare,depresie ori pierd^eOesp^^ur'de"'sine;"'Dupa''cuih a
nie, rabdare si intelegere^pe^ju_a^jectele imatuje^a^ejconstiintei, remarcat si hofuicand a fostprins asupra faptului :"Ei, nimeni
care, pana la urrna, suntun produs al copilariei. De aceea, aceas- nu-iperfect, nu-i asa?"
ta are tendinta de a exagera, existand chiar tentatia de a o "inla- Pentru ca religiile lumii prevad anumite perioade formale de
tura" daca sta in calea impulsivitatii. Lucrarea rezida in| penitenta si auto-examinare, acestea au tendinta de a se compar-
intelegerea onesta adefectelorinteripare sau de caracter, fara a | timentasi de a fl considerate neplacute si sumbre.AnaHza spirir,
declansaatacundevm^yatie, ura, furie sau resentimente indrep- tuala matura conduce la dezY^liare_sJ_educatie, ceea ce ne aduce
tate fie impotriva propriei persqane,fie a altora. mai multa fericire_sj bucurie^ Astfel, penitenta tinde sa devina
Eul/mintea reprezinta un set de modele coiTiportamentale episodica, dar dezvoltarea spirituala este permanenta.
mvatate, al caror scop fiiial rezida in dgpjisjrea programarn sll
functionarii acestora in virtutea puterii Radiantei Sinelui, care;-
recontextualizeaza viata in mod pqzitiv. Prezenta Sinelui este; Teologia si culpabilitatea
experimentata drept gpmpasjune pentru intrgaga viat_a, in toate
formele ei de expresie, incluzand evokTtia ei ca sine personaL lJmanitatea este o specie care evolueaza progresiv, dar ale
Prin urmare, iertarea inlocuieste condamnarea, semn ca a venit" careiorigini au fost fo.arte_pjTmitivesiignprante in ceea ce priveste
momentul unei introspectii mai profunde. realitatea. In consecinta, credintele teologice ale vechilor civilizatii
Procesul descris mai sus reprezinta intelepciunea colectiva a s-aunascut din miturile unei imaginatii needucate, dominata de
tuturor grupurilor de auto-ajutorare bazate pe cei 12 pasi, precum negativism, in acord cu nivelurile scazute ale constiintei. Alegqria
si a altora de acest gen. E1 reprezinta, de asemenea, si premisa de luiAdam si Eva se situeaza la nivelul 70, iar idea ca qmul"s-a nas-
baza unTiarita in cadrul analizelor profunde, cum ar fi psihana- ^utd5Tp^at" calibreaza doar la nivelul^0 de adevar. Divinitatea
liza, in care regula fundamentala este, ca intotdeauna, abordarea a fost perceputa ca fiind opresiva si inspaimantatoare.
58 59
David. R. Ha^'kins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R.Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Un punct de vedere alternativ ce isi are originea in cer- avertizare utila asupra tendintei care poate conduce catre erori de
cetarea constiintei este acela ca umanitatea s-a nascut in mod fun- judftcatiTM^urizarea este un proces care se aesfasoara pe toata
damental inocenta, dar ignoranta (afirmatie calibrata la nivelul duratavietii pentru ca, asa cum spune un vechi proverb, "nu am
200). In contrast, mai exista si punctul de vedere al lui Socrate, imbatranit degeaba". Intr-un anumit grad, mustrarile de
conform caruia toti oamenii sunt intrinsec iievinovati, pentru ca constiinta si regretele legate de vechile greseli sunt inevitabile,
ei pot face doar ceea ce percep ca ar fl bine, dar sunt total inca- contribuind la dezvoltarea compasiunii pentru sine si pentru altii.
pabili sa discearna adevaratul bine de iluziile false ale lumii. Dar pentru a intelege eroarea_umana, es^t^ne^esaraocpnstiinta
(Aflrmatia lui Socrate calibreaza la nivelul 700). Adevarul lui mai pozitiva si mai realista.
Socrate se coroboreaza deopotriva cu cercetarea extinsa, expe-
rienta spirituala si clinica, istoria si investigatia.
Intrucat omului i-a lipsit capacitatea de a discerne adevarul Dualitatile vinovatiei si urii
de falsitate, a fost instituit sistemul binelui si aljraului, instrument
pragmatic si dotat cu valoare sociala pentru copii si pentru largul Pentru ca implicatiile lor asupra sinelui sau a celorlalti pot fi
segment al populatiilor care calibreaza sub nivelul 200. Dat flind semnificative, culpabilitatea si urajiecesita o atentie speciala,
ca celor neevoluati sau imaturi le lipseste sentimentul standarde- indiferent ca sunt proiectate in interiorujjnpstru sau asuprajiltora.
lor spirituale-etice-morale, ei sunt condusi de "reguli" cu privire In schimb, daca lecTepasim, recompensa pe care o primim merita
la ceea ce este^'bine si rau". Sub nivelul 200 al constiintei, nu efortul, cacTvom experimenta gradg tot mai mari de fericire.
exista preocupare pentru altii si, in consecinta, regulile despre :Renuntarealaculpabilitate si urajeprezinta un beneficiu major la
"bine si rau" inlocuiesc lipsa constientei. Ceea ce este tentant toatenivelurilevietii pentru ca toate aceste pozitionalitati ale
pentru lumea non-integra nu poate fi imaginat nici macar caJ eului suntcorozive atat pentru propria persoana, cat si pentru
optiune pentru cei mai evoluati (de exemplu sa ucizi pe cineva altii,Catpriveste rezistentaJa_schimbare, aceasta isi are sursa in
pentru bani, etc.). InfracJ;ipnalitatea este relationata direct cu placerea secreta pe care eul o primeste de la negativism.
nivelul personal al constiintei (detinutii din inchisori calibreaza
in medie la nivelul 50). Astfel, vinovatia are si o functie va- Dualitatile culpabilitatii si urii
loroasa la nivel colectiv, iar acolo unde este cazul contraba-
lanseaza social manifestarea instinctelor primitive. Atractie Aversiune
Culpabilitatea implicata de conceptele de bine/rau are o va- Judecata proprie Lasarea judecatii in voia Pomnului
loare similara pentru copii, carora le lipseste si simtul realitatii Pedepsirea propriei Iertarea propriei persoane si a altora
(de exemplu este "rau" sa strangi in mana un pisoi nou-nascut"). persoanesi a altora
In acest caz, culpabilitatea isi prezinta si aspectul sau pozitiv, Refuzul milei Acceptarea milei si compasiunii
care actioneaza ca o contrabalansare inhibatoare in fata lipsei de Justificarea Renuntarea la placerea secreta
stapanire si pornirilor instinctuale primitive ale eului neevoluat si ^negativismului
"necivilizat".
In cazul per^oj.nelgxj^jLi_jniature, pornirile insdnctuale pri- Proiectarea Asumarea responsabilitatii
mitive ar putea strapunge pe neasteptate sisteinul de aparare prin sentimentelor
intermediul unor acte impulsive, care, mai tarziu, sunt regretate Alegereaperceptiei Alegerea esentei
sau considerate a fi o greseala prosteasca - si, prin urmare, o
6O 61

, i!
ij
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Opinie ingusta, rigida Flexibilitate, considerarea


ambelor parti
"t*enitenta, Servicii in favoarea altora CAPITOLUL 3
auto-indulgenta
Cramponarea de Invocarea miracolelor lui Dumnezeu
situatie
Justificare Cedare, alegerea optiunii
Apatia
Miniare Depasirea limitelor (nivel calibrat 50)
Aprecierea rautatii Bucuria de a fi ingaduitor
A actiona contra A actiona in favoarea propriei
proprieipersoane/ persoane/ a altora
a altora Introducere
Alegerea negativului Alegerea pozitivului Acestnivel este caracterizat de neglijenta, indiferenta, sara-
A fi corect A fi incorect
cie, iar in gradele mai severe, de disperare si lipsa a sperantei.
Neajutorare, blocaj Flexibilitate, maturizare Lumeasi viitorul arata sumbru; patosul este leit-motivul vietii.
Intarire Transcendenta Este o stare a neajutorarii; victimelor sale, inconjurate dejievoi,
Blocare in trecut Traire in prezent lelipsescnu nurnai resursele, ci si energia pentru a fructifica
Malign, crud Benign, milos ocaziile disponibile. In afara de cazul in care energia exterioara
Avaritie Generozitate
este oferita de ingrijitori, poate surveni rnoartea prin sinucidere
A proiecta A alege sa fii autorul pasiva. Lipsiti de vointa de a trai, acesti neajutorati privesc in gol,
responsabilitatea
merti la stimuli, pana ce ochii inceteaza sa mai clipeasca pentru
Razbunator Iertator
ca,in cele din urrna, sa nu mai aiba suficienta energie nici macar
A fi modest A opta pentru "rnai mult decat asta"
pentru a inghiti hrana.
Lacomie Benevolenta
Acesta este niveJuJ_cejorJara adapost si ai parasitilor socie-
tatii. Este,de asemenea, destinul^nultor bJ.tramslbqlnavi izolati.
Apaticii suntdgpgndenti^cei dinjurul lor ii percep insa ca pe o
povara. Ei reprezinta expresia umana a ceea ce se numestejtamas_
in filosofia clasica hindusa gunas, ce are la baza trilogia
calitatilor tamas (inertie, rezistenta), rajas (energie inalta) si satt-
va (pace).
De prea multe ori, societatii ii lipseste motivatia necesara
pentru a f i cuadevarat de ajutor culturilor si indivizilor aflati la
acestnivel,care sunt vazuti ca niste nsipitoriinutiliairesurselo^n
NivelulApatiei este cel al strazilor Calcuttei, unde numai o sfln-
taasemeni maicii Tereza si a ucenicilor ei au avut curajul sa inter-
vina.Este nivelul abandonarii sperantei si putini au curajul de a
privi infata aceste lucruri.
62 63
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei :i:;r: David. R. Ha.wkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Tablou clinic cronica de victima, ce incearca sa evite adevaratele probleme


nroiectand presupusa sursa a acestora in lumea exterioara pentru
Apatia nerecunoscuta ce imbraca forma inertiei sta la baza | a p u t e a apoi s-o blameze confortabil. Falia dualistica a
multor probleme sociale si personale. Esecul autoritatilor de a-si | victimei/faptasului este consolidata ulterior de catre teoriile
asuma responsabilitatea si de a gestiona problemele poate rezul- j sociale postmoderne, ce se remarca printr-un relativisin accen-
ta, de asemenea, in catastrofe de masa. Exista iienumarate exem-I tuat, ce nu face altceva decat sap^rjgeJuezejliazia.
ple ale esecului de a actiona sau a functiona, dintre care merita m Indiferenta parentala are o influenta destul de mare asupra
amintite atacul de la Pearl Harbour, esecurile din razboiul Coreii, | niodeieior comportamentale insusite de copii, care preiau lipsa
avertismentele neluate m seama inaintea atacurilor de la 11 sep-M iubiriisia motivatiei. Acest lucru genereaza un sistem de recom-
tembrie, gradul insuflcient de pregatire al militarilor trimisi in j pensa interior inadecvat si un grad redus de stima de sine, corn-
Irak, ca si reactia intarziata la distrugerile provocate de uraganuli pletate de o j^lina^ejgr^de^curaj.are. Desi "eul ideal" se poate
Katrina (in versiunea originala in liniba engleza, cartea a aparutl| dezvolta,iar figurile eroice pot fl admirate, convingerea inte-
in 2006, iar autorul se refera cu preponderenta la istoria SUA -m riqaraeste ca idealurile nu pot fi obtinute din cauza lipsei de spe-
n.tr). ranta si a scepticismului. O persoana norrnala se bucura de
Apatia indica un interes si un disponibil energetic extrem de | recunoasterea faptelor sale chiar daca esueaza intr-o anumita
reduse. Ea poate fi endemica pentru anuniite culturi si regiuni^i| incercare. Totusi, o persoana lipsita de speranta nici macar nu
incluzand zonele sarace si periferiile marilor metropole.j maiincearca sa functioneze la un nivel superior.
Indiferenta poate fl mascata la nivel cultural in mod subtil. Astfel,|i Campulenergetic de atractie al apatiei atrage asupra sa si
intrebarea "la ce bun?" reprezinta o atitudine contaminanta mm alte expresii ale aceluiasi camp energetic inferior (binecunoscu-
acest sens. tulprincipiu al"ferestrei sparte"), ceea ce rezulta intr-o destra-
_Lenea_ este inclusa pe lista celor sapte pacate capitaleS maregenerala a universului social, ce alimenteaza la randul ei
deoarece reprezinta o respingere E^anil^dwmaJ^e|ii si o autoM infractionalitatea si saracia.
indulgentalipsitadeiubire. In aceasta stare, nu exista niciunl Conditia apatica indica dezechilibrul si rezulta in^laborarea
interes pentru soarta celorlalti si nici macar pentru propria viata.3 unor sguzernenitg salvarii aparentelor. Poate genera, de aseme-
Aceeasi atitudine este proiectata apoi asupra lui Dumnezeu, carel| nea, ipohondrie si o personalitate autocentrista, ' pasiva,
este vazut drept indiferent, intangibil si distant. Dar trebuie spusJs nefunctionala, care cauta relatii dependente. Confortul oferit de
ca numai daca ne irosini propria viata, il vom considera p$jm drogurisi medicamente poate constitui si el o scapare din golul
Dumnezeu indiferent, razbunator si distant. Aceasta atitudine f interior. Totusi, cand euforia temporara indusa de droguri
duce la lipsa sperantei si la pesimism. inceteza, intoarcerea starii neplacute devine intolerabila, astfel
Apatia reprezinta adesea fundamentul pasivitatii si al con- | lncat 4ependenta de droguri ajunge sa devina un stil de viata.
damnarii de sine, generand un respect scazut fata de propria per- '-m Spirala descendenta ce se autoperpetueaza poate inspira apoi
soana si fata de iniaginea de sine. Sentimentul lipsei de valoare $ incercari disperate de a supravietui, inclusiv agatarea de relatii
consolideaza atitudinile si comportamentele sociale negative care1j| ^abuzive. Cat priveste condamnarea propriei persoane, aceasta
genereaza saracie si o calitate scazuta a vietii. Cat priveste lipsa " este proiectata asupra lui Dumnezeu si a societatii care, prin
sperantei, ea conduce ulterior la declin, iar acesta este folosit maim urmare, sunt blamatepentru respectiva conditie.
apoi ca un mijloc de salvare a aparentelor. Esenta rezida m fap-1 Esenta tulburarii poate fi identificata ca inabilitatea sau
tul ca responsabilitatea e respinsa, fiind inlocuita cu o mentalitate | refuzul de asumare a raspunderii, aceasta conditie generand apoi
64 65
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

vinovatie, rusine si un nivel energetic scazut si poate sfarsi in puternic, Aceste conditii ilustreaza fortele dinamice din spatele
.vagabondaj si dependenta sociala. Lipsa insusirilor propice vietii adevarului ca "iienorocirea omului este oportunitatea lui
conduce la caderi periodice in depresie severa si chiar la sinu- Dunuiezeu".
cidere. Invocarea Divinitatii este demonstrata optim de grupurile
bazate pe cei 12 pasi, in cadrul carora etapele initiale sunt funda-
rnentate pe urmatoarea idee: "admitem ca suntem lipsiti de putere
Depasirea apatiei asupraprppriilornoastre vieti, s i d p a r Dumnezeunepoate
insanatosi". Admitand ca suntem lipsiti de putere personala si
Manifestate prin caderi si sentirnente de descurajare, intorcand spatele eului, momentul este propice pentru mchinarea
momente sau perioade mai lungi de timp dominate de apatie pot vietiiluiDumnezeu. Aceasta este urmata de un inventar moral
surveni temporar in viata aproape oricui. Cat priveste acest stil de curajos si apoi de eautarea indrumarii adecvate prin intemiediul
viata in sine, el reprezinta o negare atat a valorii vietii, cat si a rugaciunii si stabilirii unui modej^spiritual zilnic al vietii (72 Pasi
Divinitatii, in calitate de sursa a acesteia.
Singurul mod de a iesi din acest impas reclama jiiterventia^ Procesul descris mai sus a reusit sa rezolve o serie intreaga
yjjintei, unica in masura sa conipenseze lipsa energiei intrapsi- deprobleme foarte dificile pentru milioane de oameni din toate
hice. Vointa, a carei natura^si qrigineeste spirituala, nu trebuie I colturile lumii. Avand in vedere gradul in care s-au petrecut,
confundata cu^puterea vointei", care se adreseaza domeniilor transformarile rezultate au fost descrise ca miraculoase. Acest
mental si psihologic. In starea de apatie, vointa personala e slabalj program simplu a inceput in Anglia, la Oxford, si a fost adus in
si ineficienta. Aceasta stare poate fi depasita doar prin invocarea? StateleUnite de catre Roland, un pacient, lipsit de speranta de
Vointei Divine, care calibreaza la nivelul 850 si detine puterea | vindecare, al faimosului psihanalist elvetian Carl Jung, a carui
necesara regenerarii. In vreme ce euVsinele isi aroga rneritul onestitatel-a ajutat pe Roland sa atinga punctul de intoarcere
supravietuirii, adevarata sursa rezida in prezenta Divinitatii ca1 in momentul cand i-a spus: "nici eu, nici arta mea nu te mai
Sine. Cat priveste capacitatea eului de a se autosustine, aceasta 1 poateajuta. Singura ta speranta este sa te implici cu totul
este posibila doar in virtutea Sinelui. El insusi nu este decat unJ| intr-un program spiritual, caci exista cazuri cand in aceste cir-
recipient al energiei vietii si nicidecum originea acesteia precunifl cumstante s-a petrecut vindecarea". Si astfel, vindecarea dra-
V crede. matipa a luiRoland a stabilit paradigma a ceea ce numim astazi
Invocarea Divinitatii poate rezulta sau nu intr-o finalitate t miscareauniversala bazata pe cele 12 trepte, ca si alte pro-
dorita, deoarece pentru Sine, adversitatea sau moartea fizica3 grameceau la baza credinta. Aceasta abordare s-a dovedit efi-
poate fl singura cale de a invinge eul. Pentru Sine, abandonarea| ^cientaintr-un procent de 35% in cazurile extreme de criminali
lumii personale sau a corpului flzic poate constitui instrumentul cronici.
optirn al transformarii sufletului. Astfel, in cadrul acestui paradox Apatia se afla in centrul a numeroase stari lipsite de
aparent, infrangerea eului/ mintii/corpului este numai un sacrifl- speranta, aflate dincolo de capacitatea de rezolvare a vointei
ciu temporar, in favoarea evolutiei permanente a sufletului si, umaiie sau a societatii. Vindecarea din oricare dintre aceste stari
prin urrnare, a unui castig karmic. apatice este sustinuta de participarea la gmpj^iLe^sp^rituale,
In vreme ce vointa personala calibreaza doar la nivelul la^ :deoareceenergia generala a acestora calibreaza la valoarea 5_40,_
care o face persoana in cauza (foarte scazut in starea de apatie, nivelulIubirji_Neconditionate, care este foarte rar intalnit in
aproximativ la valoarea 30), Vointa calibreaza la un nivel foarte cadrul populatiei lumii (0,4%).
66 67
David. R. Hawkins - Transcende.rea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Un alt program fbarte eficient (chiar daca nu spiritual) de-lS H Apatia in cazul individului normal
dicat vindecarii si imbunatatirii vietii prin acceptarea stricta a f'
responsabilitatii a fost demonstrat de seminariile Erhard, cal3| - j ; In viata aproape fiecarui individ exista perk>ade^recurente de
brate la nivelul 400. Tehnica folosita in acest caz presupunea conJff apatie, percepute ca un fenomen temporar si tranzitoriu. Pentru
fruntarea constanta cu iresponsabilitatea si anularea tuturora ceT^rientati spiritual, investigafia ce merge pana in esenta
scuzelor si a evaziunilor de la aceasta7 fenomenului, in vederea mtelegeriiQnginik>r sale, genereaza un
Ceea ce pare a fi apatie reprezinta de fapt o rezistenta inte-M rezulta^_pozitiv. In cazul indivizilor obisnuiti, apatia se aplica, de
rioara puternica sijsubtila a egoismului si mandriei, ce poate fiJ regula, in cazul unor zone ale vietii ce au fost neglijate, carora li
descrisa de sintagmele "nu pot" sau "nu vreau". Persistenta euluiM s-a opus rezistenta, ori pentru care s-a refuzat responsabilitatea.
este atat de puternica, Incat acesta are nevoie frecvent de o catas^j Acestea se exprima, de asemenea, ca ave_rsiuni si atractii, dar la o
trofa generala precum un razboi sau un cutremur pentru a fi adusi[ cercetare mai atenta, se dovedesc a fi bazatej5e^iluzii. Totodata,
la gradul in care e dispus sa fie abandonat. Astfel, prin intermet||: niaitrebuiesa spunem ca orice aversJmie^au_nuzie poate fi dizol-
diul karmei colective, grupuri intregi de oameni sunt atrase vataprinjnterrn^iu]^bjaid^narirfotale, insotita deresppnsabili-
- * - *
anumite situatii ce par catastrofale, totusi contin beneficilS tatea_de_a__renunta la obiectiveleUuzorii, La nivel operational,
"^H&

karmice nevazute. acest lucru poate fi^escris ca abandonarea domeniului linear


(eul) in favoarea celui nonlinear (Divinitatea). ^.-*-

Accidentele
Dihotomia pasiv/agresiv
Campul infinit^alconstiintei este Atotprezent, Atotputernic^l
si include intreaga Existenta. Astfel, nirnic nu se poate intampljB .Rusinea, apatia si vinovaJtia reprezinta forme de agresiurie
in afara acestui domeniu infinit, deoarece el constituie msasl| dLtnpotriva sinelui, acesta fiind atacat de ura, acuzatii si judecati
sursa existentei. In cadrul acestui camp infinit de putere existaI| negative. In cazul acestor mecanisme, reversul monedei e folosit
niveluri energetice descrescatoare. Pe masura ce acestea sunwH in scopdefensiv, proiectand si externalizand ura si vinovatia.
exprimate progresiv m forma si linearitate, puterea lor relativajJ Apatia^reprezinta, de asemenea, o forma de rezistenta la procesul
scade, pentru a ajunge m final pana la individ. Acest camp uriag3 dematurizare si o cale de iiegare si refuz ilustrata cum nu se
poate fi comparat cu unul electrpstatic imens, iar iiidividul esle^ poatemai bine de incapatanare.
asemeni unei particule mcarcateelectric care, in virtutea puterjM ;Prinaceste mecanisme, responsabilitatea personaJ^_es_te_
infinite a campului, se aliniaza automat la nivelul corespunzat0M^ n|gata.Odataintratsub imperiul lor, un individ7^alTferaparent
Sarcina corpului spiritual karniic este stabilita de intentie si normal, se poate deda periodic la agresiuni extreme impotriva
decizie. In fata perceptiei naive, ceea ce nu poate fi_expJicat la? celorlalti. Atunci caiid viermele urii de sine este directionat spre
niYelintelectual pare a"ccldenfal, mai cu seania cand evenimentul exterior, el se exprima in forma malitiozitatii, relei vointei,
este si impredictibil, dar tinand seama de faptul ca acest ca blamariisichiar a acuzelor publice extreme.
infinit al constiintei este nelimitat in diniensiuni, rezulta ca nimic Uradesine directionata in exterior calibreaza la niveluri '
nu se poate intampla in afara lui. In plus, tot ceea ce se petrece mi foartejoase,deoarece reprezinta o negare a adevarului la un nivel
cadrul sau se afla sub influenta lui, si, prin urmare, in realitate, nU; profund, fiind o atitudine distructiva pentru societate si standar-
se poate intampla nimic "accidental". delesale.Aceasta agresiune directionata in exterior isi gaseste
68 69
David. R. Hawkiiis - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

aprobari sociale si se exprima in formele razboiului, infractionav Represiunea intrapsihica a pomirilor inacceptabile si a con-
litatii, terorismului, distrugerii mediului inconjurator, violen^ef flictelor epuizeaza energia psihica care devine indisponibila pen-
de masa, etc. Aceste proiectii nu pot fl posibile decat in cazul tru operatiunile normale de adaptare. Acest lucru genereaza
care constiinta este fle absenta (ca in cazul psihopatilor), fie'i apatie^ exprimata sub forma extenuarii, oboselii si lipsa placerii
aservita prin procese rationale (razbunare justificata, razboaiel dea trai(anhedonie).
sflnte sau politice, etc). rezultata diii activitatile obisnuite poate fl
Nevoia de justificari este servita de interpretarile distorsio- compensata artiflcial prin diferitej|ependente. Cand modalitatea
nate ale societatii si de colectarea injustitiilor. Atunci cand aces| de evadare e blocata sau nu mai poate fl obtinuta, depresia inte-
mecanism psihologic opereaza intr-un lider carismatic, mii sa rioara se intoarce, putand genera rnasuri disperate. Astfel,multi
chiar milioane de oarneni mor. Acest sindrom se numeste "narci- oameni_aJectad^jprefera sa moara decat sa se^gjnfrunte cu cqn-
sism mesianic malign" si este descris detaliat m capitolul 15 dip|
Adevar versus Falsitate. Patologia extrema a unor asemenea liJ| g "Aceasta spirala descendenta progresiva conduce in cele din
deri este absolut evidenta daca privim disponibilitatea lor spn u r m a l a o c r i z a sociala confruntationala, precum arestarea,
masacrarea propriilor compatrioti, pe care ii urasc si-i considera divortul,pierderea locului de munca, internare in spital precum si
caini, carne de tun sau vrednici de moarte. Aceste personalitati pierderea casei si a celorlalte posesiuni. Prin urmare, con-
distorsionate d^ezavue^zajubirea^ (si, prin urmare, femeile) conJ fruntarea este una dintre consecintele pozitive ce apar in urma
siderand-o un semn de slabiciune si vulnerabilitate interioara* ^aparentelor calamitati, caci are, de multe ori, darul de a ne salva
Atunci cand aceste mecanisme proiectate nu pot fl exprimate Irij chiarviata.
exterior, au loc conflicte interioare iii cadrul constiintei, sfarsitul Dinpunct de vedere statistic, cele mai de succes^vindecari
unor asemenea lideri mesianici implicand, adesea, suicidul. dIrighearele acestor modele de viata patok>gice survin cujyutorul
Aceleasi mecanisme opereaza inconstient, dar intr-un gr; grupurilorbazate pe credinta, dat flind ca onestitatea fatadepro-
mai atenunat, m cazul personalitatilor ostile si doritoare de pu- diflcil (daca nu chiar imposibil) pen-
blicitate, care fac remarci extrem de acide si acuza persoanele^ _ firfTipsa unui ajutor senuiiflcativ.
publice prin minciuni si distorsionari ale evenimentelor. Vmdecarea necesita sprijin^pjaternic si experienta, iar exemplul
In termenii psihanalizei, negativitatea intensa este disimu1 membrflor deja vindecati tinde sa descurajeze negarea, lucru
lata prin proiectie pentrua pastra iluziainocentei, in ciuda camu- intarit si de sublinierea integritatii morale, respectiv acceptarea
fiajului transparent. Consecinta lipsei de onestitate este adesea,J defectelor de caracter fara a cadea in vinpvatie. In plus, atunci_
grandomania si perceperea propriei persoane ca flind superio _eJridJivajutan^pe ceilalti, stiina noastra de sine creste.
altora. Eul incorporeaza, de asemenea, o serie de imagini si con- Desimasurile strict psihologice pot fl uneori beneflce pentru
cepte spiriruale pentru a induce in eroare, distorsionandu-le in oanumitaperioada, aceste tulburari sunt de regula cronice, iar
exact contrariul lor pentru a justiflca masacrarea necredinciosilo ;Vmdecarea necesita_prpgrarne de natura spJrituala, dat flind ca
si ereticilor care, prin urmare, merita sa moara. a2estea_seadreseazaesentej problemeLsi considera tulburarile si
Campurile energetice extrem de joase pot fl rationalizate comportamentele un aspect secundar. Ura fata de propria per-
intelect, care va percepe distorsiunile pseudoreligioase drept ade-1 soana necesita o terapie desfasurata de la un nivel foarte inalt de
varuri, glorificand in mod bizar martiriul si suicidul. Practica! constiinta, precum cel al.iubirii neconditionate care calibreaza la
harakiri reprezinta un exemplu clasic de externalizare si dramati-f? valbarea_540. MasuxLLe_psihologice care calibreaza in marjele
zare a unui conflict interior reprimat in oamenii normali si saiiatosi. nivelului ^00 nu au suflcienta putere pentru a genera vindecarea
70 71
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei 1' David, R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor con$tiintei

interioara. Procesul vindecarii necesita un sfatuitor si un consili-| nu ai reusit din prima, mai incearca" nu e nici macar auzit, caci
er care sa ne ghideze si sa ne serveasca ca exempJu, cu care sa ne* apatiaaduce de regula in apararea sa numeroase scuze si justi-
identiflcani, pe care sa-l iubim si pe care sa-l respectam. In expe- ficari rationale pentru a evita rusinea. In unele expresii severe,
rienta de niai multe decenii^"a^^U^grupuTi7s^Ervadit ca numaii apatiapoatefl insotita de o depresieclinica datorata unei proaste
uri^ membru^dejavmdecat poate detine autoritatea necesara^car^3 fUnctionari cerebrale, ce necesita recurgerea la antidepresive pen-
sa impurmrespect si, prin urmare, o identiflcare terapeutica adec-l tru corectarea dezechilibrului cel putin temporar, pana se reorga-
vata. Prin acest mecanism, iubirea se intoarce intr-o forma ce| nizeaza psihicul. ':. '
poate fl acceptata, iar primirea ei este facilitata de smerenia rea-| Contraponderile clasicelaapatie si la imaginea negativa de
lista, spirituala si integra. sine grmTcredjnta. speranta si caritatea. Beneflciul de a-i ajuta pe
Smerenia spirituala nu trebuie confundata cu interpretarea ceilalti este foarte bine demonstrat in cadrul societatii indiferent
sociala sub fbrma umilintei. In mod paradoxal, cel umil spiritualJ caapare prin alegere, inspiratie sau chiar coercitie. Adesea, pen-
n
' L nu poate fl nicicum umilit si, prin urmare, greselile pot fi accep^J truceicare aucazut foartejos, chiar a aveagrija de animale poate
tate fara a interveni o pierdere a stimei de sine. O persoana umilal reprezenta un start foarte bun, dupa cum o demonstreaza pro-
va avea respect pentru ceilalti, nu-i va judeca si va fl deschisaf gramele cu caini dresati. Pacientii apatici si foarte m varsta isi
1 spre compasiune pentru intreaga umanitate. invioreaza atitudinea daca in programul lor de ingrijire sunt[
incluse si animale de companie. O serie de cercetari recente au ;
indicat faptul ca pana si simpla detinere a unui animal de com-
Apatie versus motivatie paniescade nivelul depresiei si al hipertensiunii, avand un nivel j
pozitivasupra sanatatii ingeneral. Prin urmare, a avea grija de
Comportamentele umane pot rezulta din pOTnirjjnstinctuale; alte fiintereprezinta o metoda terapeutica, asa cum o demon-
sau din atractia exercitata de ob^ectivele_jdeaUzate. I streazasi alcolicii lipsiti de orice speranta de vindecare care ii
acceptiunea lui Freud, eul ideal reprezinta internalizarea:! ajutape noii veniti, ori atletii care isi revin prin simplul act de a-i
calitatilor, realizarilor si flgurilor eroice admirate, care sunt inspif incuraja pe membrii mai tineri ai echipei.
ratoare si constituie posibilitati de crestere si dezvoltare. Figurite Prinurmare, in cadrul lucrarii spirituale, participarea_Ja_
admirate sunt selectate m acord cu nivelul prevalent al constiinteia| -- o valoare puternic motiyatiQnala, in virtutea
individului, astfel mcat flecare nivel tinde sa aiba m mod caracJ energjjej^sDJritaaIe^ intrinseci a grupuIui. Astfel, organizatiile cari-
teristic proprii lideri care sa inspire. Lipsa unei asemenea flguri- tabile servesc unui scop inalt, asa cum o fac si mentorii,
internalizate poate proveni dintr-un interes scazut sau prostt antrenorii, conferentiarii, clericii, invatatorii si organizatiile
directionat al parintilor tn prima copilarie, respectiv dintr-o lipsai umanitare. De regula, o persoana normala are o zona limitata de
a stimei de sine sau a sentimentului valorii personale, situatie| apatie, cel putin pentru o anumita perioada de timp, fiind vorba,
care conduce la predispozitia pentru esec, pesimism si sindrom mgeneral, de anumite aspecte neglijate din cauza lipsei timpului,
aiTiotivational. a energiei si interesului necesar.
Construirea incred^rii^in_sine este opjtim realizata in^doze| Apatia spirituala este, de asemenea, foarte comuna ca expre-
mici, etapjzat si cu ajutorul incurajarii motivationale. O imaginei sieajevitarii sirsfuzuJui de a abpjda^onflic^eJeinterioare, ce
de sine negativa poate rezulta din esecuri trecute ori din critica;; ;devin astfel p frana in calea progresului si dezvoltarii. Aceste
exercitata de colegi sau de flgurile parentale, generand, in flnalg intarzieri sunt de asteptat si pot fl depasite prin intermediul ruga-
atitudini de genul "nu pot" sau "nu merit". Vechiul adagiu: Dacat ciunii si inspiratiei innascute in grupurile spirituale active.
73
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Motivatia este ajutata in aproape orice stradanie umana prin exis- divin al cimpoiului scotian sau chiar irezistibilele piese ale celor
tenta unui mentor, confident, sau prieten apropiat. Apatia este de laBeeGees.
adesea rezukatuljzolarii, putand fi vindecata prin implicarea Apatia trecatoare poate indica o rezistenta la un anumit
intr-o activitate sau relatie pozitiva, care ofera o sursa de interes. defect personal, putand fi depasita rapid prin acceptarea directa a
Apatia indica absenjtajLubirii, ceea ce reprezinta, de altfel, cel mai acesruia.Acest fapt reactiveaza miscarea spirituala. Chiar si
puternic antidot al sau. Absenta iubirii poate fi situationala sau m evitarea poate fi contracarata de acceptarea faptului ca este
consecinta respingerii iubirii din cauza egocentrismului sau a actualmente operationala (evitarea negarii negatiei). Astfel,
unei stime de sine foarte scazute, rezultate dintr-o copilarie lip- putem alege sa evitam o problema m inod constient in loc sa fim
sita de afectiune. la discretia efectelor acesteia. Aceasta alternativa deschide
j Alegerea iubirii pentru Dumnezeu activeaza iubirea Lui optiunea deajau aborda deoccmdatarespectiyApToblejna, ceea
j Dumnezeu prin rugaciune si adoratie. Prin urmare, disponibili- ce nu inseamna ca o ignoram.
, tatea poate constitui declansatorul care deschide usa spre emer- intermediul alegerii constiente are
| genta progresului spiritual. Multi oameni l-au gasit pe Dumenzeu secinte diferite de negarea_mconstienta. A te ingriji de propria
Tn fundul celor mai negre disperari. Eul esteatat de puternic,^ persoana reprezintao intentie integra daca e facuta constient.
incat uneori doar o prabusire severa are suficienta putere pentru Este un e^cejr^du^aLdezYjDHiariiJubirii, in special daca e dedicat
a activa disponibilitatea abandonarii lui. Cand aceasta se luiDumnezeu. Uneori este necesar sa ne odihnim si sa ne dam un
activeaza, spiritul din interior este reinnoit, apatia fiind inlocuita ragazpentru recuperare, pentru a ne putea revigora. Aceasta este
de speranta. Astfel, rugaciuneanemcetata poate reprezenta singu- una dintre functiile jocului si recreerii, si nu serveste nicidecum
ra optiune disponibila pentru a depasi anumite perioade severe doar autoindulgentei .
sauJpjrelungi|e_dedatorii karmice. Acest lucru este exprimat une-
ori prin termenul de "testarea credintei", si poate fi traversat
optim prin convingerea ca "si asta va trece". DualitatiIe apatiei
Asemeni oricarui alt obstacol de pe drumul evolutiei, apatia
e depasita mai degraba de accerjtare decat de negare. Apatia spi- Asa cum se intampla si in cazul altor nivele,j3ozitionalitatile
rituala poate fi abandonata prin reinsusirea adevarurilor^ spirituale se exprima in forma atractieijuaversiunii. Ele trebuie^epasite cu
fundarnentale, oferite de SSn^a_Scnrjtura_ sau literatura de gen. ajutoral ragaciunii si, adesea, cu ajutorul altor persoane.
Reflectia si meditatia asupra versetelor (precum cele ale
altor pasaje favorite) Atractie Aversiune '
ratia in virtutea nivelului foarte ridicat al constiintei. De aseme- | Blamare/proiectarea cauzei Responsabilitate
nea, re-inspiratia este adesea o consecinta a repetarii imnurilor si; ^Nupot Nu vreau
rugaciunilor favorite, ori a ascuMrii muziciiclasice mtr-un cadru Atitudine de victima Atitudine de partener
frumos. Indiferenta Interes
Pasajele muzicale ce calibreaza la niveluri superioare valorii- Defetism Optimism
500 prezinta un camp energetic direct, ce ocoleste intelectul si; | Justificare/rationalizare/scuza Actiune
mentatiile negative, avand un efect inaltator (O serie de atarei Atitudine neajutorata Atitudine decisa
pasaje muzicale gasiti enumerate m capitolul 9 dinAdevdr versus Lipsa sperantei Speranta
Falsitate}. Ne referim aici deopotriva la muzica clasica, la sunetul
74 75
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Tablou clinic ereseala sa credem ca sursa fericirii este datorata lucrurilor


externein l6c sa acceptam ca e de fapt de origine interioara.
Suferinta reprezinta o experienta umana universala care este Prptotipul este structurat prin msusi procesul evolutiv. In acea
dificil de privit sau de indurat din cauza implicatiilor sale matrice priniordiala,Jfomiele_aniiriale de viata nu aveau_prppria
emotionale cu care oamenii sunt prea familiarizati. La un nivel; sursa de energie, ci depindeau de surse externe, ce puteau fi
redus poate fi exprimata ca regret, dar atunci cand este intr-un gasiteprin cautare, confruntare sF greseli. Astfel, mecanismul
stadiu avansat ea poate genera chiar neputinta, fiind prea| biologic a fost structurat pe urmatorul model: nevoie - cautare -
coplesitoare. confruntare si greseala - descoperire - rasplata.
fJniversalitatea acestei experiente este cauzata de structura La oameni, acelasi tipar se mentine la nivelele constiintei
si natura eului, care percepe incorect sursa fericirii, plasand-o in situatesub pragul 200 (vezi Schema Functiilor Creierului din
domeniul extern sau emotional. In realitate, gmgura sursa_de feri- capitolul9). Dorir4^de_achizitionare este de fapt instinctul ani-
cire este cea interioara, iar mecanismul sau este intrapsihic srj malicde_^upravietuire, care depinde de "obtinerea"^:iHui parte-
intern. Cand obtinem un obiect, o situatie sau o relatie dorita^| ner,precum si de obtinerea mancarii, a unui teritoriu, adapost, de
mecanismul intern intra in actiune prin satisfacerea acelei dor dominare si control. Astfel, pentru instinctul animalic, sursa feri-
pentru ca obiectul, persoana sau starea au fost dotate cu o serie de cirii este programata sa fie undeva in exterior. Prin urmare este
M calitati speciale. Importanta se gaseste in ochii martorului sau ai "accesibila" si deci predispusa la pierdere. In cazul imperecherii
celui observat, nefiind defel intrinseca obiectului dorit sau per- si stabilirii unei legaturi intre animale, aceasta se rasfrange
soanei in sine. De aceea, suferinta este atasata dorintei si posesiu- asuprapartenerilor si a membrilor grupului. Suferinta poate fi
nilor. observatasi la nivelul animalelor, prin reactiile haitelor de lupi,
Societatea presupune ca anumite conditii, obiecte sau pro- turmelor deelefanti si coloniilor de maimute care experi-
prietati sunt valoroase, iar aceasta invoiala colectiva afecteaza menteazaprocesul suferintei, durerii si pierderii.
optiunile personale. Persoana evoluata din punct de vedere spiri-- Externalizarea surselor de fericire percepute duce la
tual are putine dorinte sau atasamente si este, prin urmare, relativ atasamente si la aparitia dorintei de control ca prim mecanism de
imuna la suferinta, dat fiind ca sursa fericirii^ este experimentata supravietuire, insotite de jiecesitatea unui statut si de toate sim-
laniyeHnterior si nu este dependenta de aspecte exterioare. Daca bolurile de siguranta pe care le implica aceasta, rezultatul final al
sursa fericirii este dobandita prin mecanismele eului ea este baza- acesteiirnplicatii rezidand in materialism.
ta mai degraba pe imagerii, sisteme de credinta si valori proiec-
tate, decat pe Realitatea Absoluta insasi, care este invulnerabila
la orice forma de pierdere. Obiectele, calitatile sau relatiile devin Orientarea Spirituala
supraestimate in virtutea mecanismului atasarii si a proiectiei
valorii. Cu cat este proiectata mai multa unicitate asupra relatiei Dernulte ori, o pierdere majora ne face sa apelam la religie
cu obiectul sau persoana dorita, cu atat este mai mare posibili- sispiritualitate pentru a obtine ajutor si raspunsuri. Din punct de
tatea aparitiei unei suferinte si pierderi. Frica de a suferi o yedere emotional, oamenii gasesc consolare in sprijinul bazat pe
pierdere contribuie la consolidarea atasamentelor dependente, intelegere, in rugaciune si in intoarcerea la practicile religioase.
precum atributele sociale, banii sau faima. Prin urmare, pierderea ofera mai degraba oportumtatea cresterii
Fericirea este recompensa psihologica interioara ce apare intentieide a reevalua si de a practica principiile spiriruale, decat
atunci cand sunt atinse scopurile externalizate. Astfel, e o o simplaapreciere intelectuala.
78 79
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Motivatia este ajutata fn aproape orice stradanie umana prin exis- divin al cimpoiului scotian sau chiar irezistibilele piese ale celor
tenta unui mentor, confldent, sau prieten apropiat. Apatia este delaBeeGees.
adesea rezultatuLizolarii, putand fl vindecata prin implicarea| Apatia trecatoare poate indica o rezistenta la un anumit
intr-o activitate sau relatie pozitiva, care ofera o sursa de interes. defect personal, putand fi depasita rapid priii acceptarea directa a
Apatia indica absentaJubirii, ceea ce reprezinta, de altfel, cel mai acestuia. Acest fapt reactiveaza miscarea spirituala. Chiar si ' :!<

puternic antidot al sau. Absenta iubirii poate fi situationala sau evitarea poate fi contracarata de acceptarea faptului ca este |
|
|

consecinta respingerii iubirii din cauza egocentrismului sau a actualmente operationala (evitarea negarii negatiei). Astfel,
unei stime de sine foarte scazute, rezultate dintr-o copilarie lip- putem alege sa evitam o problema in mod constient in loc sa fim m
sita de afectiune. la discretia efectelor acesteia. Aceasta alternativa deschide
Alegerea iubirii pentru Dumnezeu activeaza iubirea Lui optiunea de ajflu aborda deocamdatd respectiyaproMsnaa, ceea
/ Dumnezeu prin rugaciune si adoratie. Prin urmare, disponibili- ce nu insearona ca o ignoram.
tatea poate constitui declansatorul care deschide usa spre emer- Acceptarea prin intermediul alegerii cpnstiente are
genta progresului spiritual. Multi oameni l-au gasit pe Dumenzeu s^cirrte^diferitede iiegarea inconstienta. A te ingriji de propria
in fundul celor mai negre disperari. Eul este_atat de puternic, persoanareprezintao intentie integra daca e facuta constient.
incat uneori doar o prabusire severa are suficienta puterepentru Este unej^jrcjtiu^al^eJzyjQMriLiubirii, in special daca e jledicat
a activa disponibilitatea abandonarii lui. Cand aceasta se| luiDumnezeu. Uneori este necesar sa ne odihnim si sa ne dam un
activeaza, spiritul din interior este reinnoit, apatia flind mlocuitaj ragazpgntru recupgrare, pentru a ne putea revigora. Aceasta este
de speranta. Astfel, nigaciuneane|ncetatapoate reprezenta singu- una dintre functiile jocului si recreerii, si nu serveste nicidecum
ra optiune disponibila pentru a depasi anumite perioade seyererj doarautoindulgentei7"
sauJg^Iungitejiejdatprii karmice. Acest lucru este exprimat une-i
ori prin termenul de "testarea credintei", si poate fi traversat|
| optim prin convingerea ca "si asta va trece". Dualitatile apatiei
Asemeni oricarui alt obstacol de pe drumul evolutiei, apatiaf
e depasita mai degraba de accep_tare decat de negare. Apatia spi-l Asa cum se mtampla si m cazul altor nivele,j)ozitionalitatile
rituala poate fi abandonata prin reinsusirea ad^yarurnOT^pJrituale': se exprima in forrna ara^^^si_a^reiunii. Ele trebuTe^depasitecu /|
ftindamentaIe, oferite de S^nte^cripJura^ sau literatura de gen. ajutorulrugaciunii si, adesea, cu ajutorul altor persoane.
Reflectia si meditatia asupra versetelor (precum cele ale|
PsajmiilmJsLLsau altor pasaje favorite) r^cJivejLzJ_adeseaJnspi-S Atractie Aversiune '
ratia m virtutea nivelului foarte ridicat al constiintei. De aseme-l | Blamare/proiectarea cauzei Responsabilitate
nea, jg-inspiratia este adesea o consecinta a repetarii irnnurilor si'| Nupot Nu vreau
rugaciunilor favorite, ori a ascuMrii muziciiclasice mtr-un cadru:| Atitudine de victima Atitudine de partener
frumos. Indiferenta Interes
Pasajele muzicale ce calibreaza la niveluri superioare valorii| Defetism Optimism
500 prezinta un camp energetic direct, ce ocoleste intelectul sii _Justificare/rationalizare/scuza Actiune
mentatiile negative, avand un efect inaltator (O serie de atarej Atitudine neajutorata Atitudine decisa
pasaje inuzicale gasiti enumerate m capitolul 9 dinAdevdr versusj -__ Lipsa sperantei Speranta
Falsitate). Ne referim aici deopotriva la muzica clasica, la sunetul|
74 75
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Valoare de sine negativa Valoare de sine ca


dar al lui Dunmezeu
Atitudine slaba Atitudine potential CAPITOLUL 4
puternica
A refuza solutiile Disponibilitate, acceptare
Indolenta Energia actiunii
Pesimism, cinism Incredere, credinta, speranta Durerea/Suferinta
Nu merit Acceptarea valorii vietii
Viitorul pare sumbru Oportunitati viitoare
(nivel calibrat 75)
Sinele vazut ca incapabil Sinele vazut ca dornic
sa invete
Rigid, inflexibil Maleabil, capabil Introducere
de crestere
Pasiv Activ, implicat m efort Este nivelul _ Cei mai
Refuzul ajutorului Acceptarea ajutorului multi dintre noi arn trecut prin aceste stari pentru un timp, dar
Ura de sine Cornpasiune aceia care raman la acest nivel traiesc o viata de regrete si depre-
Cramponare de opozitie Abandonarea siicjconstante. Este nivelul doliului, deposedarii si al regretelor-
pozitionalitatilor fata de trecut. Este, de asemenea, nivelul celor care s-au obisnuit
Autoindulgenta Depasirea dificultatilor sa piarda si aljucatorilor cronici, care accepta ruina ca pe o parte
Scuze Onestitate a stilului lor de viata, ajungand adesea pana la pierderea slujbe-
A te scufunda A evolua lor, prietenilor, familiei, banilor, sansei si sanatatii lor.
A sucomba A rezista, a refuza, Pierderile majore suferite in prima parte a vietii il fac mai
a respinge tarziu pe subiectul lor vulnerabil la acceptarea pasiva a durerii, ca
si cumsuferinta ar fi pretul vietii. Cel aflat in Durere vede
suferinta peste tot: suferinta copiilor, tristetea conditiei lumii,
tristetea vietii insesi. Acest nivel isi pune amprenta asupra
intregii viziuni existentiale. O parte a sindromului pierderii este
f notiunea ireversibilitadi a ceea ce a fost pierdut sau a ceea ce
simboliza aceasta. In acest punct avem de-a face cu o trecere de
laparticular la general, astfel incat pierderea unei flinte iubite
esteechivalata cu pierderea iubirii insesi. La acest nivel, atare
pierderi emotionale pot declansa o depresie serioasa sau chiar
mpartea.-
Desi Durerea este cimitirul vietii, ea are totusi mai multa
energie decat Apatia. Astfel, cand un pacient traumatizat si apa-
ticincepe sa planga, stim ca starea lui este mai buna. Odata ce
tncepe sa planga, va si manca din nou.
76 77
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Tablou clinic gresealasacredem ca sursa fericirii este datorata lucrurilor


externe in loc sa acceptain ca e de fapt de origine interioara.
Suferinta reprezinta o experienta umana universala care este Prototipul este structurat prin insusi procesul evolutiv. In acea
dificil de privit sau de indurat din cauza implicatiilor sale rnatrice primordiala, jormele anirnale de viata nu ^yeauprppria
emotionale cu care oamenii sunt prea familiarizati. La un nivel sursa de energie, ci depindeau de surse externe, ce puteau fi
redus poate fi exprimata ca X5S^t, dar atunci cand este intr-un g&site prin cautare, confruntare si greseli. Astfel, mecanismul
stadiu avansat ea poate genera chiar neputinta, fiind prea biologic a fost structurat pe urmatorul model: nevoie - cautare -
coplesitoare. iconfruntare si greseala - descoperire - rasplata.
Universalitatea acestei experiente este cauzata de structura; La oameni, acelasi tipar se mentine la nivelele constiintei
si natura eului, care percepe incorect jsursa fericirii, plasand-o in situate sub pragul 200 (vezi Schema Functiilor Creierului din
domeniul extern sau emotional. IrTrealitate, jjingura sursade feri- capitolul 9). Dorin^_de achizitionare este de fapt instinctul ani-
cire este cea interioara, iar mecanismul sau este intrapsihic sil 'malicdesupravietuire, care depinde de "obtinerea" TTnui parte-
intern. Cand obtinem un obiect, o situatie sau o relatie doritaS per,precum si de obtinerea mancarii, a unui teritoriu, adapost, de
rnecanismul intern intra in actiune prin satisfacerea acelei dorinte? dominare sicontrol. Astfel, pentru instinctul animalic, sursa feri-
pentru ca obiectul, persoana sau starea au fbst dotate cu o serie de! eiriieste programata sa fie undeva in exterior. Prin urmare este
calitati speciale. Importanta se gaseste in ochii martorului sau ai "accesibila" si deci predispusa la pierdere. In cazul imperecherii
celui observat, nefiind defel intrinseca obiectului dorit sau per- sistabiliriiunei legaturi intre animale, aceasta se rasfrange
soanei in sine. De aceea, suferinta este atasata dorintei si posesiu- asupra partenerilor si a membrilor grupului. Suferinta poate fi
nilor. observata si la nivelul animalelor, prin reactiile haitelor de lupi,
Societatea presupune ca anumite conditii, obiecte sau pro- turmelor deelefanti si coloniilor de maimute care experi-
prietati sunt valoroase, iar aceasta invoiala colectiva afecteaza menteazaprocesul suferintei, durerii si pierderii.
optiunile personale. Persoana evoluata din punct de vedere spiri-S Extemalizarea surselor de fericire percepute duce la
tual are putine^dorinte sauatasarnente si este, prin urmare, relativ- atasamentesi la aparitia dorintei de control ca prim mecanism de
imuna la suferinta, dat fiind ca sursa_fericirii^ este experimentata^ supravietuire, insotite dejiecesitatea unui statut si de toate sim-
la_niv_el in|erior si nu este dependenta de aspecte exterioare. Daca bplurile de siguranta pe care le implica aceasta, rezultatul final al
sursa fericirii este dobandita prin mecanisrnele eului ea este baza- acestei implicatii rezidand in materiaHsjm.
ta niai degraba pe irnagerii, sisteme de credinta si valori proiec-;
tate, decat pe Realitatea Absoluta insasi, care este invulnerabilay
la orice forma de pierdere. Obiectele, calitatile sau relatiile devin; Orientarea Spirituala
supraestimate in virtutea mecanismului atasarii si a proiectiei
valorii. Cu cat este proiectata mai multa unicitate asupra relatieiJ De multe ori, o pierdere majora ne face sa apelam la religie
cu obiectul sau persoana dorita, cu atat este mai mare posibili- si spiritualitate pentru a obtine ajutor si raspunsuri. Din punct de
tatea aparitiei unei suferinte si pierderi. Frica de a suferi o yedere emotional, oamenii gasesc consolare in sprijinul bazat pe
pierdere contribuie la consolidarea atasamentelor dependente,* mtelegere,in rugaciune si in intoarcerea la practicile religioase.
precum atributele sociale, banii sau faima. Prin urmare, pierderea ofera inai degraba oportunitea cresterii
Fericirea este recompensa psihologica interioara ce apare^ intentiei de a reevalua si de a practica principiile spirituale, decat
atunci cand sunt atinse scopurile externalizate. Astfel, e d| o simpla apreciere intelectuala.
78 79
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

La inceput, o pierdere este un eveniment nedorit pentru ca| adaptare interioara si aparitia unor_caHta|i, toate acestea
este distructiva si neinyadejzjLjpJ^iuLejnoi|pnal. Reactia initiala' reprezenfSnd oportunitatipentru cres_tere. In acelasi timp, mintea
poate fi deopotriva de soc, indignare sau chiar neincredere. regreta si ar vrea sa anuleze schiinbarea, intorcandu-se la confor-
Zbuciumul emotional necesita energie si atentie mtr-un moment1 tul asigurat de circumstantele anterioare, dar cresterea si dez-
in care nivelul energetic este scazut, ajungandu-se astfel laJ voltarea evolutiva au valente imperative. Prin urmare, resenti-
manie. Procesarea acestei crize este ajutata de concentrarea pe rrientele se manifesta fata de faptul ca trebuie sa ne schimbam.
anumite realitati interioare, precum si de transcederea limitarilor^ Schimbarea poate fi o sursa de placere aiiticipativa daca este f
inerente ale acestora. acceptata si o sursa de resentiment daca este refuzata. ^
Caiid pierderea este involuntara si neasteptata, apar mania si Atasamentele se adreseaza prezentului si viitorului anticipat, pre-
indignarea, precum si frica de a pierde controlul. Intreruperea cum si"agatarii" de trecut. Toate aceste pozitii sunt iluzorii pen-
vietii prin evenimente neasteptate creeaza, de asemenea, si anxi- tru ca nu exista niciodata vreun alt timp in afara momentului
etatea unei readaptari fortate, lucru care poate necesita luarea. prezent si nimeni nu traieste nici trecutul nici viitorul decat in
unor decizii majore. Este bine de stiut ca cercetarea spirituala ne^ imaginatie si in amintiri. Singura sursa dejericire bazata pe rea- (
indica faptul ca ^>rice suferinta^i_durere_ejnodpnala rezulta din; litate este in prezent, si ceea ce exista in prezent nu face obiectul |
impotrivire. Acestea se vindeca prin renuntare si acceptare, care pierdgrii.
alina durerea. Toate formele de pierdere reprezinta o confruntare pentru
Pe parcursul procesului, se poate observa ca ^durerea; ego si pentrvTmecanismele lui de supravie^uire. Toateaspectele
emotionala provocata de pierdere nu este stabila sau continua, c i ' vietii ornenegti sunt efemere; prin urmare, agatarea de orice
se manifesta m__valuri care poJ;fi ^mj^ateprintr-o^atitudinevi aspectalacesteia duce in cele din urma la suferinta si la pierdere.
durabila de neirnpotriyire precum si printr-o abandonare continuai; Totusi,fiecare incident reprezinta o op_Qrtunitate de a cauta_ in
in^ fata lui Dumnezeu. In timp ce traim iluzia renuntarii la o per-,: interiorsursa vietii, care este intotdeauna prezenta, neschimba-
soana, un obiect, o dorinta, un tel sau o calitate, percepute a fiJ toaresinu face obiectul pierderii sau ravagiilor timpului.
aparent esentiale, de fapt, procesam chxrerea_dis_trugerii atasamgn- Suferinta sau pierderea, ca orice alta situatie apasatoare a
tului; "ce-ul " la care renuntam reprezinta, de fapt, doar vietii, poate fi vazuta ca o oportunitate valoroasa de crestere si ca
atasamentul insusi. Un adevar de baza care trebuie realizat pe un moment m care ne putem reconsidera
parcursul procesului este acela ca nu e posibila nicio sursa efec- Daca acestea sunt urmate, va fi posibil sa renuntam intr-un flnal
tiva a fericirii in afara noastra. In realitate, pierderea^^coaje la-f la toate atasamentele (inclusiv la sistemele de credinta) si sa^
sjuprafata deopotriva iluzn ce ne-au marcat timp indelungat, dar experimentam sursa fericirii care emana din interior.
si posibilitatile de reducere a dominatiei acestora asupra psihicu- |
lui. Eul are o multitudine de atasamante fata de credinte, sloga-
nuri, obiecte7^oanieni, titluri, bani, conveniente, divertisment, Atasamentele
mobilier, marturii sentimentale si amintiri ale tuturor celor de mai
sus. Eul/mintea pretuieste lucrurile temporare si trecz Atasamentulreprezinta procesul prin care se manifesta
deoarece acestea sunt apreciate ca fiind "speciale" si, j>uferinta pierderii, indiferent de tipul sau, indiferent ca este
urmare, sunt vazute ca o "sursa de fericire". internasau externa si indiferent daca se manifesta fata de un
In mod paradoxal, pierderea reprezinta in acelasi timp si li- obiect, o relatie, o calitate sociala sau un aspect al vietii fizice.
bertate, dar si deschiderea de noi optiuni. Pierderea faciliteaza o Eul se perpetueaza singur, prin reteaua sa elaborata de valori,
80 81
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
' - - - - ' ' - ' '

f.
sisteme de credinta si programe. Apar astfel nevoij care castigaj speciala, numita "al meu". Ceea ce fusese doar "un" ceas devine
tot mai multa energie pe masura ce sunt infrumusetate si elabo-J acumceasul "meu" si, prin urmare, se transforma in mod magic.
rate, cateodata chiar pana la obsesie. Sursa durerii nu este sis-l Gand acest lucru este accentuat, el devine "ceasul meu favorit".
temul de credinta insusi, ci atasamentul fata de acesta, precum si m Prin acest proces, ceasului in cauza i se adauga o serie de calitati
exagerarea valorii sale imaginare. Rezolvarea^ interioara a i care-l fac unic: atasament, control, teama pierderii precum si o
atasamentelor este dependenta de exercitiul vointei, care este sin-".j serie de sentimente. Se poate vedea, intr-adevar, ca scena este
gura ce are puterea sa desfaca mecanismul atasamentului prinf| pregatitaacuni pentru tragedie. Aceasta se petrece daca o per-
interrnediul procesului de abandonare. Intr-un mod subiectiv,S soana crede ca a pierdut propriul ceas in locul unui ceas oarecare.
acest lucru ar putea fi experimentat sau contextualizat ca flind unj| Deyine evident ca, odata ce sunt introduse posesiunea de moment
sacrificiu desi, d e f a p t , el reprezinta o eliberare. DurereaS siideea de "al meu", isi face aparitia si atasamentul.
emotionala a pierderii se naste din atasamentul insusi si nu dinJ| Poyara emotionala poate fi eJjberata prin intelegerea faptu-
obiectul, fiinta ori starea care au fost pierdute.
juica, de^fap^_totul ij^apartine nurnai lui Duinnezeu si caoamenii
La inceput este dificil sa renuntam la atasamentele si sis- exercitadoaro functie dea^bgninistrare. In lurrie7 posesia si pro-
temele^de crejdinta care au fost consplidate printr-o inj;elegere prietatea reprezinta particularitati tranzitorii, iar valoarea si
sociaja, cum ar fi bogatia, succesul, faima, frumusetea si altele averea exista doar in perceptii, conceptualizari si legalitati.
asemenea. Toate acestea reprezinta acelasi concept, conform Alatufi de posesiune exista si alte ,atasamente ale eului, cuni
caruia ce^ainj3^j^fat^d^^ mai
a r f i mandria, sen^rr^nteJlejlesiguranta si placerea senzoriala^_
mare. Dincolo de procesul de atasare, un alt ingredient al meca^ este declansat de satisfacerea unei dorinte
nismului eului rezida in credinta lui in^osesiuni.
interioare, care elibereaza in creier neurotransmitatori precum
Cercetarea constiintei arata ca gradele_raportate de_fericjre serdtonina si endorfina, acestea fiind consecinta, nu si sursa
sunt in concordanta cu niyelele_caiiJ3r^tg___aj^_c^jnstnntei, mai experienteifericirii. Toate studiile sociologice, psihologice
degraba decat cu vreun element exterior. La nivelul 54Q al desprefericire au confirmat ca oamenii cu orientare religioasa
constiintei, nivelele raportate de fericire se apropie de suta la sau spirituala sunt in general mai fericiti per ansamblu, indiferent
suta.
decircumstantele vietii lor. (Wellas, 2005).

Iluzia posesiei: "a avea " $i "al meu " Eliberarea de starile si sentimentele negative
Suferinta are de-a face cu pierderea, iar pierderea implica oJ Candyine vorba de pierdere, procesul spiritual de neiin-
proprietate anterioara precum si o relatie speciala cu aceasta:j potrivire si abandonare este eficace (totusi, nu este unul potrivit
Ideea de posesie, exprimata prin formularile "al meu" sau "meu" pentru starile emotionalecare calibreaza mai jos de nivelul 75,
denoS ^ contextualizare si o semnificatie unica, rezultate ale precum depresia, vina si apatia). O persoana cu orientari spiri-
stilului dualisti^deprocesare al eului. Prin intermediul acestuia| tuale:apreciaza toateexperientele vietii si le percepe pe fiecare In
un "eu" separat este legat ca prTrTmagie (in imaginatie) de ceva parte ca pe niste oportunitati de evolutie spirituala. Metoda prin
anume, deci de o anumita calitate, posesiune sau persoana. Dei careneputem elibera^de starn^sIsentmientele negative include
exemplu, un ceas este pur si simplu un obiect, dar odata ce avem: niste pasi foarte simpli, reusita ei depinzand de disponibilitatea si
drept de proprietate asupra lui, el capata o calitate unicasi| capacitateanoastra de a ne abandona.
82
83
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Pastreaza sentimentul si stai concentrat constant asupra lui| O intelegere gresita a evolutiei negarii poate fi implicata si
Constientizeaza faptul ca toata suferinta este provocata v i s a v i s d e i d e e a d e "Vid" sau "Neant". In timp ce "Vidul"
impotrivire. Suferinta pierderii izvoraste din atasare si di reprezinta o experienta spirituala irnpresionanta (calibreaza la
senzatia ca respectivul obiect ar fi special. nivelul 850), nu este totusi Stadiul Final care, de fapt, este cel al
Fii dispus sa fii absorbit de sentimentele tale, capituland| Totalitatii. Acest lucru apare dintr-o interpretare gresita a
fata lor fara sa_le^eyrti. Observa ca ele vin Tn valuri si invataturilor lui Buddha. "Vid" inseamna nonlinear si absenta
renuntarea m fata celor mai intense valuri tinde sa diminueze bricarui lucru sau linearitate. Dincolo de "Vid" se gaseste reali-
severitatea lor emotionala. tatea nonlineara, completa si suprema a Totalitatii. Experienta
Cere ajutorul lui Duninezeu si abandoneaza-ti vointa per-| subiectiva a Vidului, desi foarte impresionanta, este complet
sonala in fata Lui. (Este de un real ajutor sa citesti Psalmul 91 sau! diferitade Realitatea starii Prezentei Divinitatii ca Totalitate, ce
alte pasaje spirituale preferate). inelude caracteristica majora a Iubirii Infinite insesi (vezi capi-
f Fii dispussasuportisi_sasu^eri intregul proces_Daca nu iP lolull8).
vei opune rezistenta, se va elibera singur si va ajunge la un sfarsitJ
Desi in cazul uiiei pierderi suferinta este declansata de u3
eveniment specific, sentimentele dureroase ale atasarii apar din| Decizia
cauza mai multor surse de-a lungul timpului, iar m interiorjjM
personale este redusa de
putea exista mai multe decat s-a crezut initial. Astfel, fiecarg|
a intregii rea-
pierdere le_reprezinta defapt pe_toate celelalte, caciexperientaJI
litati aconditiei umane insesi, pe care o impartasim cu totii:
rezida in pierderea insasi si nu doar in evenimentul specific caref
In dQmeniul uman totu^este temporar^tranzitiv si evolutiv.
a dus la constientizarea ei. m
Nimic nu poate fi cu adevarat "posedat" sau "al meu". Toate
O importanta sursa dejrutere de-a lungul eliberarii de sentia
relatiile sunt temporare si arbitrare. Legalitatea permite doar uti-
mentele dureroase este reprezentata de identificarea_cu__toati|
umanitatea^ precum si de constientizarea faptului ca guferintaJi lizarea unor drepturi de control.
i Totul apartine lui Dumnezeu; in consecinta, tot ce este con-
este universala si innascuta in conditia umana si in evolutia euluiji
sideratcafiind "al meu" sau ca "apartinandu-mi" reprezinta o
conditie temporara, inclusiv corpul uman. Dominatia se refera
doarla control; e vorba de o dominatie care guverneaza, dar nu
Non-atasare versus detasare
^tapaneste.
Diferentierea lor este foarte importanta, iar esecul intelegenr r Toate proprietatile si relatiile trebuie vazute ca fiind o fonna
acesteia poate conduce la niari^reseH^rjirituale. "Detasarea" estei| de administrare. Obligatia priveste mai degraba responsabilitatea
alinierirdecat atasainentul sau implicarea.
un proces in desfasurare care, din nefericire, poate conduce la|
apatie, plafonare emotionala, lipsa a implicarii si indiferenta. Ea sel
poate manifesta si prin paswitate sau prin pierdejejjnteresuhii_rjen-^|
Atasati^va mai mult de pjJagrpii decat de_oameni^_obi_ecte,
9^d^i_^usituatiitran^itorii. Nivelele calibrate ale
o
tru viata. In cadrul invataturilor spirituale exista unele nem|elegeri| constiir4ei sunt indicatoareale principiilor ce pot fi^ asociate
referitoare la ideea ca si iubirea poate reprezenta un atasarnent, acest| acesteia, deterininand nivelul si "campul de atractie general al
lucru fiind insa o conceptie gresita, deoarece iubirea este un aspect1 constiintei, prin intermediul caruia totul este ordonat si influ-
alDiyinitatii; posesivitatea este un aspect al eului. entat.

84 85
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Traiti cu demnitai^sj_^curaj^ Aceasta atitudine invoc&s Element Clasa Atribut abstract


"Puterea" nevazuta prin intermediul careia supravietuieste totuL -Bani Buiiuri Supravi etuire
Acceptati faptul ca pjerderea^jipjMsi suferinta reprezinta urf ,Bogatie Mijloace Importanta, prestigiu,
proces normal si, prin urmare, confort
Acceptati faptul ca orice fiinta sensibila traieste prin Iubit/ Iubita Relatie Sex, mandrie,
credinta. In ciuda pretentiilor naive ce reclama contrariul, toti securitate, cornpanie
^amejiii_JrJie^c_ejicJu^rvjpe^ _ singura Ruda Famile, Tribal Identitate de grup
intrebare ce se poate pune priveste obiectul acestei credinte;! Automobil Posesiune Transport, practic,
Credinta poate fi pozitionata in iluzoriu, in intelect, ratiune; confort, statut
stiinta, progres, putere politica sau lumeasca, satisfactiile eului,' -. Titlu Supravietuire Mandrie, Statut
placere, bogatie sau speranta (exemplu: "maine"). Casa Habitat Convenienta, asigu-
rarea supravietuirii
Toate aceste credinte sunt bazate pe supozitii care pot fi puse Lux Posesiune Confort, mandrie, statut
in umbra in orice moment, deoarece sunt fragile. Chiar si Slujba Economic Supravietuire, statut,
ipoteticul "necredincios" sau scepticul traiesc prin credinta in indenianare
propriul intelect, care reprezinta "realitatea". In Prezenta propriu Tinerete Oporrunitate, Viitor deschis, vigoare,
zisa a Realitatii Infinite, toate aceste preterrtii dispar, la fel cum invatare atractie
dispar si toate opiniile acestui sine care crede m ceva. Realitatea Partener Personal Cornpanie, ajutor,
se auto-confirma in virtutea de a fi o Identitate, m cadrul careia afectiune, iubire
dispare natura dualista a tuturor credintelor. Parinte Relatie Familie/identitate de
grup, trecutul
Copil Relatie Dragoste, potential
Eliberarea de Durere (si totodata de Dorinta) viitor, rol parental
Sanatate Fizic/viata Supravietuirea ca trup
Valoarea sau pretul dorin^lor arata faptul ca acestea au o^ "Valori" Posesiune Sentiment, "al meu",
importanta simbolica sau generata la nivel de clasa. Capacitatea familiaritate
de a vedea dincolo de particularitatile lor faciliteaza retragerea "Necesitati" Posesiune Convenienta
atasamentelor si atenueaza, prin urmare, deopotriva intensitatea
cu care se manifesta dorinta si msemnatatea pierderii. Fiecare Renuntarea la atasamente este usurata prin aprecierea faptu-
"lucru", persoana sau element considerat a fi important este apre- lui ca"valoarea" reprezinta o suprapunerecare depinde de o sem-
ciat doar in virtutea reprezentarii sale asupra unei caracteristici nificatie abstracta precum si de ceea ce simbolizeaza un atribut
mai abstracte. Suferinta mcercata in momentul unei pierderi n sau unlucru. Astfel, vom descoperi ca o anumita pierdere sau un
este astfel cauzata de anumite particularitati, ci de un cJmp d castig pot fi compensate prirj^subitoirjegL_ uri echivalent din
atractie alconstiintei, a carei reprezentare simbolica este.^ecarel
"lucru" reflecta caracteristici abstracte care pot fi clasificate prin Unele forme de suferinta au de-a face cu pierderea reala sau
intermediul unor nivele progresive de abstractizare. imaginaraa atributelorpersonale, cum ar fi tineretea, puterea fi-
zica, sanatatea sau chiar cu oportunitatile pierdute sau regretul
86 87
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

pentru preocuparile zadarnice, esecurile din trecut sau alegerile Dualitatile durerii/suferintei
nefericite. Suferinta pentru^ erprile sau deciziil^gresite din trecut
serezolva prin intermediul recontextualizari_i ca parte a procesu- Iii timp ce anumite grade de suferinta sunt inevitabile in tim-
lui de invatare nuniit "a fl oni". Regretul este, de asemenea, o con- pul" yietii, suferinta cronica necesita renuntarea la
secinta a transformarii realitatii in ipotetic, de exemplu "ar fl tre- pozitionalitatile duale pe care se bazeaza ea, manifestaiid aceasta
buit", "as fl putut" sau "daca as fl ales diferit" etc. Acestea includ atitudine pe terinen lung sau ca pe un stadiu prevalent al
si iluzia ca decizia ipotetic "niai buna" ar fl generat un avantaj sau constiintei.
o fericire mai niare. Acej3te presupuneri_jgnQra si faptul ca
5
Q
si ca asupra alegerilor
actioneaza igfluente karmice necunoscute, atat negative, cat si
Dualitatile durerii

pozitive. Exista o eroare inerenta in aflrmatia ca "as fl putut" saui Atractie Aversiune
"ar fl trebuit" deoarece, in realitate, daca cineva "ar fl putut"^ A trai in trecut A trai in prezent
intr-adevar sa faca ceva, atunci in mod evident "ar fi facut", daca? A anula A accepta
toate conditiile erau favorabile unei alegeri mai bune. A te revolta impotriva A accepta limitarile Karmei
,Cpjnpjisiunea^pentru sine precum si natura vietii umaneJ lui Dumnezeu
insasi fayprizeaza procesul de vindecare. Suferinta este o con-5 Speranta de schimbare Abandonare
secinta a agatarifde perceptiile anterloare. Exista un beneficiul Pierdere Oportunitate
major in decizia de a^te^rededica prezentului si de a te concentra| Refuz, negare Trecere
asupra lui fara a face judecati de valoare sau presupuneri| Manie, resentiment Acceptare
inspaimantatoare despre viitor. Daca nu este impiedicat, psihicu^ Autoinvinovatire Acceptarea limitelor
uman se dovedeste creativ si inventiv. Fiecare nivel al constiintei| Ate simti golit A pune in loc valori noi
are propriile lui probleme innascute, dar si solutiile concordante.;i A micsora A compensa
Dorinta de a schimba trecutul, desi de inteles, e insa zadarnica si| Fericirea vazuta in exterior Perceptie interioara
ne orbeste in fata oportunitatilor prezentului. O limitare intr-un| asupra fericirii
Rezistenta Transcedenta
donieniu al vietii reprezinta simultan deschiderea spre oportu-|
A te intoarce in timp A accepta optiuiiea
nitati si optiuni in alte domenii. Pjerderea indreapta adesea o per-
Emotionalizare Minimizare
| A cauta simpatia Satisfacut cu sinele
reevaluarea bunurilor si alegerilor evitate anterior. Astfel3
A evita, a controla A accepta, depasi
pierderea poate fl transfbrmata in proflt, ca un imbold pentni|
Pierderea considerata Pierderea considerata
cresterea si evolutia spirituala. Este insa necesar un anumit timp!
permanenta temporara
pentru a ajunge la concluzia ca o_^pierdere poate fl chiar o|
Sursa fericirii in exterior Sursa fericirii in iiiterior
"binecuvantare sub acop_erire". Refuzul acestei oportunitati con-| ; De neinlocuit Viitor optimist
duce la amaraciune si la o involutie a valorii intrinseci a vietii>l
Viata plina de probleme Viata plina de solutii
Acceptarea vicisitudinilor vietii umane conduce la o mai mare? Amaraciune Credinta si speranta
intelegere si compasiune.
Iubirea reprezinta
sonala lui Dumnezeu si de a reevalua scopul general al darului vietii.
88 89
CAPITOLUL 5

Frica
(nivel calibrat 100)

Introducere
La nivelul 100 avem la dispozitie niai multa energie. Frica sau
pericolul-j>unt sanatoase. Frica guverneaza o niare parte a lumii:
frica de dusmani, frica de batranete sau moarte, tearna de a fi respins
si o multitudine de alte sentimente de frica motivate social constitu-
iedeclahsatorii primari ai mofrvatiei in vietile multor oameni.
Din perspectiva acestui nivel, Jumea - plina de capcane si
amenintari - pare sa se afle la cheremul hazardului. Frica e unul din-
tre instrumentele de control preferate de agentme opresive totalitare
si de manipulatorii knportanti. Proliferarea temerilor este la fel de
nelimitatacaimaginatiaumana; odataajunsi mghearele fricii, chiar
|icele mai inocente evenirnente ne-o alimenteaza. Frica devine
bbsesivasi poate lua orice forma. Teama de a pierde o relatie con-
duce la geloziesi la un nivel cronic de stress. O gandire marcata de
frica poate cauza paranoia sau aparitia structurilor neurotice defen-
sive. Deasemenea, pentru ca este si contagioasa, Frica poate deveni
.un trendsocial dominant.
Ericalimiteaza dezvoltarea personalitatii si favorizeaza
inhibitiile.Deoarece_estenevoie de energie pentru a depasi Fric_a,
ceiaflati subimperiul ei nu_pot atingeun.jaiveT:cnaLinalt daca nu_
i. Astfel, cel temator, pentru a se elibera de sub robia
va cauta lideri puternici, ce par ca si-au inviiis propriile
temeri.
Frica este o emotie, dar ca stil de viata e limitativa. Teama rea-
Usta sau precautia servesc supravietuirii m contrast cu teama
irationala, ce indica probleme psihologice si intrapsihice. Teama
91

::L_.
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
.

utila din punct de vedere social este un comportament acceptat si; ; W D m p u n c t de vedere evolutiv se poate vedea ca viata umana
normal, ce se exprima in aproape fiecare domeniu al vietii, de la; incepe printr-o experimentare a fricii suferita de cppjiul inic (teama
incuierea usilor si alarmele Tinpotriva incendiilor, pana la sanatate si deTffi luat de langa mama sa, respectiv de a o pierde). Frica se con-
obiceiuri alimentare, fara a omite mtreaga structura financiara a tinua de-a lungul vietii si cubnineaza, in final, cu|eama resimtita in
societatii. In plus, ea reprezinta un punct de interes al mass-mediei,; fa^jmortii insasi, la care se adauga frica de necunoscut. In cadrul
deoarece joaca un rol major in afacerile umane (niai ales mJ unei vieti normale, frica este contrabalansata de nenumarate
supravietuire). rrianevre si compensatii defensive ce fac viata tolerabila si chiar pla-
Din punct de vedere evolutiv, frica apare ca un reziduu a3| cuta.Totusi, exista si unele frici inexplicabile, printre care se
supravietuirii animale care la oarneni a progresat prin capacitatea de| riumara cele de accidente si evenimente catastrofice.
cognitie in expresii ce au sens, inclusiv in abstractiune. Cercetarile au indicat faptul ca alinierea religioasa/spirituala cu
Capacitatea de_aanaliza si abstractiza^ percepJia timpului, pre- credintaare capacitatea de a reduce nivelul general al fricii. Energia
cum si conceptiile despre viitor ofera o varietate nesfarsita de conditiil spiritualaschimba dominatia creierului cu un sistem mai pozitiv,
(reale sau imaginare) asupra carora poate fi proiectata frica. Astfel,| prin care hormonii de stres sunt mlocuiti de eiidorfine, serotonine si
multiplicitatea fricilor se propaga la nesfarsit prin mecanismul irna- alti neurotransmitatori.
ginatiei si al fanteziei. In vreme ce vmqv^^m^msinea_|i^j;egret
reprezinta trecutul, jrica e o anticiparejpcalizata asupra viitorului.
Deoarece rnecanisrnul primordial al frreii este de_origine Frica patologica / clinica
amimala (fiind esential pentru supravietuire) el este inglobat in|
structura si fiziologia creierului urnan (vezi scherna functionarii^ Gradele clinice ale fricii sunt exprimate prin tulburari de
creierului din capitolul 9). De asemenea, frica se confunda cu teE anxietate (neliniste) ce includ fobiile, tulburarile de stres post-
manifestata in fata simptomelor emotionale si fiziologice ale fricii traumatice, inhibitiile sau excesele mecanismelor compensatorii
insesi. Acestea pot rezulta din aptitudini din adaptare, dar candJ (cum ar fi,de exemplu, retragerea in sine, dependenta sau adictia
scapa de sub control pot escalada in panica paralizanta. de anumitesubstante). Utilizarea pe scara larga a tranchilizan-
Desi frica adauga o serie de mijloace de siguranta intretesute telbr si a alcoolului atesta problema disconfortului si anxietatii
in toate aspectele vietii obisnuite, fluctuatiile sale operationale sunt excesive, care includ, de asemenea, unii factori genetici sau de
acceptate ca normale. Ca mod predominant de comportament frica mostenire individuala si de grup. Ca raspuns la aceasta necesi-
este neconfortabila si reprezinta o frana ce limiteaza experimenta- tate,a aparuto intreaga varietate de modalitati de tratanient, ce
rea realitatii, generand astfel o scadere a nivelului de constiinta. includ deconditionarea, consilierea individuala sau in grup, pre-
Ca nivel predominant al constiintei (calibrat la valoarea 100), cum sinumeroase psihoterapii, inclusiv psihanaliza. Frica mor-
frica devine o limitare, o ^taresubiectiva si habituala de exrjectativa; bida mai sta si la baza altor dificultati psihologice cum ar fi tul-
ce poa^^^tp^proiectataasupra oricarui aspect^l vietii. Acest| burarile obsesiv - compulsive, ipohondria si isteria.
lucru determina hipertrofierea mecanismelor cerebrale de?'
supravietuire si genereaza un nivel ridicat de alerta al sistemului.
neurocerebral. Desi frica legata de contramasurile protectoare vine Depasirea fricii
in sprijinul supravietuirii, temerile nerealiste pot deveni paralizante
si, prin urmare, foarte nocive. Procesul de iesire din sentimentele negative este asemanator
eu celal recuperarii din alte stari si atitudini negative. In cadrul
92 93
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

acestui proces, temerile sunt lasate sa apara fara nicio rezistenta, solutii prin care se oferea salvarea si iertarea pacatelor. Acestea
energia lor emotionala fiind mfranta imediat ce apare. O astfel de includeau iertarea pacatelor prin spovedanie, penitenta,
tehnica simpla ar putea fi numita "Si ce urmeaza dupa asta?" In aeceptarea unui Mantuitor, instaurarea unei schimbari majore a
acest proces, se incepe cu o anumita frica si apoi se continua cu comportamentului, rugaciune si, m esenta, mcredintarea propriei
asumarea posibilitatii ca aceasta sa devina reala. De exemplu: vointe lui Dumnezeu.
"Mi-e teama sa nu-mi pierd slujba" Este util sa realizam ca tot ce inseamna viata, clipa cu clipa,
"Si ce urmeaza dupa asta?" sesprijina pe credinta, oricum s-ar numi aceasta. Nici chiarateii
"Dupa asta nu voi mai avea bani" nurenunta la credinta ca sistemul lor de valori e autentic si valid.
"Si ce urmeaza dupa asta?" In plus, trebuie spus ca cercetarea efectuata pe nivelurile calibrate
"Dupa asta vom fi dati afara din casa" aleconstiintei a probat validitatea celor rnai importante religii si
"Si ce urmeaza dupa asta?" sisterne spirituale ale lumii. (Adevdr versus Falsitate, 2005).
"Dupa asta vom fi vagabonzi" _Pacfia poate fi consecinta a^epjamc^ra^temluLinwitabil al_.
"Si ce urmeaza dupa asta?" vietii. Iar daca vor cerceta in profunzime, si scepticii pot observa
"Dupa asta nu vom avea bani pentru mancare si am putea c|valoarea intrinseca, fundamentala si ireductibila a vietii rezida
niuri de foame" m capacitatea de constienta, m constiinta si in substratul subiec-
"Si ce urmeaza dupa asta?" tivitatii. Fara constiinta, indivizii nici macar nu ar "sti" ca "stiu",
"Dupa asta ne imbolnavim si murim" si asa mai departe. astfel incat constiinta devine o constientizare apriori a existentei,
indiferent de continutul acesteia. Astfel, constiinta in sine poate
Pentru ca flecare consecinta a fricii este abandonata (si este fiacceptatacao realitate evidenta, fara a o mai justifica drept
posibil sa fie, pentru ca multi oameni au reusit acest lucru), corte- Piyina(asa eum recomanda Buddha). A "fi" este un lucru; dar a
giul de temeri se mcheie cu frica manifestata in fata mortii fizice; sti ca "esti", necesita, in mod evident, o calitate superioara.
insesi. Este insa interesant ca experientele "in apropierea mortii' Orice tip de frica reprezinta un produs al eului, operational
(near death experience) elimina ulterior orice teama de moartei pe un aiiumit stadiu evolutiv corelat cu dezvoltarea fizica. Viata
(chiar adevarata) in viata persoanei respective. Aproape toate fiintelor lipsite de senzatii continua prin intermediul mecanis-
temerile sociale, psihologice si fizice reprezinta doar extrapolari melorde proiectare si actualizare, care functioneaza m virtutea
inconstiente ale fricii de moarte, in care isi au, dealtfel, si izvorul.; campului de atractie predominant (de exemplu, coloniile de
Poate dura putin sau ore, zile sau chiar mai mult sa parcurgi corali). Dar, odata cu constientizarea evolutionista a existentei,
intreaga lista de orori. In final, cand _ aparesi un "eu" care se separa de clasa animala. Astfel, frica
_Jasata in seama lui Dunmezeu,_esen^aWicn se topeste. Abandonul apareconcomitent cu optiunea si constientizarea consecintelor.
final declanseazain"^nod evident contexfualizarea Divinitatii, iar Easepropaga in individ prin rezistenta si se retrage odata cu
mcredintarea vietii fizice lui Dumnezeu pune in discutie si ulti- acceptarea, care poate fl facilitata prin restructurarea fricii, in asa
mul noian de temeri, cele legate de Destin si de un Dumnezeu fel incataceasta sa fie perceputa ca un beneficiu.
punitiv ilustrat astfel de legendele si reprezentarile antropomor-- La o analiza mai atenta, observam ca in afara continutului ei,
fice. Este util sa ne reamintim ca daca Dumnezeu nu ar fr! ne este teama de frica insasi pentru ca reprezinta o reactie fizio-
Atoatemilostiv, probabil ca azi nu am mai fi nici macar in viata.; logica,emotionala si experientiala neplacuta. Acest lucru sta la
Chiar si sistemele de credinta primitive, ce postulau exis- baza celebrului citat al presedintelui Roosevelt "Nu avem de
tenta unei diviiiitati geloase si razbunatoare prevedeau o serie de1 ce s a n e f i e frica decat de frica insasi". De aceea7Tntrafafea
94 95
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

sentimentului de frica, concomitenta flzica trebuie acceptata notatca toate cercetarile asupra activitatii cerebrale arata cum
non-rezistenta. In acest fel, senzatiile msele mceteaza (senzatii de i'| creierul unui copil nu poate face distinctia intre realitate si
greata in stomac, tremur muscular, transpiratie, puls accelerat,:s| violentatelevizata (Lohinann, 2004). Adultilor le plac filmele de
etc.), iar frica poate firedusa doar la aspectul ei fizic. groaza pentru ca au capacitatea sa controleze procesul de insta-
Din punct de vedere clinic, sentimentul de frica poate f i j lare a fricii prin distantarea prudenta caracteristica spectatorului.
depasit destul de usor in starea de hipnoza. O metoda terapeutica 1 T6tusi,aceasta capacitate imaginativa a mintii umane poate fi uti-
este ca persoana care sufera de frica sa invete auto-hipnoza, o:j lizata terapeutic in programe de desensibilizare prin intermediul
tehnica relativ simpla ce poate f! insusita cu usurinta Tn cadrul3 tehnicilor "virtuale".
unei singure sedinte. Auto-hipnoza mai este si un instrurnent Frica are tendinta de a se auto-consolida si constituie o
reamintire si regresie in viata anterioara. Scepticismul se mentinefij| piedicain calea dezvoltarii competentelor de adaptare. Frica de
pana cand respectiva experienta din viata trecuta mcepe sa salj| esec are ca rezultat aparitia unor inhibitii si scade increderea
deruleze, permitand elementelor principale sa iasa la iveala si.l sociala. Teama de dezaprobare sociala conduce la retragere in
astfel, sa aduca multa alinare. Frica poate fi convertita in previ- sinesi saracie emotionala. Cat priveste negarea sentimentului de
ziuni si calcule rationale, care pot genera o prezervare a vietii frica, eapoate avea un rezultat contrar, manifestat printr-o supra-
fara niciun apel la emotiile asociate sentimentului de frica. Cac compensare sub forma de bravada sau comportament inutil
poate aparea o dependenta fata de emotiile pe care le generea: riseant. ;>
frica si melodrama imaginara asociata.
Cercetarea constiintei a dezvaluit ca programarea precisa
mortii fizice este stabilita chiar in momentul nasterii - si anume Frica si evolutia spirituala
nu "cum" vom muri, ci "cand". (Asertiune calibrata ca a
varata). Este util sa ne dam seama ca individul este linear si, Imj^Hristos aspus caJrica este ultimul obstacjaLcaretrebuie
consecinta, limitat, in vreme ce Sinele este non-linear si nelimi ^ _ _ _ ' _ - - Din perspectiva studiilor efectuate asupra constiintei si
tat. La fel de util e sa intelegem ca moartea reala propriu-zisa evolutiei acesteia, orice sentiment de frica este un produsaJ per-
este posibila, pentru ca viata poate fi doar mutata dintr-o di sisten|eieului si alesecului acestuiade a-si abandona suverani-.
siune in alta, dar nu poate sa dispara cu desavarsire. Doar recep- tatea in maiiiile lui._D.umnezeu. Abandonarea activa in voia
taculul vietii este linear, nu si sursa acesteia, pentru ca viata si bomnurularelbc prin alegere si constituie un agtdeyojnta_foarte
Sursa ei sunt non-lineare si prin urmare nu depind de timpsi diferitdepasivitate, apatie sau resemnare. A^alege in mod
dimensiune. 'onftient &lin^rea^cu_D^kntatea ^i^Adevarul e unact^datafoFde
Eliminarea fricii reclama subjugarea imaginatiei care isi a >utere, care transfera identitatea de la sinele personal la Sine, si
originea in copilarie, atunci cand diferentierea iiitre realitate si care afe drept rezultat cresterea increderii, curajului si demnitatii
fantezie nu este inca bine dezvoltata. Astfel, in copilarie, ima- umane in dauna teiidintelor de auto-degradare sau auto-deni-
ginile infricosatoare si emotionale exista in imaginatia noastrasi grare. Abandonarea totala aduce pacea; abandonarea partiala sau
nu sunt supuse controlului. Ele se pot transforma in superstitii si| cbSditionata implica indoieli fara sfarsit.
imagini infricosatoare, consolidate prin basme si programan Atuncicand eul /sinele e abandonat progresiv, el se dizolva
mass-mediei. Desenele animate contin de obicei o multitudine d< sieste inlocuit de Sinele vesnic si auto-radiant, care sterge orice
imagini si productii grafice inspaimantatoare, constituind in fel urmade indoiala,pentru totdeauna. Aceeasi experienta se petrece
acesta o sursa frecventa de spaime pentru copii. Este important de siin cazul persoanelor care au trait o experienta in apropierea
96 97
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

raortii sau acelora care detin o constiinta avansata si care au tra-l limitarilor/ignorantei suiit contrabalansate de Iertarea, Iubirea si
versat intelegeri transfbrmatoare. Studiile efectuate asupra1 Compasiunea Diviiia.
constiintei confirma faptul ca moartea nu este nici macar o posi-> Din studiile efctuate asupra constiintei reiese clar ca soarta
bilitate. Viata este sustinuta de Sursa ei eterna, de care nu poatel sufletului reprezinta mai degraba consecinta alegerilor si decizi-
fl separata. Ceea ce este linear, circumscris si limitat in timpi ilor flecaruia dintre noi decat razbunarea unei divinitati
capata existenta in virtutea a ceea ce este etern si non-linearJ manioase. Astfel ca, asemenea unui dop de pluta care pluteste pe
(Aceasta afirmatie calibreaza la nivelul 1.000). mare si care se ridica in acord cu propria sa capacitate de flota-
bilitate, sau a piliturii de fier care se deplaseaza automat intr-un
camp magnetic universal, asa si flecare spirit isi determina pro-
Frica si religia pria pozitie evolutiva in contextul non-linear al campului inflnit
al constiinfei.
Frica apare prin constieiitizarea consecintelor viitoare ai Justitia divina este innascuta si independenta, aparand ca o
pacatelor, erorilor si abaterilor noastre de la morala, care pot consecinta a Creatiei insasi. In plus, omniprezenta generala a
ternporare sau pe termen lung. Exista o teama fata de Judeca; Totalitatii include permanent optiuni de salvare. Dreptatea lui
Divina, ca si fata de reprezentarea antropomorfica a un; Dumnezeu este astfel perfecta, pentru ca permite atat o libertate
Dumnezeu suparat sau chiar razbunator. Cu cat viziunea despJ deplina, cat si posibilitatea evolutiei constiintei si a constien-
Dumnezeu este mai primitiva, cu atat mai inspaimantatoare sun1 tizarii spirituale. (Cele de mai sus calibreaza la nivelul 945; prin
si imaginile. Sentimentele de frica sunt asociate si cornbinate contrast, reprezentarile antropomorflce ale lui Dumnezeu cali-
vinovatia si cu spectrul pedepsei - sau chiar al Iadului msusi. breaza abia la nivelul 75).
Toate acestea sunt arnplificate prin sistemele de credinta mitolo-:
gice, care devin parte integranta din cultura respectiva.
Dualitatile Fricii
teama_de Doimnezeu. In mod traditional, ornul este desc:
ambiguu, ca flind deopotriva inocent prin ignoranta ("nu stiu ce Frica este m primul rand un mecanism de supravietuire, care
fac") si vinovat prin instinctele animalice ale eului. Ignoranta este facepartedin procesul de evolutie al eului inca de la formele cele
intrinseca structurii si limitelor eului / mintii dualiste care, din cauza mai primitive de viata animala. Exista o teama realista pe termen
dezvoltarii sale limitate, nu poate sa discearna intre aparenta si scurt, ce se gaseste in contrast cu frica devenita nivel fundamen-
esenta. Astfel, m absenta unui Mantuitor, Avatar sau Mare Invatatoi ^a3^Hominant al constiintei. Sentimentele de frica apar_devrerne
umanitatea s-ar afla intr-un iTiare dezavantaj . Chiar si religiile inse ;lajopiIulmicsi
le tind sa fie in conflict, exceptand principiul monoteismului. tracjtfatgjdje_un simtamant compJel^le_siguranta. Pentru a ne simti
consecinta, fiinta umana se afla m conflict, expusa riscului, si pra confortabil in raport cu viata, trebuie sa depasim mai intai Senti-
tentatiilor care viii atat din interior, cat si din exterior. mentele irationale de teama care apar ca rezultat al numeroaselor
Religiile iudeo-crestina si islamica ofera solutii pen pozitionalitati ale eului.
izbavire si mantuire, in timp ce budismul si hinduism
accentueaza evolutia spirituala de la limitele eului linear la
nivelurile non-lineare mai inalte ale identiflcarii spirituale.
Oricare ar fl contextualizarea, consecintele pacatelor/rataciriloK
98 99
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Dualitatile Fricii CAPITOLUL 6

Atractie Aversiune -| i
Emotia pericolului Sa-ti pastrezi "sangele rece'l
Panica, reactii exagerate Autocontrol ^"3 Dorinta
Dramatizare Actioneaza cu calm | (Nivel calibrat 125)
Accentuare Deprimare |
Castigarea atentiei, a ajutorului Independenta 'i
Supravietuire Incredere m Durnnezeu |
Protectie Ratacire, pierdere 9 Introducere
Control Abandonare 'j
Emotionalitate Gandire lucida La acest nivel aveni de-a face cu inca si mai multa energie.
Exagerare Minimizare s Dorinta rnotiveaza rnulte domenii ale activitatii urnane, printre
A-ti imagina A ramane rational ,j care sieconomia. Cei din sfera_publicitatiL apasa pe aceasta
Proiectare in viitor Traire in prezent | coardapentrua nepr6grama cu dorinteJegatejde_rjomirile noas-
A prolifera A suprima imaginatia | tre instinctuale. Dorinta e cea care nefacejsa depunemjriari^fpr-
A-ti observa dusmanii A cauta siguranta ,- turi pentru a ne atinge obiectivele sau pentru a obtine anurnite
Rezista, apara-te, evita Accepta .l recornpense. Dorinta de bani, prestigiu sau putere e cea care con-
Elaboreaza, escaladeaza Redu-ti perceptiile t duce vietile multora dintre cei ce au reusit sa invinga Teama ca
Ancoreaza Descurca-te ieit-motiv al vietii.
A justifica A privi realist 1 ^Deasemenea, Dorinta constituie nivelul patimilor si al
A proiecta cauze A-ti asuma responsabilitate^ ^dependentei (si nu de putine ori, la acest nivel, dorinta devine
Concentrare asupra trupului Concentrare asupra chiar mai importanta decat viata). Victirna Dorintei poate fi
|
spiritului inconstienta cu privire la fundamentul motivelor sale. Unii
Moarte Viata vazuta ca fiind eterna oameni devin dependenti de dorinta de atenjie si-i conduc pe
Perspectiva fizica asupra vietii Spiritualitatea privita ceilalti prin pretentiile lor. Cat priveste dorinta de a recunoagte si
ca realitate | aacceptasexul, aceasta a produs o uriasa industrie cosmetica si
Pierderea tineretii, Sursa fericirii considerata | demoda.
banilor, averii a fi intrinseca l D6rinta are de-a face cu acurmjlaxg^siJacorma. Dar - pentru
Pierderea iubirii altora Sinele ca Sursa ca e un camp energetic m miscare - ^orirj^a e insatiabiM, astfel
A depinde de propria persoana A avea Jnceredere mcat satisfacerea unei dorinte este imediat mlocuita de o alta
in Durnnezeu, Sine | dorinta nesatisfacuta, pentru altceva. Iata de ce multimilionarii
fanian obsedati de dorinta de a castiga tot mai multi bani.
timodevident, Dorinta e un stadiu mult mai malt decat
Apatia sau Durerea. JPentru a "primi" trebuie sa ai mai intai ener-
tgiadea"d6ri". Televiziunea are o influenta majora asupra
100 101
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R.Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

multor oameni, carora le iiioculeaza si le intretine dorintele pan8 tiatologiceale dorintei sunt bine cunoscute in societate drept o
la gradul in care depasesc Apatia si incep s a c a u t e o viata rna cautarepermanenta A& relatii, sex^ rnaterialism^j,cumulari si
buna. Dorinta ne poate aduce pe drumul intelegerii. Ea poate ^gSg^^iferT^arpriveste dorinta_^ontinua pentru aprobare, ea
asadar, o trambulina spre nivelele mai inalte ale constiintei. donduce la comportarnente care "sa faca placere" oamenilor, deci
laoatitudine supusa si servila. In fine,^iorin|a_sociala este, ade-
sea orecompensa pentru mdoiala si lipsa de incredere m noi
Tablou Clinic insine, precum si de necesitatea constanta de a ne furniza surse
externe de placere.
Dorintecjpnstructiva_are ca rezultat indeplinirea optiunilorl Expresiile s6ciale ale nevoilor si dorintei se pot atasa de con-
prin intermediul ratiunii si vointei, acestea infLuentand niveli cepteexterne, pozitii politice, precum si denecesitatea controlarii
general al constiintei. Astfel, dprinta poate fi inlocuita de alg| ceIprlalti invederea satisfacerii sentimentelor doritc de impor-
jd_decizie^ tantasiatentie publica.Astfel, dorinta si neypia sunt peste
DezavantajuldQrintei este exprimat prin calitatea sa obliga masuradenarcisiste, desi aparent repfezinta niste pozitionalitati
tprie,, care poate conduce la pasiune si tanjire constanta. Atunc /siexpresii sociale altruiste. Dorinta sociala mai exprima si unele
cand este amplificata de emotionalitate, dorinta poate fi exper trasaturi de personalitate caracterizate prin manipulare,
mentata chiar ca "nevoie". Consecinta unei vietide anxietate competitie, precum si cautare a statutului.
nesfarsite cautari cu privire la achizitionarea sursekjrexterne
artificiale de satisfactie rezida intr-o expunere crescuta la frica de
Dorinta siEul
Din perspectiva evolutionista, _originea_mpdelului si meca
nismului dorintei merge pana la primeJefjojTgn^_de_yiata animalaj Datoritaoriginii sale evolutioniste, eul isi dezvoltaJrynctia_
carora le lipsea_o_ resursainterna deenergie si care, din ace achizitiva de ^a_dob^ridi", caci aceasta este necesara din punct de
motiv, trebuia cautata in^x^ri^JL^rmjncercarjLsi^res^eh'. Astfel vederebiologic pentru supravietuire. Astfel, sursa satisfactiei
necesitatile si dorintele au devenit strans legate de supravietuinfi estelocalizata ca flind "undeva in exterior", desi adevarata sursa
si frica. In fiinta umana, dorintele au capatat fomia elaborataap a placerii rezida intr-un mecanism cerebral intern, pe care
expresiilor sociale si abstracte si au avut ca rezultat cautarea achizitionarea unui "lucm dorit" doar il declanseaza. In expresi-
imperativa sau chiar recurgerea la unele comportamente cu graJj ilelorcelernai blande, dorintele eului se indreapta spre asigu-
ridicat de risc. rareahranei sociale si emotionale, asa cum se intampla in cadrul
/ Poftele pot fi generate permanent de esecul mecaiiismului d( familiei, altribului sau al haitei. Spcializarea are ca rezultat mpti-
( satisfactie interioara, care face ca ele sa nu fie niciodata su ^yatiadeadomina, controla si atrage. In cazul fiintei umane, aces-
V ciente, atingerea lor devenind un stil de viata continuat 1; tea se exprima social prin cautarea statutului, a posesiunilor si a
nesfarsit. Dorinta/lipsa este o ramificatie a instinctului origin; uhuistildeviatacompetitiv, care conduce la gelozie si invidie.
de foame/sete, care poate constitui un element automat c Problerna de baza a acestui nivel de constiinta rezida injen-
declanseaza modelul comportamental de frustrare cronica. In tef^ jimentul intern aM^ipsei care^se transforrnamjggnauItun^recrp-
minologia ezoterica traditionala, jipsa si dorinta sunt localizati _gica, sentimente de insatisfkctie si un cpmportament definit de
din punct de vedere energetic in ahakra plexului solar, de unde si permanente cautari. Vulnerabilitatea doriiitelor eului consta in
expresia ca o persoana "este condusa de plexul solar". Formele ipoteza acestuia ca implinirea depinde de achizitia unor surse
1O2 103

I
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei E>avid. R. HaM/kins - Transcenderea nivelurilor constiintei

externe. Nevoia exagerata are ca rezultat o supraestimare a cir conditie se mai numeste si "narcjsjsm rnesiamc_malign' pentru
cumstantelor exterioare si a importantei lor nerealiste. AstfeJtS ca,inesenta,acest euneevoluat il invidiaza si-l urasteTn secret
dorinta conduce la aviditate, frustrare si anxietate, precum si "" peDunmezeu, considerandu-l un rival. Inteligent, eul isi exprima
lacomie, zgarcenie si nevoia cronica de a achizitiona. grandoarea interioara cautand sa ia locul Divinitatii, declarand ca
Problema Dorintei este legata de inclinatia eului de a proie elinsusi este Dumnezeu (Nero, Cezar, etc.) sau pretinzand ca
ta tot felul de elemente speciale asupra obiectelor, persoanelo reprezinta o autoritate Divina speciala, predestinata, si deci,
sau calitatilor percepute. Astfel, persoana, calitatea sau obiectui: autorizata de Divinitate.
dorit devin exacerbate, romantate, si impodobite cu stralucirea Uzurparea divinitatii se poate vedea in expunerile publice
unor atribute magice exagerate (asa cum se descrie in bine- despotice ale "marelui conducator", etc., care se asteapta cu sin-
cunoscuta carte Glamour: A world Problem - Bailey, 1950). In ceritate sa fie venerat. Potentatii au nevoie de plecaciuni si plo-
acest fel, eul devine infatuat si "plin" de propriile sale proiectii,- coniri, dupa cum se asteapta sa primeasca numele de
lucru facilitat de energia specifica stralucirii. Acest lucru confera donrn/stapan/ suyeran. Regii au domnit in virtutea dreptului
obiectului, persoanei ori calitatii dorite o aura magica si seduca^ divin, de pe un tron asezat intotdeauna mai sus decat scaunul
toare, de care putini oameni isi dau seama ca, de fapt, reprezinta! oricarui alt om. Tronul insusi simbolizeaza pretentia la suverani-
doar o iluzie (de exemplu: pasiunile inflacarate ale adolescentei).: tate, laputere nelimitata si la "dreptul divin al regilor".
Dorinta amplificata pana la hipertrofiere devine pasiunea Paradoxul acestor pretentii mesianice ale conducatorilor
care sfideaza rationalitatea. In clipa cand prorrn"siunea magica si lumii este ca, de-a lungul timpurilor, putini dintre ei au mentinut
iluzorie se dizolva in realitate, apare un sentiment de amaraciune: un nivel calibrat destul de inalt pentru a indica adevarata putere
sau pierdere. Mass^gie_dia. este specializata in a da p_aura intrinseca. In locul acesteia, ei s-au bazat intotdeauna pe forta
stralucire atat produselor, cat si diverselor personalitati, astfel (arme, politie secreta, armata si terorism).
"prezentarea" este mult mai importanta decat realitatea de la car<
se porneste. Astfel, publicitatea pe care o face media reprezin
un factor major si o industrie foarte influenta. ("Orice publicitat Dezavantajele Dorintei:
este mai buna decat niciuna"). Acest lucru conduce la aparitia5 Frustrarea, Invidia si Gelozia
unei dorinte nesfarsite de a sta in lumina reflectoarelor, pentru
una dintre fascinatiile eului rezida in captarea atentiei. Eul este Sentimentul ca ceva lipseste in interior si stradania de a
eroul principal m filmul interior al vietii fiecaruia dintre noi.f conipensaaceasta lipsa prin manifestari exterioare conduce la
Nglinigtea,^jjixietatea interna a eului in legatura c aparitiaunei presiuni sociale exprimate prin goana dupa sim-
indeplinirea nevoilor sale proiectate conduce la aparitia un boluri ale importantei, prestigiu, rang, atentie publica, populari-
dorinteinsatiabile dej>utere si control asupra altora, care,i tatesialtelede acest gen. Aceste dorinte conduc la rivalitati, la
expresiile sale cele mai nipertrofiate, imbraca forma dictaturi cautarea staturului, a afinnarii sociale precum si la o nesfarsita
megalomaniei si grandomaniei narcisiste, care-si propunes dorinta de posesiuni, banii devenind un scop in sine. Dorinta de
domine intreaga lume. De-a lungul istoriei, sentimentul de fru a deveni "cineva" este contextualizata ca "element principal"
trare legat de neindeplinirea dorintelor egocentrice a condus dotat cu o superioritate implicita, ce confera atractie oricarui
furie, razbunare si chiar la uciderea a milioane de oameni lucrusimbolizat astfel. Sa mai spunem si ca aceasta abordare
novati. Aceasta este consecinta insatiabilitatii egocentrismuluiJ poate conduce de asemenea la unele comportamente extreme
transformata in barbarie si extremism militant totalitar. Aceastaij| menite castigarii notorietatii si atentiei din partea mass-media. O
1O4 105
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

sursa evidenta de dorinta pentru castigarea unui anumit statut Dorinta ca Dependenta
poate fi identificata si in rivalitatea dintre frati si surori, ori in ani|
de scoala, cand competitia si bunele rezultate erau recompensatei Satisjactia^repetitiya a ciclului dqrinta_- saturatie conduce la
Motivatia de a deveni "cineva" cu orice pret este conditia de baza 0bisnuinta, care, la indivizii vulnerabili se poate transforma in
pe care au invocat-o criminalii celebri (de exemplu, ucigasul lu! si dependenta. Aceasta escaladare se afla la
John Lennon). acelasi nivel cuj)orniriJ^jnstinctuale si poate chiar sa capete prio-
Tulburarile generate de dorintele neimplinite pot capatl ritate m fata instinctelor normale de supravietuire. Cand satisfa-
forme extreme si proportii patologice, cum se intampla in cazul: cerea dorintelor devine dominanta, inhibitia exercitata de ratiune
criniinalilor cronici sau a militantilor politici extremisti, care ajunge ineficienta si neoperabila, asa cum se observa in urmarirea
de-abia asteapta sa-si asume raspunderea pentru acte violente de actiunilor cu un grad mare de periculozitate care au o istorie mar-
extremisni, infricosatoare si grotesti, asteptand recunoastere pu-j cata de o rata mare de mortalitate (de exemplu, cucerirea
blica si atentia mass-mediei. O alta fornia a acestei tulburari G Everestului, caderea, intr-un butoi, in apele cascadei Niagara,
prezinta si ucigasul in serie, care lasa o semnatura si sfideazaj inregistrarea unui record de adancime in materie de scufundari,
ffetc.).Nicirnacar spectrul mortii pe care o poate aduce lava unui
autoritatile prin faima pe care o castiga. Nevoia obsesiva de aprcK
vulcan sau sufocarea in urma unei avalanse nu mai e suficient pen-
bare se extinde deopotriva asupra publicului, dar si asupra pro-
tru a controla dorinta insatiabila si fiorul de a flirta cu moartea, care
priei iniagini si se poate exprima prin perfectionism siambitie
apare si incazurile extreme ale criminalitatii (Bonnie si Clyde).
excesiva.
fii_. ciuda consecintelor^ foartegrave, dependenta ia locjj.!
ratkmii sial instinctului de conservare. Cat priveste mipulsul, el
revine repede_atuncicand apare si ocazia satisfacerii dorintei, asa
Dorinta ca Sclavie ;cumseintampla in cazul jocurilor de noroc, al pedofiliei, al
; dependentei de droguri si alcool, al criminalitatii, cleptomaniei,
Fericirea si satisfactia apar in urma indeplinirii dorintelor,'
sexualitatii, piromaniei, comportamentelor psihopate, tul-
iar esecul de a face acest lucru genereaza anxietate si tensiune.
burarilor de alimentatie, dependentei de cumparaturi, ca si in
Dependentele se instaureaza prin intermediul creierului (legat lai
cazulacumularilor extravagante si irationale - si asa mai departe.
inceputul evolutiei de simturi) si se manifesta fata de senzatiile
Cercetarile efectuate asupra neurochimiei creierului au
iiiterioare proprii sistemului de recompensa. Dependenta si dezvaluitcare dintre mecanismele genetice neurotransmitatoare
dorinta cronica reprezinta elaborarile umane ale mijloacelor carJ responsabile de domeniul dependentelor raspund interventiilor
genereaza raspunsul sperat din partea creierului (activitati, gan- ;farmaceutice. In general, toate dependentele _sunt_sunilare din
duri etc.). Iata de ce a spus Buddha ca principala sclavie a omu->! punct de vedere operational prin faptul ca declanseaza eliberarea
lui e cea fata de simturi. _jneurotransmitatorilor asociati cu placerea in creier. La baza, toate
Lacomia a fbst inclusa pe lista celor sapJ;ej3acate capitale diff dependentele reprezinta consecinta unei dependenje prjncjpai&,
cauza faptului ca induce o sclavie fata detrup sj_p^cerile acestu- cea fatade raspunsul deplacere^isusi, oricare ar fi mijlocul prin
ia, mancareasj^ sexul deveninddependentele^ cele mai Qb_isnuit care aeestaeste provocat. (O descoperire medicala recenta arata
Pe parcursul dezvoltarii civilizatiei, pe lista elementelor artifi| ca panasi medicamentele impotriva maladiei Parkinson pot
ciale de declansare a sistemului de recompensa a creierului s-av| provoca unele comportamente compulsive, cum ar fi atractia fata
mai adaugat alcoolul si drogurile. ^ejocurile de noroc, sex si cumparaturi. (Tanner, 2005)
106 107
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Aceste comportamente pot varia de la aranjamentele finan- vati sunt "extaziati". Conflictele pqUdce, religioasesi_JiLozpjlce
ciare rapace pana la violarea si uciderea in serie a copiilor dar, fnl dau atatadependenta, incat culturi si populatii intregi sunt con-
esenta, mecanismul lor fundamental este acelasi. Tipul particular damnate la moarte pentru pJa^ereajmajora_de a face lucrurile "asa
de cornportament._selecl;at este in acord cu influenta karmica- eurn trebuie" respectiv pentru a platij>pJlje.
genetijca, precum si cu factorii culturali care se reflecta in nivelul ^Daca^exemplele de i^iai sus sunt extrerne, trebuie spus ca
de constiinta a individului. Dependentele nu dispar prin cpn- acelasi mecanism de recompensa secreta deriva si din
secintele lpr nggajiye, oricat^fe^njazrice__ar^^acestea. Acesta incapatanare, resentimente, vinovatie, auto-incriininare, precum --
este si motivul pentru care ele nu pot fi intelese de oarnenij;i si oricat ar parea de bizar la prima vedere, chiar din suferinta.
qbisnuiti, care cqnsidera ca p peripada petrecutairiinchisoare vaj Alte forme mai sunt: vinovatia cronica, teinerile fara sfarsit,
descuraja^rirmriaJitatea. Datorita fortei compulsive, majoritatea obsesiile, impulsurile, precum si eternele "griji" ale vietii de zi cu
criminalilor recidivisti vor reveni la crima dupa doar cateva zile; zi. Chiar si infrangerea sau pierderea pot fi, in mod paradoxal,
de la iesirea din mchisoare, (dupa cum se poate observa mai ales:: receptionate ca recompense, ele dovedind cruzimea destinului.
la atacatorii de copii). Pozitiile eului se caracterizeaza prin_resp_mgerearesponsabilitatii_
-v
si proiectarea sentirnentului de vinovatie undeva "in exterior . La 1
t urma urmei, din aceasta isi castiga jeul energia necesara ^
Eul ca Dependenta existentei, eaci luiiilipseste placerea derivata dinenergia_spiri^
tuaK7Thflnal, recompensa pe careWprimeste eul rezida in faptul |
Daca intelegem dependenta, calea este deschisa spre ciTie substituie Divinitatii, mentinandu-si in acest fel suverani-
intelegerea tenacitatii eului. Sinele^ cauta placerea si devinej tatea si convingerea secreta ca el este insasi sursa vietii, deci
dependent de sentimentul primit de la diferitele pozitionalitati.J Dumnezeu.
Acest ciclu de reactii se consolideaza habitual, iar acest lucruj
conduce la un model cerebral dominant care supravietuieste in'
ciuda consecintelorn^g^tivecare_se^rasfrang asupra^propriei per-; Recuperarea din Dependentafata de Eu
soane ori aaltora. Laorigine, chiar si sags^factnie oferite de nega-'-
tivifate se datoreaza^ependentei. Aceasta explica narura cronica' In si prin sine, eul este incapabil sa-si depaseasca propriile
a patologiei sociale/spirituale/emotionale care a dominat civi-, neajunsuri, caci se gaseste m capcana circulara a salii oglinzilor.
lizatii mtregi, secole de-a randul. Chiar si in ziua de azi, aceasta; E u l n u v a reusi niciodata sa-si gaseasca salvarea prin propriile
dojiiirm._7^%^din__rjppjulatia lumii, pentru ca renuntarea'3 saleforte,cacinivelurile constiintei pot fi depasite numai prin
^ de placere trezirea energiei spirituale. Mecanismul salvarii trece prin vointa
de satisfactie. care solicita interventia Divinitatii.
Recompensa vaiiitatii este evidenta; recompensele lacomiei,f Eul devine"dorninanT^aurrnare a originii sale atavice,
ale dorintei de a achizitiona si ale grandomaniei sunt, de aserne- esentiala pentru supravietuirea primitiva. Pentru eu,^yrsau^_se
nea, clare. De secole mtregi, oamenii se cramponeaza de ura si^ iransfonTia in "am nevoie" si in"trebjiie__sa_arn''. Astfel, cautarea
cauta fara incetare, o justificare pentru asta. Colecjipriarii de; sa deyine frenetica si orice precautie poate fi spulberata in cele
jnjustitie abunda - la fel si martirii, intrigantii, sa3^u, patru zari, Iata. de ce, dorintele pot fi escaladate pana la obsesie,
masochistii, perdantii - ca si demagogii si tiranii de toate felurile. atitrenand decizia disperata de a recurge la orice sacrificiu, inclusiv
Violenta urii este imbatatoare, iar cei care ucid oameni nevino- chiar la moartea a milioane de alti oameni pentru a le indeplini.
108 1O9
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Eul trebuie sa aiba tot ceea ce-si doreste, cu orice pret, si va gasi siasa mai departe, continuand lista conditiilor presupus intolera-
multe scuze pentru a justifica acest lucru. E1 se debaraseaza de bile,"care, daca sunt analizate atent, ne dezvaluie ca niciuna din-
ratiune folosind o retorica inteligenta, plina de invinuiri si freele nu este, de fapt, intolerabila. In plus, caracterul lor presu-
incriminari la adresa altora, pentru ca trebuie sa castige cu orice pusintolerabil se datoreaza doar rezistentei si nu conditiei (de
pret, caci, m milioane de ani de evolutie, chiar ar fl murit daca nu exemplu, daca aceasta presupunere s-ar baza pe realitate, atunci
si-ar fl vazut dorintele si necesitatile satisfacute. Prin urmare, sa nimeni nuar fl fericit daca nu ar fl bogat si celebru).
spunem inca o data ca eul are o memorie foarte lunga si milioane : jleaua-vointa $i rezistenta iau frecvent forma scuzei '^nu__
de ani de dezvoltare in spate. pof', pentru ejvd^ejL^respj3nsabilitatii de a abandona intentiile
eului. Acest lucru poate fl demonstrat prin intrebarea "Daca cine-
vaar tine o pusca incarcata la capul tau cu intentia sa te impuste
Depasirea Dorintei daca nu te predai, atunci asa ai face?" Raspunsul ar fl,
bineinteles, ca poti sa te predai, asa ca, problema tine mai
Pentru ca problema este mai degraba interna decat externa,j degraba de verbul "a vrea" decat "a putea". In plus, tineti cont ca
mcercarile de a controla dorintele patimase prin "puterea vointei"| panasi un stil de viatajg^ascgza extrema este usor daca a fost __
(eul) au rareori succes si la fel se intampla si in cazul implinirii| doritsiales. Exista multe comunitati spirituale care renunta la
placerilor, care nu ofera decat o satisfactie temporara. Dupa cum| bunurile lumesti sau sunt adepte ale principiului "mai putin
este bine cunoscut, fbrmele cele mai distructive <ale pjasiurulor3 inseamna mai niult". Daca e aleasa liber, simplitatea este accep- /
puternice raspund optim la prograrnele de tratament bazate pe| tata usor, flind insa respinsa categoric daca este impusa. '
credinta si pe grupurile organizate pe schema celor ^oisprezecei Cucat niyelul constiintei unejj3grgpane este mai ridicat, cu
pajiL Tbate aceste organizatii pun accentul pe aceleasi concepte| atat mai scazuta_este presiunea exercitata de dorinte si nevoi. In
de baza: umilinta^_ongstitate intejj,o^ra^responsabijitajte_^i_aban-| cazul evolutiilor spirituale importante, lipsurile si nevoile dispar
donarea in fata unei forte_superioare. Incapacitatea de a raspunde| pentru ca^ati^fkctia nu mai e deterrninata.de_posesiuni,
la atare prograrne se datoreaza refuzului pe care eul il emana prinj existentei insasi^ care, in consecinta, nu este dependenta de
propria sa esenta si pentru care abandonarea inainte ca durerea sa| niciun factor extern sau modiflcat artificial prin flziologia
ajunga la proportii de nesuportat reprezinta o anatema. creierului. Perspanele^^vpluate din_punct je_js^dere_jspiritual
Gradele mai putin severe, dar totusi problematice, ale experijiienteazaj3lenarJbj^uria^enjimentului libertatiHnterioare.
_dorintei pot fl depasite prin jnk>cuirga pretentiilor cu preferinMej| Daca se unneaza un proces de tipul "Si ce urmeaza dupa
precum si prin .abandonarea flecarui_jmpuls, imedia^ce_apare. Qj asta", sedovedeste, in cele din urma, ca teama__esentiaLa care
alta practica rezida intr-un proces spirituajje_tipul "Si ce urmeaza| declanseaza intreaga serie e chiar cea manifestata in fatajnortii.
_dupa asta?" in cadrul caruia fle^aTe^qnsecinta^nticipata si temuta| Aceastajteama de nioarte este reprimata si exista inconstient in
este abandonata m voia lui Dumnezeu. La inceput, acest proces^ spatelenenumaratelor forme de frica la care e predispus omul.
pare imposibil, dar la o investigatie mai atenta, "imposibilul" se| Prin abandonarea vietii si _ _ _
dovedeste a nu fl altceva decat lipsa disponibilitatii. Astfel, aban-j Radiantainterioara a Sinelui straluceste, iar supravietuirea este si
donarea depinde mai degraba de vointa decat de putinta. ea lasata in voia lui Dumnezeu odata cu aparitia bucuriei. O
Un alt exemplu al aplicarii procesului "Si ce urmeaza dupa> conditie prealabila pentru a reusi eliminarea fricii demoarte
asta?" este urmatoral: "Daca abandonez cutare si cutare, atunci^ rezidain abandonarea profunda in voia lui Dumnezeu, insotita de
ma voi simti plictisit, izolat, voi deveni un nimeni, un nevoias -]. o ruga pentru primirea Gratiei Divine.
O
11O 111
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Iesirea din limitarile restrictive trece prin etapele clasice: de! Peste nivelul 200 al constiintei, ob
la " a avea" la "a face" pentru a ajunge in fmal la "a fl";l prin decizie, angajament si optiuiie^ca_act_de_vointa).
Implinirea poteiitialului spiritual elimina toate necesitatile si lip-| ectivul devme inspirator, iar acest lucru are carezuTtaF
surile, pentru ca sursa_fericirii^ se afla in interior, acolo a fost de| alinierea prioritatilor care, ca si in lucrarea spirituala, se mate-
fapt dintotdeauna. Sursele de fericire ale eului sunt provizorii,| rializeaza in dedicare si abandonarea reziste_ntei. Decizia adauga
temporare, tranzitorii si iluzorii, iar aceasta este o Realitate care| valoare procesului si efortului necesar pentru realizarea obiec-
poate fl veriflcata experiniental. Sinele nu doreste nimic pentru| tivului. Nutrebuie sa"doresticu ardoare"urilucru, ci doar sa te
ca el este complet prin insasi natura sa, flind Sursa primordiala al decizi sa urmezi procesul necesar actuajizarii lui. Acest lucru este
tot ceea ce exista. facilitat de abandonarea rezistentei cake ar putea lua nastere daca
Astfel, exceptand necesitatile flzice de baza pentru1 eul/mintea considera ca e un "sacrificrdN'
supravietuire, "lipsa" este o perceptie. Projvocaxea_spirituala sta|
in descoperirea Sursei fericirii. Multi oameni bogati si de succesl
marturisesc cu sinceritate ca, in afara de inlesnirile practice, in| PozitionalitatileDorintei
esenta nu sunt mai fericiti decat in vrernea studentiei, cand nuj
Fiecarenivel al constiintei este asociat cu unele presupuneri
aveau niciun ban; asa se explica, dealtfel, si popularitatea operei|
care-i consolideaza perceptiile si le transforma in rezistenta. In
"Boema" (Puccini, 1896).
modcaracteristic, toate acestea iau fonna unor perechi dualiste
Euysinele considera ca fericirea personala este conditionata,|
de atractii si aversiuni.
fapt ce produce teania. Atitudinea de a nu dori nimic te scuteste deJ
frica, constituind deci, o stare de imunitate fata de aceasta. In cel^
Dualitatile Dorintei
din urma, chiar si dorinta de "a avea" un corp dispare, flind con-|
siderata un obstacol, desi este utila m explorarea domeniului linear.! Atractie Aversiune
La nivel operational, corpul poate fl considerat ca o "sondaj Special Obisnuit
spatiala" temporara, destinata explorarii dimensiunii lineare, daf| Castig, folos Pierdere
care deserveste in acelasi timp si evolutia spirituala. Atasareadf| Bogatie Saracie
corp se bazeaza pe iluzia identiflcarii cu acesta ca "sine", ca sursa| Control Pasivitate
si locus al vietii. Din perspectiva unor stari mai inalte ale; Dobaiidire Pierdere
constiintei, trupul poate fl perceput ca o neplacere, o limitare si-0| Pofta Frustrare
distragere. De aceea, si el trebuie sa fle abandonat. In cele diffi Forta Slabiciune
urma, identiflcarea cu trupul dispare, iar in acel moment, sporw Aprobare Critica
tan, corpul devine mai degraba un tert decat "eu". Succes Esec
Faima Anonimat
Incapatanare Renuntare
Inlocuirea Dorintei Agresiune Supunere
Rezistenta Schimbare
Mintea considera ca dorinta e o motivatie necesara pentn^ Aparare Predare
indeplinirea obiectivelor. Aceasta convingere isi are radacinile iri| Achizitie Saracie
vechiul sistem evolutionist de satisfacere a poftei animaliceq
112 113
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Cucerire Pierdere
Popularitate Ignorare
"Trebuie sa am" Prefer CAPITOLUL 7
Important Comun
"Exaltare" Normalitate
Exceptional
Bagat in seama
Mediu
Ignorat
Furia
Emotie Plictiseala (nivel calibrat 150)
Stralucitor Obismiit
A schimba lumea A schimba sinele
Posesie Simplitate
Expunere Lipsa de stralucire
Tntroducere
Superior Comun Furia poate conduce atat la actiumconstructive, cat si la
actiuhi ^Hstructive . Atunci cand oamenii lasa in urma Apatia si
Acestea sunt manifestSrile asociate m mod clasic cu chakra> Durerea pentru a-si depasi Frica, ei incep sa doreasca; Dorinta
plexului solar. Ele se bucura de o larga acceptare sociala. La nivel
conduce la frustrare care, la randul ei, conduce la Furie. Astfel,
colectiv, ele apar ca atitudini si motivatii la care trebuie sa Furiapoate fiun punct de sprijin prirTcare cje^^rirriati_j^otjfi_cjar
renuntam, deoarece reprezinta atasamente. Procesele necesara
tapultati, in cele din urrna, sprelibertate. Furia impotriva
sunt disponibilitatea, contemplarea, reflectia si meditatia, iar r3
ii^ustifiei sociale, ca si cea mdreptata impotriva victimizarii si
compensa care urmeaza este semnificativa si deschide calea
inegalitatii, a dat nastere uiior niiscari importaiite, ce au condus
tor beneficii neasteptate, care recontextualizeaza
laschimbari majore in structura societatii. Sa remarcam msa, ca
subiective ale vietii.
rezultatele benefice au aparut datorita acelor miscari si nicidecum
datorita furiei in sine.
Totusi, Furia se exprima cel mai adesea ca resentiment ori
prin stiluri de viata exemplificate de oamenii iritabili si explozivi, l
exagerat de sensibili si inclinati sa devina "colectori de
injustitie", preeurn si certareti, belicosi si procesomani. '
Devreine ce JLuLi^izvor&sAe^d^^ ea se
bazeazapecampul energetic imediat inferior ei (Dorinta).
Frustrareaprovine din exagerarea iniportariteJ_^pjrintej.or. O per-
soana manioasa, aseineni copilului frustrat, mcepe sa tipe. Furia
conduce lesne la_ura, sentiment ce are un efect eroziv asupra
tuturordomeniilor vietii.
Careactie trecatoare, furia este o emotie foarte intalnita in
societate dar, cu toate acestea, ca iiivel general al constiintei
indica dominatia uiior campuri energetice negative, ce reflecta
perceptiile distorsionate ale eului. Un aspect principal al acestor
'rKf;- :
114 115
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

distorsiuni rezida in perceptia narcisista asupra lumii, respectiv| apabila sa faca__djfergnta dintre perceptii_le sale^ enwdonaje
asteptarile conform carora lumea arjtrebui sa se confqrrne: ile)gilumea exterioara asa cum este ea in realitate. Acest
dorintelor si perceptiilor noastre. In masura in care lumea nu es neajuns afecteaz&T8%^iin populatia lumii si 49% din populatia
preocupata c!e respectivul iiidivid afectat de nivelul furiei, rezi| Americii.
tatul se infatiseaza in fbrma frustrarii si resentimentelor cronicl Inaceasta situatie, persoana^furioasapercepetotceea ce nu
Dat flind ca in esenta sa se considera suveraii, eul narcisisf serveste eului c^j3e_un_dujman. Ea este, deci, intr-o permanenta
combativ si predispus la a se simti insultat chiar si in conditiiL B3ensTva, ilind inclinata spre agitatie emotionala, care se
unei provocari niinime. Acest lucru genereaza resentimente cro propaga prin energizarea mecanismelor emisferei cerebrale stangi
nice si urcarea furiei la suprafata, unde seexprima fatis. (vezi schema Functionarii Creierului din capitolul 9). Cichi^er--
asemenea, furia poate lua si forme_deghizate si mai sofisticate; ngntiei gresite urrnata^e__Jurie siresentiment alimenteaza apoi
precum ar fi rjiQzitiile_sociale ce conduc la rolul de protestai sistemulnervos simpatic din organism si provoaca reactiile de tip
cronic, respectiv de critic ce-si ataca cu furie dusnianii percepu^l "luptasau fugi" (Cannon, 1929) care facsa^rgascj_adrenalina si
ca atare. Periodic, furia reprimata ia forma agresiunilor compor- cortizonul. Astfel, sistemul nervos general al persoanei furioase
tamentale (uneori mergand chiar pana la agresiune fizica) este programat pentru a reactiona la alarma si stress (Selye, 1978)
acuzelor publice. Atunci cand resentimentele ies la suprafata, s< prin retentia de sare si cresterea ritmului cardiac si a tensiunii
pot produce pierderi ale controlului, ajungandu-se chiar si 1; arteriale. Jaulse hraneste din recompensa^feritg_^e emotiile ne-
grade extrem de distructive ale furiei. Ele sunt expr4mate in ca jgatiy_e 4>i astfel- se agata de negatmtaj^jenjruasupravietui. In
relational prin abuzarea^artenerului sau a copiilor^ Furia cronic timp ce creierul spirituaiizat este sprijinit de energia spirituala,
rezulta adesea iiitr-o personalitate foarteagresiva ce incearca sa; ^njsfera_cerebrala_stangg. e orientata catre eu si se bazeaza pe
ii constranga pe ceilalti prin dominatie si intiinidare. Stilul de sursele energiei animale.
viata rezultat astfel, e descris in rnod caracteristic prin epitetulJ ^JEulpozitionalizat s_e_te.me sa_admita o greg_eala si eykft_
"furtunos". responsabilitatea. O metoda majora de aparare a eului consta in
^fcnecTafea unei constiinte punitive ("supraeul") asupra lumii
exterioare, pentru a trai apoi cu frica de razbunare. Astfel, eul
Mecanismele Furiei Eului || filriosseteme de adevar, cinste si echilibru, deoarece acestea ii
pot reduce dominatia, considerand prin urmare iertarea sau nevi-
Structura eului este dualista si divizeaza unitatea Realitatii| novatia altora ca pe o anatema. Eul persoanei furioase considera
in perechi contrastante si contrarii aparente, care sunt prin urmare| relatiile ca pe un camp de lupta pentioi exercitarea dominarii,
produsul si continutul perceptiei, care consta, la randul ei, controlului si a unor atitudmi si actiuni primitive. Acest refuz de
proiectii. Acesta este un defect clasic al mintii, asa cum a arata6 arenuntala atitudinile negative apare pentru ca, in mod subiec-
Descartes, care a explicat faptul ca mintea isi confunda propriilel tiv^eu^extrage placere din negativitate, care motiveaza si perso-
producte (res interna, res cogitans) cu realitatea exterioaraa| nalitatile caUbrate sub^nIvelul 200^
naturii, asa cum este ea in realitate (res extensa /externa). (Acest| Prin eontrast, persoanelor situjjgjp^sjte^jiivglu|_200^1e dis- ^
defect fundamental este prezentat pe larg in Sectiunea 1 dinl pjacefuriaatatla ele inseJe^_gaLsi,la altii, si nu se simt deloc con-
Adevar versus Falsitate). La nivel operatioiial, eul personal este," fortabilTn prezeHfaacesteia. Din punct de vedere social, furia
deci, o victiina a propriilor sale perceptii dualiste proiectate. Sub? este u^r^ternefiTnociv deopotriva in familie, la locul de munca
nivelul calibrat 200, exista o limita la care mintea nu mai estS ori in price fel de relatie, fiind o arnenintare si pentru sanatatea
i_

116 117
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

personala. Pentru persoanele slabe si vulnerabile, furia mseai : O varietate a acestui stil de viata se observa in unele expre-
putere, in timp ce pentru persoanele puternice, furia este privi| siiclinice precuin "tulburarea personalitatii explozive" ori "tul-
ca o slabiciune primitiva foarte neplacuta, fiind considerata; burarea personalitatii de granita", iii cadrul carora accesul de
dovada de imaturitate. fiirieeste declaiisat de chestiuni banale. O alta expresie a furiei
In si prin sine,J:uria_este doar o_ejriotie_subiectiva carej clinice se observa in "tulburarile de personalitate pasiv-agre-
rezolva nirnic^ in lume, spre deosebire de rationalitate si contre siva", in cadrul carora pasivitatea este o forma deghizata de agre-
TFuria_este folositajde catre "eu^lca^un_substitut pentru siune, eu izbucniri periodice care conduc la crize deschise de
necesita^otarare, determinare sau devotament. furie. Rezistenta agresiya apare la copii inca de la varsta de doi
Eul, asemeni unui animal primitiv, gafaie de furie si cauta ani si ia forma clasicului "nu" alcopiluluide doi ani. Agresiunea
niod inconstient sa para puternic si redutabil. Pozitia eului se ostila deschisa este o caracteristica a personalitatii psihopate, la
propaga singura pentru ca rec^ipensa_secreta pe care o cauti care absenta constiintei permite inanifestarea deschisa a agresiu-
este emotiaJnsasi. Acest mecanism de auto-propagare este ampli riiipriniitive si are ca rezultat o capacitate scazuta de auto-con-
ficat prin agatarea de trecut pentru justificarea si pastrarea ra trdl si intoleranta fata de intarzieri. Mai exista si incapacitatea
_chiunii, ob^turand_^entinientele ^^jcjjJpabiHtate^are, aitfel, evaluarii consecintelor propriilor actiuni sau a asumarii respon-
putea rezulta din onestitatea privitoare la adevaratele rnotive. sabilitatii pentru acestea.
exploatarea trecutului este o aberatie, indica si nivelul scazut la Demulte ori, unele tulburari severe de caracter se agraveaza
care calibreaza o atare atitudine, datorat faptului ca, m realitate: atuncicand sperantele ori pretentiile nu sunt implinite rapid. In
nici nu exista trecut. Noi putern sa "cunoastem" doar prezentul si modparadoxal, implinirea lor are tendinta de a inflama eul, ast-
in cel mai bun caz, avem de-a face cu o perceptie rapida, pen felmcatpersoana furioasa si nerabdatoare, ca si personalitatea
ca adevarul nu reprezinta nuniai consecinta continutului line psihopata, nu sufera defel de vreo lipsa a stimei de sine, asa cum
ci si a contextului. ';se crede in rnod obisnuit ci, dimpotriva, manifesta un eu
f$LpertroFiat. Indeplinirea progresiva a acestei grandomanii inte-
'riqare are consecinte dezastruoase pentru societate, iar tiranii nar-
Expresii clinice cisisti mesianici constituie exemplul cel mai evident. Satisfacerea
sperantelor narcisiste si egoiste nu rezolva problema, ci doar
Furia cronica genereaza adesea consecintele sociale distiTic-1 escaladeaza agresiunea. Astfel, concnierile nu stopeaza agre-
tive, cum ar fi neintelegerile maritale ori divortul. Conflicteles .siunga, ci o alimenteaza. Lacomia eului este de nestavilit, iar
care izbucnesc la locul de munca au ca rezultat un randarm frustrarea lui poate avea drept rezultat cruzimea, uciderea arbi-
scazut si, de cele niai multe ori, reclama chiar consiliere specia- traraaniilioane de oameni obisnuiti si nevinovati, precum si a
lizata. Terapia este deseori impusa de tribunal ca o conditie pen-j ,unorarmate sipopulatii intregi.
tru probarea infractiunilor, mai ales m cazurile de crime comise"| In spatele eului ostil, furios si dezlantuit exista "nebunul
sub imperiul furiei. Cercetarile au demonstrat ca acest model es1 jfurios" sangeros si nemilos din vremurile stravechi, dar si
evident inca din perioada primei copilarii, fiind responsabil de wmilitantul" salbatic din zilele noastre. Radacinile adanci ale
neintelegerile cu fratii, surorile si colegii de clasa. Spiritul beli-; furiei/urii sangeroase sunt atavice. (Id-ul freudian si instinc-
cos cronic conduce la respingere sociala, ceea ce sporeste resen- tul lui Thanalos). Eul inflamat nu este interesat de
timentele si furia cronica, justiflcand chiar si posibilitateacaJ; >cunoasterea realitatii si nici de o imbunatatire prin ratiune,
aceasta sa erupa in oniucidere. logica ori judecata.

118 119
David. R. Hawkins - Transcenderea nlvelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Liderul mesiaiiic carismatic stie sa-si alimeiiteze pofta DepasireaFuriei


sange prin propaganda. Explicatia psihologica a deschiderii p>i
blice rezida in asa numita sanctiune a autoritatii sau a societai| Pentru o persoana normala, furia este perceputa ca un deza-
in care supraeul clasic freudian (constiinta) este inecat de acordi vantaj. Este o stare de suparare tranzitorie care provoaca
multimii. Acest lucru este demonstrat la nivel istoric prin exi9 dezbinari. Antidoturile cele mai cunoscute si evidente sunt com-
tenta arenei rornane, a ghilotinei, a masacrului civililor nasiunea, accepj:area, dragostea si dispqnibilitatea de a ierta.
Manciuria, sau, la fel de bine, prin rautatea demonstrata de Transcedenta reclama existenta disponibilitatii deabandonare a
Pot, Mao, Adolf Hitler si altii. Pozitia de dictator face sa prindlH "p6zitionalitatilor primare:
viata megalomania innascuta a aspectelor primitive
inconstiente ale eului. Esenta eului este credinta lui iluzorie l.Zagazuirea resentimentelor cronice si "injustitiilor" acu-
_este Dumiiezeu (Nero, Cezar, Marele Conducator). ParadoxJH mulate.
consta m faptul ca daca realitatea Divinitatii este infua| 2.Agteptarile nerealiste legate de lume si de unele relatii ce
milostiva, uzurparea ei frauduloasa are drept urmare cruzirnea includ sperante legate de conveniente, acorduri, aprobari,
rnoartea, adica tocmai opusul rnilosteiiiei. Furia cronica neces invoieli si altele.
justificari si, astfel, expresia comuna a personalitatii furioaseei 3. Abandonarea egoismului ca stil de viata si conceiitrarea
vazuta in colectionarul clasic de nedreptati care, prin exten ^rjepropria schimbare^_nu_pjg_cea a lumii. ,
paranoica, aduna motive de nemultumire pentru a-si justifl 4. Disponibilitatea de abandonarea sperantelor infaiitile
ostilitatea. reziduale_j[de_j!a. doi ani) atat cu privire la propria per-
Este important de mentionat ca in soana, cat si la perceptia asupra lumii. De exemplu:
cuni ar fi prpgrajmeje_cek3r_l^_trep "Dumnezeu mi-a daruit seninatatea de a accepta lucrurile
un dicton_de_baza este ca nu^exista niciun "res,entiment tustific pe care nu pot sa le schimb; curajul de a schimba lucrurile
Pentru a-si justifica extremismul, eului ii mai place sa citeze pe care pot sa le schimb; si intelepciunea de a recunoaste
unele interpretari gresite care au fost date istoriei. diferenta dintre acestea" (ca si m programul celor 12
Exista un dicton cunoscut care spune ca perceptia gasesaB ' trepte).
ceea ce cauta (de exeinplu, motoarele de cautare de pe Intemefii| 5/AsumaEsa_responsabiHtatii pentru adjacerea la suprafata a
Astfel, promulgarea si propagarea deliberata a justificarii istoric|3 atitudinilor infantilg si subqrdonaraa_lor unor procese
a continuat pentru diverse interese egoiste de-a lungul secolelq3B mult mai mature si mai recompensatoare cum ar fi
cu pretul vietii si al libertatii popoarelor. Acest lucru este carac ratiunea, echilibrul si grija pentru altii.
ristic urii religioase_ care continua de milenii intregi. Asa cunt 6.Intelegerea faptului ca resentimentele sau furia nu au
aratat Mahatma Gandhi, formula "ochi pentru ochi" orbeste legatura cu ceea ce "sunt" altii, ci mai mult cu ce "nu__-
intreaga lume. Astfel, r>uterea poHtica a liderilor extremistis6 sunt". (De exemplu, nu ne deranjeaza atat zgarcenia, cat
bazeaza pe continuarea si propagarea sentimentelor de ura, furie; lipsa generozitatii, nu egoismul, cat lipsa implicarii si a
si_acumulare ^e_jiedreptati. In mod evident, paceaarTrcea ma interesului s.a.m.d.)
puternica amenintare la adresa acestor miscari politiza| 7.Acceptarea slabiciunji si a limitelor umane, care, la o
Propagarea deliberata a dezacordurilor si a urii constituie3 parte a populatiei, se datoreaza unei incapacitati native
exploatare si o subversiune a libertatii de exprimare. (Vezi, pentru oiiestitate.
exemplu, accentuarea diferentelor de rasa, sex, clasa, varsta, etc.).;
12O 121
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Rezolvarea problemei furiei necesita onestitate interioara,3 Dramatizeaza Igiiora


precum si disponibilitatea de a abandona tot ceea ce nu este inte5; Exprinia-te Reprima-te
gru si esentialmente nepracticabil, punand in loc increderea in"l Valorifica-te Elibereaza-te din functie
sine. Alt procedeu este cel descris anterior si numit "Sj_cel Fii corect Nu fli corect
urmeaza dupa asta?", in cadrul caruia scenariile _sunt abandonate| , Umfla-te in pene ^Arata-te slab
in vqialuiDumnezeu. Atitudinile compensatorii cu mult mai puj 'Macho' " Gaina plouata'
ternice decat furia sunt devotamentul, ratiunea, uniilinta,| Maraie, arata-ti coltii Fii calm
recunostinta,perseverentasi__tQleranta, De asemenea, este util sal Agitatie Pace
observam ca _eul interior_ a devenit dependentde_excitatia artifl-l .Furie Rationalitate
ciala a furiei. Astfel, este educativ sa ne selectam un model dej Amenintare Comprornis
succes si sa-l urmam cu perseverenta, ingloband in propriul ca^ Tendinta de a judeca Acceptare
racter trasaturi cum ar fl hotararea, devotamentul, competenta si|
integritatea. Succesul nu vine din invidierea si ponegrirea acestuiJ
model, ci din i_mitarea lui. Prin urmare, p^rs^a^iajfiarioasa trebuie
lipseste din propriaj|

Blocaje
Ca si in cazul celorlalte niveluri, pozitionalitatile auj^
rezultat dualitati contradictorii care reclama abaridgnarea placeri3
jbrecatoare a indulgentei fata de atractii si rezistenta la aversiunef,
Disponibilitatea face posibila abandonarea auto-indulgentei pe|
termen scurt in favoarea cresterii spiritualepe_termen lung. J|

Dualitatile Furiei

Atractie Aversiune ^l
-Manifesta-ti sentimentele ^Auto-control *H
Intimideaza Iarta l
Retine-te Elibereaza-te .^
Pedepseste, fli chit Lasa de la tine _J|
Bate-ti joc de altii Retine-te _^J
Entuziasm, exaltare Detasare m
Emotie Gandire f]i

122 123
CAPITOLUL 8

Mandria
(Nivel calibrat 175)

Introducere
Oamenii incearca un sentiment pozitiv atunci cand ating
acest nivel, iar sporirea stiniei de sine constituie balsamul tuturor
suferintelor mdurate la nivelele inferioare ale constiintei.
Mandria este foarte departe de Rusiiie, Vinovatie sau Teama,
reprezentand un salt enorm, care marcheaza depasirea disperarii.
Mandria are o reputatie buna, In general, si este mcurajata diii
punct de vedere social. Cu toate acestea, dupa cuni vedem diii
schema iiivelelor constiintei, ea este suflcient de negativa pentru
aramane sub nivelul critic de 200. Din acest motiv, mandria se
simte bine nuinai daca este pusa in contrast cu nivelele inferioare.
Mandriaestedefensiva si vulnerabila pentruca depjndede
conditii exterioare, in lipsa carora poate reveni la un nivel infe-
eu" supraevaluat este vulnerabil. ^iandria ramane slaba
pentru ca poate fi daramatajdej3e pjedestaJuJ_eij_deYenind_Rusine.
Acesta este, de fapt, pericolul ce alinienteaza temerile legate de
pierderea mandriei.
Mandria este diviziva si da nastere factionalismului, iar con-
secinteIe acestui fapt sunt costisitoare. S-a murit destul de adesea
din ratiuni ce tineau de Mandrie, iar numeroase armate s-au
macelarit cu regularitate din acelasi inotiv. Razboaie religioase,
terorism politic si bigotism, istoria teribila a Orientului Mijlociu
si a Europei Centrale - toate acestea sunt pretul Mandriei, pe care
fiecare societate il plateste.
Parteainferioara a Mandriei este aroganta, negarea^_si_
refuzul_A.ceste caracteristici blocheaza dezvoltarea. In Mandrie,
125
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei E>avid. R.Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

refacerea din dependenta data de patimi este imposibila, pentrl| parentale internajizatg. Mergand mai departe pe drumul matu-
ca sunt negate problemele emotionale sau defectele de caractefl ritatii-, opjniile sau^pjvoMrilecel^orlalti scad in importanta si sunt
Dealtfel, toata problema negarii este una legata de MandrieJ jnlocuite de autoaprobare, viata fiindTralta^fu^cT^iconforfhitate
Astfel, Mandria,se constituie intr-o piedica foartejvizibiLape dru-| ^^star^dar3eTeTnterioare. La un nivel si maijnatuTj desi apro-
mul dobandirii adeyaratei^puteri, care va pune in locul MandrieJ bareacelorlalti nu este dezavuata, ea nu mai reprezinta un deter-
adevaratul prestigiu si adevarata maretie. minantal comportamentului, dupa cum spune si dictonul: "eu
suntcelcare trebuie sd md suport".

Discutie
Mandria socializata
Pe masura ce apare acest nivel al constiintei, creste s|
prezenta fericirii experimentate. Aproximativ 12% din oameni| Mandria depinde adesea de imaginea sociala si de expresiile
situati la nivelul furiei se sinit fericiti cu privire la propria viata,i acesteia,emanate prin intermediul posesiunilor, publicitatii,
dar la nivelul mandriei acest procent creste pana la 22%. Tbtusi, titlurilor, bogatiei, etc. Statutul social si simbolurile sale
mandria - asemeni furiei si fricii - reprezinta o postura defensiva motiveaza subculturile ce detin propriile jaloane intrinseci ale
din cauza vulnerabilitatii sale intriseci, ce necesita apararea succesului. Aceasta poate include absolut totul, incepand cu stilul
pozitiei. Mandria aduce multumire, desi reprezinta un blocaj limbajului, cel vestimentar, si mergaiid pana la adresa, dimensiu-
drumul trecerii spre terenul solid al curajului (care, in virtut nile casei,niarca masinii si alte insemne ale bogatiei.
invulnerabilitatii sale, e complet independent de frica Desi Ajne^ica. si alte democratii sunt (cel putin ipotetic
Inflamarea eului este esenta vulnerabilitatii mandriei prin fapi yorbind) niste societati fgra clase, de fapt, clasa sociaja^reprezin-
ca acesta isi supraestimeaza importanta si valoarea, cons ta o r^jitate_puternica. Alaturi de varsta si sex, e unul din primele
derand-o esentiala pentru functionare, supravietuire lucruri pe care le observa oamenii unii la altii. Fiecare subcultura
interactiune cu ceilalti. Stirna de sine a Mandriei se bazeaza pe detine propriul sistem de valori si stratificari. Acestea se
opinie inflamata si exagerata - si nicidecum pe realitate. Astfel infatiseaza in forma rolurilor, privilegiilor, responsabilitatilor,
eul cauta confirmari, pentru a-si rnascaprp_prianesiguranta. asteptarilor, cu toate gratificatiile si obligatiile aferente, fiind
,Mandria, ca rnultumire de sine trecatoare7"este utila din rezultatele unui sistem complex de motivatori. Valorile se pot ala-
punct de vedere operational pentruajingerea obiectivelor si, prin tura automat anuniitor activitati si calitati, precum educaJia,
urmare, constituie un raspuns normal, invatat inca din copilari trasaturile de personalitate si stilurile de comportament ori lim-
prin aprobare parentala sirecompensarea baj. Eledevin codificate in cadrul subculturilor, fiecare dintre
zitiv. Astfel, ^asj^tenx_de^,rejgQmp^nsa^ea^faciliteaza maturizare acesteaavand propriile coduri interne acceptate.
si aculturatia. Eroarea survine atunci cand_euljpresupune ca Presiunea sociala a subculturilor este foarte puternica si
recornpensat^este el si nu comportamentul. Aceasta conduce la determina adesea contiiiutul modelelor comportamentale inter-
cautarea recompensei si admiratiei, prin care actiunile devin subr*i nalizate ce definesc succesul ori esecul - si afecteaza prin unnare
servite obiectivului de a castiga aprecierea. Modelul motivationalv mandria, respectul de sine si perceptia asupra valorii sociale.
persista in majoritatea adultilor in diferite grade, dar, odata i^celasistil comportamental ce conduce la aprobare si succes
maturizarea progresiva, el devine internalizat, iar rgcornpensase3 mtr-o subcultura poate insemna respingere sau esec in alta.
petrece in virtutea autoritatii conferite de standardele si figurilef Astfel, se dovedeste intelepciunea si acuratetea stravechiului
126
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

dicton latin: Cdnd esti la Roma, safaci ca romanii. Paradoxal, risc de pierdere a statutului. Astfel, vanitatea sa are drept rezul-
exista si unele subculturi care-si subliniaza conformitatea pr ce conduce l a e a m a d e
propriile caracteristici ale anticonformismului lor. sociala, insotite de ostilitatea tipica acestora.
Fiecare subcultura isi are propria filospfie intrinseca| social, aceasta tendinta este exprimata prin sindromul de
nescrisa si intretesuta in atitudini si sisterne de credinta, expri aUriJJdsrii_si_ succesul, in randul carora se numara si_sindromul
mate ca un mijloc de orientare spre valori, obiective si optii de iu"aimpotriva americanilor.
prezumtive. Acestea se contextualizeaza si se exprima ca '^ Partea intunecata a narcisismului se exprima si prin copiii
nivele calibrabile si evolutionare ale constiintei, in cadrul caror care invidiaza si manifesta ostilitate fata de premiantii din clasa
campul general e dominat de un_camp de atractie al unei energ lor,.si are drept rezultat ulterior deriziunea cu care sunt priviti sru-
putemicejii invizibile, ce antreneaza si domina cpnstiinta indi- dentii ce agreeaza adevarata performanta scolara. Ostilitatea nar-
jkdduala. Prezenta acestui camp este intuita si recunoscuta prir eisismului gaseste expresii culturale profltabile cand e exploatata
intermediul unor semnale subtile. Acestea se exprima ca atitudi pentrucastiguri politice, financiare ori de imagine. Este Parado-
emotionale, psihologice si comportamentale, ce devin un limb1j ia
articulat si evident de presupuneri si asteptari. Astfel, nastere chiar din motivatiQe^criticilor de_a_deveni cejebri.
sunt o expresie vizibila a unor nivele speciflce ale constiintei. O consecinta a importantei de sine bazata pe Mandrie rezida
In vreme ce Mandria, prin contrast cu respectul de sine innevoiaacesteia de a fl alimentata si hranita constant pentru a
increderea, e considerata o valoare in unele subculteri, ea repr surclasa indoielile interioare si lipsa sentimentului de completitu-
zinta, ingeneral, o frana pentrujmjsaji^hi^ocietatii. Manc dine ce rezulta din satisfacerea cerintelor integritatii. Mandria
exprimata ca aroganta si superioritate personala tinde sa fie<w estesensibila, competitiya, se simte amenintata si devine infla-
pozitionalitate sociala antagonica, deoarece e perceputa in forrcJS| -mata3e geIozia ostila implicata de statutul social sau atentia din i
vanitatii, cu toate aereledejuperigritate pe care le implica ace^l partea celorlalti. Prin urmare, reprezinta motivatiain yirtutea,
ta (vezi "corectitudinea politica" sau "elitele"). careia criticii uzeaza de sarcasm, ironie si presupusa satira si sta
Mandria mseamna ajdmirajie_de_sine, ceea ce implica ideelH la baza intregii industrii fundamentate pe atacarea persoanelor
ca, prin comparatie, ceilalti sunt inferiori ori au mai putiifl| publicesi areputatiei liderilor recunoscuti.
merite, un rang sau o valoare inferioare. Transparenta acestei vi- ^TnfemetuTaTdevenit intr-un mod foarte vizibil un domeniu ce
ziuni este mteleasa rapid de oamenii mai maturi, care o considera mimeaza ipocrit integritatea, favorizand o inflatie a narcisismu-
a fl un atribut ce actioneaza m detrimentul societatii. Mandria Jui exprimatca opinie. Dat flind ca eul narcisist nu este aliniat la
egoista in fomia ideii de a fl^pecial declanseaza sentimente adevarulintegru, formele sale de expresie devin stridente si false,
cregaza rcsentiniente in ceila1^i s i i n societate. in general. Prii calibrind, prin urmare, la niveluri extrem de scazute. Eul primitiv
contrast, oamenii cu adevarat de succes sunt acceptati, dgoarec jsi;mandru e lacom, iar acest calcii al lui Ahile atrage in cele din
succesul matur e acompaniat mai degraba de smerenie_sj_gratitu^ urma consecinte nefericite, lucru dovedit nu o data de istorie.
dine decat de un aer de superioritate. ] DeoarecejJiandria, e perceputa ca o expresie a eului uman,
Mandria e aparata in virtutea vulnerabilitatii si vizibilitatiisi unele forme atesale sunt acceptate sau chiar aprobate la un anumit
sale. _Neajunsul sau major rezida in invidie_si gelozie, precum si' nivel social. Cel mai evident exemplu rezida in asa-numitelej:vpinii
in consecintele acestora materializate in ura, malitiozitate si fiersonstej in nenumaratele lor expresii ce imbraca fonna Hbertatii
razbunare. Fragilitatea Mandriei izvoraste din esenta ei narci- dglimbaj . Totusi, daca le examinam ca pe o functie a eului,^pTm-
sista, ce percepe adevarata importanta ca pe o amenmtafeTsF ile nu se dovedesc nimic mai mult decit niste idei carora li se
128 129
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei " David. R Hawkins - Transcenderea nivelurilorconstiintei

adauga o fonna^aimportantei de sine deoarece "sunt ale mele". Q candepotentata, falsitatea devine elaborata, iar consecintele sale
opinie nu e decit o idee invelita in stralucirea importantei de sine - se pOt Jntinde pe multe decenii sau chiar secole de suferinta, pina
care devine mai atractiva decit ratiunea, logica ori faptele. | 3n momentul in care, in fine, e dezvaluita.
Opinia este rationalizata adesea prin intermediul retoricii cui
scopul de ajustifica o pozitionalitate, precum cea reprezentatadl
scepticismul (nivel calibrat 160) care denunta domeniul nonlis J)inanticile eului
near deoarece nu este capabil sa il inteleaga. Narcisismul mandnifl
si innascut al eului ii blocheza acestuia capacitatea de a intelege ij '--'. Sursa intrinseca a Mandriei rezida in vanitatea narcisista a
doiTieniul abstract, astfel incit, la acest nivel, ratioiiarea e limitataa eului,prin care acesta se autopropaga recurgand la imagini si sim-
la reductionismul material linear ce neaga realitatea nivelului boluriordonate intr-un circuit dernodele care, la randul lor, se
al constiintei precum si a celor superioare acestuia. Iar aceastaJ auto-consolideaza. Importanta constituie o valoare emotionala ce
este o cpnsecinta a.fiziologiei limitate a crgierului. implicaocomplexitate de componente care sugereaza valoarea -
Scepticismul esueaza in incercarea de a-si discredita tintele| iaraceasta eintotdeauna relativa si, prin urmare, subiect al con-
deoarece pentru a face acest lucru ar trebui sa inteleaga mai mtap tradictiei si erorii. Eul se teme de negatie si, de aceea, cauta sa se
subiectul pe care il critica. In acest fel, mecanica cuantica cpnsolideze constant prin aprobari si acorduri. Acest lucru este
teoria relativitatii nu vor fl dezavuate de pe pozitiile flzicii new- exprimat cumnu se poate mai bine prin exploatarea nesfarsita la
^oniene. Scepticismul si cinismul sunt lipsite de eruditia caS| carerecurgernass-media, inlocuind realitatea prin crearea unei
le-ar coiiferi validitate in argumentare. imagini virtuale, seducatoare si stralucitoare, dar totodata distor-
Jj>merenia reprezinta antidotul optim pentru majoritatel sionate.CeiJntelepti evita afisarile ostentative deoarece acestea
deceptiilor cu privire la propria persoana. Mandria impiedica atrag inult mai adesea invidie si gelozie decit admiratie sincera.
recuiioasterea semnificatiei enorrne a contextului si in special a Mandria e fragila si, prin urmare, schemele sale defensive
paradigmei. Prin urmare, fiecare proces major al cunoaste suntadesearigide si duse pina la extrem, chiar pina la mani-
umane a fbst initial luat in ris (de exemplu, Fratii Wright la Ki| estari paranoice. Totceeace^este umflat preamult prezinta in
Hawk, respectiv opinia ca infectiile sunt generate de germeni >mgnt_riscul sa se si dezumfle, fapt ce declanseza rapid
nu de miasme). riisinea.
Tn virtutea structurii sale innascute, _eul e incapabil sa dis-! Astfel, smerenia este interpretata gresit de catre ego ca fiiiid
cearna adevarul de falsitate si confunda perceptiile cu realitatea echiyalentul umilirii, in vreme ce, de fapt, smerenia reprezinta
Astfel, eul este victima propriilor sale lirmtari. Ceea ce a parufj cea mai puterni_ca si eflcienta pavaza impotriva umilirii sau a vul-
cindva a fi o idee buna e vazut ulterior ca o sursa de regret, asa| nerabilitatii. Aceasta este o iiitelepciune tactica fundameiitala in
cum bine stie toata lumea din propria experienta. Astfel, valoarea domeniu in cadrul caruia asumarea unei pozitio-
nivelului calibrat al constiintei rezida in faptul ca adevarul relativ; nalitati reprezinta o greseala iTiajora ce conduce in cele din urma
si real al unei afirmatii se poate deriva prin intermediul unui sis la infrangere, deoarece oj3ozitie fixa ofera pponentului posibili-
tem care-l evalueaza raportindu-l la o scala absoluta a validitatii.^ tatej^d^^jd^vqka^^s^hejrm_^ara_de_at^.
O societate libera ce permite mtreaga gama a expresiiloS In cadrul dinamicilor eului, un set rigid de asteptari rezulta
umane, de la falsitatea evidenta la intelepciunea cea mai| intr-o stima de sine mereu amenintata. Maiidria are o structura
avansata, spera ca de-a lungul timpului Tntelepciunea si bunul lineara, fiind, prin umiare, vulnerabila, in vreme ce Sine^Le e non-
simt vor prevala asupra excesului si retoricii. Cu toate acesteaf linear si, in consecinta, nu poate fl atacat de pe pozitii lineare.
130 131
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

In vreme ce eul este conditionat, Sinele nu constituie u ca orice copil mic_5a..primeasca iu


subiect al conditiilor deoarece are capacitatea de a se implini a mandria de a fl aprobat poate fi conditionata. O
el insusi si este lipsit de limitari, definitii si calitati, situandu-^ bareinsuficienta in copilarie poate conduce mai tirziu la_senti-
in mod evident dincolo de orice adjective. Auto-evaluarea eulS insecuritate.
se bazeaza pe pretentii si opinii, in vreme ce adevaratul respec{ E iievoie de ^uraj^)entru a depJ,si_structurile mandriei si,_cu_
de sine apare in virtutea energiei integritatii si adevarului. Sine|l ajutorulsmereniei, sa.accfiptam reaHtate_a_noagtra interioara, ce se
e complet in virtutea universalitatii si totalitatii sale, care bazeaz:a pe o sursa invulnerabila. Acceptarea esentei interioare a
neconditionate. existentei ca pe o realitate auto-existenta reclama abandonarea
oricaror definitii asupra Sinelui, precum si deplasarea accentului
de pe intrebarea cine asupra intrebarii ce.
Depdsirea mandriei Antidotul mandriei pre_supune alegerea smereniei _si_
integritatii in detrimgntul p^zi1ionalitatilor (precum cea de a fl
Mandria reprezinta o povara fragila si inutila, nu numai corect, de a fi chit, de a ne cufunda in sentimentul de vinovatie
nerabila in fata rusinii, ci si, paradoxal, una care chiar provoaa| i s a u d e a porni in cautarea sentimentului de autoadmiratie).
O'o
si atrageatacurile. Ea se bazeaza pe o presupunerejfalsa, confo3 Merifal__oricaror realizari trebuie atribuit lui Dumnezeu_ca
careia vaJ,oarea_mtrinseca reprezinta o variabila ce poate ft_dgfij-. ifprezentainterioara a^Drvmitatii si nu euluj. Prin urmare, rea-
nta. A_cceptarea__de__^ine rezulta din renuntarea la indoiieiiie cu,- ljzariIe se obtin pe calea gratitudinii si bucuriei si nu pe calea
privire la propjriuj_sine. Tot ceea ce exista este in mod intrinsec mIndrieTvulnerabneT
egal, in virtutea creatiei si a sursei creatiei insasi. Meritul saua|
f- Eroarea fundamentala a mandriei spirituale rezida in pre-
loarea sunt bazate pe judecati de valoare lineare, toate aces; supunerea euluica ar reprezenta autoru^siagentul perforrnantei.
neflind altceva decat niste adjective arbitrare. In fond, to AceasfarpfeTenfie a eului se aseamana cu cea a unui,becce afir-
adjectivele nu sunt decat niste supozitii efemere si tranzitorii., ma ca el este autorul lurninii,in vreme ce sursa puterii sale
fel ca simbolurile sociale si politice. A pretinde sau agncerca provine in mod evident din energia impersonala a electricitatii
itidovedesti propria yal^aj_ ;-insasi.
Modehii vulnerabilitatii se naste in copilarie din sentimeri
de neajutorare al bebelusului si copilului mic, pentru care sti
de sine este dependenta de opinia celorlalti si de satisface Procesarea mandriei
dorintelor acestora. In acest fel, apare iluzia ca puterea si meritu
sunt temporare si dependente. In cadrul unei dezv^karijiorTnale, Totul exista in virtutea Vointei Divine: astfel, in virtutea
dependenta de^ursejg_^djeriQare_de_multurnire e respjnsa, fiim Sursei Creatiei, ^utotii suntem_cop^ii ai lui Dumnezeu. Mandria
internalizata in fbrma acordului cu propriile actiuni. Acest lue ^eamrm_ml5cj_rirea^r^litatn cu o iluzie. Egalitatea a tot ceea ce
devine accesibil printr-o constiinta pozitiva, precurn si prin ni istaeconsecmtadarului existentei insasi. Prin urmare, tot ceea
asteptari realiste, construite pe baza unor obiective si standarde ce este necesar e sa fii, iar acesta este deja un dat. Recunostinta
acord cu realitatea.
Stima de sine realista se naste din indeplinirea principiil( reprezinta
integre, astfel incat intentia devine un factor important ce este; cu toate darurile si liiiiitarile intrinseci ale
sine, mai putin vulnerabil decat rezultatele idealizate. Ca acesteia. E foarte util sa stim ca orice existenta umana reprezinta
132 133
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

consecinta unui acord al vointei. Buddha a spus: "E rar sa te i;3 Asa cuni se intimpla si la alte nivele ale constiintei, intilnim
in forma umana, si mai rar sa auzi de Iluminare si inca mult"nqT si aicio serie de presupuneri si pozitionalitati ce-si consolideaza
rar sa pornesti pe acest drum". t)uterea ca o consecinta a perechilor de atractii si aversiuni.
Ca in cazul oricarei pozitii limitative a eului, cea care,,trebip3j Fiecare dintre acestea isi are propriile recompj;nse_anticipate si
abandonata nu e pozitionalitatea in sine, ci recompensa_eiTiotid temeri legate de pierdere.
nala a acesteia ori energiape care_ i-Q_furnij "Oatrrudine generala majora precum^s^^renia^)faciliteaza
Intelegerea faptului ca mandria reprezinta o limitare este in si jntreaga lucrare spirituala interioara. In general este trecuta cu
un pas foarte important. vederea, deoarece mintea se focalizeaza asupra continutului si nu
Este absolut notabil faptul ca mandria reprezinta in asupra contextului general, in cadrul caruia se desfasoara aventu-
Hp_sa^ ce necesita in mod constant sa fie alimentata pentru jf| ra spirituala. Smerenia nu este doar o atitudine, ci si o realitate
compensa insuficientele. La fel de notabil este si faptul ca, bazata pefapte. Cu ajutorul onestitatii interioare, devotatul spiri-
_ cu atit apetitul^ei devine mai fual are nevoie sa mteleaga limitele inerente ale conditiei umane.
ajungind in cele din urma chiar insatiabil. Fru #Aceasta deoarece oamenii nu cunosc cu adevarat cine sau ce sunt,
conduce cu usurinta laforie_ si de aici sfatul intelept de a fiat6l de undevin sau ce destin ii asteapta, ei fiind totodata inconstieiiti
cu oamenii mandri, cacijicestia pot deveni violenti ^au_razb cu privire la o multitudine de factori karmici, deopotriva indivi-
Jori. duali sicolectivi.
Cei mjglepti din punct de vedere sj>irrtual Minteanu este constienta de o multitudine de aspecte ale
j2uhu manifestate in forma_flatarilor, titlurilor, pompei, suctesa psihicului si nici de influenta numeroaselor energii ce apartin
hju^J,umesc^ boga^ei precum si a tuturor celorlalte tentatiia campurilor de atractie ale constiintei. De aceea, daca nu este aju-N
iluziei. In cele din urma, se confrunta cu teiitatia paradoxala tata, mintea este absolut incapabila sa stie daca o anumita dojdnta /
mandriei deghizate in smergnie, adica cu asa-numitul eu spiritt SB ysLdovedi_sau- nu, in final, o piedica. /
ce se poate infatisa chiar m forma pietatii ori umilintei. Eu singur nustiu nimic cu adevarat - iata o afirmatie foarte
^aracia asumata poate fl si ea o forma de ostentatie^ reala, caci mintea (si asta m cel mai bun caz) rmjire_decat impre_-
afis^taaidoniajnandrieJ spirituajg__ Adevaratul ascetism siisi presupunerL_Viata are sens^si logica doar atunci cand priyirn.
chestiune ce tine de econornia de efort. Nu e vorba_de posesiur rinurnia.Acompaniata de^Hevotiune7^>ractica sprirituala ofera o
Astfel, cineva^ putere suplirnentara si furnizeaza un sprijin iievazut. Astfel,
poate fi bogat, dar neatagat de bogati^e, ceea ce e o chestiune;ffl| credjnta_si mgrgderea_ alaturate disp^nibjjjt^at^s^_jntejntiei se
indiferentg^fatadle cele lumestj, m genul sugerat de Sf. Franc| dovedesc a fi niste ghizi verificati in timp. In zilele noastre, ade-
din Assisi. Capacitatea de a fi fericitjrii_depinde de posesii varul si realitatile spirituale pot fi validate prin intermediul
e nevoile fizice elementare_^unt_satisfacute.
_ FericireaS nivelelor calibrate ale constiintei. Prin urmare,adevaml poate fi
coreleaza in mod cKr^cu^iive^e calibrate ale constiintei,ca cqnsolidat prinintermediul celor care au^pornit_deja pe_cale,
form hartii acestora. ^Cu cit sunt mai putin^prezente dorintele, aceastadin urma putand fi validata si ea experimental prin cali-
atit sentimentul delibertateeste mai puternic^ Pe masura ce--. bfarea nivelelor constiintei.
nivelul nostru de constiinta creste, posesiunile pot deveni o
povara. Qamenii bogati traiesc adesea vietifoarte
ocupand numai 2 sau 3 camere din vilele lor enorme si, de mu|
ori, nici macar nu intra in unele proprietati pe care le detin.
134 135
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Dualitatile mandriei

Atractie Aversiune
Vanitate, mandrie Smerenie, umilinta
A fi mai mult A fi mai putin
Important Nimeni
Admirat Privit de sus
Status Normalitate
Observat Ignorat
Mai bun decat Lafel
Superior Inferior
Atractiv, la moda Plat
A avea dreptate A gresi SECJItlNEA A DOUA
Prezent in discutii Tacut
Din interior Exclus
Exclusivist Comun
A avea succes A rata
Nivele calibrate 200 - 500
Abandonarea adjectivelor cuprinse in lista de mai s Mintea lineard
genereaza o mare expansiune_a_liberta^ii interioare. atragind to
odata eliberarea de numeroase temeri si inhibitii. In mod parad^
xal, pierderea imaginara a atractiilor faciliteaza multe casti Privire de ansamblu- Psihologia adevarului
mai profunde, invulnerabile la pierdere si independente de lura
evenimentelor trecatoare. Acestea sunt lntelese m adevarata 1 Capitolul 9Curajul (Nivel calibrat 200)
natura, de coiisecinte ale cauzei si efectului, respectiv produse Capitolul 10 Neutralitatea (Nivel calibrat 250)
secundare ale activitatii. Prin abandonarea perceptiei asupr; Capitolul 11 Disponibilitatea (Nivel calibrat 310)
castigului ori pierderii, posibilitatile karmice se realizeaza pr: Capitolul 12 Acceptarea CNrvel calibrat 350)
asentiment si prin ceea ce am devenit. Pe masura ce evohi Capitolull3Ratiunea ., i (Nrvel calibrat 400)
vpm incepe saj)rivim tot ceea ce admira lumea ca pe_oj>gvaxa
c,eea ce lumea considera o pierdereJca_pe o libertate spiritual
Pacea interioara rezulta dm abandonarea atractiilor si aversiu/
nilor deopotriva.

136 137
PRIVIRE GENERALA

f| Psihologia adevarului:
Tranzitia de la ntintea
inferioard la cea superioara

Introducere
5i La nivelele inferioare ale constiintei, eul domina viata m
principal prin tehnicile si emotiile supravietuirii animale, ce se
aliniaza cu ^glacerea,instinctul de_pjraxi.ator gi acumulajga^ Pe
masura ce, de-a lungul timpului, constiinta a evoluat unele specii
animale, ca si unele segmente ale umanitatii, s-au ridicat la
nivelul 200 al constiintei, ceea ce reprezinta demarcatia majora
de unde incepe influenta_pjiteriim detrimentul for|ei,
Incadrulconstiintei uniane, aceasta tranzitie reflecta influ-
enta crescuta a energiei spirituale, care este transformativa.
Influenta sa e acompaniata de o constienta progresiva precum si
de o responsivitate crescuta.fata^de,energia-iubirii si, ca rezultat,
eomportamentele, emotionalitatea si meiitalizarea devin din ce in
ce maipozitive. Prin urniare, energia iubirii este aliniata cu
constien^a progresiva a adevarului si a Realitatii fundamentale,
din care provin Existenta si Creatia in fornia evolutiei flzice si
spirituale.
In vreme ce dorneniul fizic si forta reprezinta evolutia in
expresiaei lineara, energia spirituala, ca si energia fuiidamentala
a vietii insasi este nonlineara si indica un contrast intre forma si
esenta.Abilitatea de a distinge intre aceste calitati contrastante
aparecaocoiistientaspirituala, precum si ca o capacitate de a
fecunoaste realitatea spirituala ca adevar.
139
David. R. Ha^vkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
':'-" .

Capacitatea de supravietuire a fost facilitata de inteligentS tuali (amigdala), si abia apoi din cortexul prefrontal, printr-o
care reprezinta o calitate a constiintei vietii, capabila mai intii tniscare rnai inceata. In consecinta, raspunsul emotional se
iiitelegerea domeniului linear, iar pe masura ce progreseaza, si _ etrece inainte ca i
principiilor abstracte. La unianoizi, procesul evolutiv al acestei ik_
a;^ Amintirea unui eveniment e stocata in zona hipocampusului
capacitati a fost perniis de aparitia si dezvoltarea lobului froiital,
eerebral, in scop de reinvatare si reamintire. Acest proces al emis-
care a devenit dominant odata cu aparitia bipezilor. Aceast&
inteligenta mentala a cognitiei a fost utilizata in principal suK ferei cerebrale stangi este similar ca functionare creierului ani-
nivelul 200 al constiintei, servind instinctelor animalice de pose- mai, prin faptul ca este centrat asupra suj>mvietmrii_jrj^rsonale si,
astfel, in cazul oamenilor, serveste_euiui.. Din aceasta perspectiva,
siune, agresiune si dominare. Prin urmare, a fost circumscrisa
"ceilalti", incluzind familia sau membrii tribului, sunt vazuti in
linearitatii limitate a formei. Pe masura ce constiinta a evoluat
dincolo de nivelul 200, energia vietii si constientei a.devenit prcn prmcipal ca oJ^ejitejymjnrijJ_oa^ej3le^^ Un
alt aspect extrem de important priveste faptul ca informatia ofe-
gresiv aliniata cu realitatile nonliniare ale iubirii si cautarii ade-
rita de impulsul intarziat al inteligentei din cortexul prefrontal nu
j/arului spirituaL In acest sens, valoarea intrinseca a celorlalti e
edoar prea lenta pentru a atinge centrul de raspuns, ci si, atunci
perceputa drept o realitate numai la nivelul 200.
eand reuseste totusi sa o faca, a fost dej a sjjfeoj^pjmt^j^pjunsur
hriemotional deja generat. Astfel,_intelectul devine in primul
fand un instrurnent al pornirilor animalice si al obiectivelor ego-
Fiziologia creierului sifunctia adevarului^ eentristeJT*rm^urmare, r3spunsurile subsecvente sunt primitive,
Capacitatea de a cunoaste si intelege adevarul e concordan- orientate spre supravietuire si axate pe modelul luptd sau fugi,
ta cu nivelele constiintei, asa curn este reflectat deopotriva inl toate acestea avand consecinte neurohormonale precum elibe-
evolutia anatorniei cerebrale si, chiar rnai important, in schim-; rarea de cortizon sau adrenalina care, la rindul ei, exercita o pre-
barile produse in fiziologia creierului uman si in modelele saleJ siurie asupra sistemului imunitar si a punctelor de acupunctura.
Sistemul de raspuns al emisferei cerebrale stangi este acom-
prevalente de procesare a informatiei. Acestea, la rindul l
paniatde o slabire tranzitorie a musculaturii corpului, precum si
depind de campurile energetice spirituale si nevazute. In ceea
ii priveste pe oameni, ^i nivelul 200 al^onstiintei se produc 7de un raspuns kineosiologic negativ ori slab.
Totusi, sistemul energetic al corpului isi revine rapid si resta-
schimbari profuiide, atit m fiziologia creierului, cit si in niodel
bileste echilibrul de acupunctura, astfel incat sistemul energetic
de procesare a informatiei. Acestea pot fi sumarizate dupa cunl
urmeaza: general devine din nou pregatit pentru urmatorul ciclu de raspuns
la stimuli.Modelele de reactie la stres au fost descrise de Hans
Seyle(1956, 1974 ) dupa cum urmeaza:
Sub nivelul 200 al constiintei: 1. Reactie de alarma
;^:2,Stadiul rezistentei
La persoanele dreptace, emisfera cerebrala stanga e domi- 3.Stadiul epuizarii si dezechilibrului fiziologic (catabolic)
nanta m privinta procesarii informatiei (la persoanele stangace
fiind dominanta emisfera cerebrala dreapta). Impulsul este proce- Dominatia emisferei cerebrale stangi este reflectata de aseme-
sat direct prin intermediul centrilor de transmisie (talamusul), nea de o constienta spirituala limitata sau chiar inexistenta, de
vremece e programata pentru supravietuirea animala. Amintirile
fiind directionat mtr-o miscare rapida spre cei emotionali/instinc-
141
14O
David. R. Hawkiiis - Transcenderea nivelurilor constiinfei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

acestei succesiuni de evenimente sunt stocate in regiunea acestea avand drept rezultat un altruism si un calm interior cres-
hipocampusului cerebral; astfel, la o reamintire ulterioara, va cute, precum si un nivel mai tnalt al constiintei. (Mathews, 2001).
reaparea amintirea succesiunii asa cum a fost ea contextualizatS Cercetari ulterioare asupra activitatii calugarilor tibetani
de catre tehnicile si obiectivele priniitive de supravietuire ale buddhisti au demonstrat faptul ca meditatia are ca rezultat neuro^
eului. Prin urmare, aniintirile^juntjncarcate emotional neggJiv si nlasticitatea cerebrala, precum si unele schimbari fiziologice
stocateJaolalta cu teama, anxietatea, resentimentul sauj>lacerea
acumularii. Aceste diferente majore si semnificative pot fi sumarizate
subfornia unei harti, dupa cum urmeaza:

Deasupra nivelului 200 al Constiintei S FUNCTIONAREA SI FIZIOLOGIA CREIERULUI

Deasupra nivelului 200 al Constiintei, emisfera cerebrala * Mintea inferioara (sub nivelul 200)
dreapta devine dominanta la persoanele dreptace (respectiv cee * Mintea superioara (deasupra nivelului 200)
stinga la stingaci). Impulsul este directionat rapid spre cortexulf
prefrontal prin intermediul centrului de transmisie si, de aici, la Minteainferioara (sub nivelul 200)
centrul emotional. (Dupa cum vom vedea ulterior, acest lucruseJ Cortex ^^-^^7ncet
incet^-^'
pgtrece inca si mai rapid prin regiunea prefrontala a creierului rapid Amigdala Hippocampus
Input Talamus
eteric). Prin urmare, perceptia e modificata de intgligenta, iafl
msemnatatea generala a evenimentului este contextualizata in,
conformitate cu nivelul prevalent al constiintei. In general,;j
amintirne_stocate se refera la eyenimente mai bune decat s-ar|
Mintea superioara (peste nivelul 2OO)
mtampla m cazul unui raspuns exclusiv al emisferei cerebrale|
rapid foarte rapid
stangi. In cazul proceselor din emisfera cerebrala dreapta,|
raspunsul neurohormonal e anabolic, fapt ce elibereaza endorfine|
si echilibreaza sistemul de acupunctura. Se elibereaza, de aseme-
nea, si oxitocine si vesopresine m amigdala (centrul emotional),
fapt corelat cu instinctele matenie, comportamentul paternal, for-^
marea cuplurilor si capacitatea sociala facilitata de "creierull L_
social" al mamiferelor (Moran, 2004).
In acelasi timp, raspunsul la testarea kineseologica este pu- FUNCTIONAREA SI FIZIOLOGIA CREIERULUI
ternic si pozitiv. Propjejn^iune^j^a_pr^c_fisaJnfbrrnatii prin inter-?
mediul unor moduri mai aanatoase e influentata prin obisnumtaj Subnivelul200 Peste nivelul 200
Jirnpurie de a asculta muzica clasica, de a aprecia esteticul si dg| Dominatia emisferei Dominatia emisferei
a face parte dintr-un grupjreHgios practicant, toate acestea afec- *| cerebrale stangi cerebrale drepte
tand m mod seinnificativ mp^elel^^i^^pji^2dunilejieur_onale. Linear Nonlinear
Cercetarea creierului ne arata ca emisfera cerebrala non- j Stres-Adrenalina Pace-Endorfine
domiiianta este stimula^_de arta, natura, muzica si estedga, toatel
142 143
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Lupta sau fugi Emotie pozitiva Pe masura ce constiinta continua sa evolueze, ea deyingjdin_
Alarma, rezistenta, Sprijinirea glandei tinius ce mai constifintiLde imrxartajnta celorlalti _si, insotita de o
^
epuizare de discemamant, atinge in cele din unTia
Anticorpi si imunitate Anticorpi in crestere nivelul275. Acesta este numit mintea superioard, capabila sa
in scadere eestioneze abstractiile si eseiita nonlineara. Prin urmare, este mai
Ingreunarea functionarii Iniunitate m crestere perceptiva la principii si la calitatile subtile ale esentei.
glandei timus
Tulburarea rneridianului Vindecare
de acupunctura Atitudinile
Boala Sistem de acupunctura vindecat
Raspuns kineseologic Raspuns kineseologic pozitiv Acestea reflecta gradul in care perceptia, emotiile, mentatia
negativ si ratiuneasunt influentate la diferitele nivele ale constiintei.
Scaderea nivelului neurotransmitatorilor Lumea este experimentata si privita foarte diferit la nivelul 275
(serotoninei) al constiintei, cel al mintii superioare, comparativ cu felul in care
Activarea emotiilor de Activarea rnai lenta a emotiilor eabordatala nivelul 155, al mintii inferioare. Aceste niveluri
doua ori niai rapid decat decat a impulsurilor din influenteaza profund toate aspectele vietii. Gradul de diferentiere
prin cortexul prefrontal cortexurile prefrontal si eteric este aproape echivalent cu descrierea ajpua>civilizatii diferite si
contrastante, ce au niyeluridiferite de yalorizare a relaJiilor_din-
Nota importanta: tre pers6ane, a placerrTsi ferTclrii viefH7_a_succ^u3iiiJumesc, a
Stradania si intentia spirituala modifica functionareij| politicii si, cel iru^Tmportant, aHnvelului constientei si alinierii
creierului si flziologia corpului, stabilind o zona specifica infbr-| spirituale.
matiilor spirituale in cortexul prefrontal din emisfera cerebrala| Este evident ca^mintea inferioara se focalizeaza asupra
dreapta, precum si iii creierul eteric (energetic) corespunzator. M ^ecificuJ^iJ^ne^aralunei situatii, pe care opriveste^ir^perspec-
tivaj3ropriului intgres. Prin contrast, mintea superioara include
cbnitezcfi^general, fiindconstienta de sensurile nonlineare
Schimbdri mentale survenite abstracte,inclusiv de serrmifi^ada_sj3mtuala.
la nivelul 200 al constiintei In cele ce urmeaza, redam cateva pasaje selectate din vo-
lumele publicate anterior.
Nivelele constiintei sunt aliniate cu anumite campuri ener|
getice calibrabile, numite in dinamicile nonlineare cdmpuri rf| Tabelul 1
atractie. Acestea domina un anumit nivel din campul energetiej Functionarea_mhrtii- Atitudini
asociat cu un anume nivel al constiintei si influenteaza diferiteldi
grade de inteligenta. Campul de atractie aliniat in principal Mintea inferioara Mintea superioara
supravietuirea e numit minte inferioard si calibreaza la nivelu (nivel calibrat 155) (nivel calibrat 275)
155. Este legat de supravietuirea flzica, placerea emotionala si Acumulare Crestere
acumularile personale. Se considera totodata ca este aliniat cu A castiga A savura
interesul fata de propria persoana.
144 145
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei Dayid. R- Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Amintire Reflexie gingure calitati poate exprima distinctia intre crima, furie, depre-
A pastra A evolua siesi mizerie si, pe de alta parte, satisfactie, relaxare si lejeritate
Gandire Procesare in abordarea asteptarilor.
A denota A implica Cercetarile efectuate in domeniul psihologiei, psihiatriei si
Timpul ca restrictie Timpul ca oportunitate nroceselor cerebrale acorda in ultima vreme o atentie deosebita
Concentrare asupra Concentrarea asupra studieriiatitudinilor, fapt care demonstreaza cat de importante
prezeiitului-trecutului prezentului-viitorului suntacestea pentru fericirea, satisfactia si succesulomului.
Dominat de emotii-dorinte Dominat de ratiune-inspiratie (Szegedy-Maszak, 2004; Arehart-Treichel, 2005; Moran, 2004).
Blamare Asumarea responsabilitatii Atitudinea poate fi definita ca un set de obisnuinte mentale, ce
Indiferent Disciplinat pun in legatura sinele perceput cu lumea perceputa, respectiv cu
Continut Continut (conditii generale) ceilalti. In societatea noastra, atitudinile sunt studiate in cadrul
(ceea ce este speciflc) ,-numitei discipline a imbundtatirii de sine, subiect pentru care
Concret, literal Abstract, imaginativ jta numeroase ateliere de lucru, precum si o literatura irnpre-
Limitat in timp/spatiu Nelimitat ^,._ianta. Experienta colectiva comuna este aceeaca asteptarile
Personal Impersonal de la propria persoana, respectiv de la ceilalti, se modifica odata
Forma Semnificatie cu cresterea si maturizarea progresiva, de-a lungul evolutiei spi-
Concentrare asupra Generalitati =-- rituale.Astfel, campul cultural al cresterii atrage segmentul pro-
particularului gresiv al societatii, etichetat recent drept "creativ cultural" (Ray
Exemple exclusive Clasare pe categorii .g and Andersoii, 2000). Ca un exercitiu, simpla lecturare a urma-
Reactiv Detasat toareilistede ternieni contrastanti are un efect de gJLiberare
Pasiv-agresiv Protectiv deoarece aduce in fata constientei diferite optiuni ce fusesera tre-
Amintirea evenimentelor Contextualizarea semnifieatiei cute cu vederea.
A planui A creea
Deflnitie Semnificatie yjl ^Tabelul 2
Particularizare Generalizare Functionarea mintii - Atitudinile
Comun Transcendent
Motivatie mspiratie, intentie l Mintea inferioara Mintea superioara
Morala Etica ^"^S i(nivel calibrat 155) (nivel calibrat 275)
Exernple Principii jNerabdare Toleranta
Supravietuire fizica Dezvoltare intelectuala m il>retentie Preferinta
si emotionala
Placere si satisfactie Implinirea potentialului
m
. .'jit_i
-Dorinta
iSuparare, teiisiune
Valoare
Calm, deliberare
rControl Abandonare
Toate gradatiile exist a intre perechile contrastante ce refiecS Utilitarism Poteiitial
ta intensitatea. De exemplu, exista o diferenta intre dorinta, tinj .: Literalr Intuitiv
re, ambitie si pretentie comparativ cu optiunile pentru preferin ^Orientat spre sine Orientat spre ceilalti
speranta, alegere, favorizare sau acceptare. Diferentierea une:
146 147
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David.R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Supravietuire personala, Supravietuirea celorlalti, e defel predispusa la a-i fi raiiite sentimentele ori de a avea un
a familiei impotriva altora. Jntrospecida_onesta^are drept beneficiu
Constrictiv Expansiv iiriediftrsducerea siiferintei emotionalereale si poteatiaAe. O per-
Exploatare Prezervare, crestere ^6ana e vulnerabila la suferintele emotionale in mod direct pro-
Design Arta portional cu gradul ei de autoacceptare si constienta de sine.
Competitie Cooperare Cand oamenii isi accepta defectele, ceilalti nu ii pot ataca aici. In X
Atractie Estetica consecinta, ei se simt mai putin vulnerabili din punct de vedereV
Naiv, impresionabil Sofisticat, informat emotional si mai siguri pe ei. x
Vinovatie Regret Majoritatea certurilor domestice provin din refuzul accep-
Pesimist Optimist jarii unor defecte minore de caracter, precum uitarea unei /
Exces Echilibru insarcinari sau alt detaliu minor, care constituie punctul de ple- /
Forta Putere eare almajoritatii conflictelor interpersonale. Cele mai neplacute
Destept Inteligent sunt nesfafsitele acuzatii mutuale cu privire la lucruri marunte pe
Exploatarea vietii Servirea vietii ^care onestitatea si maturitatea emotionala le-ar fi prevenit de la
Insensibil Sensibil . inceput. Mariajele deteriorate si infractiunile domestice pornesc
Particularizare Coiitextualizare de la chestiuni mundane, care apoi escaladeaza, deoarece
Declaratie Ipoteza ideclanseaza eul narcisistic
Inchistare Deschidere pret reprezinta un aspect mai important decit insasi viata.
Terminare Germinare " Chem^DresTeH! lipske de suferinta^sTe ^>,snier^^^ceea ce pre-
-- '. n ^=====^
Simpatie Empatie supune renuntarea la rnamlrie,^sLpretejitii, precum si acceptarea
Notare Evaluare failibilitatii ca pe o caracteristica umana iionxiala - atit fata de
Evitare Acceptare sine, cit si fata de ceilalti. Mintea inferioara cauta relatii compe-
Copilaresc Matur titive, ceasuperioara le percepe mai degraba cooperative. Mintea
Atac Evitare inferioara se implica alaturi de ceilalti, cea superioara devine
Critica Acceptare aliniata cu ceilalti. Sin^agma_simpla imi_parerau elimina fara
Condamnare Iertare suferirUa majoritatea conflictelpr. A castiga in viata inseamna a
Scepticism Intelegere renunta la obsesia gasirii uiiui vinovat. Gratia e de departe mai
puternicadecat beligeranta si, desigur, e mai bine sa ai succes
Tabelul 2 ne reveleaza si alte optiuni si posibilitati ce vinil decat sa invingi.
beneficiul constientei de sine. Atitudinile limitative au f<li
numite deflciente de caracter, iar grupurile care sprijina cresterea Tabelul3
spirituala au observat ca aceste defecte incep sa se diminuezg |^|^unctionarea niintii - Atitudinile
imediat ce sunt recunoscute si insusite.
Beneficiul de a ne accepta defectele m loc sa le negam pre Mintea inferioara Mintea superioara
supune cresterea sentimentelor de oiiestitate fata de propria pe: (nivelcalibrat 155) (nivel calibrat 275)
soana, a respectului si sigurantei, acompaniate de o atitudine In garda Prietenos, caritabil
defensiva cu niult diminuata. O persoana cinstita fata de ea insas| Cinic Optimist
148 149
David. R. Hawkins - Transcenderea nive.lurilor constiintei David.R. Hawkins - Transcenderea nivelurilorconstiintei

Suspicios Increzator Iubirea atrage sprijinul, mania il respinge. Aruncand balastul


Egoist Atent rfezistentei, pluta se ridica automat la suprafata oceanului, m vir-
Zgarcit Generos tutea propriei flotabilitati.
A calcula A planui
Instabil Stabil
Pretentios Usor de multumit Trasaturile de personalitate:
Strans la punga Adecvat nevoilor formarea caracterului
A insista A cere
Exces Echilibru Invatarea si adoptarea unor atitudini mai mature si mai con-
Obraznic Politicos structive genereaza o personalitate mai placuta, ce se aliniaza
Extrem Dotat cu arta compromisului optimcu sine si cu ceilalti. La nivelul 155, rata_deJericire subiec-
Graba Continuarea drumului tivaeste de numai 15 procente, dar ea creste de patru ori la
Avaritie Banii nu sunt totul nivelul 275 al constiintei (mintea superioara), ajungind la 60 de
Placere Dorinta procente.
Nerecunoscator Apreciativ Seva descoperi ca eul consta, de fapt, din niste caramizi
Compliment |nterconectate - si ca indepartarea uneia singure va darima intrea-
Desconsiderare
Condamnare ga constructie, ce se prabuseste sub propria=^a gravitatie. Chiar si
Dezaprobare
iinefortfoarte mic in aparenta, poate avea efecte majore, iar noi
Sexist Urnanist
putem descoperi ca un simplu zambet ne poate schimba complet
Inchistat Progresiv
viata. Miile de oameni ce urmeaza drumul auto-imbunatatirii
Axat asupra propriei Preocupare pentru lume
sprirituale pot conflmia realitatea acestei descoperiri.
persoane si ceilalti
Enumeram in cele ce urmeaza cateva atitxidini castigatoare,
Oportunist Adecvat planului vietii
fiecaredintre acestea flind usor de ales si avand beneficii majore
Vulgar Subtil
pe termen lung. Viata traita in campul energetic de la nivelul ca-
A te complace A te mibunatati
|ibrat 200 sau peste acesta e fbarte diferita de cea traita sub acest
Invidie Apreciere, respect
prag. j:
Morga Simtul umorului

Puterea de a adopta atitudini pozitive m locul celor negatiw8 Trasaturi pozitive de personalitate - Partea I
depinde de vointa, Invocarea aiutorului^divin are drept rezultatjM
Disponibil 265 De incredere 250
proces transjformajjv ce devine mai puternic prin practicap|
Echilibrat 305 Harnic, silitor 210
deoarece acum personalitatea se aliniaza cu un cimp de atractif|
Bland.;.... 225 Diplomat 240
puternic si pozitiv, si nu cu eul slab si linear. In practica, ceea ce
Caim...... 250 Lejer 210
la inceput poate parea fals sau artificial devine surprinzator
Atent.... 295 Echitabil 365
natural si usor, deoarece este aliniat la realitate si sprijinit def
Stapanit 255 Etic 305
aceasta. Eul-sinele linear se lupta sa supravietuiasca, dar putereai
Cordial. 255 Corect 305
eului spiritual e sprijinita de campul inflnit prin care evolueaza si
l3ecent..... ...295 Credincios 365
supravietuieste viata.
150 151
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Ferm 245 Bucuros 335 Tranzitia dinspre mintea inferioara spre cea superioara are
Flexibil 245 Fericit 395 dreptrezultatscaderea ratei somajului de la aproximativ 50 la
Prietenos 280 Muncitor 200 nufflai 8 procente. Totodata, rata saraciei scade si ea de la 22 la
Original 255 Sanatos.. ..360 1 5 procente, iar cea a infractionalitatii de la 50 la doar 9 pro-
Tabelul de mai sus infatiseaza calitatile valorizate si sprijil cente. In rnod similar, beneficii niajore se reflecta si m toate cele-
nite de toate societatile de succes ce au calibrat de-a lungul tirn-< ^alte domenii ale vietii, inclusiv nivelul educational, cel al casti-
pului peste nivelul 200. Calea constientei spirituale e sprijinitad5 gurilor, succesul marital, propria infatisare, aprobarea sociala,
faptul ca motivatiile spirituale sunt consolidate de energiile stilul limbajului si, in fine, opiniile politice si sociale. Toate aces-
reflecta puterea, in vreme ce pozitiile egoiste sunt slabe, limita- tea reflecta responsabilitatea personala si au un corespondent
tive si extenuante. Asa cum calitatile negative sunt mtretesut8| decisiv in procentajul de contraventii rutiere savarsite, nivelul
una cu cealalta, si cele pozitive sunt interconectate, astfel inclH increderii, proprietatile imobiliare detinute, sanatatea, longevi-
progresul intr-un domeniu aduce dupa sine imbunatatiri sur-3 "tatea si,foarte important, satisfactia personala.
prinzatoare in altele, ce nici macar nu au fost accesate constiemB In vreme ce aceste avantaje sunt foarte evidente la nivel per-
Din cercetarea constiintei am aflat ca adopjtarea unei atfflH sonal,ele devin si mai vizibile atunci cand sunt exprimate colec-
jHni__gozitiye ne introduce intr-un camp de atractie supenor"^l tiv. Societatea care calibreaza la nivelul 155 e caracterizata de
constiintei, care incepe apoi sa ne modifice personalitat^| predominarea atributelor negative precum slaba dezvoltare eco-
deopotriva in beneficiul nostru si al celorlalti. =^ n6mica,o rata scazuta a alfabetizarii, rate inalte de mortalitate
infantila, precum si un somaj crescut. De asemenea, este
Trasaturi pozitive de personaIitate - Partea II -reprezentata de exploatarea si repriinarea drepturilor civile,
coruptia sufocanta si extreme majore in distributia bogatiei.
Saritor 220 Protectiv 265 Aceste societati demonstreaza saracie, lipsa drepturilor si li-
Onest 200 Rational 405 bertatilor civile, o prevalenta a violentei si oprimarii, fiind
Onorabil 255 De incredere 290 descrisela nivel colectiv ca nedezvoltate sau chiar primitive.
Uman 260 Respectabil 250
Smerit 270 Respectuos 305
Idealist 295 Responsabil 290 Realitatea experimentala
Amabil 220 Sanatos 300
Dragut 255 Simtul umorului 345 Jiul/mintea presupune si este convins de faptul ca
Normal 300 Sensibil 240 perceptiile si interpretarile sale asupra vietii sunt reale si prin
Deschis 240 Stabil 255 urmare adevarate. E1 crede ca si alti oameni vad, gandesc si simt
Disciplinat 300 Gata sa ajute 245 inacelasi fel, iar daca nu o fac, se inseala. Astfel, perceptia isi
Rabdator 255 Atent 225 consolideaza puterea prin intermediul convingerilor si pre-
Perseverent 210 Tolerant 245 supunerilor.
Deferent 220 Cald 205 ; Asa cum a fost descris, fiecare nivel al constiintei este in
Politicos 245 Intelept 385 acQrdcuun camp de atractie dominant, pe care il reflecta si prin
Pozitiv.. ...225
intermediul caruia coiitextualizeaza sensul si valoarea. Prin
urmare,fiecare persoana traieste Intr-o lume de productie proprie,
152 153
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Ha^vkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

consolidata de cautarea aprobarii^ precum si de o varietate Din perspective spirituale, lucrurile se dovedesc a fi si inai
rationalizari. Disparitatea este compensata pozitiv prin inter- i0iportante, de vreme ce iiivelul 200 determina tranzitia de la a fi
mediul empatiei, compasiunii, acceptarii si a intelepciunii ma la a deveni aliat cu adevaruL Asa cum am
ritatii. Prin contrast, o atitudine negativa priveste jdiferenjele un aspect importantrezidain faptul ca, in
pe o sursa de manie, resentiment si alte sentimente negative. Wezent, 78 % din totalul populatiei lumii calibreaza sub nivelul
Se pune intrebarea daca diferentele experimentale 200(49 % in America). Datorita enormei cresteri a puterii la
limitate doar la res interna (perceptii) sau sunt datorate dife- nivelele de peste pragul 200 (progresie logaritmica), o populatie
rentelor externe dintre experiente. Prin intermediul observatiei dedicata integritatii contrabalanseaza negativitatea majoritatii
clinice, s-a descoperit ca oamenii nu numai ca percep variatii lumii- Astfel, civilizatia supravietuieste pentru a continua
majore in conformitate cu nivelele lor de constiinta, ci chiar evolutia.
experimenteaza evenimente foarte diferite. Fata de cei care suni
neprietenosi, ceilalti oameni chiar sunt adesea reci si nepri
tenosi, in vreme ce exact acelasi mediu se dovedeste a fi adesi
cordial si amabil pentru o persoana calda si iubitoare. Astfel,i|
virtutea a ceea ce suntem, influentam subtil evenimentele diij|
jurul nostru. Datorita atitudinilor pozitive, oamenii iubito3
atrag evenimente pozitive, reciproca fiind la fel de valab|
(tinand seama desigur de influentele karmice). Chiar si ani-
malele pot intui intentia, iar oamenii sunt ghidati de semnal
subliminale ce reflecta intentia, atitudinea si nivelele
constiintei. In anumite limite, noi tindem sa experimentani
reflexia a ceea ce am devenit.
Scepticul se indoieste de validitatea realitatilor spirituale
deoarece el nu detine experienta miracolului si, priii unnare,
neaga realitatea dimensiunilor superioare in cadrul carora miria
colul reprezinta un fapt cotidian. Mintea mecaiiicista percepQ,
toate fenomenele de acest gen fie prin teama, fie prin interrne-"
diul iluziilor, deoarece ea nu poate atinge esenta lor. Fi^careJ
niv^jd^jc^nsjtiinta tinde astfel sa se autoratifjce, acest fapt eluii
cidand si motivul pentru^are_evolutia constiintei pareafiJeata?

Rezumat
Din cele de inai sus, devine evident ca transcederea nivelu-
lui 200 al constiintei are o importanta majora pentru orice dome^|
niu al vietii, atat la nivel individual, cat si colectiv.
154 155
CAPITOLUL 9

Curajul
(Nivelul calibrat 200)

Introducere
La nivelul Curajului, energia spirituala modifica profund
atat experientele personale, cat si pe cele nianifestate fata de
"ceilalti;prin urmare, aici are loc atingerea adevaratei puteri,
ffiindvorbade un nivel de intarire. Aceasta este zona explorarii,
arealizarii,a perseverentei si determinarnvLa nivelele infe-
4"ioare, lurnea este vazuta ca fiind lipsita de speranta, trista,
infricosatoare sau frustranta, dar la nivelul Curajului viata este
incitanta, provocatoare si stimulatoare.
Curajul implica_disponibilitatea de aincercalucruri^oj, si de
'ada pieptcuvicisitudinile vietii. La acest nivel de intarire putern
Sa^gestionam cu adevSxat oportunitatile pe care ni le ofera viata.
.ijSpre exemplu, la nivelul 200 exista energia necesara insusirii
aptitudinilor pe care le presupune o noua profesie. Dezvoltarea si
educatia devin obiective realizabile. De asenienea, exista. capacjr_
tatea d e a f a c e fata ternerilor sau dgfectelor de caracter si de a
creste m ciuda acestora. Anxietatea nu ne mafzaH3rniceste aspi-
cuin facea la stadiile inferioare ale evolutiei.
pfastecolele care infrang oamenii a caror constiinta se afIa sub
pivelul200 actioneaza_ca stimulijpentru cei ce au evoluat in acest
priin nivel de putere adevarata.
Oamenii de la acest nivel restituie lumii la fel de multa energie
<2ata prirnesc, in vrerne ce, la nivelele inferioare, populatiile si indi-
viziiatragenergie de la societate fara sa ofere niniic in schimb.
Deoarece realizarea implica un feed-back pozitiv, stima si valo-
rizarea de sine devin tot mai puternice. Aici incepe productivitatea.
157
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Depasirea nivelului 200 constituie pasul cel mai criticj| prin vanitate excesiva, furie, culpabilitate, rusine si teama fata
evolutia constiintei umane si a calitatii sale corespunzatoare de Judecata Divina.
atat in ceea ce priveste viata interioara, cat si cea exterioaraj Integritatea are ca rezultat aparitia satisfactiei interioare
Dezvoltarea capacitatii de aliniere rnai degraba la un acle_via c a r e s e d e z v o l t a din implinirea standardelor interioare. La
-jecunoscut decatki_un castig personal separa in mod clar adeS acestnivel sjunt_jpniurt niaimjp_oriaate_efortul si intentia decat
varul de minciuna. Alegerea decisiva de a face acest pas isi are rezultatul. Onestitatea interioara incepe sa cbnduc&7 intr-o
originea in accerytareaj^SQonsabilitatii pentru propriile decizii j^g^ura^din ce in ce mai mare, optiunile si deciziile, deter-
siactmni. Acest fapt indica si schimbarea de la a fi dominat minand si aparitia unui sentiment interior de onoare. Pe termen
emotii primitive, ceea ce se atenueaza foarte mult cu ajutor jung,^scop_uljvietii devine dezvpltarea potentialiilmjBter4or.
inteligentei si validarii verificabile. Astfel, curajul reprezin| Desicurajul este deopotriva recunoscut si recompensat de
o victorie asupra fricii manifestate in fata pierderii, dar societate,aprobarea sociala devine doar un element secundar,
inlocuirea acesteia cu o rasplata esentiala si pe termen luri| pentru ca persoanele integre stiu ca este posibil sa pacalesti
adevarul. lumea intreaga, dar nu si pe tine insuti. Datorita nivelului mai
La nivelul 200 exista o acceptare intuitiva a adevaruli inalt de constiinta care apare la valoarea 200, tentatiile de vio-
responsabilitatii ca realitate spirituala si sociala. Aceasta est^f j a r e a integritatii in scopul realizarii unor castiguri sunt
insotita de aparitia recunoscute si respinse, in tiinp ce sub nivelul 200, acestea
s_ufletului si nu numai pentru corp si satisfactia eului.^Acufcd8| suntjustificate rational fara a tine seama de consecinte.
adevarul este perceput ca un aliat siriuTcaT^un^3iisnian.Luand cIn urma cercetarilor de calibrare a constiintei, s-a verificat
locul castigului, alinierea la adevar aduce cu sine puterea si faptul ca fjiecare om_isi da s^amaJ_nconstient cand este mintit,
respectul de sine, eliminand grandomania eului. Intrebare lucrudezvaluit foarte repede pe baza testului kinesiologic care
"care este oare folosul omului care castiga lumea, dar is iface imediat diferenta dintre adevar si minciuna. Raspunsul
pierde sufletul?" devine acum o axioma care dirijeaza decizi^j mai slab al inusculaturii precum si schimbarile energetice din
ile si hotaraste optiunile. sistemulde acupunctura indica faptul ca sesizarea diferentei
/ Pentru^canu
- ' " este depejuie_nLde
^ factori sau rezultate
^ ----exte-
- - HvntreaHftvar gj_ minciuna e o calitate intrinseca aeriergiei
_rioare, cura_[iil genereaza_incredeEe interioara si da un sens mai vitale, fiind reflectata iii raspunsul corpului, chiar daca mintea
adanc propriei puteri. Alegerea integritatii si a corectitudinil oneaga.
este recompensatoare si incurajatoare. Exista un sentiment La nivelul 200, energia constiintei relationeaza cu integri-
mai puternic de libertate interioara datorita faptului ca ne! tatea ratiunii si, in consecinta, inselaciunile retoricii sunt
simtim usurati de sentimentele culpabilitatiisi fricii care respinse caslabe si defectuoase. Prin acest pas inainte in cadrul
insotesc_in mod subtil orice vig^re a^adevarului, pentru ca, la evolutiei, survine o diminuare semnificativa a emotionalitatii
nivel inconstient, spiritul stie cand eul minte si incalca prin- siafantezieinerealiste. Astfel, viata devine mai putin drama-
cipiile constiintei treze. Acesta emana dintr-un arhetip a tizata, iarrecompensa trecatoare a pozitionalitatilor eului isi
inconstientului colectiv, asa cum a descris magistral lucruril^ pierde atractia. In plus, exista o Incredere mai mare si un sen-
"psihanalistul elve^ian Carl Jung (nivel calibrat 520) tni^nt^ujmn^ator_d^_s^ci^itate ce poate fi dobandit doar prin"
Acumularea datoriei spirituale inconstiente (karma) scad( resjpectarea onestitatii interioare. Prin incercari si greseli,
progresiv nivelul calibrat al constiintei celor care violeaz descoperim^:a pretuF^;ompromisului nu merita riscul de a
adevarul. Pusi in aceasta situatie, ei trebuie sa compense^ pierde increderea conferita de integritate.
V^..".. ^ '
158 159
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkiiis - Transcenderea nivelurilor constiintei

Expresii Sociale Elemenrul cheie ce conduce la atingerea si consolidarea


curajului rezida in acceptarea responsabilitatii personale. Aceasta
Grija pentru ceilalti si capacitatea de responsabilita rniscare majora necesita abandonarea erorii dualiste a
sociala apar peste nivelul 200. Faptul ca 78% din popula| victimei/faptasului, care submineaza socialmente integritatea
lumii se situeaza sub nivelul 200 al constiintei (in Ameriq; St>rin invinovatire si scuze fundamentate pe teorii dualiste morale
49%) explica de ce este lumea asa cum e, cu nesfarsitele a isisociale relativiste, confonn carora o cauza exterioara sau
conflicte, razboaie, saracie, crime etc. Cercetarile arata ca suri :conditia sociala mlocuiesc autonomia personala, integritatea si
acestor probleme este mai degraba endogena decat exogena. ;vpnestitatea. Astfel, curajul mai implica si depasirea identificarii
Onestitatea fata de propria persoaiia conduce la scade^ cu sj^temele decredinta caje calibreaza sub nivelul 200 si se^
eniotiilor negative caracteristice campurilor energetice nil Chiar daca exista sau a existat o
joase. Nelinistea, teama, insecuritatea si vinovatia se ^cauza"exterioara, depiiide numai de respectivul individ daca
nueaza si acelasi lucru mtamplandu-se si cu frustrarea, resert poate sa se ridice deasupra ei. Societatea este saturata de exem-
mentele si furia. Acum emotiilejiegadye nu mai sunt defel^ pleale unor astfel de %pte_jde curaj, chiar si in_,fe^unpr
nevenite, fiind considerate neplacute atat pentru noi insine,e calan^tati_sj2vere (de exemplu, Mccain, 2005). In mod empiric,
si pentru ceilalti. Discutiile in contradictoriu, conflictele^| provocarea cu care curajul se confrunta in mod obisnuiteste
neintelegerile nu mai sunt nici ele atragatoare. Cat priveste frica,lacarese adauga neincrederea in sine si teama de esec.
cultatile tranzitorii ale realitatilor sociale, ele sunt accept^ absenta fricii^ ci determinareade_ao
niai degraba ca niste aspecte normaIe ale existentei umane decat depas^i,_care,atunci cand reuseste, dezvaluie o putere ascunsa.
c a insulte personale. Apare u n dezgust progresiv f g Teama de esec scade atunci cand intelegem faptul ca
violenta, ca si fata de teatralitatea extremismului politic si ide rasgunzatori pentni mtentie si efort, dar nu si pentru rezultat, care
ologic, asa cum confortul homeostatic de calm interior es depinde de multe alte conditii si factori impersonali. O
preferat agitatiei si adrenalinei. Sprijinite de inspiratie, jivtentia puteji^a_sijdgdicarea pot
Cu o anunie maturitate, se dezvoltaun simt al umorului caref conduce m mod surprinzator la aparitia succesului in ciuda
inJpcuieste treptat atacurile sj izBugrTirTTe^osti^7TaTie^srTin esecurilor anterioare. Acest lucru dezvaluie capacitatea interioara
care par plictisitoare nivelurilor mai scazute ale constiintei, pentruvitejie si curaj, care cgnduce^ulterior,Ja-Crestereasernni-
acum preferate pentru ca acestea constituie perioade de calmM flcatiy4_ajncrederii in_sine. Multe incercari dure ale vietii potfl
care putein gandi si contempla. Reflectarea devine mai impog traversate doar cu ajutorul "unui tur de forta" pe baza caruia se
tanta decat reactivitatea emotionala. Dorintele sunt mai putifl construiesteincrederea in sine.
solicitante, iar calitatea rabdarii inlocuieste impulsivitatea sg|
intoleranta fata de mtarzierea satisfacerii dorintelor. La niveluj^
200, viata devine mai intentionala, iar impulsivitatea scade.S Dinamica Eului
Fericirea personala devine un scop tangibil, iar recunostintaS
inlocuieste resentimentele, auto compatimirea si invinuirea alto; Nivelul 200 are tendinta de a se consolida automat datorita
ra. Experienta subiectiva a lumii se imbunatateste, iar oamenii echilibrului interior, alinierii la integritate si adevar si a unei
par mai prietenosi si mai ospitalieri. Stralucirea paleste, iar exce, :iunctionarii reusite. Dictonul care guverneaza acest nivel este
sele sunt Tnlocuite de echilibru. Curajul conduce catre explorare "sapastram linia de plutire" si, asemeni unui vapor, tine cursul
si faciliteaza dezvoltarea personala si evolutia constiintei. drept, feriiidu-se de efectele temporare ale valurilor vietii.
16O < 161
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Emotiile inferioare inca mai erup periodic si au nevoie de cori Fara interventia deformarilor narcisiste, capacitatea de
tari, dar ele nu mai sunt cautate si apreciate, fiind percepute rq fealitatiiia locul iluziilor si pretextelor perceptuale. Fara
degraba ca inoportune. 3 ^3Tventiaconstanta a divergentelor apare arrnonia, ca principiu
Nivelul calibrat al constiintei este consecinta alinierii esential de operare care face posibila intelegerea cu altii si coor-
principiile spirituale. E1 ne conduce destinul si seamana cu bu ionarea activitatilor. In consecinta, apare aprobarea si acceptarea
la unui vas. Prin respectarea integritatii, se accepta defectele, sociala. La randul ei, fiecare etapa consolideaza obiectivele si
caracter, care sunt considerate mai curand provocari menite arri lile integre. Nelinistile si incertitudinile sunt acceptate ca
liorarii decat scuze pentru vinovatie, auto-compatimire sau rese* normale si concomiteiite cu dezvoltarea (o noua slujba, o noua
timente. La nivelul 200, obiectivele sunt centrate pe valori, iar relatie, etc.).
realizarea lor este realista si posibila. Ca urmare a alinierii cu adevarul, la nivelul 200 apare o
Functia eului psihologic, asa cum este vazuta de psihanaliz$| capacitate imbunatatita de a departaja adevarul de minciuna, iar
este aceea de a aHnia_gersonalitatea la realitatea sociala a lumif uitelectul progreseaza semnificativ, dezvoltand capacitatea de a
exterioare si, simultan, de a echilibra compoiienta de personali-; face diferenta dintre retorica emotionala si validitatea motivata
tate a constiintei (supraeul lui Freud) cu "eul idear'(iiomiej3 5iconfirmabila. Apare, deci, abilitatea de a detecta pretextele si
internalizate) impotriva pornirilor instiiictuale primitive ("id3J Iiuziile prin care imaginatia si fantezia inlocuiesc logica si
ul). Func{ionarea defectuoasa a acestui mecanism conducejS echiUbrul. Pentru ca sub nivelul 200 al constiintei, adevarul se
aparitia unor conditii si caracteristici patologice cum ar ffi yinde pentru castig, exista o incapacitate de a se discerne intre
proiectarea dezaprobarii interioare, fricii sau instinctelor primi- adevar si falsitate, iar erorile sunt acceptate fara nicio critica,
tive asupra altora, aflati in lumea exterioara (de exemplu, invj pentru ca suntconvingatoare. Astfel, sub nivelul 200 exista o
!
novatirea sau paranoia). Esecul de a ne controla instinctele are c3 pierdere semnificativa in privinta experimentarii realitatii si a
rezultat aparitia unor valuri de furie reprimata, precuni si a friei capacitatiiintelectuale. (Subniyelul calibrat 200, oamenii sunt ^
i si depresiei. Un supraeu exagerat sau sadic poate fl proiectat s mcapabili sa utilizeze tesrul kinesiologic, obtinand adesea rezul-
l asupra altora, degenerand m trasaturi rigide de caracter, urade tate false.) J
yine si culpabilitate auto-punitiva. Este important ca acest3 SurJnivelul 200 exista capacitatea de procesare a "faptelor"
inecanisme sa fle cunoscute, si ele au fost cel mai bine descris|l (lineare), insa nu exista inca si abilitatea de recunoastere a ade-
de Anna Freud m lucrarea "Eul si mecanismele de aparare" varului, care nu este linear si depinde de capacitatea de a gandi
(1971). abstract.Mintea Inferioara utilizeaza faptele pentru a sprijini
O introspectie reusita necesita o estimare reala a limitel^ pozitionalitatea, in timp ce Mintea Superioara respecta echilibrul,
dezvoltarii si tolerantei umane. Prin sporirea interioara a puteri intelesul si acordul existent intre nivelurile abstractiei. In acest
spirituale, recompensele pozitionalitatilor inferioare ale eulu, fel,progresiv, intelesul se aliniaza nivelurilor adevarului, mai
sunt respinse in favoareajplacerii care apare in niod_jaturaIpriri degrabacao consecinta normala a regulilor logicii si ratiunii
inlocuirea lor cu corectitu^ine^_si^ntegrjiatea.. jdecat a dorintei.
De la nivelul 200 in sus incep sa fie posibile relatiile socia Subnivelul 200, faptele sunt grupate fara a se tine cont de
responsabile. In timp ce nivelurile emotionale mai scazute cori- categoriiledevaloare egala, orice dovada contrara fiind neglijata
duc la^coabitarea cu ceilalti, la nivelul 200 intentia se deplaseaz$ saUelirhmata prinjustificari rationale. Astfel, Mintea Superioara
spre alimerea cu ceilalti, precum si catre prin^ijjnlerecirjrocitatii trebuiesase supuna disciplinei, legilor dialecticii si cerintelor
si mutualitatii, in deJ^avoare^eg^>c^ntrismului. integritatii intelectuale.
162 163
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Detectarea adevarului depinde astfel de recunoasterea ica teama fata de Justitia Divina, aceasta este atenuata de
textului care influenteaza si categorizeaza profund intelesuIg fncrederea in corectitudinea, milostenia si iertarea lui Dumnezeu.
semnificatia. In timp ce faptele, atunci cand sunt asamblate logfl K A ne dedica integritatii si unei vieti fara de pacat conduce la
pot fi citate ca "dovezi", adevarul se afla la un nivel diferit<j constientizarea defectelor de caracter, ceea ce are ca rezultat
abstractizare si poate fi materializat numai prin alte mijloace3| mtulinta spirituala si coiistiinta faptului ca, fara ajutorul lui
conflrniare. Chiar si in cel mai bun caz, mintea omeneascaial Dumnezeu, eul si limitarile sale sunt foarte greu (uneori chiar
poate sa faca diferenta dintre "fapte" si adevar, respectiv imposibil) de depasit. Teama de pacat, desi nu covarsitoare, este
adevar si minciuna. Detectarea adevarului este sj3rijmita de totusi importanta. Ea conduce la afilieri si interpretari religioase
umilinta si de spJritul analizei echilibrate si corecte. Un exemphP care sunt considerate deopotriva rationale si consolatoare.
clasic este acela al fratilor Wright care au fost ridiculizati cu "falB Respectul pentru autoritate are ca efect acceptarea conceptelor
tul" ca avioanele sunt mai grele decat aerul si, deci, incapabile1j religioase/spirituale, precum si intelegerea necesitatii crediiitei.
zboare. In plus, argumentul scepticismului a exemplificat slB Curajul este rezultatul unui act de vointa prin care se ia
cient de mult ca unele fapte selectionate pot conduce la conclu3| decizia de acceptare a onestitatii simfegrifafirlnterioare ca pe
foarte eronate. niste principii axiomatice de viata, care trebuie urmate in ciuda
oricaror rezistente, tentatii si obstacole. Datoria fata de sine si
fata de altii genereaza alinierea la principiile spirituale si curajul
Depasirea nivelului 200 ^| dea depasi aceste obstacole si rezistente. Prin intentie si practica
reusita, vicisitudinile vietii (deopotriva interioare si exterioare),
La nivelul 200, imaginea lui Dumnezeu este asociata<lL devin ocazii de crestere a puterii. Aceasta este baza solida a
increderea, justitia, echilibrul autoritatii si mecanisrnele care increderii in sine, iii Dumnezeu, in adevarul spiritual, in viata
cornpensa lipsa perfectiunii prin mantuire, cu acceptarea respplM
- -.
insasi.
sabilitatii pentru defecte si cu stradania de a fi morali. Aceasgj
imagine mai benigna a Divinitatii mlocuieste proiectiile antropo-
logice caracteristice nivelelor mai joase, ce arunca asupra4^fc
Dumnezeu marile slabiciuni ale omului, cum ar fl vanitatea. !
severitatea, furia, partinirea, gelozia si acordarea de favoruri de
natura etnica si geografica.
La nivelul 200, religia este respectata si considerata
curand o optiune decat o amenintare. Principiile de baza sunt
evitarea pacatului, acceptarea responsabilitatii spirituale si inlatu-
rarea tentatiei (asa cum se spune si in rugaciunea "Tatal nostru")."
Rugaciunea este considerata deopotriva o forma de veneratie si o
confirmare a vointei lui Dumnezeu, iar invocarea indrumarii^
apare ca o reactie normala, drept consecinta a umilintei si a
acceptarii defectelor de caracter. Astfel, moralitatea tinde sa fie
un obiectiv major, care se reflecta adeseori in atitudinile sociale
responsabile si in respectul pentru valorile traditionale. Desi mai
164 165
:

CAPITOLUL 1O

Neutralitatea
(Nivelul calibrat 250)

Introducere
Energia devine foarte pozitiva la nivelul Neutralitatii, caci
acesta este defmit de eliberarea din pozitionalitatile caracteristice
stadiilor inferioare. Sub nivelul 200, constiinta tinde spre diho-
tomii si pozitii rigide, fapt care constituie un impediment intr-o
lume mai curand complexa si multifunctionala decat in alb si
negru.
Abordarea uiior atare pozitii duaHste creeaza polarizare care,
larandul ei, genereaza opozitie si diviziune. Asa cum se intampla
si in artele martiale, o pozitie rigida devine un punct vulnerabil;
ceeacenu se indoaie este in pericol sa se sparga. Ridicandu-se
deasupra barierelor sau opozitiilor ce disipeaza energia, conditia
iNeutralitatii permite abordarea_prpblemelor intr-un mod flexibil
si realist.A fl neutru inseamiia a fl relativ neata^a^de_co_nsecinte_
S^esecuri, neirnplinirea unui drum nemaifiind considerata frus-
e sauo infnmgere.
Opersoana aflata la nivelul Neutralitatii poate spune "Bine,
daca nuvoi reusi sa priniesc acest serviciu, voi gasi altul". Acesta
este inceputul increderii interioare in sine. A siniti si intelege pu-
terea inseamnajjiu te lasa_intimidat, dar in acelasi tinip ^anu_dori-
neaparat sa demoiistrezi ceva. Asteptarea ca_viatei^cu suisurile si
coborasurile ei va fl. in fond, bunadaca ne putem adapta, este o
atitudine proprie nivelului 250.
Oamenii aflati la nivelul Neutralitatii ausimtul bunastarii.
Emblenia acestuinivel e increderea in capacitatile necesare pen-
tru a traiin lume. Acesta este nivelul Sigurantei. Cu oamenii din
167
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

acest nivel este usor sa te intelegi si in preajma lor te simti in sU^ iarea lejeritadi, pentru ca nimic nu este cu adevarat "injoc". Nu_
guranta, pentru ca ei nu sunt interesati de dispute, competitii sJ: &iSta''yjgQ_obJigativit^te de_^cjJic^rire_^sau_^castig". Astfel, neu-
vinovatie. Ei ne transmit incredere flind ei msisi, pe fond, tralitatea este relativ indgpgndenta si bucuioa^a^dej,_fi-ceea ce
burati din punct de vedere emotional. Aceasta atitudine evita gste^ "Daca vrei bine, daca nu la revedere" este o atitudine de
judecatile si nu conduce la vreo nevoie de a controla comporta^ |ilcredere si valoare intrinseca, care nu are nevoie de nimic de la
mentul celorlalti. In acelasi timp, trebuie spus ca oamenii Neut
pretuiesc in aceeasi niasura libertatea personala si a celorlalti;| Nivelul Neutralitatii este confortabil si relativ lipsit de an-
xietate pentru ca nu plaseaza supravietuirea Tn raportcu_rezul-
. Astfel, sursa_jericirn nu este proiectata in
Discutie
^xterior (catre altii sau catre lufne), ceea ce conduce la o relativa
Curajul are motivatia si puterea de a depasi rezistentele,
securitate si libertate interioara. Neutralitatea este, de asemenea,
a face fata provocarilor si de a trece peste ele cu forta si h o x a i
icutita de anxietatea sociala a amenintarii si, deci, nu cunoaste
fapt care ii dezvolta, in schimb, capacitatea de a apHca deciziilc. pax"anoia. Atitudinea de "laissez-faire" ii perniite afisarea unei
Curajul este necesar pentru ca, la acest nivel, se observa inca bordialitati comode pentru cajiu este nimic '^jnjoc" care saceara
unele probleme si dificultati, ce necesita efort si determinare pen- |prpbare din partea celorlalti. Libertatea Neutralitatii este con-
tru a fi depasite. Astfel, obstacolele pot fi in fond iiiste proiectii secinta abandonarn^pozitionalitatilor, conditiilor si asteptarilor.
care nu rezulta din realitate, ci din pozitionalitatile rezidualei Necesitatile narcisiste si egocentrice nu mar sunt dominante
Curajul poate anticipa dificultatile cu care se poate confrunta,, acum. In corisecinta, nivelul Neutralitatii nici nu sufera de lipsa
cum ar fi disconfortul, respingerea, incertitudinea sau anxietatea| 4i.riici nueste condus de dorinte, nevoi ori obligatia de "a face"
Prin contrast, nivelul Neutralitatii nu proiecteaza perceptii; ceva sau de a lua pozitii in problemele sociale; el include, deci,
dualiste pentru ca a depasit pozitionalitatile precum obstacolele flexibilitatea.
aflate la nivelul Curajului si care sunt create de indoiala, anxietate, InNeutralitate exista incj.ederea caJ3un^^zeu_esjte_bun., iar
anticipare sau nefamiliaritate. De aici rezulta libertatea_de_a,.nu ide aici rezulta increderea in mJ_elegciunea_Diyina, care nu tine
investi emotional in realizare^__jg^ie^fijv^or__jiarcisistel cpnt de limitele omului. Astfel, Dumnezeu reprezinta intr-adevar

l Neutralitatea nu este interesata de castiguri egoiste, de controlarea


altora ori de alte castiguri. Ea se multumeste mai mult sa atraga,
decat sa proiTioveze. Neutralitatea este benigna si nu este inclinata
nici sa se prosterneze in fata stralucirii, dar nici sa-si minimizeze:
sursalibertatii pentru ca Divinitatea nu pare sa mai fie o
amenintare de care sa ne fie teama si pe care sa o uram - si, in
consecinta, pecare sa o negam.
Expresiile sociale ale acestui nivel al constiintei sunt defi-
importanta; ea nu este interesata sa convinga, sa constranga, sa^ nite decoexistenta conioda. Neutralitatea nu este interesata de
intimideze sau sS ameninte. In cadrul Neutralitatii fiecare .este./ conflicte sau de participarea la miscari revolutionare ori la
liber sa incerce sa "dovedeasca" orice despre sine. De asenienea,g proteste. Acest aspect ar putea fi perceput ca pasivitate, cand, de
aceasta nu este atrasa de cauze. In consecinta, Neutralitatea este/ fapt, este vorba de stabilitate, care nici nu promoveaza schim-
pasnica si pretuieste linisteagi_calniul. Ea mai reprezinta si un| ijarea,dar nici nu i se opune. Astfel, seninatatea Neutralitatii
nivel lipsit de solicKari, presiune sau necesitati narcisiste. ofera uii echilibru in excesele transformarilor sociale si un
Atitudinea care caracterizeaza in general acest nivel este refugiu din fata emotionalitatii, care permite reflectia si evalu-
interesul, dar nu implicarea emotionala, ceea ce permite insta- afea calma.
168 169
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Dinamica Eului in Neutralitate Lanivel experimental, viata cotidiana este un divertisrnent


Jncare nimic nu are prea rnare importanta. Daca nu exista nicio
Pozitionalitatea are ca rezultat perceptii dualiste, iar iniza, nu exista nici teania de pierdere, nici trufla eului de a avea
sunt consecinta deformarilor egoiste si a limitelor inerente ^^ un castig.
eului. Perceptiile proiectate sunt confundate cu realitatea, Acolo unde Curajul vede provocari, Neutralitatea percepe
accentul este dat de castigul sau pierderea imaginara. Prin contra3a jxiai degraba principii si indicatii decat solicitari sau regulamente
Neutralitatea esteconsecinta non-atasamentuhn, fiind astfel relativg|t rigide. In Neutralitate este absolut normal sa acceptam sau sa
*fipsita de deformarile induse de valorile si opiniile proiectate. refozam o optiune, pentru ca ^u^exi^tanimic^de__dovedit saude^
| Este important sa facem diferenta intre non-atasament3B

o
castigat. In consecinta, Neutralitatea perniite o rnare flexibilitate
<j[etasare. Djetasarea indica retragere si negatie, conducand la si detasare.
Jndiferenta (care este, prin ea insasi, o fojrma_deaparare irapotrli Din punct de vedere psihanalitic, la nivelul Neutralitatii,
ya temerii de atasament). Detasarea progresiva conduce la iaspectele pozitive ale eului normal si sanatos reusesc sa pastreze
tiseala, la pIafitudine, precum si la diminuarea vitalitatii si un echilibru intre functiile interioare si exterioare. Impulsurile
bucuriei de a trai. Daca este urmarita cu regularitate, detasarea a Jnn^doptiunTj3ifavora-
conduce in cele din urma la "Vid", despre care adesea se credelS Intelectul este lipsit de emotionalitati deformate, ceea ce
mod eronat ca reprezinta Iluminarea sau starea Buddhica descryaB permiteinstalarea realitatii sanatoase si integrarii sociale.
in sanscrita ca "anatta ". Desi Vidul este o stare foarte impre|^H Constiinta (supraeul) a fost atenuata, astfel incat nu este necesar
nanta, cea absoluta este Totalitatea. YIduJLesjte non-linear, ceea^q9 ca atitudinileinterioare sa fie proiectate asupra altora. Natura
este important, dar este, totodata, lipsit de Iubirea Divina care, ;Umana, in^Iusiv_porniri^^sale animalice. este acceptata^ca_nor-
asemenea, este non-lineara. Adevaratele conditii ale Totalitat*M ;tfiala si, in consecinta, nu trebtue sa fie respinsa, reprimata,
sunt in esenta foarte diferite de Neant. (Subiectul e discutat|H negata sau proiectata asupra_altora. Astfel, ^Teutralitatea este
larg in capitolul 18). necritica fafa^^^TfTconvenientele vietii flzice, ernotionale si
Calea catre Iluminare trece mai degraba prin non-atasa9H sociale.
decat prin negare. Pentru a intelege acest lucru, este important^^^H Nivelul Neutralitatii este insotit de sentimente de securitate
realizam ca energia non-lineara a constiintei este intrinseca iffl si siguranta ce apar ca o consecinta a non-defensivitatii si non-
domeniul linear si ca_jion.-atasamentul inseamna de fapt_non- pozitionalitatii, insotite de ligsa_fricii, cujpabiUtadi sau tendin^i_
^dependenta f a t a d e formLa.. Non-atasamentul nu inseamna nicyS| ds^-Jjudeca_rje_aMi. La acest nivel, mai survine si o usurare fata
arractie, nici aversiune. Prin contrast, detasarea conduce ades||H jdesolicitarile nesfarsite ale nevoilor si imperativelor narcisiste.
la aversiune si evitare. Non-atasamentul permite eliberarea di,M Neutralitatea nu este nici cinica, nici imperativa, si nici nu {
atractia exercitata de valorile si anticiparile proiectate (precuiffl| &cearca saconviiiga pentru a-si atinge obiectivele. Ea accepta
castigul). Ljgs^itaj:teJ*5am.ajie^^ progresul, schimbarea si evolutia constiintei fara rezistenta sau
germite participarea sibucuria de a trai, pentru cajviata_devine anticipare;pursi simplu, pluteste de-a lungul raului vietii prin
mai mult unjoc decat o implicare cu inalta responsabilitate. Acest|j deciziesi acceptare si nu prin ceea ce am putea percepe gresit ca
lucru este conform invataturilor lui Tao, prm care fluxul vietii fiind pasivitate sau indiferenta.
este nici cautat, nici indepartat. In acest fel, viata devine simplSM
placuta si lipsita de efort. Asa cum a aratat, dealtfel, Sf. Francisc^
din Assisi: "poarta lumea ca pe o haina usoara ".
170 171
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Depasirea Neutralitatii
prin non-rezistenta, se deschide usa prin care energia Gratiei
Pacea si calmul Neutralitatii constituie o usurare bineve: Divine da un impuls evolutiei constiintei, iar vointa personala
pentru toti aceia care au depasit nivelurile inferioare si devine afirmativa fiind atrasa catre Divinitate prin caldura inte-
supravietuit suferintei interioare. Acesta poate fi considerat ca rioaraprogresivaa Radiantei Iubirii Divine. Activarea potentialu-
nivel de recuperare pentru spiritul/sufletul care s-a smuls lui spiritual este o consecinta a non-rezistentei, care se aseamana
mlastina disperarii, depresiei, suferintei, vinovatiei, fricii ^ unei flori care se deschide si reactioneaza la caldura soarelui
cautarii frenetice a castigului, aprobarii si acumularii egoiste datorita calitatilor sale naturale impregnate de Creatia insasi.
bogatiilor pamantesti, doar pentru a le transforma pe toate
cenusa. Iii loc de a-l regreta, Neutralitatea priveste trecutul ca
ceva instructiv si educativ. Multa lume alege sa-si petreaca
Vlal
la acest nivel alrecugerarii siInsan^tosjriLinterioare.
Trebuie spus insa, ca, desi Neutralitatea este m mod subij
tiv o stare foarte favorabila comparativ cu nivelurile de sub ea,;
constituie mca o expresie a bucuriei si a radiantei Divinitatii
a iubirii si compasiunii depline. Neutralitatea nu distruge viata
nici nu-i opune rezistenta, dar nu este nici un contribuitor act
Ea serveste viata printr-o participare lipsita de rezistenta si refb
sa devina un mijloc de descurajare. Acest nivel este esenti
mente unul tacut, care nici nu contribuie la panorama vietii,
nici nu o diminueaza.
In Neutralitate, suntem recunoscatori ca am scapat de c
interioara a oglinzilor prin renuntare si abandonare. Nu mai s
teni robii axiomelor "este imperativ sa" sau "trebuie sa". Nu m
este necesar sa fim "castigatori", "plini de succes" si sa obtine
aprobare sau acceptare. Nu este necesar sa avern dreptate si nici
obligam pe altcineva sa "faca ceva" m legatura cu problemele
lurnii. Totusi, in final, datorita alinierii la principiile spirituale|
constiinta evolueaza m virtutea inspiratiei care cauta acordul pririt
vointa. Astfel, echilibrul interior se deplaseaza dinspre neutralitate
spre o latura si mai pozitiva a scalei constiin^ei, datorita intentiei
sprijinite de credinta si de entuziasmul unui scop pozitiv.
Datorita non-rezistentei, energia spirituala a afectiunii^
impinge sufletul spre niveluri si mai malte de constienta si expre-;;,;
sie. Potentialul de dezvoltare al iubirii neconditionate si al corrnfl|
pasiunii absolute atrage o apreciere sporita a frumusetii si progrCj3|
sului spiritual, ca o consecinta a veneratiei si rugaciunii. Astfel,;S
172
173
CAPITOLUL 11

Disponibiltatea
(Nivelul calibrat 310)

Introducere
Acest nivel de energie foarte pozitiv poate fi considerat o
^poarta spre nivelele superioare ale constiintei. Daca, de exemplu,
feeiaflatilanivelul Neutralitatii se descurca bine la locul de
ffimmca, la nivelul Disponibiltatii avem de-a face cu excelenta,
Jsuccesul morice incercari fiind un lucru obisnuitAici dez-
:voltareaeste rapida pentru ca acesti oameni sunt alesi pentru a
t a v a n s a . P e d e o parte,Disponibiltatea implica depasirea rezis-
yentei interioare in fata vietii si pe de alta, deschiderea de a lua
la ea. Sub nivelul 200 oamenii tind sa fie limitati, dar la
nivelul 310 are loc o mare deschidere. La acest nivel oamenii
;:4gvin foarte prietenosi, iar succesul^e^onoimc$i_swiarpare_sa
ynneze_autoniat. Spre exemplu, cei binevoiton nu sunt ingrijorati
desomaj; eivor accepta orice slujba, ori isi vor creea propria
afacere si cariera. Nu se simt mjositi de functiile de executie sau
deaporni dejos. Sunt indatoritori fata de ceilalti si contribuie la
vbinele societatii. De asemenea, ei sunt deschisi fata de pro-
fblemele interioare si nu se confrunta cu blocaje majore in proce-
SjSeIede invatare.
^ Laacest nivel, stima de sine este ridicata, fiind intarita de
feed back-ul pozitiv primit de la societate in forma recunoasterii,
;aprecieriisi recompensei. Cel binevoitor si disponibil este empa-
ticsisensibil la nevoile celorlalti. Ei sunt cei ce construiesc
societateasi principalii contribuitori ai acesteia. Au capacitatea
de a se corija pe ei insisi, dat fiind ca tind sa invete din propriile
experiente. Depasind Mandria, ei sunt dispusi sa-si priveasca in
175
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei rjavid. R. Haxvkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

fata defectele si sa mvete de la altii. La acestnivel, oamenii fiecaruia si nicidecmn a implicarii ^;motionalitatii animalice, care
studenti exceleiiti. Ei sunt usor de instruit si reprezinta o conJI *jj3jJc^adesea la inconveniente suparatoare. Reciprocitatea face ca
derabila sursa de putere pentru societate. iartenerii sa_ui^arta_Jberieficiile, in timp ce implicarea induce o
relatie mai degraba "diflcila" din cauza faptului ca fiecare va trage
spuza pe turta lui, dorind uii grad maxim de control.
Discutie Disponibilitatea este mai degraba^generoasa decat avida de
castig sau dominatie, iar relatiile din cadnafsau implica servirea_dez^,
Dedicarea spirituala si efortul aduc compensatii ^^^^yaic ga o1^rii si__objecjivelor _ ^tuturor, nu doar a celor proprii.
confirma validitatea angajamentului. Se dovedeste ca sacrificii]| piponibiltatea este deci armoiiioasa si se exprima niai degraba
meritape_deplinefortul. Recunostinta spirituala este o sursa neastepS prkitr-o atjtudine d^_tip_^'castig-ca|tig" decat prin cea caracteristica
tata de placere, ce aduce cu sine un sentiment de bine care constitu, nivelurilor mai joase, in care viata este perceputa ca o dihotomie
ie consecinta cresterii fluxului de energie spirituala. Survine un sen "castig-pierdere".
timent mai intens de vitalitate si apreciere a vietii, pe masura ce ca- Contributia la bunastarea si fericirea altora este recompensanta
litatile sale se imbunatatesc progresiv. Experienta este subiectiya si conduce la descoperirea ca generozitatea este prin ea insasi o re^,
noii-lineara si subtila, dar foarte puternica. Increderea si optimisnffl| fcompensa. Unii oamerd sunt ataF3eTknitati incat experiinenteaza
mlocuiesc indoiala, neincrederea, impotrivirea si cinismul. Luptij acest sentiment doar cu animalele lor de casa favorite, dar cel putin,
este inlocuita cu tihna, iar viata insasi devine m mod natural atmg8| este un inceput. Adevarata generozitate nu asteapta nici un fel de re-
toare si placuta. ,cornpensa pentru ca nu exista constrangeri. C!apjicitatea pentru
Prinjermn{area la rezistenta, este necesar un^gfortniai mic E)ispombilitate este latenta_^jnnajoritatea oamenilor si iese la
truafunctiona m lurne. Recompensele dezvoltarii spirituale deraS la catastrofele maj ore7Adevaraterbunlvointa nu
motivatii automate ce se transforma in entuziasm ca o consecmfal| cauta recunoasterea^ siiiici iiuresfe"motivata de inflamarea eului.
unei perceptii mai pozitive asupra sinelui si vietii. Viata devine nSH iFoarte multe persoane, cu adevarat caritabile, considera ca este o
degraba un motiv de placere decat unul de rezistenta, fiind msotitS;f onoare sa aiba permisiunea de a-i servi pe altii si nu sunt constienti O
de o anticipare pozitiva. Motivatia este consecinta inspiratiei si nuM defaptul ca acest lucru serveste in acelasi timp si acumularii de
dorintei de castig. In acest sens, s-a descoperit ca renuiitarea la re->| merite karmice.
compensele negative ale pozitionalitatilorsi scopurilpr egocentriee Disponibilitatea atrage abundenta si reactii de sprijin, care nu
are ca rezultat beneficii interioare inult mai importante. apar ca urmare a cautarii, ci a unui raspuns de tipul "cine se
Disponibilitatea este vesela, binevoitoare sijvoluntara. Ea aseamana se aduna". Recunostinta este consecinta unei atitudini
energia suplimentara care altfel ar fi fost risipita pentru rezistenls| generoasecare contribuie la atractie.
amanare si nemultumire. Disponibilitatea energizeaza indeplinirea|| Opoveste adevarata a unei cunostinte pe care o cheania Greta
dorintelor altora si, in acest fel, expresia ei sociala este binevoitoa^a ';jexernplifica perfect cele de mai sus. Ea a venit in Statele Unite din
si umanitara. Este atitudinea "bunului Samaritean", precum si ceaH Lrlanda si, avand o educatie medie si-a cautat de lucru ca fata in casa.
increderii sociale. Si-a gasit o slujba ca femeie de serviciu pe proprietatea foarte mare
Energia Disponibilitatii este, de asemenea, si nivelul Regulii a unei familii instarite si importante din punct de vedere social.
Aur: " Faceti altora ceea ce ati vrea sajvisejfaca voua". In relatiilCj ;/:Disponibilitatea ei plinade bunavointa a facut sa fie promovata ca
reusite, acest lucru are ca rezultat oreciprocitate_intre__parteneris i j menajera. Ea se ocupa de toate necesitatile familiei, calatorind ala-
companioni. Aceasta reciprocitate e rez^tatuj_jdinierii la_bunasteread turi de aceasta prin lume in conditii de lux. Tatal familiei avea multe
176 177
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

investitii si, din cand m cand, ii mai dadea Gretei, la cina, cate^ bolici gj endorfina in creier. In felul acesta, lumea este per-
pont m legatura cu bursa de valori. Destul de ciudat, actiunile ceputaca fiind mai blanda, mai prietenoasa si mai generoasa.
cresteau vertiginos. Cu timpul, recomandarile ocazionale au facut -ea obiectivelor este facilitata mai degraba prin inter-
portofoliul Gretei sa creasca continuu, m ciuda relativ frecventel nalizarea lor decat prin proiectarea catre conditiile exterioare.
fluctuatii ale bursei. Astfel, castigul este internalizat si considerat o crestere iiiterioara
In flnal, ea si-a vandut actiunile pentru o investitie imobiliaraM reusita.
Mahnattan ^ew York) si a devenit milionara. In ciuda averii Actiunile si deciziile sunt motivate de jiitentii_bune si con-
acum considerabile, Greta a continuat sa fie dedicata familiei in fluc laalegerea optiunilor pozitive. Integritatea intentiei este con-
copiii deja crescusera, incepusera sa iasa la petreceri, se casatoriseJI fbrrna unei constiinte pozitive si are ca rezultat un respect de sine
etc. ganatos, independent de opiniile altora sau de castigurile exte-
Intr-o zi, a primit un telefon de la un unchi mai indepartat caSH nbare.Acest lucru genereaza autonomie si satisfactie, care apar
venea in vizita din Irlanda. Acesta a sunat cativa membri ai familiepl :tarezultat almdeplinirii potentialelor interioare.
dorind sa se intalneasca cu unul din ei la New York, ceea ce constJl Dorinta dezvoltarii interioare si ^fufare^_p^rfecdunii apar
tuia o adevarata excursie, iar Greta a fost singura care a fost de acpffll concomitent in cadrul alinierii spirituale, care devine un mod_de_
sa faca acest drum. Au luat pranzul Impreuna si apoi unchiuls^| iiata. Perfectiunea spirituala devine un "eu-ideal", care isi mani-
intors mapoi in Irlanda. Cativa ani mai tarziu, acesta a murit siiJH festi influenta mai degraba prin atractie decat prin promovare.
lasat GreJgi p proprietate enorma (care valora mai multe milioanecfl| Ca o consecinta a rgnuntarii la eul narcisist, apare o reducere
dolari), ca recunostinta pentru prietenia ei. ;adefomiarilor perceptuale ce sunt rezultatul pozitionalitatilor
Greta si-a continuat munca de menajera la aceeasi familie, desi egocentrice. Acum este inai usor sa acceptam imperfectiunile V
devenise de mai multe ori multimilionara. La inmormantarea sa auil umane care, la nivelul Mandriei, ar fi fost abordate prin furie, ]
participat sute de oameni cu care se imprietenise si pe care-i ajutalH negare, viiiovatie sau proiectie catre exterior. Cu o constiinta {
de-a lungul anilor. In testamentul sau, o mare parte din avere a pozitiva, greselile si erorile pot fi recunoscute si corgctate^jara o
lasata pentru opere de caritate, dar a ramas suficient pentru a-i atitudinedefensiva si farapierderea respectului de sine. Survine
foarte bogati pe toti copiii si rudele sale. In legatura cu ^ . si o crestere a deschiderii catre_umor^si catre capacitatea de a ne
Gretei, imi aduc aminte de o remarca recenta a unei alte cunostingl| "amuza de propriile slabiciuni omenesti (de exemplu, a gresi este
"Stii, un milion de dolari nu mai conteaza chiar asa de mult" bmeneste, a ierta este Dumnezeieste).
_Disponibilitatea (calibrata la nivelul 3 lQ) se afla in contrast cus Nivelul Disponibilitatii este eficace in lume pentru ca nu se
"facerea de bine" (calibrata la nivelulJ90) care cauta sa impuna impiedica de rezistenta, iar atunci cand se combina cu devota-
trolul si propriile valori asupra altora. mentul,devine capabil sa strapunga barierele interioare ale sis-
;temuluidecredinta axat pe "nu pot" pentru a ajunge la "pot". ^
Alte devize sunt "lasa capul in jos, continua sa mergi si ;
Dinamica eului in Disponibilitate lunneaza-ti visul", "cand drumul este greu, numai cei puternici il ;
continua", "mergi drept inaiiite, orice s-ar intampla" sau |
Prin aliniere si dedicare spirituala, nivelul energiei spiritualgS <%eeaza-ti propriile oportunitati". In centrul acestor devize si
creste si ac^v^a^a^utomTc^hnnTa^i fiziologia emisferei cere-^, ffilozofii seafla disponibilitatea de_acceptare aresponsabilitatii
/ brale drepte (dupa cum arata graficul Functionarii CreieruluiM ^.raspunderii propFii si refuzulde a plasa vinovatia si respon-
Acest lucru modifica perceptiile si elibereaza neurotransmitatori]=|
178 179
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Depasirea nivelului Disponibilitatii necesita si acceptarea unor perioade de suferinta, menite


rerii obiectivelor mai inalte. Totodata, cuprinde si o atitudine
La nivelul 310 succesul rezulta dintr-o convingere interioar| pozitiva fata de procesul de invatare si acumulare necesar anga-
asupra valorii personale. Optimismul ce rezulta de aici mcuj8| iamentului spiritual. Disponibilitatea este o atitudine pozitiva, in
jeaza dezvoltarea si cresterea ulterioara, ca si aflrmarea contrast cu mcapatanarea (care constituie o forma de rezistenta).
deopotriva practice si subiective a alinierii la cautarea adevanjjffl Abandonarea pozitionalitafrik3r este consecinta disponibilitatii si,
spiritual si a principiilor sale. Cresterea puterii interioare confij prTn urmare, constituie o calitate iinportanta a efortului spiritual
ma realitatea operationala a principiilor spirituale, caci frucfceJH interior serios.
lor constituie adevarurile revelate. Atitudinile si actiunile eficace
constituie recompense si irnpulsuri. Depasirea cu succes a liS|
mitelor prealabile mcurajeaza si niai mult explorarea spirirualiMl
principiile fundamentale.
Limita acestui nivel este data de c^n^ejitrarea_asupraj)erso
jnalitatn gide idgntificarea cuaceasta, m timp ce, injre^Htate,de^
yoltarea sedatoreaza radiantei Sinelui. Disponibilitatea de abafl
donare a limitei este sustinuta in virtutea iluminarii progresive^^
Sinelui. Iluzia consta m faptul ca "eul" personal ar reprezenlS
realitatea fundamentala - si trebuie depasita, lucru posi$1
datorita elanului pozitiv al Disponibilitatii. Torusi, D i s p o ^
bilitatea isi considera principiile si convingerile ca pe o forta
propulsare ca si cand sursa s-ar afla m interior. Astfel, ape
convingerea ca sinele personal sta la baza succesului.
Limitarea primara rezida In identificarea sursei vietii cu;g
persqnalitate__sep.arata., care devine identificabila cu vointe
Totusi, trebuie inteles ca tot ceea ce se mtampla apare ca o con-
secinta a potentialului care se manifesta atunci cand conditiile
sunt adecvate, respectiv ca vointasiintentia constituie factorul
deelansator, dar nu_si cauza evoTudei.
Practica spirituala a s^rviciuiui_aJtruist este denurnita m mqJ
traditional"Karma_^ogaT, si atunci cand este combinata curuga^!
ciunea si devotamentul, este transformativa. Aceasta a fost calea
lui Mahatnia Gandhi.
Disponibilitatea sprijina intentia si faciliteaza procesul dl
purificare a evolutiei spirituale care, adesea, reclama disponibili-
tatea confruntarii cu disconfortul interior pentru a putea atinge un
obiectiv superior. Disponibilitatea implica inai multa energie
(necesara efortului de depasire a obstacolelor si opozitiilor). Ea
180
181
i CAPITOLUL12

Acceptarea
(Nivel calibrat 350)

Introducere
- La acest nivel al constientei are loc o transformare majora
in ceeace priveste intelegerea faptului ca.__sursa_gi__creatorul
exggngntei de viata ale unui individ sunt chiai^el insusi.
Asumarea unei atare responsabilitati este proprie acestui nivel
deevolutie,^aracteHzal deHsapacitatea de_aJrai in arnionie cu
fbrtele vietii.
Toti oamenii din nivelele inferioare pragului 200 inclina sa
fie lipsiti de putere si se privesc pe ei insisi ca pe niste vict|me^
iflate la cheremul valurilor vietii. Acest fapt isi are originea in
credintaca sursa fericirii sau cauza problemelor cuiva se afla "m
afara acestei lumi". Prin intelegerea faptului caj;ursa fericirii e_
innoiJnsine, acest nivel aduce cu sine un salt imens. In acest sta-
diu numai atribuim unui ceva "supranatural" capacitatea de a ne
face fericiti si nici dragostea nu mai este privita drept ceva dat si
apoiluatmapoi de^ ci izvj3rand_djnjioiJnsine.
Acceptarea nu trebuie confundata cu pasivi_tatea, care con-
iStituieun sijtnptoni al Apatiei. Forma de acceptare de care ne
;ocupam acum permite angajarea in viata si in circumstantele
acesteia, fara a incerca insa sa ne aliniem viata unei planificari.
Odata cuacceptarea (dat fiind ca am depasit negarea) avem
,jpe-a f a c e c u perceptia si calmul emotional. Vedem acum
lucrurile fara a le maFde^orrna^au intelege^resit si, in acelasi
timp, contextul experientei ni se largeste in asa fel incat
devenimcapabili sa vedem lucrurile in ansamblu. In esenta,
^Cceptarea implica echilibrul, masura si caracterul potrivit.
183
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei ; David. R. Ha^vkins - Transcenderea nivelurilorconstiintei

i Cei aflati la iiivelul Acceptarii nu sunt interesati sa det(lL| Dat fiind nivelul de constiinta al lumii, a alege vanilia
mine ce anume este rau sau bun, ci se dedica rezolvarii l|nseamna sa vezi ciocolata ca pe un rival, un dusman sau o cali-
blemelor. Slujbele dificile nu le creeaza vreun disconfort si nici care trebuie detestata. La nivelul 350, exista libertatea de a
descurajare. Obiectivele pe termen lung incep sa devina preva- ca ele nu sunt, de fapt, decat optiuniarternative, asa incat
lente fata de cele pe termen scurt; autodisciplina si stapanirea putem alege o anumita aroma fara sa o dernonizampecealalta.
domeniului lor de activitate devin si ele un loc comun. Astfel, apare o atenuare a constrangerii generate de etichetarea
La nivelul Acceptarii nu mai suntem polarizati de conflidtI 5voptiunilor m fbrma unor gra,de de dezirabilitate si aversiune.
sau opozitii; intelegem ca si ceilalti oanieni au aceleasi drepturi Foarte importanta la acest nivel este si utiHzarea capacitatii
ca noi si respectam acest lucru, pentru ca punem pret pe echitate pentru Disponibilrtate (care a fost dobanditajaiterior, la nivelul
Daca nivelele inferioare sunt caracterizate de rigiditate, la aceis 310). Succesul nivelului 350 se bazeaza pe dispojiibilitatea de
nivel incepe sa apara pluralitatea, ca o forma de rezolvare a pro- aplicare a principiului iertarii, inscopu|^chilibrarii moralitatii si
blemelor. Prin urmare, acest nivel este eliberat de discriminaresi- aten<iintei de ajudeca. Astfel, spiritul razbunator este inlocuit de
intoleranta. De asemenea, exista o constienta a faptului ca egJ8 cornpa^iune, care permite o mai inare armonie precum si o stare
tatea nu exclude; ca acceptarea, mai curind decat sa respirisl delnne interioara, interpersonala si sociala. Devine evident ca
uneste si inglobeaza. are n e v i e m a i
ime , ^ .
atitudinea critica i se opune suficienta eului
Discutie inflaniat, care apare ca rezultat al autoaprecierii sale ca _arbrtru_al
moralitatii. Accerjtarea nu atrage negarea, ci inlocuirea acesteia cu
Nivelurile constiintei situate maijos de valoarea 350 reflg| percepHaTealista si cu recunoasterea limitelor intrinsece. Ea nu se
ta o dominadjea pozitii_grnotionale simte obligata "sa ia pozitie" sau masuri in legatura cu ceea ce
_ ^,^^ ^wii-iL c*-oJ^AW ol ^iOLlUOUVG^
f>bserva, dupa cum nici nu mcearca sa '^repare^_cgva. In consecinta,
r> si, m_consecinta, generatoare de conflicte si lurjte. La nivelul 20Qp Acceptarea poate obserya si accepta limitele existentei umane si
emotionaTftatea^se indeparteaza de ^egativTtate si se indreapgJ ;UeajujnsjLuile^^miL^fara^-si^pierde echilibrul si seninatatea.
catre o abordare pozitiva a lumii si a sinelui, devenind un sprfraj Acceptarea este un rezultat al intelepciunii si al renuntarii la
pentru viata. La nivelul 310, emotionalitatea si vointa sunt pre- pozitionalitali prin faptul ca accepta ca expresine variate_ale
dominant pozitive, dar inca jrejprezirifa. porniri emotionale. La^ vie|ii_sunt m acord cu vointa Divina si ca, m acest fel, Creatia
nivelul 350, prin acceptare, linistea inrpcm_e^tejejTiotiils ^^^MJ este extrem de variata in expnmarile si in evolutia sa. Acceptarea
toare, astfel incat emotionalitatea pale$te in locsadetermine diferenta dintre dualitatile "ori/ori" sau "alb/negru" si
timentele.
_ a fi critica. Acceptarea realizeaza ca
La nivelul 350, dorinta eului narcisist de a-i controla pea atributele observate sunt caracteristice naturii umane si constituie
este redusa la tacere prinJncetare_aJendintei de_a_judeca_si reflexii ale karmei individuale sau de grup. Societatea cuprinde o
^5^t^i sa^Jntrinsece de a-si promulga pj,mctele_de ved| mixtura de niveluri diferite de dezvoltare evolutionista, incluzand
Mentatiile spirituluI" duaHst se diminue^za, asa^u^Tfe5' opanorama de optiuni si cai altemative de a patrunde in "casa
judecatile bazate pe dihotomia dintre bine si rau. Alegerea ap. pglinzilor" existentei.
mai degraba in forma libertatii opdunilor decat a categorii WX Lanivelul 350, Acceptarea este inofensiva pentru ca nu
moralizatoare. jncearcasa^ijudece, sa-i controleze, sa-i schimbe sau sa-i domme
184 185
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

pe altii. Ea iiuvreanici sa^'^alvezelumea'l_nicisao cond itiulte elemente si forte Tn lume care dauneaza vietii si fericirii
in multipleje^ei fOTmej^ejxpj^niare. Prin abandonareaciorinteii orneiiesti, nu este necesar sa le urain sau sa le demonizam, cisa
a-i schimba si controla pe altii, apare o libertate reciproca de a tinem seania de ele si sa le evitam. Astfel, ceea ce candva a fost
fl controlabil prin opiniile, valorile siaprobarea aTt6fa. ^momzat^ acum este privit mai degraba ca o vreme mai rea, ca
necesitatii de a fl aprobat de catrealtiFatrage dupa sine dispari| omaree sau ca o forta a naturii: luata in calcul, dar nu detestata.
obligativitatii de a cauta si dori cu ardoare acordul social. Totusi Viata nu continua prin ura impotriva fulgerului, ci prin evitarea
acest lucru e diferit de pasivitatesauiridiferenta care, prin natura locului unde exista probabilitatea ca el sa loveasca.
lor, ii dezavueazapeceilalti. Renuntarea la atitudiiiea critica are ca rezultat eliberarea de
emotiile negative ale urii, care sunt insotite de paranoia,
vinovatie (constienta sau inconstienta) si teama inconstienta de
Dinamica eului in Acceptare razbunare. Umiliiita previne inflamai^a_euluLprin care miezul
narcisist al acestuia ii percepe pe altii ca fiind "rai", iar pe sine ca
Acceptarea se aplica atat lumii interioare, cat si celei ex| Sfiind "bun", si, prin urmare, superior.
rioare. Prin educatie spirituala, devine evident faptul ca eul, pr_ _Umilinta are ca rezultat renuntarea la auto-inflamarea eului
structura sa intrinseca, este predispus la erori de perceptie si la castigu^narcisist care rezulta din tendinta^de a judeca.
prin disponibilitatea de renuntare_la pozitionalitati. aceste, tuS| Refuzul de a juca rolul dearbitrujnoral permite renuntarea la
burari de perceptie sunt depasite. Maturitatea Acceptarii inchiM ;n favoarea lui Dumnezeu ("Judacata e a Mea"
capacitatea de a accepte.,c^js^mriatete atat limitele personale, capl spune Domiiul) si are ca rezultat detasarea de nesfSrsiteLedezba-
si cele general umane fara pierderea respectufui de sine, pentru;MJ ;terilurnesti asupra pozitionaHtaJi^Ior morale, etice, legale,
judecatile de valoare si-au pierdut validitatea si acum sunt conJ| ;politice, religioase, etiiice, juridice si soc^[ale. In timp ce eului i-
siderate ca fiind in primul rand optiuni arbitrare si personalizatIS arplacea sa considere ca orice opinie este o sarbatorire glorioasa
In felul acesta, parerile personale sunt detronate si isi piJjS adreptului la libera exprimare, umilinta recunoaste ca umanitatea
tendinta de dominare prin presiune emotionala. areusit sa supravietuiasca foarte multa vreme fara opiniile si sfa-
In acest moment, Constiinta (supraeul) devine benigna p^l |turile personale ale unora.
tru ca "i s-au scos coltii" si, in consecinta, nu mai este nevoie saJJ Onestitatea fata de sine reclama examinarea motivelor eului
o negam, sa ne temem de ea sau sa o proiectam asupra lumii. care este preocupat sa aiba o imagine exagerata si auto-suficien-
ca forma de ta, exprimata prin retorica si argumentatie. Smerenia reinarca
sunt acceptate ca facand parte din natura faptul ca lumea este asa cum este, in ciuda milioanelor de experti
fiind echilibrate de caracteristicile umane pozitive. Prin depasifeffl| care s-au auto-numit astfel. De obicei, acestei realizari umile i se
atitudinii critice, nicicele mai primitive porniri instinctuale igH opune rezistenta pentru ca eului ii place foarte mult sa incalece
mai trebuie sa fie compartimentate, deformate ori atribuite allH un cal de bataie.
ra. Astfel, desi pornirile primitive inca exista si sunt recunoscut^B Inacest caz, sa insemne oare acceptarea ca viata personala a
nu se actioneaza asupra lor. Acceptarea exclude pretentiile si.pen ;fiecaruianu conteaza, ca este lipsita de valoare sau semnificatie?
mite obiectivitatea realista. Dinipotriva, prin umilinta, aceasta isi pierde falsa valoare si isi
La acest nivel, djscernamantul non-emotional ia locul atitu-;i acceptaadevarata_putere si functie, dezvoltand astfel energia si
.. care, de obicei, e intens emotionalizata prin nTrie, forta spirituala si^flu^n^nd_Jumea, mai ales prin^constiinta
indignare, denuntare si atac injurios. Desi este evident ca exis Scolectivaa umanitatii. Puterea si integritatea spirituala a fiecarui
186 187
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

individ in parte face ca niarea sa se ridice, cu toate vapoarele de Jgulnarcisist este lipsit de umor si isi dezvaluie adevarata
pe ea.. Indemnurile moralizatoare provoaca reactii contrare, jn"j jiatura prin "sensibilitate" si prin alte trasaturi nevrotice. Ii
timp ce mtegritateasmereniei radiaza o putere careia nimic nu-is iipseste capacitatea de a rade de el insusi si de micile sale manii,
rezista. precum si de paradoxurile vietii omenesti. Astfel, dezvoltarea
Pentru ca eul sa renunte la egotism, mai este necesar sa rea- umorului contribuiela evolu|ia constiintei prin dezinfla-
lizam ca a nu condamna nu este acelasi lucru cu a tolera. Toat&3 ^ ^ i, prin care el isi hraneste va-
lumea stie ca infractiunea este o greseala, dar acest lucru n u ^ J nitatea si opiniile emotionale. Umilinta exclude posibilitatea de a
avut ca rezultat disparitia ei. ^ teface de ras sau de a te da in spectacol pentru a atrage atentia
sau a-i controla pe altii prin strigate exagerate sau gesturi bom-
bastice. Acceptarea refuza dramatismul si pennite o pluralitate
Depdsirea nivelului 350 / ^ calma, fara marginalizarea generata de inflamarea pompoasa a
bozitionalitatilor care atrag disputa si atacul. Acceptarea aduce
Prin^andonarea crMc^smu^li emotional, calea e deschisa pacemai degraba prin includere decat prin respingere sau
spre amionie si liniste, ca o cX>nsecinta a diminuarii presiunii^ denuntare, oferind astfel securitatea necesara dezvoltarii rationa-
emotionalitatii. Iertarea si(mila7permit reflectia contemplativasii litatii si intelectului.
aparitia echilibrului confefit de discernamant si intelegere.i
Rezistenta opusa claritatii lipsite de emotii este consecinta|
tendintei eului de a nu renunta la rolul sau narcisist si suficient ea
judecator si arbitru al valorii si moralitatii. Eulpretinde ^a_estej
O J>ios_ si alimenteaz.a_in_secret atitedini_dejti^ maicre-^
dincios/maisacru decat tine", ceea ce ii confera energia pe care o3
absoarbe. El se teme ca ii vor scadea merirul, valoarea si impor-:
tanta daca renunta la pozitionalitate sr>^evine in acest fel doar un/
servitor al lui Dumnezeu, in loc de a fi insusi Dumnezeu, asa cum:
nutreste credinta sa secreta. Astfel, nucleul rezistentei rezida in
aceasta iluzie^aeuTui (disimulata cu grija) precum si in pretentm
,lui la omnipotenta si diyinitate.
Eul se teme de pierderea suveranitatii sale iluzorii, care, de
fapt, nu este decat grandomanie. De o mult mai mare importantai
decat aerul pompos este intelepciunea patrunzatoare precum si
observarea si analiza, care sunt facultatile intelectului si ale
inteligentei, neperturbate de emotionalitate si prejudecata;
Emotiile intuneca intelegerea, semniflcatia si sensul care nuse
pot dezvolta si nu pot evolua pe deplin decat la un nivel mai inalt
al constiintei, care este lipsit de emotionalitate si pozitionalitati.:
Astfel, nivelul Acceptarii lumineaza calea spre urmatoarea etapa
evolutionista: Ratiunea si Logica.
188 189
CAPITOLUL 13

Ratiunea
(Nivel calibrat 400)

Introducere
Inteligenta si ratiunea ies la rampa atunci cand depasim
fmotionalitatea proprie nivelelor inferioare. Ratiunea este
feapabila sa gestioneze cantitati mari si complexe de date si sa
iarapiddeciziilecorecte; e capabila sa inteleaga relatiile,
gradatiile si distinctiile, si astfel, manipularea simbolurilor ca
e niste concepte abstracte devine din ce in ce mai importan-
a. Acesta este niveluLstiintei, al medicinei si al capacitatii
;crescute de conceptualizare si comprehensiune in general.
Gujio^sterea__si__e_ducatia sunt considerate foarte importante
aici. irj^eJLe^ej^a^jd^nfprmatia sunt iiistramentele principale
ale realizarii, ceea ce constituie emblema nivelului 400.
Acesta este nivej^uj_J^ureatijjgj^jprerniuhji Ng_bel, al marilor
ioameni de stat, aljudecatorilor de la Curtea Suprema.
Einstein, Freud si alte figuri importante din istoria gandirii se
'<wOlik&
B fncadrau aici. (Vezi, spre exemplificare, tabelul Marile carti
ale luinii occidentaIe.)
Neajunsul acestui nivel este esecul de a distinge cu clari-
tate diferenta dintre simboluri (res cogitans) si .ceanurne
reprezinta ele (res externa) si confuzia mtre lumile obiective
si cele subiective, fapt care liiniteaza intelegerea cauzalitatii.
La acest nivel e usor sa scapam din vedere padurea din cauza
copacilor, sa devenim sedusi de concepte si teorii si sa sfarsiin
farasa atingem punctul esential.
191
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Nivelul calibrat al Marilor carti Intelectualizarea poate deveni un scop in sine (de exemplu
ale lumii occidentale relativismul" si impactul sau negativ asupra mediului acade-
Apollonius 420 OTic).Ratiunea este limitata prin faptul ca nu ne ofera capacitatea
Homer 455
Aquino, Thoma 460 Hume 445 F<lea discerne esenta sau punctul critc al unei probleme.
Arhimede 455 Huygens 465 v.v Ratiunea este disciplinata de dialectica logicii si apare ca o
Aristofan 445 James, William 490 necesitate de a discerne adevarul linear al faptelor confirmabile.
Aristotel 498 Kant 460 Ea produce cantitati masive de informatie si documentare, dar
Augustin 503 Kepler 470 este lipsita de capacitatea de a rezolva dezacordurile dintre date
Aurelius, Marcus 445 Lavoisier 425 siconcluzii. Toate argumentele filosofice suna convingator m
Bacon, Francis 485 Locke 470 felul lor. Desiratiunea este foarte eficienta intr-o lume tehniciza-
Berkeley 470 Lucretius 420 ta in care domina metodele logice, tot ea constituie, paradoxal,
Boswell 460 Machiavelli 440 principalul blocaj in calea atingerii unor nivele superioare ale
Cervantes 430 Marx 130 constiintei pentru ca atrage identificarga sinelui^ cu mintea.
Chaucer 480 Melville 460 Depasirea acestui nivel este relativ putin obisnuita in societatea
Copernic 455 Mill, S. 465 noastra-(numai 4% dintre oameni reusesc s-o faca) pentru ca
Dante 505 Milton 470 reclama o schimbare^de paradigma: deladescriptraJa.jSu.biectiv
Darwin 450 Montaigne 440 si_experimentaL Faptul ca schimbarea paradigrnei este o=conditie
Descartes 490 Montesquieu 435
Dostoievski 465 esentialapentru mtelegereanivelurilor mai inalte ale constiintei
Newton 499 si realitatii spirituale nu este inca recunoscut nici macar in
Engels 200 Nicomachus 435
Epictet 430 domeniile destudiu specifice precum "stiinta si constiinta" sau
Pascal 465
Eschil 425 Platon 485 "stiintasi teologie", ce urmaresc conflrmarea realitatilor spiri-
Euclid 440 Plotin 503 tuale non-lineare (care calibreaza de la nivelul 500 in sus) in
Euripide 470 Plutarch 460 domeniul linear si liniitat la marjele nivelului 400.
Faraday 415 Ptolemeu 435
Fielding 440 Rabelais 435
Fourier 405 Rousseau 465 Discutie
Freud 499 Shakespeare 465
Galen 450 Smith, Adam 465 Marjele nivelului 400 al constiintei reprezinta aparitia
Galileo 485 Sofocle 465 capacitatiide sintetizare si utilizare a abstractiilor si sirnbolurilor
Gibbon 445 Spinoza 480 lineare de mare complexitate precum si stapanirea semnificatiei,
Gilbert 450 Sterne 430 intelesului si verificarii lor. Inteligenta mtelege canipurile ie-
Goethe 465 Swift 445 rarhice si discerne valoarea prin intermediul functionalitatii, me-
Harvey 470 Tacit 420 ritului implicit sau semnificatiei. Ea stratifica prioritatile prin
Hegel 470 Tucidide 420 succesiunea sistemelor de clasificare, care sunt analoge cu para-
Herodot 440 Tolstoi 420 digma,domeniul, categoria, clasa, specia, sub-specia, genul si, in
Hippocrate 485 Virgiliu 445 -final, exemplul speciflc. Aceasta functie complexa este analoga
Hobbes 435
unui sistemde sortare rapida, capabil simultan de integrare si
192 193
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

selectare. Desi continutul este linear, directia sa generala si sti eze maximele si interpretarile realitatii renuntand la imagi-
de functionare sunt non-lineare, iar dominatia sa este in con natie, doriiita, fantezie sau optiuni en^iotionale.
danta cu puterea nivelului constiintei din campulrespectiv. -m Astfel, gandirea si rationamentul apar intr-un camp general
Pe langa capacitatea colosala mentionata mai sus, functii alunei tonalitati emotional-evaluatoare care poate fi favorabila
de procesare complexe confera, sirnultan si automat, o impo sau liniitativa. Toiialitatea emotionala generala niai reflecta si
tanta variabila fiecarei date, atribuindu-i o anumita credibilitate jjnpulsurile sociale colective si variaza de la cultura la cultura.
importanta, plauzibilitate si valoare. Astfel, acestea realizeaza o Prin urmare, in cadrul fiecarei culturi, aceasta este distribuita in
imensa banca de date, deopotriva individuala si colectiva, creatS diversesub-grupuri care scot in evidenta sau diminueaza va-
de umanitate de-a lungul mileniilor. loarea ratiunii si a intelectului. In general, educatia superioara s-a
Capacitatea de a gandi si rationa a avut ca efect aparitia un Xcaracterizat printr-o valoare a statutului social suprapusa peste
domenii acadeniice precum stiinta, psihologia, filozofia, meta; /i/aloarea sa narurala, intrinseca. Aceasta a atins cea mai inalta
zica, psihanaliza si psihologia spirituala si ezoterica. AcesS cota valorica in perioada de aur a Greciei antice, aproximativ in
aspecte li s-a adaugat atributul "diiiamic" pentru a le da un pluf; "anii 500-300 I.H., fiind consolidata apoi de-a lungul secolelor in
de importanta. Totodata, li s-a suprapus teoria invatarii, psihofl| Europa.Inacelasi timp, trebuie spus ca educatias-a diminuatin
gia comportamentului (behaviorismul), conditionarea operativa, ultimul secpl, atat iii universitatile din Europa, cat si dinAmerica,
sistemele de reactie si recompensa, facilitarea si inhibarea.Pri3 pfinpojitizarea si implicarea in relatiyismul^lozofico^moral (asa
cercetare, stiinta a mai descris si corelat modele de fonctionare|S :ciimam descris pe larg in Adevar versus Falsitate).
domeniul neuroanatoniiei, neurochimiei, sistemului nervos (si3| Ocultura matura confirma educatia si invatarea ca modele
patic si parasimpatic), hormonilor cerebrali, neurotransmitato^ pozitivecevin in sprijinul vietii, fapt dovedit de popularitatea si
rilor, precum si modificarii acestora prin experientele din gene-'> ^raspandirea miscarilor de auto-perfectionare. Miscarea "creati-
tica.
vitatii culturale" este un alt exemplu in acest sens (Anderson si
Desi toate acestea reprezinta o masa importanta dJ iRay, 2000) ce are un impact pozitiv asupra societatii in general.
informatie, problema de baza a ramas aceeasi de-a lungul inteaffl Jv[ivelulcalibrat a COTStiinte^Statelor_Unite este situat in prezent
istorii: ce inseamna oare ele? (de exemplu, hermeneutica?).^ lavaloarea 421, ceea ce constituie o dovada a influentei majore a
Meditatia asupra subtilitatilor implicate de sens a preocupat cel| nivelului intelectului. E important de mentionat totodata ca la
mai importante minti din istorie si a produs marea bogatie a filo- fmvelul Ratiunii, nivelul calibrat al fericirii este de aproximativ
zoflei si a ramurilor ei importante, cum ar fl epistemologia, teolo- :80%,fapt aflat in contrast puternic cu procentajele scazute intal-
gia, metafizica si ontologia (stiinta despre "flinta"), care au stu- Jliite sub nivelul 200 (de la 1 la 22%).
diat problematica direct.
Eforturile umanitare de sprijinire a celor defavorizati pun un
Odata cu evolutia constiintei, ratiunea, logica si intelec;|^l acceiit special pe educatie, considerata a fi calea cea
sunt stimulate de alinierea la adevar, care constituie, de fapt,juH
_aspect al Divinitatii si sursa invizibila a puterii campului mintii*
^deJejdrejiin saracie. Cu cat nivelul educational este mai ridi-
cat, cu atat este mai scazuta rata natalitatii, mortalitatea infantila,
Q
msusi. Darul aliiiierii la adevar are ca rezultat mtelegerea si acu-' rata imbolnavirilor si alte forme ale saraciei. Acest lucru
mularea mtelepciunii si perspicacitatii, manifestate m exercitiul? afost demonstrat in mod spectaculos prin aparitia recenta a
aplicarii fUnctiei ratiunii. Astfel gradul m care ratiunea este asa-numitului "Tigru Celtic" in lumea economica: dupa secole de
oritara in raport cu emotionalul depinde mca de vointa individu-; ftnizerie, economia irlandeza a luat avant brusc pentru a atinge, in
ala. De aceea, individul este liber sa ignore ratiunea sau sa-i; pfezent, o pozitie de top in Europa, iar aceasta drept consecinta a
194 195
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

accesului liber la invatamantul superior, msotit de reforrne solideaza casatoria. Acelasi rationament se aplica in cazul crimei,
nomice, politice si legislative progresive. i, pedofiliei, si a oricarei alte fatete ale vietii umane. Prin
1
aceasta ideologie nu poate exista o defmitie absoluta a binelui si
a raului - exista doar perceptia a ceea ce noi consideram ca este
Dinamica eului in Ratiune bine sau rau.
Acest principiu deformat a patruns adanc m universitatile
Combinatia intre ratiune, logica si educatie reprezinta o con- noastre. Creat de adeptii invatamantului laic, relativisrnul moral
trabalansare puternica a presiunii nucleului narcisist primitiv al ^eriva din teoria evolutioiiista care, si ea, a permeat cultura uni-
eului, care se simte amenintat de valorile mai inalte de integritate versitara, mai ales stiintele. Prin riegarea existentei lui
; personala si sociala. Un dusman al rationalitatii este chiar narcisi Dumnezeu, teoria evolutionista a semanat semintele relativismu-
sismul insusi, care deiiarureaza si deformeaza ratiunea p< ;:lui moral. Daca nu exista Dumnezeu, spun secularistii, atunci nu
realizarea scopurilor proprii. La nivelurile mai joase-j| i:eXista nici lege absoluta.
constiintei, mintea este utilizata numai ca o alta arma pentraclH ; Folosind relativismul moral ca pe o arma, secularistii liberali
solidarea pozitionalitatilor, pentru a-i controla pe altii si pentrfM :pot distruge orice lege absoluta doresc. Chiar si legile care
permite exprimarea instinctelor animalice rationalizate. Ratius irguverneaza societatea pot fi distruse. Majoritatea oamenilor
intelectului poate fi deformata ca retorica pentru a servi sco- recunosc ca legea, ideologia si morala americane sunt guvernate,
purilor emotionale si egoiste in locul celor integre (de exemwH " i n principal, de credinta iudeo-crestina, prin cele Zece Porunci.
filgzofiile relativismului (caLJ_8i^i,,sau Marxisinul (cal. 130J Dar, din moment ce, conforiTi ideilor atee, nu exista Dumnezeu,
Deformarea aHevaVului pentru a servi planuriToFpersonale i,tptceea ce ne mai ramane sunt zece sugestii; nu exista lege. In
mai degraba o caracteristica a mintii inferioare decat a celei sup< lipsa unorlegi absolute,deflnirea binelui si raului devine strict o
rioare (vezi prezentarea generala din sectiunea II). f;;problema personala.
Mintea inferioara inlocuieste intelectualizarea narcisista4 S f i S i tocmaiacesta este motivul pentru care Ward Churchill,
disciplina dialectica a adevarului logic. Celjnmi^in_e2cenipJude Harris Mirkin si alti secularisti pot promova ideologii precum
declin al nivelului academic este "relativismul moral", descris anti-americanismul si pedofilia. (Cartea a aparut in versiunea
succint in urrnatoarele citate din presa: ffSriginald in Statele Unite, iar referirile autorului vizeaza inprin-
cipal SUA. N.tr) Daca o persoana nu crede in legea absoluta,
atuncinu este obligata nici sa considere ca pedofilia este ceva
Relativismul moral rau.Relativismul moral distruge legea ce separa binele de rau,
--:'::
moralul de imoral.
Relativismul moral este credinta conform ^argia_jiejSnifea Acesteasunt doarcateva exemple de amoralitate si rela-
b|nelui si raului este o alegere individuala_sj__personala. Prin tiyisni moral care se raspandesc m universitatile noastre. Iar
negarea legii absolute, aceasta ideologie arata ca fiecare deci/ ,eeacaa discerne intre rau si bine este strict responsabilitatea
este o problema ce tine strict de sentimentele personale. ecaruia e destul de bine intiparita in mintea studentilor de azi.
Relativismul moral inseamna de exemplu ca adulterul n Trebuie mentionat, de asemenea, ca actualul Papa, atunci
ceva rau in mod obiectiv. ln timp ce eu as putea sa consider id si-apreluat functia, a declarat ca cea mai importanta pro-
adulterul este gresit si ca el distruge casatoria, altcineva este pe ema care ameninta lumea este relativismul moral, care
fect indreptatit sa creada ca acesta este corect si ca, de fapt, c6" ocuieste Divinitatea prin declararea suveranitatii eului narcisist.
196 197
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Impactul sau asupra societatii a fost mentionat de multi deoarece considera ca acesta ar inipune o constrangere
tatori sociali (de exemplu, Bruce, 2003). asupra deformarilor emotionale ale adevarului (o stratagema uti-
Nivelurile de constiiiita din marjele valorii 400 arata ca, iizatafrecvent m retorica politica).
emotiile sunt inca prezente si luate in consideratie, ele nuraai Asa cum devine evident, violarea adevarului mai poate fl
domina logica si ratiunea. Reflectia si interpretarea reprezin$ consecinta unei deformari voite a sensului cuvintelor, ce serveste
doar o forma de gandire aleatorie, m timp ce ratiunea este con- i8noliticianismului si teoriilor sociale calibrate sub nivelul 200 (de
stransa de dialectica si disciplina la regulile logicii, bine exemplu, "iioua gandire, politia limbajului, elitismul politic etc.)
reprezentate de matematica.
Ratiunea si logica disciplinata adera la definitiile din dictionar
Mintea inferiqara este mai putin evoluata, fiind caracter3i| ale cuvintelor.
tica copiilor, imaturitatii si lipsei de educatie. In conditia Aderarea la ratiune si la adevarul logic ca standard social a
mitiva, mentalul se supune emotiilor, necesitatilor si dorintelor scazut in sistemul judiciar si in discursul public, ca o consecinta
personale. Astfel, mintea inferioara favorizeaza comunicaiSl aexploatarii conceptului de libertate a limbajului, care mseamna
starilor subiective sau opiniilor, care nu sunt din aceeasi categorie ca oricine poate sa spuna orice doreste fara consecinte si ca
cu constructiile mentale ale Mintii superioare, meiiite sa repre- actiunilesi comportamentele constituie un "discurs simbolic".
zinte afirmatii verificabile si obiective ce necesita norme prin legitimarea tuturor comportamentelor (care astfel devin
malfe de validitate. Astfel, Mintea inferioara este guvernata| |'coreete"),se deschide larg drumul catre anarhie si degenerare.
"dorinfe", iar cea guperioara este disciplinata de^esppnsabilitate. pin punct de vedere istoric, rnarile inip^rii_Sj^u_rjrabusit=din inte-
care pretinde respectarea normelor adevarului si, concomitenSl nor,prin decadere mora^. De fapt, Primul Amendament inter-
cerintelor eticii si responsabilitatii. Prezentarea falsitatii drept un pce numaiguvernului sa cenzureze discursul. In arena sociala,
pretins adevar este scuzabila in cazul copiilor, dar poate agS aderarea la adevar nu mai este o conditie; in acest fel, se
consecinte majore in viata adulta. Filozofiile "postmodernistS accentueazatot mai puternic premisele ilogice, care au mai mult
(Marcuse, Chomsky, samd, asa cum sunt prezenlate in Adevar^ gvaloare opresiva decat una intrinseca m media.
versus Falsitate) calibreaza mtre 135 si 185, pentru ca, de fa^S Pe masura ce flctiunea inlocuieste adevarul, nivelurile cali-
ele constituie incercari de tulburare a ratiunii si d e - bratealeconstiintei reflectate prin comuiiicare au scazut, desi
justificare/legiferare a rninciunii. Astfel, inconvenientul principal* uneledintre ele au rezistat acestor tendinte (fapt pentru care, in
al intelectului rezida m faptul ca este supus deformarilor generate mod paradoxal, mai mult sunt criticate decat apreciate - vezi
de naivitate si de asteptarile exagerate ce conduc semnificatiaM Adevdr versus Falsitate, Capitolul 9).
catre narcisism (de exemplu "Un cuvant inseamna exact ce Mentalizarea reprezinta o procesare aleatorie a simbolurilor.
eu sa insemne," spune Humpty Dumpty). andirea lineara este predispusaJa_eroare pentru ca se_ocugajde
Falsiflcarfia raJiunii este un semn al non-integrita jn|inut. Continutul este cunoscut prin calitatea constientei, ce
reprezentand si o caracteristica primara a trasaturilor unei pers^ nstituiecampul de atractie al constiintei prin care se realizeaza
nalitati^jgsihopate. Propagarea minciunii de catre personalitatili contextualizarea. Continutul gandeste; campul stie. Prin contrast,
publice constituie un element major al preseiactua]e, care se con Sinele_este,_
centreaz;a^upj^^fiarj^alu|ui. Supraeul, sau constiinta, constrang;f| Deformarea ratiunii integre pentru a servi scopurilor egoiste
de asemenea, intelectul; astfel, ratiunea integra si lqgj_ca ebnstituie sursa primordiala a conflictului social, a discordiei
zinta o consecinta a rnoralita^ii^si eticii, ce reflecta contextul si nu rnoralesia suferintei umane. Negarea ratiunii, cu fortele sale
doar continutul. Mintea inferioara neglijeaza in mod caracteristic intrinseci,are ca rezultat eliberareapornirilor animalice atavice
198 199
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

im
specifice aspectelor primitive ale eului, care considera ca logi(3 mai inalt_aLconstiintei, care uecesita de^asireamintii,
ratiunea si verificarea ii contracareaza intentiile. Consecintele tii este evidentiata de structura sa, prin faptul ca eul
deformarii logicii si ratiunii sunt evidente atat de-a lungul isto este linear, dualist si dorninat de paradigma newtoni-
riei, cat si in lumea de azi. In timp ce adevarul se aliniaza la atia a cauzalitatii, care intareste iluziile unui sine personal sepa-
supravietuire, falsitatea e responsabila de moartea a zeci de nii- j-at ca agent cauzal.
lioane de vieti (si aceasta numai in ultima suta de ani). c Tranzitia de la nivelul 400 al constiintei la nivelul 500 con-
Prin maturitate, intelectul este integrat in emotiile pozitivjl stituie un salt paradigmatic de la simbolurile lineare ale dome-
care adauga valoare si motivatie, cum ar fi placerea de a realiiS Mului mental catre subiectivitatea non-lineara. Mintea este
Alinierea spirituala are ca rezultat prioritizarea principiilor jhultumita de achizitionarea cunostintelor, dar apoi descopera ca
tuale prin care se rezolva un conflict. In acest fel, ea conduce i ea singura nu este suficienta pentru a face transformarea,
Ratiunea la cel mai inalt grad de dezvoltare. Angajarea ug necesita convertirea datelor intr-o realitate experimeiitala
seryjrej^pmje^ inseamna, de fapt, subordqnajreajmlSS fflterioara.
vointei lui Dumnezeu. Intelectul este obisnuit sa fie multumit de faptul ca "aude"
Asa cum a aratat Socrate, perceptia asupra "binelui" despre un subiect si poate considera cu naivitate ca informatia in
"raului" este, adesea, mai degraba rezultatulctorinteisi iluziei sine e suficienta. Desi cateodata acest lucru poate fi adevarat,
decat al realitatii obiective. _ alteori, transferul de la achizitia informatiei catre experienta'^
''; daca nu este dorita, e respinsa subiectivaiese la iveala prin practica spirituala, meditatie, con- |
"rea". Astfel, ratiunea echilibreaza tulburarile emotiona^ templare si devotament, insotite de rugaciune. /
Intrucat intentia sa este mai rnult de a discerne adevarul decatde- Prin respingerea egocentrismului, prin practica si devota- j
a justifica eroarea. Principiile spirituale sunt adesea preferate inent,energia spirituala se scurge in sistemul energetic mai 1
telectualizarilor limitate, asa incat credinta in ratiune degrabasub forma iubirii decat a dragostei limitate la relatii per- i
inlocuita de credinta in Dumnezeu. sonale. Campurile energetice transformatoare care incep de la
Ratiunea si logica (de exemplu, stiinta) sunt de mare nivelul500 in sus sunt calibrabile, non-lineare, stralucitoare, ira-
in cadrul paradigmei lor. La nivelul 500, prin intermediul alinief^ diante si mai presus de orice definitie obiectiva verificabila
spirituale, subiectivitatea devine in mod progresiv un punct stiintific.
major de concentrare a experientei, care scoate fn evidenta valo- Obstacolele sunt rezultatul agatarii de limitari in vederea
rile sentimentelor de iertare, mila, dragoste si devotament. Ea! ca|tigului personal, cum ar fi, de exemplu, jnjm^Ma_jpejntru
adauga o intelegere diferita sensului si valorii, influentand i insa$i. Desi schimbarea de la
selectarea optiunilor si preferintelor, asa cum sunt ele percepujl mentalcatre adevarul spiritual este un_act de vointa care
de intelect. actioneaza prin consimtamant, acesta nu esteun proces controla-
bU, precum au fost achizitia materialului mental si a informatiei.
Aceastatranzitie este cel mai bine descrisa ca otrecjxe_clasica de
Depdsirea Limitarilor Intelectului 5J 3EoUa^3Lfi^ si este facilitata de aban- Q
donarea_incercarilor de controlare a procesu_lui. Este mai impor-
Intelectul acumuleaza, sorteaza, proceseaza si asimileaza tant sa investimcredinta si incredere in intentia^spirituala si sa ne
informatia spirituala si religioasa. Astfel, pare a fi un paradox ca incrediritam Diyinitatii, prin care potentialitatea se transforma in
el poate, in acelasi timp, sa devina o limitare a evolutiei catreu|l realitate - arunci cand conditiile pennit acest lucru.
200 201
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David.R. Ha^vkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Astfel, ^qnunTarea^este o aii^J^ine_neces,ara si aproape tMentalizare si reflectie


constanta, ce presupune o umilintaprofunda. Orezistenta(ade-
seori nerecunoscuta) rezida in ata^ar^ent^^fatade_ce^farfi{- Un factor major deblocajin calea evolutiei spirituale si a V
liare, prin ceea ce poate fi denumit "fidelitatea de paradigma" depasirii identificarii sinelui cu mintea rezida in procesarea ^
Asa cum s-a mentionat mai sus, aceasta limitare este dernon- Hatelof, simbolurilor si cuvintelor prin mentalizarea aleatorie care l
strata de conferintele si publicatiile dedicate "stiintei si se presupune ca e "gandire". In timpul meditatiei, aceasta vor- X
religiei" sau "stiintei si constiintei", care sunt academice si, in barie mentala este frustranta si devine o sursa de anxietate. Incer- V
consecinta, calibreaza pe la mijlocul nivelului 400. Ele exclud Sbarea de a reduce la tacere mintea prin puterea vointei este inefl- ]
in mod caracteristic, recunoasterea importanteij3rirnare g< cace, iar rezultatele sunt limitate si de scurta durata. Prin /
subiectivitadi, taramul Sinelui, singurul prin care realitatile; inteleggrea sursei fluxului procesului de mentalizare, acesta /
spirituale ce calibreaza la nivelul 500 sau peste acesta p o t f S TOate^fidepasiiE73ezvaluirid linistea din^arelzvofaste reflectia. J
recunoscute si intelese. Mentalizarea este de origine egocentrica, iar functia sa pri- f
Limitele stiintei academice sunt reflectate si mai evidemti niara este comentariul. Daca nu este expres solicitata, gandirea
prin ambivalenta lor si prin neincrederea in marturia si infbr^ este ovanitate, o procesiune interminabila de opinii, justificari,
matia empirica (Ginsburg, 2005). Intelectualizarea stiintificaa evaluari si judecati subtile prin care gandurilor li se confera va-
"realitatii" experientei personale reflecta o tergiversare a cre^ ;loare si importanta prin semnificatia presupusa ca imi apartin j
dibilitatii si respectabilitatii academice (din paradigma newto- "mie". Eul este indragostit de povestea vietii sale si de personajul l
niana) a experientei umane. In acest fel, adevarata realitate^ ei central.
spirituala este exclusa din studiu, in ciuda scopului presupus al Acceptarea faptului ca, daca nu i se cere sa rezolve pro-
proiectelor de acest gen. Este ca si cum ai cauta cheile de la= tblemele, mentalizarea lui este inutila si lipsita de orice valoare si
masina noaptea, la lumina felinarului, "pentru ca lumina este meritreprezinta o provocare pentru vanitatea innascuta a eului.
mai buna acolo", sau ca si cand ai cauta strigoii cu un contor^ Astfel, "importanta" este o vanitate si, prin inflamare, eul pre-
Geiger. supune ca are dreptul si autorizatia de a4eranj^_pacea si linistea
De o importanta majora si evidenta este faptul ca, din i cu vorbaria si sporovaiala sa infantila. Mintea are un auditoriu
cauza orbirii paradigmei, sursa primara de informatie spirituala imagmar si isi continua la nesfarsit monologul auto-adularii si
a lumii - marturia istorica a celor mai mari mistici si invatati irnportantei presupuse. Mintea indisciplinata are un comentariu
ai lumii (inclusiv Marii Avatari) - este exclusa. $tiinta este li- , sauo parere despre orice. Cui ii pasa? Cine i-a cerut lucrul asta?
neara; Realitatea Spirituala este non-lineara, ceea ce credem ca Gandurile sale sunt frecvent monotone, repetitive, plebee si mun-
ar trebuisa fie evident. dane.
Prin intentia spirituala, intelectul poate fi sacralizat pentru Este o usurare sa lasam Mintea sa devina tacuta si doar sa i
adeveni o^trambulina si o cale.5ajTe_Jn^legere^_j'e^^tatii_spi- "existe" in mediul incoiijurator. Rezulta pacea, iar calmul si
__rituaJe, in loc sa fie perceput ca o fundatura sau un blocaj. aprecierea prevaleaza. Pentru a realiza ca un comentariu nu este '
Studiul spiritual utilizeaza intelectul pentru a dezvalui ca pana nici necesar, nici autorizat, vpinta ii da mintii pennisiuneasa fie ,
si acesta trebuie sa fie depasit, marcand tranzijia de_la_^a_sti^ tacuta. Atunci cand este depreciata si umilita, baza^anitoasa_a
catre "a deveni", lucru realizabil prin practica spirituala, disci- 5^H^^5Hii^^JS^i5-5tesi in locul ei descoperim bucuria_
v^1 Vt-To 01 r^ ci^ r^i4-^^^^ ^-^.
,linistii interioare, care constituie, de fapt, 99% din Minte. Numai
l %st^Tla tarfes.
202 203
David. R. Hawkiiis - Transcenderea nivelurilor constiintei

Mintea disciplinata ar trebui sa ia cuvantul numai atun,


cand i se cere sa indeplineasca o sarcina. Daca nu este antrena
Mintea devine indisciplinata, un interpret neascultator si
pisalog. Eul are nevoie sa invete ce este respectul pentru Sine si
Linistea Prezentei. Daca observam Mintea,devine evident
aceasta reprezinta copilul turbulent si indisciplinat, care caut|l
permanent atentia celorlalti.
De obicei, este inutila Tncercarea de a bloca gandurile si4|
a obliga Mintea sa ramaiia calrna fara a-i elimina m prealabil
motivatia si beneficiul_. Radacinile sale motivationale pot fi iderii
tificate si abandonate. In niod surprinzator, este posibil sa luam
aceasta decizie: pur si simplu, sd nu ne gdndim la nimic. Acesti
lucru este posibil prin alinierea la Linistea_Lofinita^din care i SECJIUNEAATREIA
nastere reflectia. Ea nu .este localizata mtre ganduri, ci chi
maintea aparitiei acestora.
D tehnica utiiy^pentru evitarea mentalizarii rezida
vizualizarea creativa, prin care scopuF dorit este examinat sil
retinut In rninte periodic. Potentialitatea are tendinta de a se rna-J l Niveluri calibrate
nifesta atunci cand conditiile sunt favorabile, iar intentia (plus
inclinatiile karmice) are o influenta contextuala. In cazul acti-s intre 500 - 599:
vitatii intelectuale obisnuite, logica si succesiunea sunt conside-i
rate cauzale si necesita un efort. Cat priveste vizualizarea, .e|| Realitatea spirituala
influenteaza rezultatul prin mecanisme cu torul diferite (si mai|
facile).
Privire generala - Depasirea nivelului linear

fCapitolul 14. Iubirea


CapItolul 15. Iubirea neconditionata, bucuria si extazul

204
PRIVIRE GENERALA

Depasirea
dualitdtii lineare

Introducere
lntimp cedepasirea nivelului 200 al constiinteireprezin-
taun obstacol major pentru majoritatea umanitatii (aproxima-
tiv 80%dintotalul populatiei lumii, din care aproximativ 50%
inJStatele Unite ale Americii), transcendenta dominatiei mintii
linearesurvenita la nivelul 500 al constiintei este o raritate
(doar4%din populatia luniii), iar evolutia constiintei spre
IubireaNeconditionata de la nivelul 540 este chiar rarissima
(0.4%).
Sub nivelul 200 al constiintei, coiistienta este dominata de
emo|ii negative, dar intre valjQ3jrea__2^0_si_400, emotiile devin
jjgzitive in mod progresiv. Apoi, la niyeluL4JQ^_Lo_gica__si
ratiuneatriurnfa asupra emotiilor. Un alt salt important al pa-
radigrnei survine la nivelul 500 al constiintei, ce marcheaza
trecerea dela continutul conceptual linear si emotionalizat spre
predominanta contextului nonlinear. Campurile puternice ale
constiinteidelanivelul 500si peste acesta-a^oj^a_^rioritate
jntelesuj^uL_sernnificatiei si valorii. Trecerea porneste de la
eeeace lumea considera ca este "obiectiv", indreptandu-se spre
subiectivitat^a experimentala, devenita calitate doininanta a
experimentarii constienIeT
Tranzitia rezida in schimbarea punctului central al impor-
tantei,de_la^a^ita^edej^riptivealecelu^ observat, spre ca-
litatile subtile ale obseryatorului. Aceasta subiectivitate
re^ontextuaHzeaza ceea ce este observat in termenii placerii,
207
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

satisfactiei, insemnatatii si valorii. Schimbarea influent


esentei. Aceasta tranzitie este o consecinta concordanta a ceea
profund decizia, alegerea, si telurile pe termen lung, c
senumeste in termeni clasici "deschider6aceluide-al treilea
afecteaza la randul lor relatiile, alegerile profesional
corpului Buddhic", care reprezinta aparitia viziunii
nenumaratele decizii luate de-a lungul vietii.
ln timp ce perceptia se axeaza pe linearitate, viziunea spi-
Schimbarea Paradigntei lrituala reprezinta capacitatea de a discerne realitatea interioara,
ce reflecta campul general. Cea mai apropiata experienta de
acest gen din viata obisnuita, la care se face referire frecvent,
Nivelul 500 indica faptul ca aceasta conditie subiectiva"?
este_intuitia, ce implica tocmai faptul ca nu este vorba de o
numita Iubire a devenit acum nu nurnai semnificativa, ci's|Sj
procesare lineara si logica.
dominanta, nemaifiind doar un sentinient si o emotie, ci si
Corpurile eterice de energie spirituala apar in mod progre-
prmcjpiu dupa care sa te ghidezi. In tinip ce energia Iubirii
siv si concomitent cu avansul nivelelor de constiinta, pornind
poate fl centrata ca o consecinta a interesului sau a motivatiei!pl
nl
"& de la corpul mental inferior spre cel mental superior, apoi spre
ea reprezinta o depasire a restrictiilor si limitarilor indusedJ|
(" interesul propriu egoist._Iubirea^ervesS&^_^jvrem^^e^ul cautaB ^c0rpul cauzal, si in mod progresiv, spre corpurile Buddhice,
Christice si Atmice. In cadrul fiecarui corp, concentratia ener-
sa fie servit, in goana sa dupa castig. Pentru Iubire, satisfactuS|
getica este analoaga cu sistemul chakrelor. La cele mai inalte
pe termen lung si placerea generozitatii inlocuiesc satisfactiilJ3 ^^ ^"^^^^--^^
egoiste si trecaToare ale castigului. |5ruvele, ele secoreleaza cuCconstiiqta. Christica) si, in cele din
urma, la chakra coroana a corpului Atmic, cu dominanta neres-
Energia Iubirii are o calitate unica si atemporala care sa|
tisface potentialitatile subtile si dificil de descris prin intefl trictionataa constiintei Divine a Iluminarii, prin intermediul
identiflcarii cu Divinitatea innascuta a Sinelui. La acest nivel
mediul logicii. Pe masura ce Iubirea devine in mod progresiv
spiritualizata, ea apare mai degraba ca o aliniere cuj ;..!de constiinta, Dumnezeu Transcendent si Imanent e recunoscut
Divinitatea, care este sursa si domeniul suprem al Iubirii. De; ca o Unitate din care apare toata Existenta/Constienta/Creatia,
aceea, mcepe sa fie perceputa ca sfanta, sacra si substanta a precumsi in forma constientei pure din care apar constiinta si
subiectivitatea.
devotamentului, credintei religioase si a constientei rnistice. ;
r De la nivelul de constiinta 500 m sus, atrac_tia pentru_fju^-
l|, j*___i.^-
musete, '- -'"pace
* -' . -'si liniste
. -"..^"'" " ' ^- ^-interioara
"" ^" '- " ' ^"' devine din ce Tn ce mai impor-
tanta. Principiile spirituale ale inarilor invatatori se incorpoi?
Nivelul calibrat al constiintei
reaza in stilul de viata si, In cele din urma, devin dominante,t;
flecarui niveLpJt:edoniinant jJ_jcxmstiinteieste sta-
Conflictele nu mai apar din cauza dubitatiei asupra iubirii,|
bilitadevpinta spirituala, prin intermediul careia se produce
iertarii sau compasiunii, ci din dorinta de a le institui si imple- j
aiinierea. Curn^HfnTnentionat si mai inainte, se poate compara
menta cat mai bine. Astfel, speciflcul si continutul linear a l j
cureglareabusolei unei nave, in care destinul (viitorul) devine
actiunilor devin dominate de puterea campului general al con-|
dominant si influenteaza deciziile din prezent in virtutea
j textului. In cele din urma, divinitatea vietii insasi se autoreve-;: intentiei.
[ leaza, si tot ceea ce inseamna viata capata valoare.
Fluctuatiile periodice ale emotiilor, asemenea valurilor
Avansul paradiginei este caracterizat printr-ojrecerede la? schimbatoare ale marii, nu reclama decat sa fle corectate si nu
increderea in perceptie si m mentalizare spre discernamantulJ
inseamna ca destinatia a fost afectata sau schimbata, acest
208
2O9
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
f David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

lucru fiind mdeplinit doar de vointa. Sunt de asteptatpenpade


^_de dificultati neanticigate, dar aceasta mseamna doar ca unele" , cu toate ca acestea pot parea academice pentru intelect, la
tendinte (adesea inconstiente) au iesit la suprafata pentru aJ experimental ele reprezinta o prioritate si sunt profund
transformatoare. La cele mai malte nivele, ele reprezinta
recunoscute si procesate. Consecvent oricarei investigatil|
yltirnii nori ce ascund radianta soarelui Divinitatii.
sinelui, perioade similare pot aparea in orice proces^f
In timp cenivelul600 al constiintei denota in mod formal
descoperire interioara, curn ar fl psihanaliza sau al patruleaps
starilor pe care le numini in mod clasic prin ter-
din programul celor Doisprezece Pasi ("fa un inventar moral
de jQuminare, Realizarea Sinelui este o caracteristica a
interior"). Onestitatea ce reiese din examinarea propriei perJ
:nivelului 700 al constiintei. La mijlocul nivelului 800 mtalnim
soane nu necesita numai furaj, ci si dispomMHtatea de a
g)bstacolul creat de iluzia ca trebuie sa trecem peste Vid, iar
.xenunjtaj^J_udecata_jj_de ane abandona lui Dumnezeu.
Spoi, odata cu moartea limitelor contextului, explodeaza splen-
De-a lungul timpului, experienta umana generala a dovi doarea Ilumiiiarii depline; aceasta mseamna de fapt Gloria in
/ dit ca sinceritatea interioara profunda este posibila doar cu aju, igxcelsfs Deo, exclamatie ce intregeste promisiunea facuta de
torul lui Dumnezeu, pentru ca, in mod evident, eul singur estf mari Avatari ai lurnii.
| prea putiii dispus sa coopereze cu propria-i moarte si disparitie;
Initial, lucrarea spirituala se confrunta cu depasirea
emotiilor si pozitionalitatilor perceptuale, care sunt considffl
rate a fl preponderent personale, dar la nivele mai malte,Jk
^mitarile cele mai importante sunt cele ale contextului si paratf
digmei. Atunci cand sunt descrise, acestea pot suna abstraci-
dar, la nivel operational, ele reprezinta piedici m calea unet?
constiente tot mai malte. Astfel, ele au legatura cu campul g6r|
neral al constrangerilor, aflate de regula fn afara constientei sS
care pot parea ca apartin domeniului teologiei, metafizicii,-
epistemologiei, ontologiei ori naturii existentei si fiintaiii
msesi.
Incadrarea paradigmelor constientei subiective se facef
deseori prin prezumtii inconstiente, ce se afla de regula dinco-1
lo de conceptualizare sau chiar de orice incercari de descriere.l
Acestea devin din ce in ce mai problematice la nivelul efe-
merului si inefabilului, fuiidamental pentru calitatile empiric^B
de baza ale existentei, ca o reflectie a constientei.
Astfel, se ridica intrebari cu privire la sursa capacitatii de
a percepe macar Existenta sau Fiintarea, respectiv daca asemeSJ|
nea calitati sunt mnascute sau supraimpuse de presupunerileJ
tacute ale paradigmei. Ne intrebam: "Prin ce calitate devinei^
oare abstractul perceptibil, si, oare nu cumva msasi starea
cunoastere e doar un nivel superior al abstractizarii? I n c a o i
210
211
CAPITOLUL 14

Iubirea
Introducere
Mivelul 500 este caracterizat de dezvoltarea unui camp ener-^
;giptic/ce devine in mod progresiv neconditionat, neschimbator si |
perrnanent. E1 nufluctueaza,pentru ca sursa lui, aflata ih insasi per- |
soan'a care iubeste, nu este dependenta de factori exteriori. Aiubi !
|step^stare_dea fi. Este un mod de a te raporta la lurne, unul plin de <
iertare,j_atentie siimpJicare. Iubirea nu este intelectuala si nici nu
provine din minte; iubirea izvoraste din inima. Ea are capacitatea de
a-i Tnaltape altii si poate face lucruri mari datorita puritatii
motivelor sale.
La acest nivel de dezvoltare, capacitatea de a distinge esenta
devineprevalenta, miezul unei probleme devine preocuparea de
capeteiiie. Fiind depasita Ratiunea, apare capacitatea de a
recunoaste instantaneu totalitatea unei probleme si contextul largit
alacesteia. Ratiunea se ocupa numai de domeniul particularului, dar
iubireasurprmde intoegul. Acesta abilitate, adesea asumata intuitiei,
|este_capacTteteadeiri^lggjrejnsj^ fara a recurge la proce-
sarea succesiva a simbolurilor. Acest fenomen aparent abstract este
de fapt unul foarte concret; el este acompaniat de o insemnata eli-
berare de eiidorfinaincreier.
Iubirea nu ia nici o pozitie, fiind astfel globala si mai presus de
separatia pozitionalitetii. Astfel, este posibil sa fim "unul cu
celalalt" ca si cum nu ar mai exista nici o bariera. Iubirea este asadar
fflcluziva, largind in mod progresiv semnificatia sinelui. Iubirea se
concentreaza asupra binelui din viata, in toate formele de expresie
ale acestuia. Ea djzolva negativitatea mai curind jecontextua-
|izand-o decat atacand-o frontai. Intr-un cuvant, deoarece este^bIa-
jina si sustine viata, iubirea reprezinta nivelul adevaratei fericiri.
213
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Discutie paleasca dupa ce obiectul sau relatia au fost obtinute. Pe


0iasura ce emotia achizitiei paleste, scade si aparenta dezirabili-
In termenii evolutiei constiintei, acest nivel reprezinta trans tate a respectivului obiect al dorintei. Pasiunile implica si o teama
cendenta identificarii cu domeniul linear limitativ, precum si cu de piei'dere, ce conduce uneori la disperare. Interferenta cu pose-
pozitionalitatile acestuia, pentru a ajunge la constienta subiecti- siunea poate genera reactii emotionale foarte violente, cum ar fi
vitatii ca stare primara, ce fundamenteaza intreaga experienta furia, gelozia sau chiar crima si sinucidererea. Astfel, exista
Astfel sentinientul realitatii se deplaseaza de la ceea ce e perceput foiTnede posesiune sau gelozie ce pot fi neechilibrate sau exce-
spre conditia sau facultatea priii intermediul careia se desfasoara sive, conducand la obsesie, din cauza proiectarii unei imagini
experienta. "emotionale exagerate si infatuate. Societatea tinde sa priveasca
In vreme ce_eulse_centreaza pe contiiiut, spiritul asemenea excese ca pe o nebunie temporara ("indragostit ne-
^contextul. Eul valorizeaza cantitatea, in contrast cu spiritul, ^mq^ buneste"), insotita de o lipsa tranzitorie, dar intensa, a simtului
subliniaza calitatea. La nivelul 500 al constiintei, aproximatipI realitatii, precum si de o imunitate fata de interventiile sau pre-
90% din oameni experimenteaza fericirea ca pe o calitate de cautiile ratiuiiii.
a vietii. Barierelexidicate incalea Iubirii,ce apar din instinctele .JEmotia infatuarii elibereaza adrenalina si hormonii sexuali,
animalice, nu mai fac presiuni pentru dominatie, dupa cum nici iar respectivul fenomen intens sarbatorit cafibreaza (uimitor)
miezul narcisist al eului nu mai predomina, fapt ce reprezinta ci|| doar_la nivelul 145, ceea ce dezvaluie faptul ca originea sa sta in
consecinta a ^mereniei si a renuntarii la egocentrism. Astfel,*! principal m instinctul de imperechere din natura animala. Prin
interesul personal nu mai este dominant, sub forma egoismului Contrast, nivelul de_constiinta al Iubirii este insotit de o secrefie_
sau a dorintei. Perceptia asupra sinelui capata forma blanda a Kde_endorfme. Natura frenetica a instinctului de imperechere este
alinierii cu Iubirea, ca scop primar al vietii si ca stil al acesteia. i o reflectie amodului in care natura perpetueaza speciile si, destul
Campul energetic al iubirii este recompensator in si prin pro- de des, dupa o imperechere temporara, cuplurile se despart, cu
pria sa calitate. Se descopera astfel, ca Iubirea este disponibilaS ;(toate ca unele specii, cum ar fi lebedele, fonneaza cupluri pentru
^oriunde, iar in_schimbul Iubirii primim si mai multa iubire. Ca9f ttoataviata. Iubirea apare si in regnul animal, fiind exemplificata
toate ca iubirea poate fi la inceput conditionata, cu ajutorul*5 ;prin gestul cainilor de a da din coada, ori de torsul pisicii, putan-
intentiei spirituale ea devine un mod de yiata si unjfeljde_j;!| du-se exprima, de asemenea, si in forma iubirii materne.
relationacu viata, In toate expresiile acesteia. Pe masura c e " Deoarece starile iubirii, respectiv ale dorintei pasionale, sunt
Iubirea progreseaza, ea nu mai cauta nici castiguri, nici sa obtina3f lfrecventconfundate, tabelul urmator poate fi foarte folositor pen-
ceva in schimb, deoarece se auto-recompenseaza In virtutea corri-3 itru diagnosticul diferential. Asa cum devine evident, contrastul
pletitudinii sale, din moment ce nujire niciun fel de nevoi.;j! kapare mtre implicarea eului (sinelui) si alinierea consensuala a
Capacitatea de a iubi creste, astfel mcat, pe masura ce o persoanafJ Sinelui,ce indica rnutaalitateaarjrtenfieisu^rioare_de a_
iubeste mai mult, cu atat va putea iubi si mai mult - iar m aceasta 1 ^_relatia si nu doar dorintele si poftele eului personal.
privinta nu exista un punct final sau vreo limitare. In plus, s-aJ|{
descoperit faptul ca_daca iubim, suntem de asemenea iubiti.
La nivelurile mai joase^l^constiintei, iubirea este perceputa
/^ ca fiind conditionata si e identificata cu posesia, pasiunea,'S
romantismul si dorinta, care sunt proiectate asupra oamenilor
obiectelor pentru a le conferi un aer special si stralucitor, ce tinde
214 ''S8 215
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Diagnostic Diferential: Infatuare vs. Iubire te Dinamica eului in Iubire


Calitate Pasiune/Atractie Iubire Capacitatea de a iiobi creste pe masura ce sunt abandonate
(nivelul 145) (nivelul 500+) limitarile si pozitionalitatile perceptuale ale eului narcisist. Ea
Locus este insotita si sustinuta de o crestere a energiei spirituale ce
Sine/Ego Sine/Spirit
Origine Instinct animal
emana de la Sine, In contrast cu dorinta, ce provine de la sine.
Stare spirituala Iubirea apare ca o CQnsecinta a alini^ri^spiritualff in concordant^
Functie mentala Testarea realitatii Sublimare
*- Intentie Imperechere si practicile spirituale si este msotita de o crestere
Legatura, bucurie
Durata Tranzitorie Permanenta a energiei spirituale. Perceptia este inlocuita de viziunea ce per-
Hormoni/endocrine Adrenalina/hormoni Endorfine rnite cpnstientizarea valorii intriiiseci a^tot ceea ceexjsta.
sexuali i Iubirea este o calitatea Divinitatiicare ilumineaza Esentasi,
Emotii Exces/dezechilibru prinurniare, atrage iubrrea altora. De la nivelul calibrat 500 la
CalnVechilibru :
Fiziologia creierului Emisfera cerebrala Emisfera cerebrala 539, iubirea este inca subiect al conditiilor si partinirilor bazate
stanga (fizica) dreapta (eterica) pe consideratii si valori calitative, ca si pe influenta sisteinelor de
Stabilitate Primejdie/disperare Inaltare
Emotie credinta.
Disperat, temator, agitat Implinire
Limitarile pot fi frustrante pentru aspirantii spirituali ce (
Functiile corpului Dezechilibru, lipsa Imbunatatire
apetitului si a somnului incearca"savada dincolo de comportamente" si sa iubeasca per-
Descriere Dependenta, tanjire Implinire, bucurie soana, lucru mai usor de zis decat de facut. Limitarile pot fl
Patologie Sinucidere, disperare, Stare de bine urmari ale unor experiente neplacute din trecut, ca si a
depresie ;influentelor karmice, putand fi, de asemenea, influentate de pro-
Judecata Dezechilibru Imbunatatire grarnarea sociala si sistemele de credinta, dintre care unele se afla
Perceptie Exagerare, stralucire Iluminare in afara constientei, operand inconstient.
Intentie Posesiune, captura, A fi impreuna ^Rgnuntarea la tendinta de a judeca sporeste cu mult capaci-
control, detinere
Emotie Frustrare, anxietate
;tatea de_aIubi, asa cum face si remjuitareaj^a_rn^i^e^c^va de
Multumire, satisfactie J,a altii.Astfel, oamenii nu mai sunt perceputi prin ceea ce au sau
Productivitate Intrerupta Intensificata
Propria imagine Infatuata Pozitiva ; cefac, ci m functie de aprecierea pentru c e e a c e s u n t s a u au
Pierdere Depresie, furie, ura, Suparare, regret, | -f deyenit.
vinovatie asteptare Iubirea e auto-implinitoare si, astfel, nu cauta castiguri sau
Echilibru Ciudat, suprastimulat Stabil conipensarea unor lipsuri. Pentru ca nu are nevoie "sa obtina"
Imagine sociala Infatuata Inaltata : nimic, este libera sa "fie impreuna" In mod pasnic si sa aprecieze
Functie intelectuala Romantizare, minte Realism, minte compania. Gand iubesti, lumea este mai buna si oamenii sai iti
inferioara superioara
Nivelul constiintei parmai prietenosi si mai disponibili. Exista un sentirnent,spQrit
Scazut Ridicat
Stil Implicare Jis_siguranta si de identificare cu oinenireain general, precum si
Aliniere
Model Individualism o preocupare pentru bunastarea^srBu^r^a_altora. Campul ener-
Concordanta
Relationare Revendicare, limitare Armonioasa, expansiva getic este insotit de o aura radIanfa ce are un efect intrinsec asupra
Realizare Satisfactie, posesie Implinit, complet altora, ce tind sa devina ei insisi mai blanzi, asa cum se intampla
1 $i cu perceptiile lor. Acest camp energetic are o influenta asupra
216 217

.:.-.J,X^-
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei i^ David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
^,
intregii vieti, intuind siguranta pe care o da Iubirea. gchirnbarea infatisarii, ce reprezinta consecinta unei abandonari
teristica acestui nivel este "dulceata" inconfundabila a pj-ofunde, este^cerrtfuTbinecunoscutului "Un curs in Miracole",
litatii, vorbirii, atitudinii si stilului de viata. unde miracolul apare ca urmare a recontextualizarii limitelor.
";prin intermediul acestei recontextualizari, e dezvaluita inocenta
interioara si sfintenia innascuta a oamenilor si a vietii. Aceasta
Depasirea nivelului 500 al constiintei este o transformare subiectiva ce rm se afla sub controlul vointei.
Unmecanism transformativ este si renuntarea^^redihta in
La nivelul 500 al constiintei, Iubirea este dominanta c a q i validitatea propriilor idei, percepandu-le doar ca pe niste imagini
emotie pozitiva persistenta, ca o influenta in societate, precum si .;'-din trecut, fara nicio validitate sau realitate curenta.
ca un contribuitor la ridicarea constiintei colective a omenirii. Pjin_.abandonare.,_cereni JDuhuhu__Stfant sa infaptuiasca un
Pentru a continua sa avansezi este necesara, insa, abandonarea miracol, deoarece astfel renuntam la propriile noastre pozitiona-
limitelor iubirii conditionate in vederea atingerii celei; litati perceptuale si la castigul lor egoist in favoarea revelarii
neconditionate. Pentru aceastaeste nevoie sa abandonezi iubireas iAdevarului. Acestea sunt adesea insotite de o recontextualizare a
ca atasament pozitiv, pentru ca ea sa poata deveni o contextu- timpului, locului si a intentiei, reprezentand un fenomen literal,
SQzaTensrD posirJuTEate generala de aliniere a vietii, un mod de aJ| experiential si transformativ in sine.
fi in lume si nu doar o emotie intre doua entitati separate. Rezultal Dificultatile lumii apar ca fiind o consecinta a diferitelor
ca iubirea nu devine o emotie cantitariva, ci o^xpresie^a^eseJiteip| ^iveleale dezvoltarii si evolutiei care, puse impreuna, genereaza
care se identiflca in cele din urma cu obiectul. Ca modS turbulenta sociala. Totusi, simultan, disponibilitatea unui aseme-
existential, iubirea nu are nevoie de "altii", ca obiecte ale^ neaspectru vast permite cresterea spirituala si anularea "karmei
implinirii sau exprimarii sale. Este o calitate independenta, fara nefaste" si, prin alegere, acumularea meritului si a "karmei
subiect, obiect, verb sau adjectiv, deci nonlineara si nelimitata. burie". Astfel, acest domeniu permite oportunitati spirituale
Limitarile iubirii au de-a face cu calitatile si diferentele per-1 maxime, cu o multirudine de optiuni si alegeri, ce furnizeaza un
cepute. Prin intermediul onestitatii interioare si a examinarii, l mjrepojtential pentru evolutia cons:tientei. Precum ne-a invatat
aceste limitari sunt dezvaluite, de obicei, ca judecati reziduale5 Buddha: "Rar e sa te nasti ca fiinta umana, inca si mai rar e sa
sau ca impact al experientelor anterioare. Solutia prin care se? auzide Iluminare si cel mai rar este sa o urmezi".
atinge Iubirea neconditionata rezida in di^ppniMli^teajle^ierta
si a disJrugfi_jce^erveje^i^experientele dintrecut care-j^infatiseazaf
pepameni ca fiind imposibiljie iubit. Prin disponibilitatea d e a -
ierta si de a renunta la propriile perceptii, ei pot fi recontextua-"|
lizati si vazuti acum doar ca limitati sau influentati de progra- =
marea lor, ca neprivilegiati spiritual, respectiv ca exemple vii ale
inclinatiei eului de a fi orb in fata falsitatii. Prin intentie,
constienta poate fi schimbata de la dualitatea perceptuala a-_'*
binelui/raului, la observarea "dezirabilului", respectivy
"indezirabilului".
Iubirea rezulta din disponibiliJatea_B5ntru smereniade a
, ] si la evenimentele sale pentru TXumnezeu.
218 219
CAPITOLUL 15

Iubirea neconditionata,
Bucuria si Extazul
(Nivele calibrate 540 - 599)

Pe masura ce iubirea devine tot mai neconditionata, ea


fncepe sa fie perceputa cabjicjarie^n^ejioara^^u e vorba debucu-
riacauzata deja turnura fayorabilaa^yenimentel or, ci de un com-
iganion constant al tuturor activitatilor. Mai curand decat dintr-o
"sursa anunie, bucuria izvoraste din fiecare moment al existentei.
jNivelul540 este totodata si cel al vindecarii si al grupurilprspi^.
,rituale de ajutor.
Maisus de nivelul 540 incepe nivelul sfintilor, vindecato-
i a l studentilor ayansati. CaracfefIstica acestui ca^tnp ener-
jgetic estecapacitatea de a avea o rabdare imensa si o persistenta
a_atiuMijni^j>ozijtiye, chiar daca suntem pusi inFafaunor adver-
^sitatiprelungite. Emblema acestei stari este compasiunea.
Oamenii careau ajuiis la acest nivel au un efect considerabiT
asupracelorlalti. Ei sunt capabili de
visarecjU ochii deschisi, fapt ce le induce o stare de iubire si pace.
500 este iluminata
de o neasemuita ^urnusete si perfectiune a creatiei. Tojul se
iar luniea si orice lucru
ea e vazuta ca fiind o expresie a iubirii si divinitatii. Vbinta
individuala este absorbita in vointa divina. Este sjjntita o
;prezeng, a carei putere faciliteaza fenomene situate m afara
asteptarilor conventionale ale realitatii (pe care observatorul
obisnuit le numeste miraculoase). Aceste fenomene reprezinta
puterea campului energetic si nu puterea individului.
221
David R Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Simtul responsabilitatii fat_a dg ceikilti este si el de o alta ca- inalta frecventa din aura mvatatorului ("Iiivatatura tacuta",
litate la cei din acest mvel, comparativ cu reprezentantii nivelelor TransiTiisia non-mintii", "Gratia Invatatorului" ori Binecu- O
inferioare. Astfel, exista dorinta de a folosi starea constiintei vantarea).
cuiva intru folosul vietii insesi si nu m beneficiul catorva indi- Studentul spiritual serios este castigat si prin cautarea unor
vizi. Aceasta capacitate de a iubi simultan multi oameni este materiale si jnyataturi al_caror nivel calibrat sa fie verificabil,
acompaniata de descoperirea ca, pe masura ce iuBmi_aiai mult, evitand astfel diversiunile discutabile de la calea cea dreapta, care
crestesicapacitatea noastra jde^a_Jubi. ExperieiUele_de moarte nu sunt decat niste ainuzarnente de origine astrala. E biiie, de
cliriica, ce sunt frTmbd caracteristic transformatoare prin efectele asemenea, sa evitam pretentiile spirituale pompoase care, de fapt,
lor, au permis adesea oamenilor sa experimenteze nivelele ener- suntfictiuni,si, in ciuda popularitatii lor, calibreaza sub nivelul
getice situate intre 540-600. 200.
Obiectivul Iubirii Neconditionate poate fl atins prin m^loace
fbarte simple, dar pentrua da rezultate optirne ele trebuie_aplicate
Discutie intr-o Iubirea Neconditionata e o
'"'-^M :conditie/calitate de a fl in lume care apare in virtutea angajamen-
Iubirea Neconditionata reprezinta obiectivul majoritatii v5tului. spiritual serios si a disponibilitatii de a abandona obsta-
oamenilor orientati spre domeniul spiritual si in special al stu- colelesi lirnitarile sau pozitionalitatile si, desigur, toate recom-
dentilor si aspirantilor seriosi. Reprezinta, de asemenea, idealul^ penseleacestora (adesea inconstiente). La acest nivel, eK sunt
Crestinismului si al altor religii. La nivelul general al populatiei sunt in modevident deja recunoscute ("a fl corect", "a obtine", "a
lumii, valoarea 540 e atinsa doar de un procent de 0,4%. Cu toate ; castiga", "a fl admirat"), dar in locul lor apar unele mai subtile,
acestea, ^entru cei carealeg in modjsgrios aceasjt^cale, Iubirea_.; precurn supozitia mintii ca ar cunoaste totul. A cunoaste ceva
JSreconditionata este un scop practic si tangibil si nu doar wtiU despre un lucru nu inseaiTina deloc afi respectivul lucru.
obiectiv idealizat si sperat. _Ayantajul pe care il prezinta experientaalaturi degrupuri
Nivelul calibrat al constiintei indica un anumit stadiu de-af ;spirituale veritabile si mature rezida in valparea exemplului,
lungul scarii evolutiei constiintei, ce reflecta nu iiumai progresul inteleg_erii si a inforniatieiirnpartasite, precum si in inspJrada. care
facut in aceasa viata, ci si^onsecinteKTEafmei anterioare. Din survine prin interactiunea cu ceilalti membrii. Aceste nivele ridi-
perspectiva spiriruala, aceasta viata pamanteasca poate fi vazuta cate ale constiintei sunt prezentate si de organizatiile care, desi nu
drept o etapa tranzitorie ce ofera avantaje karmice maxime, dupa^ sunX_orientate^_spre domeniuL spiritual intr-un mod formal,
cum a subliniat si Buddha. actioneaza ianivelul compasiuriii neconditionate, precum Medicii
Jn cazul grupurilor spirituale_foarte motivate, apro2drnativ,5.Q- Fard Frontiere (nivel calibrat 500), care slujesc fara nicio dis-
55%dintre membrii lor atingc^ectivuljuLbjri^Neconditignate. criminare soldatii, indiferent de ce parte a baricadei lupta acestia.
exemplu grupurile bazate pe cei l2 pasi, cele de meditatie/rugS|S
ciune din ashramuri, calugarii crestini si cei Zen, etc).
Aparitia acestor stari avansate este facilitata, de asemenea, Dinamica eului in Iubirea Neconditionata
de urmarea stric1^^Jr^ai^turilor^jinmmae^truJ^r^
respectiv de alinierea cu un niare Avatar. Prinalinierea cu Iubirea ca scop primar, insotita de dedi-
Beneficiul tacut si nonverbal de a fi in prezenta unui aseme- careaspirituala, evolutia constiintei este sprijinita si facilitata de
nea mvatator e potentat de trasmiterea tacuta a enei-gii1or d e * o infuzie de energie spirituala puternica, ernanata de Sine.
222 223
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Ha^vkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Influxul acestei energii unice incepe de la nivelul calibrat 200si Energia^_spJrJlu^la_^kurjdaJiai)^potenteaza transformarea si
creste progresiv. Efectul sau observabil rezida m ^chirnbarf^S de la perceptie la viziuiie, de la linearul limitat la natura
fiziolog^eicreierului (vezi harta functionarii creierului), aceasta iionlineara si nelimitata a existentei. Aceasta este una din expre-
iesind de sub dominatia emisferei cerebrale stangi, de sorginte siile realitatii'fundamentale ca totul intra m existenta in virtutea
animala, pentru a ajunge m zona de influenta a eniisferei cere- inanifestarii potentialitatilor atunci cand conditiile sunt favora-
braledrepte, mai blande si, desigur, orientata sprechestiunne bile (inclusiv karma). Aceasta confirmare este facilitata si de
spirituale. "? intentie si aliniere spirituala. Astfel, nicio persoana nu face mi-
Accelerarea energiei spiritualdxe facilitata de renuntarea laiI fluni; acestea reprezinta consecinte impersonale ale campului de
intereseieegqistesFnarcisiste precunXcastigulpersonal. Energia energie spirituala insusi, ce actioneaza ca un catalizator, asa cuin
este facilitata de intentie si aliniere la mila, compasiyne, precum face si engrgia_ce_jg.diaza din aura maestrilorj=^a inyatatorilor
si de dedicMeajejitru_^^ prin inter- avansati, ce cataliz^za_intenfiile^spiriruale ale studentilqr.
mediul bunavointei,miLpsteniei si amabilitatii. In vreme ce functionarea eficientaTrTlume este inca posibila,
Energia spirituala catalizeaza transfbrmarea perceptieiiis ,eei aflati m marjele superioare ale nivelului 500 pot necesita
pozitionale si lineare spre contextul mai larg al totalitatii nonli- parasirea lumii obisnuite a comertului si efortului, abandonan-
neare, ce transcende limitele timpului, spatiului, secventialitatii, du-si fosta ocupatie si relatiile sociale. Printr-o aliniere si practica
perceptiei si credintei m principiul operational al cauzei si efec- spirituala intensa, energia spirituala poate continua sa curga si sa
tului. Astfel, revelatiile ce apar sunt descrise adecvat ca fiind creaseapana la nivelul E^ctazului (575^unde ajunge sa blocheze
"miraculoase" si transforrnatoare. posibilitatea de a functiona m lumea obisnuita, reclamand prin
Sursabucuriei izvoraste din experienta interioara subiectiva tirmare, retragerea din aceasta. Cel mai bine e sa fim pregatiti
a sursei innascute a. existentei insesi, nestanjenita de limitele pre^^ pentru faprul ca lumea are putina intelegere (sau deloc) pentru
supunerii ca sinele personal ar fL un agent cauzal sau primar. Prin atare stari.
controlul iinaginareste abandonatlui Spre deosebire de linistea si calmul ce revin la nivelul 600,
^ ^ ine. Acest lucru genereaza frecvent stareadeExtaz se manifesta printr-un nivel energetic extrem de
ce lumea numeste sfintenie_(niyel caHbjaLS^5) si atitudini/com- inalt,insotit de o capacitate neobosita. Frumusetea Creatiei este
portaniente altruiste. evidenta si radianta, iar Divinitatea si perfectiunea ei radiaza cu
Pe inasura ce constiinta isi continua avansul, perfectiunea ointensitate coplesitoare. Extazul este experimentat subiectiv,
innascuta si fruniusetea extraordinara a tot ceea ce exista astfel incat energia si puterea performantei motorii devin inepui-
stralucesc precum o radianta luminoasa. Tbt ceea ce mseamna zabile. Nu apare niciun sentiment de oboseala, iar respectiva per-
viata devine mai frurnos, iar lumina interioara reveleaza soana nici macar nu simte nevoia de a se opri sa manance, respec-
Divinitatea Creatorului. Experienta subiectiva a curgerii energiei tivsadea curs unor nevoi fiziologice primare. In locul acestora,
spirituale este resimtita ca o dulceata extraordinara. Este ca -si" de exemplu, o persoana aflata la acest nivel poate dansa multe ore
cum ea ar curge de-a lungul sirei spinarii, ajungand chiar in creier insir fara sa manance, fara sa se odihneasca si fara sa isi traga
si mundarid_regiunea inimii, de unde sepoate revarsa m exterior sufletuLIn lipsa calibrarii constiintei, lumea nu ar sti daca o atare
si chiar la o aiiumita distanta, pentruainfluenfaevenimentele stare este patologica sau dimpotriva, una de "intoxicare Divina".
exterioare. De asemenea, energia influenteaza starea subiectiva a (Redamincele ce urmeaza, pentru referinte mai amanuntite, o
altora, care se gasesc in raza de influenta a campului, fapt ce are diagnozadiferentiala a starilor spirituale fata de cele patologice.)
un efect inaltator (Gratia Maestrului).
224 225
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Stare spirituala autentica Stare patologica I|J Fenomene spirituale: Siddhis


Samadhi Catatonic :T*s
Extaz religios Manie (hiperreligiozitate lncepand de la nivelul 540 al constiintei si pana la cele mai
polara) ^| foalte marje ale valorii 500, se^rjetrecspontan fenomene ce sunt
Grandoare (enifaza) M ^oexplicabile prin ratiune ori prin conceptualizarea obisnuita a
Iluminare
operatiilor logice, cauzei si efectului. Ele sunt un acompaniament
Ilurninare Deziluzie religioasa "^
al dominatiei progresiye a eji^r^eJ_&rjirituale(kundalini) si se
Pietate Scrupulozitate ;|
petrec mai curand ca o consecinta a campului contexrual decat a
Inspiratie Imaginatie
vointei, aproape automat. In mod traditional, ele au fost numite
Viziune Halucinatie :.siddhis (termen din limba sanscrita) si denota puterile mistice,
Invatator spiritual autentic Invatator fals, impostor 0iiraculoase ori supranaturale ce nu sunt explicabile prin inter-
Devotiune Hiperreligiozitate | ijnediullogicii.
Dedicat Obsedat, victimizat, !nvreme ce in stadiile timpurii ale aparitiilor ele pot fi spo-
spalat pe creier v| radice, p_emasura ce consJiinta_avanseaza, acestea devin
Noaptea neagra a sufletului Depresie patologica | iftecvente si uneori continue. Ele sunt neintentionate_ si apar
Detasare Indiferenta, renuntare yj automat, prin propria lor vointa am putea spune. Aceste
Non-atasare, acceptare Pasivitate 9 fenomene includ facultati precum vederea_J^a distanta,
Incredere Naivitate 9 preGOgnilia, clarvederea, clarauditia, psihometria, bilocatia si
Stare avansata Psihoza, egomanie jj perceptiile extrasenzoriale, precum si aparitia miracolelor, inclu-
Beatitudine Euforie /-| siv avindecarilor si transformarilor spontane. Ele sunt niste faci-
UmiIinta Stima de sine scazuta 1 litari unice, aflate dincolo de expectatii sau explicatii posibile.
Inipartasire spirituala Prozelitizare >| Capacitatile sau fenomenele de acest gen nu sunt sub con-
Dedicare Religiozitate fl trolul personal si nici nu reprezinta o consecinta a "cauzei si efec-
tului". Prin urmare, studentii sunt avertizati sa nu le_considere.,a
Inspiratie Mesianism m
Yi ceva personal, daTTiind ca eK se petrec independent de
Soc divin Dezorganizare schizofrenica
eul/sinele persoanei care le experimenteaza. Astfel, dupa cum am
Extaz spiritual Stare maniacala, droguri
spus si mai devreme, nicLQ_persoana^iu fac^minurupentruca
Invatator spiritual veritabil Politician spiritual, acestea suiit_exclusiy^o_consecmJa a Spirirului. Inflamarea eului
lider de secta &| spiritual este evitata prin onestitate si uiniIinta, iar aceste atitudini
Liber Patologic ;'J |conduc la abandonarea tendintelor de a exploata pentru obtinerea
A invata A controla j| ";unor castiguri.
f Fenomenele tind sa se petreaca si devin puternice pentru
Desi starea de extaz este recunoscuta in comunitatile Miferiteperioade detimp, chiar ani in sir. Unele par a pali si devin
avansate din punct de vedere spiritual, iar ca experienta subiec^:* mai putiii predoininante, in vreme ce altele continua permanent.
tiva a fost descrisa de mistici adevarati precum Ramakrishna, Insine, curgerea energiei kundalini este extraordinara prin
ramane totusi o necunoscuta pentru masele largi ale populatiei faptulca lanivel subiectiv, senzatia poate sa fie descrisa doar ca
lumii. sublima, atunci cand energia amintita curge de-a lungul sirei
226 227
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor conftiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

spinarii, apoi in creier, ajungand prin chakra inimii in lume,


prezenta ei faciliteaza desfasurarea adevaratelor minuni. Ocurenta Eventualitatea unui salt major al constiintei este rar luata in
sa este perceputa ca mtamplandu-se fara intentie. Este ca si cuny iideratie ca o posibilitate serioasa, fiind mult mai adesea pri-
calitatile Divine sunt aduse la manifestare prin intermediul ca o probabilitate de catre majoritatea aspirantilor care, daca
domeniilor mai inalte, ce transcend lurnea fizica mundana. sunt preveniti in acest sens, e posibil sa nu aiba niciun plan
In cele din urma, ceea ce este aparent "extraordinar" devi|R
o noua realitate, ca si cum am trai inti^-o dimensiune diferita, fo
care ceea ce pare imposibil se manifesta fara efort, de parca ar fi
f ticipat. Prin urmare, srudentii seriosi ar trebui sa fie informati,
htru a pastra asemenea relatii sau aliante spirituale capabile sa
l^ecunoasca starile avansate ale constiintei.
ochestrat astfel. Puterea campului faciliteaza m mod autonom Starea interioara devine dominanta in mod progresiv, pe
emergenta potentialitatii karmice in realitatea manifestata -jnasura ce sineje se diminueaza si se eclipseaza in fata Sinelui.
printr-o desfasurare armonioasa. Aceste dinamici sunt nonlineare B5ehirnbarile consecvente, deopotriva interioare si exterioare, se
si de nemteles pentru intelect, care plecand de la premisa mo- *;dese a fi mai relevante decat se anticipase.
delului Newtonian linear si limitat al cauzalitatii, e incapabil sa Emergenta unor nivele tot mai inalte ale constiintei necesita
conceptualizeze emergenta Ordinii sau Armoniei Divine. perioade de ajustare, precum cele pe care le presupune achizitia
O unor noi perechi de ochelari, iar astfel functionarea in lume poate
fi ]imitata periodic din cauza schiinbarilor de orientare. In cadrul
Depasirea bucuriei si a extazului acestor reorientari, fenomenele par a se petrece spontan, de la
sine si nu prin premisa perceptuala a cauzei si efectului, currrse
Abandonarea tuturor credintelor, pozi{ionalitatilpj| presupune m mod obisnuit. _Placere_a nu mai e ceva ce trebuie ]
mdoielilor si atasamentelor limitative perrnite influxul de enefgi| ldobandit, cijun_aspect interio^jnnascut, mai degraba o consecinta
spiriruala, care se petrece concomitent cu devotiunea (nivelul caf
librat 555). Devotiunea persistenta fata de adevarul spirirual si
Vguterii c^mp_uJ_uidecat o stare atinsa prin intermediul deciziei
personale sau a unui agent 6arecare. Se mai descopera in mod u
fata de iubire permite disolutia rezistentelor. Transcendenta neco| Jjogresiv ca, m realitate, nu ejcisjta_niciun autor al ac|iunilor, fiind
A | sita abandonarea tuturor^ta$ajTientej[pr, inclusiv a celor caracte- bbservata den^larea_^tonpma_a_pQ.tentiaiita^ii karmice din pers-
^ ' rizate drept "responsabilitati_^le_catre^ sine si socjetate. Astfel^ pectiva unei noi paradigme a realitatii, afIate dincolo de princi-
reKHne, pozitiile, titlurile si rolurile sociale sunt abandoiiate i^, piuldualistic al cauzalitatii. Astfel, viata devine o serie nesfarsita-^
cele din urma yriglinirii Sinelui si atingerii starii de Iluminare. dejgveiatiisi incantari care, la inceput, par uluitoare. Apoi apare
Devotatul care da inapoi ascunde, de fapt,txn^nuniTt atasainent? mtelegerea faptului ca ceea ce pare a fi de domeniul miraculosu-
fata de indoiala, mtreband naiv: dar de ce? Solutia este msa ra- lui este doar o dezvoltare constanta a potentialitatii evolutiei
dicala si reclama sa abandonain totul lui Dumnezeu Creatiei, prin care experienta subiectiva a timpului se dizolva si
Providentei Divine. si Btemlocuita de cunoasterea totalitatii. In acelasi fel, perceptia
O tranzitie majora necesita responsabilitate fata de arfii prin "schiinbarii" este mlocuita de emergenta progresiva ajCreatiei in
recurgerea la ajustarile necesare si realiste In acest sens, precuni desfasurare, perceputa ca o devenire si realizare^a^potentialitatii
si prin ajutarea celorlalti sa accepte schimbarile necesare; in doEaeniul manifestarii.
Aceasta tranzitie poate, prin urmare, sa reclame un curaj consi-i __In lipsa trecutului sau a viitorului, nu^xis_ta_nicj_prezent - si
derabil si o rabdare si o convingere pe masura, deoarece aduce la acest lucru dezvaluie ca trecutul, prezentul sau viitorul nu repre-
suprafata mdoieli, atasamente si vinovatii reziduale. zinta decat niste coiitextualizari iluzorii consecvente cu limitele
paradigmei. Odata cu abandonarea tuturor sistemelor de credinta
228
229
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

si a pozitionalitatilor, survine dezyaluireaCreatiei. Acest proces-? toate defjnj^iik; reprezinta ^par__rjTOduse ale mintii, niste
poate"^Lduce^u sine unele nj^guran^sjiuJya^ absjTacjiunLdualiste si nerealiste. Adevarul este autonom si auto-
-trebuie abandc5natg_credintei si devotiunii, deoarece_fbarte ra^ evident m virtutea propriei sale esente, ca Totalitate. In lipsa arte-
exista rjosibilitatea cqmultarii jJnui invatator sjpiritual foarte factului separatiei_djjal^sJe_jn^re_^uW^cjt^sj obiect, Totalitatea
avansat. In aceste momente, Cunoasterea inerenta ca frecventa atotcuprinzatoare a Existentei isi este siesi propria definitie si
vibrationala din cadrul campului constiintei insasi se dezvaluiesi semnificatie. Astfel, o pisica stie ca e o pisica m virtutea faptului
reveleaza ,reatitatea paradigmei. In virtutea Radiantei Sinelui ca este o pisica, nefiind prin urmare separata in mod dualist de
emergenta revelata e tacuta. Lumea devine atunci niai degraba o propria sa realitate. Cunoscatorul si cunoscutul sunt una si
revelatie a esentei decat a aparentei. aceeasi identitate.
Aut:oreve^atia devine progresiv recunoscuta si identificata de spirituale depinde de
Cunoastere ca Divinitate. Schimbarea majora a paradigmei nu adisponibJHfatea de a aban^ojm_totuHui Pumnezeu^chiar si starea
poate fi anticipata si nici macar imaginata cu adevarat, iar !exceptionala a^xtazuIui, care reprezinta o dimensiune aflata din-
aparitia ei este descrisa prin termenul de "soc divin". Consecinta colo^dF^6fice posibilitate de descriere. Starea m sine reprezinta
rezida intr-o revelatie profunda, prin care jiiintea esteredusa la acum o tentatie si poate fntarzia evolutia spre Iluminare. La
Divinitatii, pentru a disparea inceput, exista o retinere si o intarziere de a abandona o aseme-
^ chiar cu joiul la neaconditie glorioasa lui Dumnezeu si torusi, aparecunpasterea
niyeluj^CLO. Atunci, totul devine exact ceea^ce^sTe7"c) derulare
continua ce se reveleaza fara inceput si sfarsit, fara diviziuni pre- si inte4egerea_faptului^ca panasi aceasta minune trebuie eliberafa.
cum "atunci", "acum" sau "in viitor". Intelegerea nu se mai Angoasasi ezitarea de a face acest pas reveleaza existenta unui
petrece ca o consecinta a mentalizarii, a gandurilor sau a medierii atasament fata de starea insasi, precum si fata de sentimentele
exercitate de vreun sine personal, pentru simplu motiv ca acesta minunate traite fata de ea. Atunci, datorita dedicatiei si intentiei
nu mai exista. apare convingerea ca da, intr-adevar, trebuie sa abandonam chiar
Aderarea la principiile spirituale fundamentale este absolut si acest lucru in mainile lui Dumnezeu, iar aceasta^bandonare ne
aduce la nivelul 600^inrrjrflL^aceJnflnita, aflata dincolo de orice
necesara pentru o transformare majora, iar credinta, devotiunea si
intelegere sau descriere. Conditia in cauza se dezvaluie a fi insasi
abandonarea reprezinta principalele modalitati. Ea nu necesita
adevarata pacealui Dumnezeu.
decat abandonarea oricarui sistem de credinta, precum si
intelegerea faptului ca J>rice frica reprezinta o_iluzie datorata
agatarii de o pozitionalitate, respectiv de perceptiile acesteia,
inclusiv aderarea si credinta In paradigma familiara a realitatii;
Nimic nu e asa cum fusese perceput de catre eu, deoarece dimen-
siunea lineara e prezumptiva, iar Absolutul nonlinear reprezinta o
paradigma total diferita, ce opereaza cu alte principii, care se
autoreveleaza si nu pot fi intelese prin procedee logice.
In Realitate, existenta isi este propria-i semnificatie, fiind
identica cu aceasta. Nu exista predicat, subiect sau verb, iar:
intelegerea este dincolo de limbaj. Precum se poate exprima
optim, semniflcatiaurmi lucru rezidaexactin ceeaj;^eesieacel
lucru. Identitatea isi este propria semnificatie. Devine evident ca
230 231
SECJIUNEA A PATRA

Niveluri calibrate
intre 600 - 1000:
Starile iluminate

J Privire generala - Transcendenta

Capitolul 16. Pacea, extazul si iluminarea


Capitolul 17. Realizarea de sine
Capitolul 18. Iluminareacompleta
PRIVIRE GENERALA

Transcendenta

Iluminarea si Realizearea de sine denota starile Divine ce au


"6st demonstrate din punct de vedere istoric drept cele mai inalte
nivele ale constintei. Aceste conditii reprezinta transcendenta
imitelor si constrangerilor domeniului linear al eului si emer-
genta Radiantei Realitatii Infmite si sursei Existentei.
Din punct de vedere tehnic, starile iluminate apar la nivelul
j500al constiintei, <sel al Pacii infinte si al Extazului iluminat de
Lumina Sinelui Radiant. Emergenta Durnnezeului imanent vazut
ca Sine irnpiedica_frecven|_^continuarea activitatilor umane
obisnuite si genereaza retr_agerea din_lume, putand chiar sa deter-
^memcejtar^ajv4etii4i2i253; optiune la care recurge un procent de
50%dintre persoanele care ating aceasta stare. Starea de Extaz
^ste totala si e caracterizata de disparitiaLtufaror_neyoilor.
dorinteJbx--sau_aY_ej^mn^pr^nclusi a celor fizice.
Nivelele de la 700 pana la 850 sunt extreni de rare si au fost
caracteristice mvatatorilor
foarteavansati, ce inclina adesea sa ramana la un nivel dat pen-
-tru intreagalor viata. Unicitatea acestor nivele atrage numerosi
discipoli si devotati, care-si transcriu in mod consecvent si intr-o
formaabreviata amintirile cu privire la invatatura maestrului,
sprefolosul si luminarea generatiilor viitoare.
Starilede constienta spirituala foarte avansata s-au petrecut
intermitentinistorie, m diferite culturi si civilizatii. Desi starile^
;i (satorVt pot surveni temrjorar_ si incazul
dgvatatilorspirituali fqarte avansati, ele devin rar permanente, iar
daca o fac mseamna ca respectiva persoana a ajuns un inyatator^
venerat. Cand se intampla acest lucru, mvataturile sale au o valoare
235
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiinlei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

deosebita pentru secole de-a randul, flind traduse in multe lirnbi |roare, ea valorizeaza fara indoiala ceea ce percepe a fi adevarat,
fapt de natura sa consolideze si mai mult recunoasterea valorii lof n si mijloacele de descoperire a adevarului. Acelasi drum
pentru umanitate. |ste demonstrat de sinceritatea savantilor materialisti, care se
In niod caracteristic, mvataturile corecte calibreaza la c3. intelectului considerat a fi singura sursa de adevar.
acelasi nivel de constiinta cu cel al invatatorului; prin urmare Pe langa faptul ca propovaduiesc Adevarul, Invatatorii
orice discrepanta mtre acestea va conduce la interpretari gresite |luminati emana campul puternic al inspiratiei, devotiunii si
ori la traduceri eronate. Acest lucru este irnportant de vreme ce poftiipasrunii, un camp atotcuprinzator si cu efect inaltator pentru
atare mtelegeri gresite sunt foarte comune, iar d_eviatiile_s_Lerorile :nivelul energetic al umanitatii. In lipsa emergentei acestei energii
chiar predoniina in anumite religii care, din aceasta cauza, calii |pirituale puternice de natura Divina, evolutia constiintei
bf^aza_lajiivel inferior celui al invataturii originaFe. ^menirii s-arfi oprit la nivelul 200, impiedicand orice evolutie
Nivelele constiintei situate dincolo de valoarea 850 sunt cele Siterioara spre starea de Iluminare, ceea ce reprezinta posibili-
mai rar intalnite in intreaga istorie umana, ele reprezentand |atea suprema si potentialitatea realizabila ultima. Astfel, Iisus a
realizarea completa a Divinitatii, orice nurne ar purta aceasta. Si |pus caera simultan "Fiul Omului" si "Fiul lui Dumnezeu" In
in acest punct trebuie sa spunem ca apar frecvent interpretari iyirtutea incarnarii Divinitatii. Krishna a reprezentat adevarul
gresite, msotite de intelegeri neadecvate ale Adevarului, ce se i ;fnvatatorului Suprem, iar Buddha ne-a mvatat ca Starea Ultima
datoreaza limitelor pe care le prezinta capacitatea eului/rnintii de- este dincolo de orice nominalizare.
a intelege invatatura in cauza. Prin urmare, este foarte irnportant Aceste adevaruri pot fi confirmate m lumea de astazi prin
.tilizarea calibrarii nivelelor de constiinta, care afirma ca Marii
sa validam mvataturile marilor mtelepti care se situau ei insisi la
Avatari de la nivelul 1000 reprezinta cel mai Tnalt prag posibil m
nivelele foarte inalte ale constiintei.
domeniul uman. Astfel, venerarea marilor invatatori ai istoriei se
In ciuda raritatii lor, invatatorii spirituali iluminati din cursul
azeaza pe un fapt ce poate fi confirmat si nu doar pe mituri.
istoriei au avut un impact major asupra civilizatiei, iar
fotodata, mai trebuie spus ca pana si metoda calibrarii constiintei
mvataturile lor au influentat puternic toate nivelele societatii,
a aparut ca o consecinta a dedicarii umanitatii intru cautarea
indiferent daca acest lucru este sau nu recunoscut. De exemplu,
Adevarului, oferind un mijloc de discernamint aflat dincolo de
in lumea acruala, beneficiile adevarului spiritual sunt institutio-
iapaeitatea celor mai educate si stralucite inteligente (de exem-
nalizate si absorbite in structurile fundarnentale ale societatii, plu Freud, Newton si Einstein calibrau la nivelul 499).
fara a inai da si recunoasterea cuvenita celui care a emis respec-
tivele adevaruri.
Fiecare persoana trebuie sa decida pentru ea insasi ce anume
considera ca este adevarul suprem, in baza caruia sa isi
desfasoare viata. Acest lucru este demonstrat chiar si de ateii
fanatici. Diferenta dintre binele iluzoriu si adevaratul bine din
lumea de astazi poate fi acum determinata rapid, datorita aparitiei
stiintei constiintei ce diferentiaza iluziile si perceptiile eului de
esenta adevarului ce poate fi confirmata, exact asa cum aparitia
iTietalurgiei a perrnis efecruarea distinctiei dintre aurul fals si
metalul nobil autentic, respectiv cum testarea ADN permite con-
firmarea identitatii. Chiar daca mintea umana este predispusa la
236 237
CAPITOLUL 16

Pacea, extazul si iluminarea

Introducere
; StarileIluminariisurvinlanivelul600alconstiintei,odatacu
finlocuirea linearului de nonlinear. Acest camp energetic este aso-
f;ciat cu experienta desemnata prin termenii de Transcendenta,
iIluminare, Extaz si Constiinta lui Dumnezeu. Cand aceasta stare
Reste atinsa, distinctia intre subiect si obiect dispare, nemaiexistand
un punct central specific de perceptie. Frecvent, indivizii ce au
fatins acest nivel ^Jndegarteaza^de lume deoarece starea de bea-
;titudine face ca activitatile obisnuite sa-si piarda sensul. Unii
rrarnan totusi in lume si devin invatatori spirituali, altii isi
tdesfasoara lucrarea pentru binele umanitatii m anonimat. Cativa
revin in lume si ajung mari genii in domeniile lor de activitate,
Jaducandcontributii majore societatii. Aceste persoane sunt sfinti
;si chiar ar putea fl canonizate desi, la acest nivel, religia formala
J$ste de obicei depasita, fiind inlocuita de spiritualitateajpura din
careizvorasc toatejneHgiile. In prezent exista doar sase persoane 1
''in intreaga lume care calibreaza peste nivelul 600 (cu 't6tii ano- ]
nimi): trei se situeaza intre 600 si 700, unul intre 700 si 800, unul /
intre 800 si900 si tot unul intre 900 si 1000.
S-a raportat ca la nivelul 600 si mai sus actiunea e perceputa
1 lent, suspendata in timp si spatiu - desi nimic nu e stationar, totul
ieinsufletit siradiant, un dans evolutiv in care semniflcatia si
l Sursa sunt coplesitoare. Aceasta revelatie are loc nerational, astfel
;incat injninte exista o linis^ejnfjnita, pentru ca mintea a incetat sa
| maiconceptualizeze. Observatorul se dizolva in peisaj si devine
totuna cu obiectul observatiei sale. Toate lucrurile sunt legate intre
'
ele printr-o Prezenta de o putere si o tandrete infmita.
=: ' - - -" ^ ' ^ _ -
, - - . - -

239
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

/ Marile opere ale ,artei, muzicii si arhitecturii ce <


HRarea nemanifestatului sub forma Creatiei, dintr-o Sursa atot-
intre 600 si 700 ne pot transporta^tempgrar la nivele mai inalte al| innascuta si dincolo de vointa.
constiintei si sunt universal recunoscute ca eterne si inspiratoare InUnitate si Totalitate totul este simultan si intrisec fata de
ceea ce impartaseste calitatea vietii. In cadrul contextului
Discutie jjjfinit al Totalitatii, potentialitatea e activata prin intermediul
Bpintei Divine, cunoscuta in mod obisnuit ca Vointa lui
0umnezeu. Termenul vointd este totusi oarecuin inselator, pentru
Transcedenta de la domeniul linear la cel nonlinear al
ca implica o calitate volitionala. Creatia este observata in
constiintei rezulta intr-o schimbare majora a paradigmei. La acest
desfasurarea ei si in revelatia emergentei potentialitatii infinite.
nivel nu exista nicio persoana separata care sa observe tranzitia
v"Astfel, nu exista nicio dualitate a unui Creator care creeaza ceva,
pentru ca este deja continuta in Sine, situatia putand fi exprima
:oarece Creatorul si Creatia sa sunt unul si acelasi lucru, iar
prin sintagma Cunoscdtorul si cunoscutul sunt unul si
atiaeste auto-radianta.
lucru. Aici exista s t a r e a u n e i Paci infinite, o inescapabila
- - -=iSgHH|
Tpt ceea ce exista este perfect si comrjlet. Creatia nu face V
Prezenta a lui Dumiiezeu ce apartine unei dimensiuni complet
traiizitia de la imperfectiune Iaperfectiune (asa cum crede eul), ci ]
diferite fata depacea si linistea emotionala ori psihologica7^"'
mergede la perfectiune la perfectiune. Iluzia trecerii de la imper- /
In acesta tacere, totul se mtampla de la sine, autonom si
fectiune la p^rfecTnnS^ste^in^produs al mintii. De exemplu, un
spontaii. Sunetul nu are niciun efect asupra linistii, ce persista
bob6c de trandafir=^nu este defel un trandafir imperfect. Atunci
chiar si in cadrul sunetului. Starea este numita in mod traditional
cand este deschis pe jumatate el reprezinta tot o floare perfecta,
si istoric sat-chit-ananda (extaz tacut). Functiile fiziologice pot
lucru valabil si atunci cand e deschis complet. In fine, cand se /'
ajunge la o limita: nu exisa nicio dorinta de miscare sau vorbire;
i6fileste nu reprezinta altceva decat o floare ofilita perfect. Totul !
iar Linistea interioara este muta si suspendata in atemporal.
este prin urmare perfect, la orice stadiu si la orice expresie a emer-
Faptul ca trupul isi continua sau nu supravietuirea nu mai
gentei si desfasurarii evolutiei Creatiei. Astfel, iluzia schimbarii e
prezinta interes si semnificatie, fiind o chestiune lasata la lati-
inlocuita de observarea procesului manifestarii realitatii din
tudinea Universului. Daca propensiunile karmice sunt aliniate la
!potentialitate (tranzitie, emergenta, transformare, metamorfoza).
continuarea vietii fizice, atunci corpul supravietuieste, daca nu, el
| Fara interferenta introdusa de interpretarea mentala,
este pur si simplu abandonat - pentru ca a venit din pamantsi in
perfectiunea a Tot Ceea Ce Exista este evidentiata de frumusetea
pamant se intoarce, dupa ce si-a servit scopul pentru spirit.
intriseca a aparitiei fizice perfecte. Fara editarea si clasificarea ce
Aproximativ in 50% din cazuri, atunci cand este realizat
;emanadoar din mintea lineara, totul este vazut la fel de perfect.
acest nivel de constiinta, corpul va fi abandonat. Daca nu se
Ceea ce lumea ignora pe motiv ca nu e decat iarba este de fapt o
Intampla asa, atunci in orice caz, continuarea fizica survine la
frumusete egala cu cea a florii. Sculptura vie a intregii naturi este
initiativa celor apropiati si ca raspuns la dorintele lumii, carear
egala in frumusete si semnificatie, necunoscand niciun fel de
putea genera necesitatea de a manca sau a bea. Din interiornu
clasificari. Totul este o expresie a Divinitatii in forma Creatiei -
exista nicio inclinatie spre o rezolvare sau alta, asa cum nu exista"
totuleste la fel de sacru si de sfant.
nici dorinta de a comunica sau vorbi.
La fel ca toate celelalte, corpul este, de asemenea, autonom si
Prezenta este autoimplinitoare si completa, unica, tacutasi
se misca in propriul sau acord, adica de la sine. La nivelul 600 nu
extrem de placuta. Esenta ei precede toate manifestarile, in cali-
mai exista un locus volitional ori cauzal, si nici un sine personal
tate de Sursa a Existentei. Totul este vazut ca aparand din mani-
,'-.-v?:-
ori un eu imaginat a fi agentul cauzal sau cel care decide actiunea.
240
241
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Dinamica Pacii si Iluminarii |ecinta, perceptia asupra relatiilor dispare si ea, deoarece nu
zinta altceva decat o constructie mentala legata de perceptia
In viata obisnuita, eul pretinde ca e autorul actiunii. Aceasta atiei (care e inlocuita de constienta unei complexitati atotin-
pretentie egoista care este experimentata ca realitate interioara ^1usive nonlineare). Astfel, fara perceptia separatiei si fara a fi
reprezinta o iluzie bazata pe o functie nerecunoscuta a euIui, aceea ca aceasta sa fie explicata, notiunea de relatie devine inapli-
de editare instantanee. Acest fenomen se intampla mtr-un interval si lipsita de sens. Sinele nu are o relatie cu lumea, deoarece
de 1/10.000 dintr-o secunda din momentul in care fenomenul s-a tgxistenta are o Esenta indivizibila. In mod analog, stiinta a
petrecut de fapt. Dupa cum am mentionat anterior, cea mai buna lfecoperit ca nu exista un centru identificabil al universului.
analogie cu aceasta functie a eului este rnodul in care inregistreaza D*esi banca de date a memoriei continua sa fle disponibila, va-
un casetofon cu redare instantanee. Pe masura ce sunetul este inre- ;a ei rezida in capacitatea recunoasterii descriptive, ce permite
gistrat pe banda, aceasta functie ne permite sa auzim ceea ce s-a continuarea functionarii corpului daca aceasta e optiunea karmica.
iinprimat cu o secunda mai devreme. Prin urrnare, noi nu experi- ul pare atunci sa opereze in virtutea unui principiu comparabil
mentam sursa, ci auzim ceea ce s-a inregistrat cu o secunda mai jfejfun momentum. Asa cum am descris in lucrarile anterioare, el este
devreme. Aceasta intarziere e intrinseca tuturor experienteloreiM| S^eva asemanator unei jucarii karmice, ce fbnctioneaza^cornplet de
din viata obisnuita, asa ca rnintea_nu^ experimenteazajealitatea, ci
^nurnai u^j3layback mt^ziat,trecutp^m"ecfanul perceptieLBp ;LaniveM 600 si peste acesta, transformarea este consecinta
nivelul 600, aceasta intarziere dispaxe si, odata cu eliminarea ideii Sjdisolutiei miezului narcisist^al eului, care presupune, in raod iluzo-
existentei unui tert care sa proceseze intarzierea, tot ceea ce lnur^Teste suveran si, prin^ufmare, agentul cauzal principal al
este reexperimentat ca o unitate ce fusese separata in mod artificial, yointei. Aceasta inferenta este inclusa in senruiificatia termenului
Fara a mai pozitiona in interior acest instrument al mgocentric. Astfel, esenta eului rezida in presupunea sa fundamen-
fenomenele sunt experimentate direct si nu prin intermediul iluziei ftalaprin care jse_identific^_rje_suiecu sur^aprjr^irjal^ajexistentei,
unui spectator. sS -actiunii si a deciziei, uzurpand astfel suveranitatea Divinitatii.
._A fi_jana cu.fenomenele, in loc sa le percepem separat, ftAceasTa presupunere primitivaTeste inratisataciescriis in starea pato-
genereaza experirnentarea Totalitatii Prezentei, exprimata in forma ^
Pfcgica numita^zora5isw mesianic^mcdign, in cadrul careia esenta
a tot ceea ce exista. Tot ceea ce are existenta nu este doar in mod eului este cea veneratasi divinizata. De-a lungul istoriei, zeificarea_^
pasiv aici ci, in mod evident, se prezinta constientei ca o calitate a *sinelui a fost exprimata inca din perioada imparatilor rornani, care
existentei si nu a intentiei volitionale. Astfel, universul apare a fi un, se declarau literal a fi zei, si se manifesta si in lumea de astazi (ai
dar de o frumusete si o perfectiune extraordinare, ce radiazaprin? ^caror jideri afiseaza o irulamaj^^randilqcventa si omnipotenta a
intermediul Radiantei intriseci a Divinitatii. La nivel fenomenal, ^ului).Acestsindrom al narcisismului mesianic mangfrcalibreaza
observarea poate fi descrisa ca o perceptie cu incetinitorul a tuturor |ianivelul 30 si este descris detaliat in capitolul 15 din volumul
miscarilor. ^Adevar versus Falsitate.
Fenomenele, miscarile si actiunile ce au fost atribuite anterioiisj
eului/sinelui sunt vazute acum a fi autonome, fara niciun punct spe- Depasirea nivelului 600
cific de provenienta - si cu atat mai putin ca izvorand dintr-un eu
sau un sine independent. Sentimentul fiintarii se extinde si devine Pentruconceptualizarea si educatia obisnuita, s-ar parea ca
atotcuprinzator, ajungand pana la un nivel primordial, atotprezent si |:Starea Extazului e cea ultima. Daca privim din perspectiva eului,
innascut mai degraba ca Esenta decat ca identitate separata. Cao| [|acestkicru este sigur adevarat. Anxietatea, anticiparea, regretul,
242 243
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

atractia sau tanjirea nu mai suscita niciun interes. Trecute Pentru a depasi nivelul 600 e necesarsa renuntam la identi-
asemenea, si regulile, obiectivele, procesele si coiiditiile ce gcarea cu observatiile pe care le Inregistram, caci acestea sunt in
buie indeplinite, precum si rolurile ce trebuie jucate. La'acest realitate calitati autonome inerente constiintei insesi. Cu ajutorul
nivel nu exista nicio persoana, nicun sine si nici altii (oricare arfi meditatiei profunde se va descoperi ca ne-am identificat
acestia). Totul se petrece spontan si fara efbrt, prezentandu-se,tml inconstient cu aceste calitati, fapt care conduce la abandonarea
si simplu, asa cum este. In mod similar, dispar calitatile - caii !luziei ori a recompensei de a fl martor/observator.
reprezinta, de fapt, niste perceptii descriptive. Totul este exact a^ Blocajul primar in calea depasirii acestui nivel si a accederii
cum este - fara nicio nevoie de adjective. Mintea e linistita, cg|i la altele inai avansate ale Iluminarii rezida in satisfactia, placerea
fara subiect sau obiect, fara actori care sa faca ceva anume, nu mai
sj atasamentul manifestat fata de starea de Extaz. In plus, aceas-
sunt defel necesare nici verbele. In plus, se constata ^isparitia
ta este experimentata ca o totalitate, ca o implinire deplina. Apoi
vointei, dat fiind canu mai exista decizii de luat sitotul evoiueaza
spontan si autonom, invirtutea expresiei evolutiei Creatiei. ;si3 apare constiinta faptului capana siaceasta_stare, oricat de extra-
Ceea ce ramane dupa disolutia acestor functii ale eului este ordinara ar putea fi, trebuie aban^donatalui Dumnezeu. Odata cu
constienta/observarea, dar, de fapt, in lipsa unui observator. ln aceasta abandonare, ia iiastere o paradigma mult mai extinsa,
realitate, .singura care ramane este const^inJa. Astfel, nu exista poposibil de imaginat pana m acel moment.
nicio nevoie deTiTprocesa, din moment ce^5ptiunile nu mai sunt
separate de calitati lineare. Nu mai e necesar nici sa alegem sau NiveIuIcalibrat al unor lnvatatori/invataturi
sa chibzuim asupra unor motive pro ori contra. La nivel jB din zona valorii 600
operational, informatia isi e suficienta siesi si, prin urmare,
actiunea este autonoma. Nu mai este nevoie sa luam decizii
deoarece ^concordanta inlocuieste relatiile si optiunile. Prin invatatori fnvataturi
urmare, in lipsa oricarui autor, nimic nu se intampla, dupa cum Abhinavagupta 655 Abhinavagupta 655
nimic nu cauzeaza experienta. , Aurobindo 605 Un curs in miracole
Odata cuincetai^ej.^ejipejientei timpului, succesiunile dispar. Kannapa 630 (workbook) 600
Prin urmare, nu mai exista nici inainte, nici dupa. Armonia Kasyapa 695 Aggadah 645
Unitatii Concordantei este evolutionara, reprezentand expri- Magdeburg 640 Geneza (Biblia Lamsa) 600
ixiarea potentialitatii ca manifestare, dar Jn lipsa oricarei Muktananda 655 Evanghelia dup_a_Luca J2|
intentionalitati. Cea mai buna analogie ar fi cea cu miscarea uhi- Satchidananda 605 Evanghelia dupa Toma 660
versului, care e concordanta in mod armonios cu totalitatea. 640 Kabala 605
Toxvles, J
Astfel, gravitatia e intriseca Creatiei, iar campul ei este mai
Tzu, Lao 610 Scrierile lui LaoTzu 610
degraba concomitent decat cauzal sau consecvential (acestia
|1 Vivekananda 610 Midrath 665
fiind termeni ce reprezinta constructii mentale explicative ipote-
tice). Concordanta este expresia Unitatii si Armoniei Divine, ce ||" '. ' Mishneh 665
devine evidenta prin transcederea separatiei dualiste carteziene Noul Testament (Regele James) 640
dintre res interna (cogitans) si res externa/extensa (adica lumea Psalmii (Biblia Lamsa) 650
asa cum e). In unitatea totalitatii nu exista niciun lucru separat: Vijnana Bhairava 635
care sa cauzeze un rezultat separat.
244 245
CAPITOLUL17

Realizarea Sinelui

Introducere
r,Acesta este nivelul Marilor Invatatori ai Advaita si Vedanta,
careau descris realitatile spirituale ale Realizarii Sinelui. Este
hivelul inspiratiei puternice, deoarece acesti Intelepti Iluminati
cstabilesc campuri energetice de atractie care influenteaza Intrea-
",ga umanitate. La acest nivel, experienta unui individ nu mai este
rseparata de a celorlaJti, ci, mai degraba, avem de-a face cu iden^
;tificarea Sinelui cu Gonstiinta si Divinitatea. Divinitatea
rmanenta^sfeTealizata ca Sine, dincolo de puterea de patrundere
ramintii. Acest nivel constituie varful evolutiei constiintei pentru
domeniul uman.
Marileinvataturiinaltamaselesiridicaniveluldeconstiinta
; al mtregii umanitati. A avea o atare viziune inseamna Gratie si
:daml adus de aceasta este PacmJnfinita, descrisa ca inefabila,
dincolo de cuvinte. La acest nivel de intelegere, sensul existentei
transcede toate timpurile si toate individualitatile. Nu mai exista
nicio identificare cu trupul flzic (xn sensul de "eu"), prin urmare,
destinulacestuianu mai are nici el vreo importanta. Corpul e
vazut mai mult ca un instrument al constiintei, prin interventia
mintii,cuprimavaloare a acesteia, comunicarea. Sinele se
intoarce mapoi la Marele Sine. Acesta este nivelul non-dualitatii
saualUnitatii Gomplete. Nu exista vreo localizare a constiintei,
eonstienta fiind prezenta pretutindeni in mod egal.
Marile qpere^dearta care ii infatiseaza peindivizii ce au
atins^jn,ivebjl_lhiminarii au particularitatea de a-l surprinde pe
invatator cu o anumita pozitie a mainii, numita MUDRA, in care
palrnele radiaza binecuvantare. Acesta este actul transmiterii
247
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
DaVid. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

acestui camp energetic catre constiinta umanitatii, descris, ||


asemenea, si informa haloului. Acest nivel al Gratiei Divifl constiintei de la 700 in sus sunt numite istoric
depaseste chiar valoarea de 1000, cel mai inalt nivel atins vre|l jiiveleale realizarii Sinelui sau ale misticilor avansati, precum cei
data de vreun om ce a trait in istoria inregistrata. Acesti oarnenj Sreprezentati in timpuri recente de Ramana Maharshi,
sunt Marii Avatari, pe care, cu adevarat drept este sa ii nurt fj4isargadatta Maharaj, Sri Aurobindo, Mahatma Gandhi si
Domnul Krishna, Domnul Buddha, Domnul Iisus Hristos pantajali. Scrieri familiare la acest nivel sunt invataturile Zen ale
Zoroastru. ilui Bodidharma, Sutra Diamantului, Inimii si Lotusului, Coranul,
Noul Testament (exceptand Apocalipsa), Yoga Sutra a lui
Patanjali ca si Rig Veda. (O lista reprezentativa a acestora e adau-
Discutie ;gata la sfarsitul capitolului).
Este de luat in considerare faptul ca unii dintre cei mai
Dincolo de extaz sunt nivelele niarilor mistici, in cadrul# cunoscuti invatatori sunt relativ recenti pe scara timpului istoric.
carora cunoasterea este consecinta Prezentei Divinitatii ca Sine Unii au capatat chiar recunoasterea larga a societatii. Impactul lor
(Duninezeu imanent). Distinctia dintre Dumnezeu inianent si asupra lumii se petrece la doua nivele - cel prin care ei isi S
Dumnezeu transcendent este una teologica, intelectuala si con- exprima armmite invataturi si, simultan, cel tacut, in care radiaza
ceptuala. Prezenta Sinelui constituie asa-numita perusha sau prin aura un camp energetic asupra constiintei colective a uma-
Radianta Sinelui ca Sursa. Sinele cunoaste in virtutea identitafS| !tutatii. Acest efect al radiatiei este la randul sau dublu: contraba-/
cu Divinitatea insasi. Isi este priffurmare propria constiinta siS Janseaza negativitatea lumii si contribuie la cresterea evolutiei
prin Prezenta sa se face cunoscut drept Cunoscdtorul. Astfel, ei constiintei lumii, atat la nivel general, cat si particular (actionand
jULCunoaste^fe,s^re ^Tgrin_cornpletitudinea propriei Esente. asupra discipolilor).
Transcedenta extazului perrnite reaparitia unei functionari | Dupa cum am mentionat anterior, constiinta umana s-a situat
liniitate, in cadrul careia reintrarea m lume este din nou posibila. |ilanivelul90 in momentul nasterii lui Buddha, la nivelul 100 la
Totusi, acest lucru este mai degraba o rezultanta a unor intamplari 1 nasterea lui Iisus Hristos, crescand apoi la 190 unde a stagnat pen-
din domeniul nonlinear decat o consecinta a deciziei, desi poate i;tru multe secole. La sfarsitul anilor '80 a sarit brusc la valoarea
fi perceputa eronat drept volitionala din exterior. In realitate, nu 205pentru a avansa in noiembrie 2003 la actualul nivel de 207.
exista nimeni care sa decida, nu exista nici macar optiuni care ar In literatura spirituala traditionala exista descrieri si clasi-
necesita deciziisaualegeri. Viata devine autonoma Ta niyel ficari ale diferitelor nivele avansate ale constiintei, numite
fenomenal, ca o expresie a evolutiei creatiei si a canipului ;StarileSamadht. Adesea, acestea sunt asociate in mod descriptiv
ornniprezentalconstiintei. custariledemeditatie ulterioare depasirii limitelor eului. Unele
Nivelul 600 al constiintei si ceIe superioare acestuia sunt de- ydintre elesunt tranzitorii, precum diferitele stari numitesatori sau
numite m niod traditional nivele ale non-mintii, deoarece gandirea constientizari. Acestea sunt adesea dependente de starea medita-
secventiala se opreste, iar in locul acesteia apare constienta nonli- tiva msasi. La inceput, starea de satori necesita tacere si liniste,
neara a constiintei insasi, adesea numita Minte m literatura lumii. in pozitiacu ochii inchisi. Pe masura ce se dezvolta, ajunge sa
In virtutea Divinitatii, nemanifestatul ca potentialitate devine poatafl practicata cu ochii deschisi. Dupa ce avanseaza si mai
Manifestat. In mod subiectiv, Prezenta este cea a Constiintei insasi, mult, ramane prezenta chiar si cand ochii sunt deschisi si ne con-
a carei calitate esentiala e Adevarul, ca expresie a Iubirii - si reci-, tinuam activitatile obisnuite. Dupa cum se poate vedea in cele-
proc, calitatea Iubirii ca rezultanta a Adevarului. brelepicturi Zen cu turma de bivoli, provenite din secolul 16, pro-
gresia este urmatoarea: mai intai trebuie localizat si identiflcat eul
248
249
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

(bivolul), apoi domesticit, dupa aceea depasit; urmeaza parasirea


lumii, apoi lumea insasi dispare pentru ca in final, cel devenit |ntarziere chiar de cativa ani pana ce un asemenea fenomen sa se
deja intelept sa se intoarca in lume. In acest punct, lumea este petreaca.Unii intelepti nu si-au parasit niciodata locul originar.
descrisa ca o reflexie m apa (constiintei). Ramana Maharshi a ramas la muntele Aranachula toata viata lui.
Se pare ca pe niasura ce constiinta evolueaza, ea ramanela Dupa moartea sa ashramul a ramas activ pana astazi.
/ un anumit nivel pe perioade variate de timp, ce sunt descrise ca Nisargadatta Maharaj, dupa ce a fost adus inapoi din incercarea
/ rastimpuri de realiniere si reajustare la campul energetic mai lui de a urca pe Himalaya, a ramas in mansarda sa din Bombay.
. avansat. Exista o realiniere necesara functionarii si localizarii Aceste stiluri de viata reflecta, de asemenea, interfata cu traditiile
(. corpului, precum si reluarii capacitatilor fiziologice precum si a culturale.
posibilitatii de a comunica si vorbi. De exemplu, Ramana* Intelerj|ii^cu adevarat iluminati nu au niciun interes sa dez-
Maharshi, dupa o iluminare brusca si neasteptata a fost peste doi nici sa controleze
ani mut, pana cand sa isi faca curaj sa vorbeasca. Nu a avut niciurL i nicis^cojnsjtruiasca ediKciI si nici sa detina pqsesiunilumesti. Nu
fel de griji fata de propriul sau corp, a umblat cu picioarele goale t exista nicio nevoie sau dorinta de impTinit, si cu atat mai putin
pe Himalaya si a trebuit sa fie adus mapoi in Bombay. *'- cea de-ai controla pe ceilalti. De asemenea, remarcile invatatoru-
Experienta subiectiva a acestei intoarceri rezida intr-un |lui ar putea fl percepute drept criptice deoarece sunt scurte, pre-
raspuns spontan la iubire si aliniere, respectiv la influenta celor- cise si lapidare, nefiind nevoie de nimic In plus.
lalti. In interior, mintea este tacuta si nu exista nicio mclinatie r Termenul transcendenta este, de fapt, o forma de limbaj
personala de a vorbi si nicio nevoie de a comunica - dupa cum nu 6deoarece In domeniul nonlinear exista dimensiuni mai degraba
exista nici macar o nevoie de a continua viata in acest corp. ; progresive decat nivelepropriu-zise. In locul acestuia, tranzitia ar
In mod intrisec, fiecare nivel avansat al constiintei este com- putea fl descrisa mai corect printr-o asemanare cu lumina soare-
pletprin el insusi. Majoritatea inteleptilor au stat o viata mtreaga :lui,care apare drept consecinta a evaporarii norilor. La aceste
la un anumit nivel, altii au reusit sa se mtoarca la o functionare ; nivele, conditiasau starea constiintei poate sau nu sa evolueze
limitata in lume.,Pentru^_te putea^rntoarce^a^functionezi in lume mai departe in timpulacestei viefi, in functie de potentialitatea
e nevoie sa fie efectuate anumite ajustari destul ide greu de |karmicasi Vbinta Divina. Constiinta evolueaza ca si cum este
descris. Oamenii din lume considera ca inteleptul este o persoana'1 atrasa pentru a se intoarce la propria ei sursa. Fiecare avans creste
individuala. Initial acest lucru este destul de surprinzator, pentru '*paradigma constientei care implica un anumit sentiment de
ca, de fapt, nu exista o persoana individuala careia sa i se vor- acasa.
/
beasca. Sedezvolta insa ointerfata cu lumea - care_d^sinu_e_rea- Multi intelepti ce au atins nivelul 700 raman aici pentru tot
litateainterioara, intruneste asteptarne_acesteia, deoarece lumea restul vietii lor. Ocazional totusi, procesul evolutiei continua
percepe un Sine localizat intr-un corp individual, respectiv intr-o iipontan atunci cand este permis sa faca astfel. Fiecare nivel
identitate separata (personalitatea). ;reprezinta incununarea evolutiei precedente, dar, totodata, si o
Alta dificultate ce necesita ajustari rezida in mJelegerea usaspre urmatorul. La nivel subiectiv, tranzitia este mai degraba
cgm,unicariiverbale a celorlalti. Desi sunt auziti, exista o oemergenta sau o desfasurare, ceea ce reprezinta domeniul
intarzierejisoara in timpul careia se petrece un oarecare proces de constientei despre care nu poate exista vreo mentalizare,
traducere interioara ce reveleaza ceea ce intentioneaza sa spunax deoarece aceste stari apartin non-mintii (stare etichetata in mod
vorbitorul prin cuvintele sale. Astfel, persona pare a servi drept o H paradoxal insa, drept Mintea}.
interfata de traducere si e dezvoltata autonom. Poate surveni oi| De la nivelul 700 In sus, rezistenta ce se afla In constiinta
colectiva a umanitatii trebuie depasita chiar in fiinta Invatatorului.
25O
251
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilo r constiintei
Acest lucru este confortabil din punct de vedere fizic pana cand
se atinge aproximativ nivelul 800 al constiintei, moment m cafe NiveIul calibrat al unor lnvatatori/Jnvataturi
apar unele simptome fizice dureroase, iar sistemul nervos se din zona valorii 700
simte ca si cuni ar transporta prea multa electricitate, generando
senzatie de arsura. De fiecare data cand ceva apare din constiinta lnvatatori
colectiva a umanitatii, trebuie sa fie procesat. (Iisus Hristosa Bodhidharma 795
transpirat sange, iar Buddha a remarcat ca-si simtea oasele ca si Charya, Adi Sankara de Leon, Moise 740
cand erau zdrobite. Multe atare simptome au fost abordate ia Granada 720
scrierile anterioare., fiind descrise si de diferiti mistici de-a lungul Dogen 740
istoriei). Meis|er Eckhart 705
/ Spre deosebire de simptomele fizice sau durerile pbisnuite Gandhi Mahatma 760
ce pot fi depasite prinnpnrezistenta, aceste senzatii de arsura Maharaj Nisargadatta 720
electrica persista pana cand eroarea din inconstientul colectiv Maharshi Ramana 720
este identificata, abandonata si clarificata m mod voluntar. InS Patanjali 715
vreme ce functionarea la nivelul 700 este posibila din punct de Plotin 730
Shankara 710
vedere teoretic (de exemplu Maica Tereza) exista unele intarzieri
Sf. Tereza de Avila 715
m gestionarea fenomenelor interne. Pentru a facilita tranzitia e s t e ?
necesar sa avem unele cunostinte despre sistemul chal<relor -.' ; ._ ' . Cnfc- - - ' -

Inivataturi
respectiv despre diferitele arhetipuri Jungiene ale inconstientului
colectiv. Ele sunt reprezentate de diferitele subgrupe socio-cul- Bodhidharma, invataturi Zen 795
Norul nestiintei 705
turale, iar atitudinile si pozitionalitatile lor endemice pot fi intu-
Sutra Diamant 700
ite sau diagnosticate prin tehnica de calibrare a constiintei.
Sutra Inimii 780
Abandonarea la nivele din ce in ce mai mari devine o
Coran 700
invitatie pentru cresterea constiintei/constientei, iar acest lucru se
Sutra Lorus 780
petrece la un nivel aflat dincolo de intentie, deoarece evolueaz2
de la sine. Noul Testament fara Apocalipsa) 790
Rig Veda 705
Atitudinea deschisa fata de abandonare poate fi asemanata Ybga Sutra, Patanjali
cu o postura yin asimilabila la nivel fizic cu o mudra (pozitia cla- 740
Ramayana 810
sica a mainii). Astfel, postura generala a constiintei este mai Maica Teresa
degraba una de permisiune (de a primi) decat atitudinea con- 710
trastanta yang a intentionalitatii (a obtine). Prin aliniere cu aban^
donarea m inainile lui Dumnezeu, caruia ii putem servi drept
Notd. Scrierile disponibile ale lui Plotin calibreazd la
canal al vointei Divine, viata noastra se transforma intr-o ruga-
ciune, deoarece noi insine suntem rugaciunea. nivelul 503, dar autorul lor a atins la sfdr$itul vietii nivelul 730.

252
253
CAPITOLUL 18

Iluminarea completa
(Nivelul calibrat + 850)

Introducere
In vreme ce nivelele superioare valorii 600 sunt rare, cele
|ipeste850 suntdeosebit de greu de identificat. Pentrumai bine de
*jumatate din ultimii 1000 deani, nu s-a aflat nimeni la nivelul
1850, iar timp de 200 de ani n-a existat niciun pamantean care sa
i depaseasca valoarea 600. Frecventele energetice foarte inalte ale
tlluminariitransmit o vibratie constiintei colective a umanitatii,
r i a r amprenta lor se inscrie m corpurile energetice spirituale ale
joamenilor aliniati spiritual printr-o transmisie tacuta. Frecventa
- vibrationala a acestei energii ramane in corpurile eterice rnulta
ivrerne si poate persista de-a lungul a 25 de incarnari sau chiar
11000 de ani, asteptand sa fie activata.
Puterea unica a campului nivelelor foarte inalte contraba-
| lanseaza energiile negative prevalente in majoritatea populatiei
lumii (din care, asa cuni arn mai amintit, 78% calibreaza sub
nivelul 200, numai in SUA flind vorba de 49%). Celalalt serviciu
;pe care-l ofera aceste nivele avansate rezida intr-o informatie trans-
|jfonnatoare,transmisa, de regula, de-a lungul secolelor pentru be-
;;neficiul studentilor spirituali. Multe invataturi de acest gen au o
origine straveche, fiind promovate prin intermediul anticelor Vede,
precumUpanisadele si Bhagavad-Gita, ca si prin Noul Testament,
Zohar si altele. In unele cazuri, autorii reali sunt necunoscuti, dar
pinvataturile provin de la Divinitate sau de la Marii Avatari ce cali-
breaza la nivelul 1000 (Hristos, Buddha, Krishna, Zoroastru).
Marii invatatori au transmis doar Adevarul accesibil celor mai
inalte nivele. Diversele religii ale lumii au fost fondate ulterior de
255
David. R. Hawkiiis - Transcenderea nivelurilor constiintei ' 3| David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

adeptii lor, uneori la multe secole distanta, permitand astfel aparitia Cerinta rezida intr-o concentrare persistenta a mintii, care sa elimine
unor erori, dupa cum e binecunoscut celor ce studiaza Biblia iduurile emotionale si mentale ale nivelelor inferioare ale
Astfel, invataturile calibrate ale religiilor se situeaza la un nive] $constiintei precum si intr-o abandonare a tuturor identitatilor de sine
inferior fondatorilor lor. Din punct de vedere istoric, e rar ca marii |ia sistemelor mentale de credinta. Acest proces e ajutat si sprijinit
invatatori sa fie si autorii acestor texte. Uneori, disparitatile si ero- influxul continuu al energiei-spirituale kundalini, pina la corpul
rile sunt semnificative precum includerea Agocalipsei (nivelul 70j spiritual superior situat deasupra chakrei coroana.
in Noul Testament. Dupa scoaterea acesteia, NouTTesternent cali- Fiuxuj_energiei kundalini este un raspuhs la abandonarea
breaza la nivelul 880 si nu doar la 640 precum initial. directcatreJnvatatorul Divin,Avatar, Intelept -
Inteleptii iluminati erau in principal mistici sau recipienti ai? sau catre Divinitatea insasi, indiferent de numele acesteia. (De
Incarnarii Divine, precum Iisus Hristos. Cele mai vechi surse ale Kexemplu, precum in Psalmul 91, in cuvintele lui Krishna ori ale
adevarului spiritual provin de laMarii Intelerjtii_Arieni din antica iui lisus, Toti cei care md cheamd, indiferentpe ce nume mi se
Indie (de exemplu Vedele ori Upanisadele, scrierTceTdateazade ^ sunt ai Mei si Imi sunt dragi).
5000 ani - Buddha traind aproximativ in anii 563 I.H.). Inteleptii Iubirea lui Dujmnezeu^_^accesataprin adoratie, angajarnent,
ce au atins nivelul 850 sau cele superioare acestuia au devenit
extrem de influenti, invataturile lor formand esenta multor scoli
si traditii spirituale importante. Astfel, o invatatura majora isi f deyotiune sau serviciudezinteresat) este catalizatorul si invitatia
fonnala pentru interventia Divinitatii prin puterea campului non-
linearal constiintei insasi, fiind omniscienta, omniprezenta si
pastreaza valoarea intrinseca pentru multe secole. Autenticitatea |omnipotenta. Prin abandonarea tuturor^=rezistentelor, acest camp
si validitatea invatatorilor si invataturilor lor sunt acum vali- f energetic puternic si nonlinear devine in mod progresiv dominant
dabile prin emergenta stiintei constiintei si a capacitatii ei de ac#' | $i, in cele din urma, ia forma unei prezente atotcuprinzatoare.
calibra nivele confirmabile ale adevarului. V Jl|
In timp ce numarul real al Inteleptilor foarte avansati ce
influenteaza omenirea a fost limitat de-a lungul secolelor, Depasirea nivelului 850
invataturile lor sunt in esenta aceleasi, chiar daca au aparut inde-
pendent, in diferite colturi ale lumii si in alte ere istorice. Astfel, Din perspectiva intelectului, dualitatea problematica intal-
se poate afirma ca adevarul e mereu adevarat deoarece e singurul nita la nivelul 850 al constiintei poate parea oarecum academica
ce poate fi descoperit. Marii invatatori si invataturile lor eniana si, prin urmare, o zona a metafizicii, teologiei sau ontologiei.
campuri energetice extrem de puternice in constiinta colectivaaf Dacanivelul este atins experimental, se dovedeste a fi mult mai
umanitatii, in lipsa carora omenirea s-ar fl exterminat probabil' complexa.Este vorba de un pas foarte important, ce implica
singura (afirmatie calibrata drept adevarata). diferente majore in privinta rezultatelor, deoarece devotatii spiri-
tuali care ating acest nivel sunt influentati adesea de interpretarile
gesite ale invataturiJ^r_Juj__Buddha5_ care identifica gresit ter-
Dinamica Iluntinarii menurdeTZ^considerand ca^vidul^reprezinta starea ultima - ceea
ce in mod evident este fals, lucru probat atat prin cercetarea
La nivele foarte ridicate, experimentareajsubiectiva a existeritei constiintei prin tehnica de calibrare, cat si experiemental.
nu mai e limitata de eul narcisist sau de blocajele psihologice ale In limbaj spiritual traditional, fiecare dintre aceste nivele
pozitionaliSfiror. Aceasta conditie atrage consecintele^abandonarii: ivansate e^ste_p^zitdedragoniiuneidual^ Acest lucru este
progresive si profunde a tuturor limitelor si sistemelor de credkrta. adevarat in special la nivelul 850 unde limitele ce se impun a fi
256 257
David. R. Hawkins - Ti-anscenderea nivelurllor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivclurilor conslilntei

depasite rezida in problema aparentelor contrarii, a caror ultimj Cunoasterea necesara pentru depasirea acestui nivel e aceea
prezcntare si Realitate este Totalitate versus Nimic, Existenta ffiaIubirea Divina este si ea nonlineara si lipsita de subiect, obiect,
versus Nonexistenta. conditionalitate sau locatie. Limita/incompletitudinea vidului
Vidul calibreaza la nivelul 850 si reprezinta punctul flnal al este atinsa drept consecinta a angajarii iiitense pe druinul negatiei
caii negarii, ce neaga realitatea a orice si oricine (de exernplu si a faptului ca se scapa din vedere caIubirea reprezinta calitatea
forma lineara a gandurilor manifestate ca atasament). Eroarea *principala a Divinitatii, fiind nonlineara si nicidecum un
ce urmeaza rezida in presupunerea ca transcendenta tuturor atasanient. Eroarea drumului negatiei rezida in identificarea
forrnelor este singura conditie pentru atingerea starii Buddhice. :gresita ce conduce la refuzul Iubirii, deoarece, in experimentarea
Aceasta este o eroare usor de facut deoarece la nivel experimen- ei general umaiia, iubirea este perceputa ca un atasament si ca o
tal starea de Vid este extrem de impresionanta. Pe masura ce se limitare.
desfasoara este inefabila, infinita, atemporala, atotcuprinza- Prin contrast, lubirea Divina este predominanta, puternica si
toare, linistita, tacuta, iiemiscatoare si, m mod straniu coplesitoare, reprezentand calitatea primara a Prezentei. Este
cuprinzatoare a toata constienta si iionconstienta ce precede profunda si neconditionata, fara subiect sau obiect. Nu reprezin-
chiar si fiintarea sau existenta. Aceasta stare este in mod definit un actdefactura emotionala, ci o conditie sau stare ce mai
si experimental lipsita de orice intrebare, dubiu ori dualitate, degraba ne elibereaza decat sa ne limiteze. Vidul (calibrat la
Aici nu exista nici subiect, nici obiect - nu exista nimic de aban- nivelul 850) e comparabil cu spatiulinfinit si gol al constiintei.
doiiat, asa ca pare a fl starea finala a iluminarii insesi. Alta difl- rin contrast, Prezenta Divinitatii este precum lumina soarelui.
cultate la acest nivel e ca nu existainvatatpri pe care sa-i con- ;Nu exista nicio posibilitate de a gresi deoarece Iubirea este
sultam si cucare sa ne impartasim gandurile, alaturi de care sa 'inteleasa drept insusi miezul si sxirsa Sinelui nostru primar.
reflectam si sa ne continuam propriile descoperiri si cu atat mai
putin sa gasim confirmari, deoarece starea aceasta este intr-ade-
var minunata, iar nevoia unei directionari de acest tip nu pare a Ir Clarificareaproblemelor Vldului
fl necesara.
Daca starea de Vid ar fl ultirna realitate, ar reprezenta o Cu ajutorul stiintei calibrarii constiintei si a experientelor
conditie permanenta si nu ar mai exista nicio entitate care s-o ;subiective, neintelegerile ce planeaza asupra subiectului vidului
raporteze. Totusi ea nu este ultima stare si prin urmare mai pot fi clarificate pe deplin Tn cele ce urmeaza. Coiifuzia se iiaste
devreine sau mai tarziu cineva va parasi vidul pentru a se intoarce :de pe drumul negatiei, dar si din terminologia folosita pentru a
la existenta constienta. Urmatorul pas rezida in experimentarea explica declaratiile lui Buddha, care ne-a sfatuit sa nu folosim
subiectiva a fenomenului de emergenta spontana in Existenta ;termenul Dumnezeu din cauza dezinformarilor foarte raspandite
dupa retragerea indusa de vid. (In aceasta viata acest lucru mi s-a cu privire la adevarata iiatura a Divinitatii. Pentru a intelege mai
intamplat la varsta de 3 ani, precum am am mai descris. Dintr-o ;bine, unnatoarele calibrari sunt foarte utile.
data, din vid si inconstienta, a aparut nu numai socul existentei,
ci si cel al descoperirii vietii fizice si a corpului care mi-a acom- Nivel calibrat
paniat intoarcerea de la vid la fiintare. Astfel, in aceasta viata, Realitatea ca martor/observator 600
dilema de la nivelul calibrat 850 mi s-a prezentat devreme si a Arhat 800
revenit ulterior, moment in care am respins-o si am depasit-o. A vedea in propria natura 845
Mi-a luat 38 de ani sa depasesc aceasta problema.) Vid 850
258 259
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilorconsti.intei Oavid. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilorconstiintei

Unitate 850 D>epasirea vidului


Nimicul 850
Realitatea drept constiinta 850 Desi studentii spirituali pot considera ca problema compli-
Realitatea drept constienta 850 -cata si spinoasa a depasirii vidului, inerenta starilor foarte
Omniscienta 850 avansate nu este tocmai o provocare pentru aceasta viata, ei pot
Omnipotenta 850 fl indusi pe o pista gresita deoarece fiecare_ studentj>oate sa se
Omniprezenta 850 gasesca la un nivel foarte inalt fara nicip atentionare prealabila.
Totalitate 855 Astfei, toti studentii ar trebui sa fle iiistruiti jnca din timp asupra
Buddha 1000 modalitatilor prin care sa trateze starile foarte avansate ale
Creatorul infinit constiintei. Merita amintita din nou maxima confonn careia iadul
Divinitatea iiifinit si raiul sunt doar la cativa centimetri distanta. De fapt, putem
Dumnezeu infinit :ajunge In cele mai profunde si niai subliixie stari direct din fundul
iadului (asa cum descrie autorul experientele sale subiective).
Unul din motivele intarzierilpr^aparent nesfarsite aparute pe
Dupa cum se poate vedea mai sus, nivelul calibrat 850 drumul Iluminarii esFe^an3maTa^care ar trebui abandonata ca o
denota identificarea cu atribute, calitati sau caracteristici ale fornia de rezisteiita. E important sa stim ca, de fapt, se intampla
Divinitatii, dar nu cu Divinitatea insasi. Astfel, Totalitatea, destul de rar ca oamenii sa fie dedicati adevarului spiritual intr-o
Omniprezenta, Nonlinearitatea etc sunt calitati ale Divinitatii, dar asemenea masura incat sa caute cu seriozitate Iluminarea, iar cei
le lipseste mca identitatea esentiala, care rezida m constienta care fac acest lucru o fac deoarece sunt destinati Iluminarii.
constienta a Dumnezeului ca Divinitate si astfel, Creatorul celor In acest moment, evolutia spirituala se desfasoara intr-un
vazute si nevazute (adica a celor lineare si nonlineare) precum si ritm foarte accelerat, iar informatia spirituala ce nu fusese nicio-
sursa Iubirii si constiintei/constientei. Invataturile lui Buddha au data disponibila este accesibila astazi. Progresul unui student
fost exprimate evident pentru a evita prejudecatile cu privire la spiritual este accelerat astazi, iar avantajul rezida m accesarea
termenul Dumnezeu, dar, deoarece Buddha insusi calibra la unor informatii spirituale care m trecut au fost limitate la cateva
nivelul 1000, el depasise aceste mtelegeri. grupuri privilegiate foarte restranse.
Tranzitia de la nivelul 850 la 1000 este consecinfa respin- Progresul spiritual nu survine m etape definibile si progi"e-
gerii Vidului ca realitate ultima si a mtelegerii faptului ca sursa ;sivedupa cuin ar putea parea din analizarea nivelelor calibrate
iluminarii si a starilor iluminate este Divinitatea ca Dumnezeu, *ale constintei. Ba, chiar dimpotriva am putea spune, pot surveni
care include toate atributele ce calibreaza la nivelul 850 la care se salruri neasteptate foarte mari in orice moment, asa ca, toti stu-
adauga cel de Dumnezeu ca Iubire infinita. Iluminarea deplina Jdentii ar trebui sa aiba avantajul de a detine infonriatia necesara
realizeaza ca Prezenta ca Dumnezeu si Divinitate este Sursa si pe care sa o foloseasca in anumite momente ale lucrarii.
Esenta Vietii, Creatiei, Constiintei/Constientei si Existentei. Cunostintele necesare in monientul final sunt esentiale inca de la
Dumnezeu este prin urmare omnipotent, omniscient si inceput.
omniprezent, deopotriva Imanent si Transcedent, ca si Manifestat A sti ceea ce e necesar de stiut pentru atingerea starilor
si Nemanifestat.,NiveMcaIibratlOQO reprezinta ultima stare Divine acceleraza progresul; pe de alta parte, exista o^rezistenta
posibila din cadrul domeniului uman (afirmatie calibrata ca ade- inconstienta datorata fricii si ignoraiitei. Aceasta teama este
varata.) depasita prin dobandirea mtelegerii necesare; prin urmare, nu
26O 261
Davici. R. Hawkins - Transcenderea ni.velurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

exista nimic de care sa ne temem, caci priceJricajeste jnvestitiilor de interes in ceea ce este tranzitoriu - inclusiv corpul
iata o cunoastere ce se dovedeste eseiitiala in stadiile foarte flzic si fenomenele lumii.
inalte. Orice student care este serios cu privire la alinierea spiri_ In cele din unna, chiar si iluzia martorului/observatorului se
tuala si la devotiunea fata de Dumnezeu, Iubire, Adevar, care dizolva in constienta/constimta, care se dovedesc a fi nepersonale
doreste sa amelioreze suferintele umanitatii sau ale oricarei fiinte siautonome. Nu mai exista liniita cauzei si a efectului, dupa cum
sensibile este deja foarte, foarte avansat. nu mai exista nici schiiTibare. Iluziajtimpuhai se dizolva de
Aplicarea consecventa a oricarui principiu spiritual poate asemenea in Totalitatea Concordaiitei Divine. Nu exista nici
genera pe neasteptate un salt foarte important, chiar pana la un- atractie si nici aversiune fata de existenta insasi, pentru ca pana
nivel de neanticipat mainte. In acest punct, memoria poate chiar si manifestatul este vazut a fi doar o consecinta a discernamantu-
sa nu mai fie disponbila, in locul ei Cunoasterea Adevarului rlm constiintei.
Spiritual prezentadu-se tacut si de la sine. Studentii spirituali ar Totul a fost abandonat lui Dumnezeu si tot ceea ce mai
trebui sa accepte realitatea ca ei sunt deja daruiti. Un cititor serios ramane din sine e insasi esenta eului, care pare a fi sursa primor-
al unei carti precum cea de fata, cu greu ar putea fi altfel decat diala si autorul vietii si al existentei. Cand se intainpla acest
daruit. Divinitatea isi cunoaste partile; prin urmare, a accepta lucru, apare si revelatia faptului ca pana si aceasta trebuie aban-
acest adevar inseamna a simti deja bucuria. A nu experimenta 'donata lui Dumnezeu. Aceasta ultima bariera este semnalizata de
bucurie prin intelegerea acestor lucruri mseamna ca inca li se mai un acces brusc al fricilor ramase, foarte puternic si intens, cul-
opune undeva o anumita rezistenta. Aceasta constienta este con- minand cu frica primordialamanifesiata in fata mortii. Apoi
solidata de intelegerea faptului ca, m pofida paradigrnei new- apare cunoasterea innascuta in aura spirituala ca toate fricile
toniene dualiste asupra realitatii, noi nu suntem doar consecinta reprezinta o iluzie, iar moartea nu constituie nici macar o posibi-
trecutului. Ba chiar dimpotriva, starea noastra actuala este litate. Apoi, ca o consecinta a devotiunii, este abandonata si ulti-
datorata unor atractii ale potentialitatii, deoarece deopotriva tre-_^ ma iluzie. Urmeaza traireasenzatieiatatde temute a mortii - o
O urmare, dedicarea catre Iluminare agonie scurta, dar foarte intensa, deoarece spre deosebire de
moartea fizica, ea nu a mai fost traita niciodata pana atunci.
devine acum asemenea unui magnet care ne atrage spre el, iar rit-
mul eyolutiei depinde de disponibilitatea fiecarui individ d e a Aceasta e singura moarte posibila. Pe masura ce agonia se stinge,
abandqna rezistentele._ apare emergenta si revelatia Gloriei Infinite a Divinitatii.
JQurninarea nu e o conditie cetrebuieoptinuta, ci o_certitu- Ultimele vestigii ale eului/mintii dispar in Tacerea Prezentei.
dine careia trebuiesa ijie^a_b_andpnam pentrxi ca Sinele este deja Perfectiuiiea si frurnusetea extraordinara a Totalitatii Creatiei ca
realitatea noastra. Iar cel care ne atrage catre informatia spiritu- Divinitate radiaza puternic si in tacere, dincolo de orice timp.
ala este chiar Sinele. Gloria in Excelsis Deo este starea insasi.

A ban don area fin ala Nivelul caIibrat al unor invatatori/Jnvataturi


situate peste valoarea 850
La nivelele anterioare ale constiintei, iluziile perceptiei au Bhagavad-Gita 910
fost deja abandonate, ca si interpretarile unor asa-numite valori si Huang Po, Zen 850
semnificatii. Acest lucru conduce la pierderea identificarii cu Biblia (fara Apocalipsa
emotiile sau linearitatea in forma produselor mintii si retragera si Vechiul Testament exceptand
262 263
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Geneza, PsaJmii., ProverbeIe


Crezul de la Niceea 880
Upanisadele 895
Vedele 970
Zoharul 970
905

Nota: invataturile Zen ale lui Huang Po sunt problematice


pentru ca descriu Drumul Negatiei si declara in mod eronat
Starea de Vid (calibrata la nivelul 850) ca pe o conditie ultima a
starii Buddhice (calibrata la nivelul 1000). Dincolo de aceste
consideratii clasice despre Vid, Huang Po insusi a depasit H-
mitarea si a atins nivelul 960 m ultima parte a vietii sale. Prin SECJIUNEA A CINCEA
urmare, negati doar linearul, dar nu negati Realitatea nonlineara
a Iubirii. Negati doar atasamentele speciale si personale, care
reprezinta o limitare emotionala. Iubirea Divina e o calitate uni-
versala si un context nonlinear care e mnascut ca Radmnta a con-
textului general. Transcendenta
Privire generala - Transformarea spirituala

Gapitolul 19. Limitari si distrageri


Capitolul 20. Trecerea dincolo
Capitolul 21. Depasirea mintii
Capitolul 22. A deveni propria rugaciune

264
-.
PRIVfRE GENERALA

Transformarea spirituala

EvoluUa constimtei este accelerata de combinarea intentiei


atentm In termeni lumesti, acest proces poatefiexplicalS
mtermedml pnncipiului lui Heisenberg, conform
;..potentiahtatea devrnVac^^Teantatl>rin
ponstnntex s i i n t e n t i e i . Explicatia se apHca
fenomenelorsi e numita "colapsul functfei ondulare"con
secmtasa aparand ca o emergenta. (In matematica, tranztia de
a ecuatnle Schroedinger - dependente si independente defac-
torultunp - spre rezolvarea lor cu ajutorul ecuatiilor Dirac)
Desi modeuI stiintific e foarte interesant, informativ si
conflrmaefectul constiintei, totusi, el nu ia in considerarepu
terea relativa a nivelului de constiinta al observatorulJ sau
mtentia acestuza. Dbiectivitatea stiintifica este o calita^ece ca
hbreaza mmarjele nivelului400,iar intentia spiritua"ae^
-mai puternica situandu-se peste valoarea 500. De e*LllTll
mvelele^penoare ale constiintei, simplul fapt de a nega4d! a
o anumitarezvolvare tinde s-o aduca pe aceaL m manffestare
precum afirmat,a "yiatameaeguvernata de ordine si armonL"'
Dupacum o demonstreazahart^nivelelorconstiimei^'
^eac^Aratapresteiogaritrnic:astfel, evolutia pMualfe
.fecihtata m mod progresiv de nivelele superioare aleavansulu!
.spmtual, faptcepoate fi comparat cu nivelul de constiintaa
observatorulu, stnntific, ce calibreaza de regula In zona valorn

Drept urmare,influentaJntentiei spirituale poate fi de peste


; o n n e d e o n mat maredecatefortul inteSuaTobisnuit ^fir!
matxe cahbrata ca adevarata). Astfel, adeptul spiritualnu trebu"e
267
Davicl, R. Hawkins - Transcendereu nivelurilo
'i" constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

sa fie un apologet al materialismuJui sceptic, ci sa aplicepursi


simplu principiuI Heisenberg m vederea Inibunatatirii propriei cel mai bine descris drept^aradjgm^.aderarii sau pre-
persoane si a lumii. fsupunerea ca lumea perceputareprezinta reafitatea. "
Atunci cand apar fenomene aflate dincolo de perspectivele Deoarece mintea, in virtutea structurii ei innascute este
logicii sau ratiunii, ele tind sa fie descrise drept "mistice |incapabila sa diferentieze perceptia de esenta - sau res cogiatans
inefabile sau miraculoase" pentru a indica consecinta intentiei | (interna) de res extensa (externa) - face presupunerea naiva ca
precum si raspunsul campului contextual care au drept rezultat ^experimenteaza si, in consecinta, cunoaste realitatea, respectiv ca
manifestarea. In consecinta, asteptarea unui miracol sau actul toate celelalte puncte de vedere sunt in mod nec'esar gresite
de a va ruga pentru un lucru bun accelereaza rezolvarea unei Acest fenomen genereazaJluzia, care esteconsecinta automata a
|/ probleme percepute. Aceasta este usurata prin abandonarea |' Hmitek>rprocesului mental.
l t e n d i n t e l o r d e a j u d e c a sau dorinta de a controla efectele. Din dorinta deconfort si consolidare mentala, oamenii tind
, Astfel, noi suntem raspunzatori pentru efort si nu pentru rezul- f s a s e a d u n e c u cei care impartasesc aceeasi paradigma De
_' tate. (Un dicton al grupurilor spirituale bazate pe cei doi- f a s e m e n e a , paradigma e denumitasi dimensiune, context sau
sprezece pasi). ; camp general. Aceeasi problema este tratata de filozofie prin
Abandonarea controlului asupra efectelor/rezultatelor este intermediul metafizicii (care, in mtelesul sau literal, inseamna
folositoare prin faptul ca impiedicadeopotriva automvinovatirea dincolo de celefizice}, mintea derivand de aici o serie de nivele
si.mandria. Daca o concluzie e dezirabila sau indezirabila, aceas- I si categorii de abstractizare (de exemplu specia, clasa, genul) sau
ta depinde de nivelul de constiinta al observatorului (de exemplu, ; trasaturi comune (viu versus inert). <=^-
pozitionalitatile). Contextul determina o serie de parametri cu diferite calitati
Stradania spirituala este autoimplinitoare si se autopropaga sau limite (implicate sau afirmate), ca si cerinte si atribute ce
In virtutea satisfactiei interioare date de realizarea potentialului. | identifica nivelele de abstractizare care, la randul lor rnodifica
Jn si prin sine, focalizarea atentiei tinde sa sprijine progresul < s a u deterrnina "mtelesul" (hermeneutica), aflat in concordanta cu
care, in consecinta, devine treptat lipsit de efort. Intarzierile se I perceperea valorii, semnificatiei, importantei sau a meritului
pot datora rezistentei puternice care se poate ivi m virtutea unei -Paradigma este paralela cu expectatia si intentia, asemanator =
lungi perioade de istorie karmica anterioara si, m consecinta, pot |Vfelului m care motorul de cautare preselecteaza domeniul '
sa treaca chiar ani pentru a le depasi, data fiind consolidarea lor descoperirilor posibile pe Internet. Astfel, paradigma predetermina
recurenta. , gama experientelor sau descoperirilor posibile si reprezinta un fec-
tor de care constiinta obisnuita nu e constienta. Astfel paradigma
i este rareori definita direct; cel mai adesea este numai presupusa
Problema paradigmei Importanta paradigmei este vizibila la nivelul 200 al
constiintei si devine evidenta la tranzitia de la paradigma
Fiecare persoana experimenteaza, percepe si interpreteaza Newtoniana la mecanica cuantica, si apoi, iarasi, la nivelul 500 aI
^TJL*:^*l - - conformitafe ^Sv5^SST^S ;constiintei, in momentul emergentei subiejctivitatii Iubirii
constnnta. Acesta este consolidat in plus de inclinatia j Urmatorul salt major (si foarte rar) survine la niveiuf600 al
expl,ca prm mentalizare si prin interpretarea constiintei, care marcheaza transcendenta domeniului linear si
percepute. Astfel, fiecare nivel tinde sa se con ivirea dimensiunii nonlineare. Aceasta reflecta deosebirea dintre
sobdeze prm autoval,dare. Acest proces are dreptrSultatceeace" continut (linear) si context (nonlinear), asa cum se vede si in
urmatoarele clasificari:
268
269
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilar constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea niveluril.or constiintei

Sub 200 200-499 500-600 Peste 600 lobisnuit si cu experienta fbloseste in mtregime toate rnodalitatile
Continut linear Contiiiut plus Context plus Context rpotrivite despre care experienta a dovedit ca sunt fblositoare (de
context continut | exemplu rnodalitatile netradilionale}.
_Literal, concret Obiectiv Subiectiv Efemer Stiintase ocupa de predictibilitate gi_s_tatistica. Clinicianulse
Materialist Moral Iubitor Compasiv !ocupa de efecte si rezultate. Astfel, a avea " inima" este un lucru
Cauza-efect Cauza-efect Intentional Desfasurare |necesar pentru clinician, dar nu este si inasurabil pentru omul de
Mundan Sofisticat Abstract Observator fstiinta academic. Experienta clinica a numerosi medici experi-
Fiziologia Fiziologia Emisf. dreapta Creier eteric fmentati vizeaza adesea oameni si situatii care nu au raspuns !a
emisf. stangi emisf. drepte + creier eteric ^metodele stiintiflce.
Definibil, Ideiitificabil Experimental Confirmabil In timp ce stiinta academica nu poate recunoaste validitatea
descriptibil ideologiilor sau metodelor nestiintifice (sau chiar le denigreaza),
Mecanic, Multifactorial Volitional Emergent iclinicianul este mult mai multilateral si mai umil pe plan intelec-
simplist l tual, fiind interesat mai mult de munca sa. Probabil cel mai bine
"Animal" Uman Spiritual Iluminat cunoscut exemplu este cel al AlcoolicilorAnonimi, Jn care, mi-
"Gandire" Ratiune Apreciere, Cunoastere clioane de oameni disperati s-au restabilit, pur si simplu, printre ei
valoare :numarandu-se multi oameni din malta-societate, persoiialitati,
Corp Minte Spirit Prgzeiita celebritati - chiar si presedinti. De asemenea, aici mai putem gasi
Narcisism Sine plus altii Altruism Sine mii de doctori si alti profesionisti reputati. Metoda folosita de
Alcoolicii Anonimi este clar una nestiintifica, pur spirituala, dar
foarte puternica si eficace. Adesea, un alcoolic activ vine la
Din cele de mai sus este evident faptul ca, ceea ce Alcoolicii Anonimi numai dupa ce a parcurs toata gama de trata-
influenteaza profund experienta, sernnificatia, importanta si va- 'mentestandard. Oricum, elementuljjrincipal necesarpentru recu-
loarea este contextul., De asemenea, influenteaza si asteptarile perare este o sinerenie "nestiintifica", pur spirituala, precum si
care, m si prin sine, sunt inconstient selective, coloran^Texpe^ capitularea m fata unei Puteri Superioare.
rienta si chiar perceptiiJe. Astfel, spiritualitatea si stiinta sunt doua paradigme complet
Dimensiunea lineara se afla m sfera obiectiva, demonstra- ldjferite si fiecareare locul ei Tn societate. Faptul ca exista o pseu-
bila, pe cand, Tn contrast, cea nonlineara este afirmabila, demorn dostiinta nu respinge stiinta buna mai mult decat o pseudospiri-
strabila si confirmabila, dar, m primul rand, subiectiva siexpe- tualitate care nu poate anula spii'itualitatea autentica.
rientiala. Dimensiunea nelineara nu poate fl nici subiecrul Capacitatea de a intelege pe deplin spiritualitatea nu apare in
descrierii si nici obiectul definirii prin linear, deoarece sunt doua evolutia constiintei pana la nivelul calibrat 200, concordant cu o
paradigme diferite, dar care nu se exclud reciproc neaparat. schimbare m fIziologia creierului si m circuitele de prelucrare a
Aceste constraste pot fi observate m inod clasic m deosebirile informatiei. Prin urmare, neintelegerea spiritualitatii e generata de
dintre stiinta academica (Newtoniana) si stiinta clinica. Prima o limitare_fiziologica prezenta cKar^mjnQm&ntul nasteru, asa
poate prezice efectele, m timp ce ultirna este sensibila la cum atesta si urmatorul citat ce apartine Alcoolicilor Anonimi:
numeroasele influente de context, ca de exemplu iiitentie, integri- "Exista, din nefericire, oameni constitutional incapabili sa fie cin-
tatea scopului, controlul participantilor, si multe alte variabile, stiti cu ei msisi. Ei nu sunt vinovati. Ei par a fi nascuti in acest mod,
unele identifScabile, dar si multe necunoscute. Astfel, clinicianul dar chiar si asa, unii dintre ei se restabilesc daca au bunavointa..."
270 271
David. R. Hawkins - Trcmscenderea, nivelurilot" constiintei David. R. H a w k i n s - Transcenderea nivelurilorconstiintei

Tentatiile teatrala a puterilor spirituale (siddhis). Calitatile sau fenomenele


supranaturale nu sunt ale sinelui personal, ci ale campului. Este
Evolutia spirituala este un proces de dezvaluire, ernergenta deci o eroare sa pretindem peiitru ele merite personale sau o
si puriflcare, mai degraba consecinta a ceea ce am devenit decat atentie speciala.
un rezultat a ceea ce facem sau am fost. Erorilespirituale pot fi Vulnerabilitatea la tentatii este o consecinta a naivitatii,
stopate prin smerenie, avertizare si precautie. Tentatiile ce apar nepregatirii ori tagaduirii, fiind motivata demandrie sau de
de-a lungul drumului au fost examinate in timpul discutiilor dorinta pentru castig. Trebuie amintita, de asemenea, si atractia
referitoare la diversele nivele ale coiistiintei. Cea mai buna eului spiritual pentru statut, rang si adulatie. Invatatorii sunt
solutie e ca ele sa fle revazute periodic pentru a ne mentine in plasati pe un piedestal, fapt ce poate cu usurinta sa aiba drept
garda. Tentatiile care reprezinta nivele inferioare valorii 200 sunt rezultat urnflarea eului spiritual sau a importantei mvatatorului
adesea reprimate si, m consecinta, pot reaparea subit si deasupra respectiv. Umilinta si recunostinta pentru darul spiritului trebuie
acestui nivel. reafirmate. Energia spirituala poate si ea sa expuna mijloace de
vindecare atunci cand tendintele karmice sunt favorabile. Este o
eroare sa pretindem merite personale pentru atare fapte ori
Nivel Tentatie fenomene la care suntem mai curaiid martori decat autori. In con-|
Curaj Bravada, macho, asumarea riscurilor rgecinta, talentele psjhice trebuie respectate si folpsite pentru cel
Neutralitate Indiferenta, respingere -mai mare bine si nicidecum pentru castiguri personale.
Disponibilitate Supraimplicare
Acceptare Esecul de a recurge la mijloacele adecvate
Ratiune Intelectualism, rationalizare, Depasirea tentatiilor
blocare m cauza/efect
Iubire Seductie, exploatare Vulnerabilitatea persista atata timp cat exista inca dorinte
Bucurie/extaz Judecata gresita pentrucastig, mandrie, vanitate, control, bogatie sau placere
's_en.zuala, Odata cu maturitatea spirituala, perceptia este
inlocuita de viziunea ce reflecta esenta si adevarul spiritual,
avand drept rezultat capacitatea de a privi dincolo de iluzii.
/ La orice nivel, mandria poate sa se mtoarca, insotita de Viziunea este asociata cu mtelepciunea spirituala ce clarifica
tentatia de a exploata titlurile spirituale sau controlul asupra faptul ca exploatarea conduce la pierdere si nu la crestere pro-
adeptilor. Mandria spirituala poate sa duca la supraestimarea fgresiva.
sinelui, care pretinde apoi ca e "superior lui Iisus", sau ca e un Puritatea spirituala este consecinta onestitatii care, la randul
Hder important, aclamandu-se drept un facator de miracole sau ei esterezultatul devotamentului adevarat. Pentru a fi un servitor
, un "Avatar" si expunand ambiti_i globale. al lui Dumnezeu trebuie sa te aliniezi la Indrtimarea Divina care
Atingerea darului spiritualitatii survine prin Gratie, fapt ce ^duce la servirea Sinelui sinu]a satisfacerea sinelui sau a lumii.
genereaza apoi smerenia de a recunoaste starea, dar de a_nu Un puterrIic simt al responsabilitatii karmice confera, de
asuma_simeritul acesteia, deoarece aceasta atitudine are drept aseinenea, tarie si confera siguranta smereniei. E de notat ca
rezultat inflarnarea si einfaza eului, precum si o falsiflcare a ade- foarte multi intelepti au cazut prada tentatiilor prin mecanismele
varului care ar putea duce la exploatarea celorlalti si la expunerea autoiluzionarii si rationalizarii.
272 273
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
David. R. HaYvkins - Transcenderea nivelurilor consliintei

Lumea ofera mari oportunitati pentru ascensiune, dar si pen-


tru cadere, lucruri care se intampla numai drept coiisecinta a unei
Ispitirea prin feriomene de tip siddhis
ac{iuni a vointei. Ca atare, niciun repros si nicio scuza nu inlatura Exista multe tehnici si sisteme presupus "spirituale" care
consecintele. Indoiala poate sa fie rezolvata prin utilizarea tehni- f s u n t vandute si promovate prin marturia unor somitati.
cilor de calibrare a constiintei, care sunt foarte simple (de exem- | Comercializarea reveleaza intentia de a proflta si nu de a sprijini
plu, intreband daca o actiune sau o decizie poate sa serveasca fevolutia spirituala reala a cautatorului naiv. In timp ce unele din-
binele cel mai inalt).
| tre tehnici au cu siguranta valoare, ele pot fi obtinute gratuit din
| orice carte integra despre spiritualitate. Un pericol egal I1 repre-
Eul spiritual | zinta seductia si prozelitismul la care recurg o varietate de secte
i bazate pe stralucirea conducatorilor, controlarea adeptilor, tehnici
B binecunoscute de spalare a creierului si indoctrinare, asteptari
Devotamentul si dedicatia conduc uneori la ambitie, entu-
Ei_ financiare si sexuale. Toate acestea calibreaza extrem de jos.
ziasrn sau chiar ]a fanatism, ceea ce reprezinta labilitate si insta-
fe Aceste organizatii se specializeaza, de asemenea, in tehnici de
bilitate. O eroare frecventa este sa incerci sa fortezi_ridicarea
bprindere in capcana, seductie si exploatare a inocentei si
energiei kundalini prin exercitii artificiale. Energia kundalini se
f naivitatii.
ridica in rnod automat la nivelul corespunzator prin alinierea cu
tfL: Eul spiritual intelege progresul mai mult ca pe un castig sau
campul energetic al nivelului predominant de constiinta. Aceasta
||:ca pe o stare decat ca pe un_dar_si, m coasecinta, o rejspionsabni;-
se intampla ca o consecinta a ceea ce am devenit. Fortarea
Kjaie. E1 chiar vafa^e^ara^^u^merejnia^si pietatea sa, devenind
energiei spirituale prin manipulare are drept rezultat dereglari
t. E1 este, de asemenea, impresionat de rang, titlu,
serioase si instabilitati ce pot ajunge chiar la stari mentale
si de adulatia numerosilor adepti, precum si de manifestarile
irationale. Ele pot induce pretentia de a te crede "profet", sau
pompoase si teatrale ale fenomenelor paranormale. Tratarea
chiar "Iisus Hristos" ori "mesia". (Acestea au fost observate in
incorecta a fenomenelor paranormale este un avertisment serios
timpul anilor in care autorul a fost consultantul multor grupuri
spirituale si religioase.) asupra tendintelor eului, care este sedus cu usurinta de eveni-
mentele parapsihologice - teleportare, telekinezie, clarvedere,
Unele practici spirituale pot sa duca la asa-numitele stari
bilocatie., levitatie, materializare de obiecte, proiectie astrala si
modificate ale constiintei sau la starile spirituale auto-sugestio-
chiar fenomenul Doppelganger (dublare).
nate. In timp ce mantrele si anumite_^rajctic^_repetitive au o oare-
A dori un fenomen de tip siddhi reprezinta avertismentul ca
care valoare, m functie de nivelul calibrat al ^^v^rului lor, ca si
eul spiritual cauta extraordinarul. Fenomenele reale sunt nein-
de^nterrfia. din spatele lor, ele pot sa devina un mlocuitor pentru
tentionate, non-volitionale, spontane si autonome. Ele nu sunt
realizarile prpgresiye care stau la baza cresterii spirituale ade-
eoiisecinta tehnicii si nu pot sa fie invatate, nici predate, si cu
varate. Starea autentica este reflectata de ceea ce_am^levenit si
atat mai putin pentru un anumit pret. Predareasicestora contra
nu de ceea ce credem sau facem. Astfel, e mai bine sa fie ocolite
In primul rand intentia de a
practicile oculte sau maiiipularile rnagice in favoarea adevaratei
dobandi aceste capacitati este nonintegra, desi de cele mai multe
cresteri spirituale. Progresul este usurat de disponibilitateade a
ori isi are originea in naivitate. Iiivatand un tmc pentru a transfor-
^bandona aiiibitia personala in favoarea lui Dumnezeu. Eroarea
ma apa in vin, nu devii nicidecum Iisus Hristos. Aceste imitatii
poate fi impiedicata si prin a fi in alerta fata de dorintele de
au inflorit secole in sir in India si au reaparut ca suveniruri
supravietuire ale eului, introducand in circuit procesul spiritual.
comercializate in luinea Occidentala. Ele trebuie evitate de orice
274
275
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

aspirant spiritual serios si dedicat atingerii Iluminarii 4. Alegeti sa vedeti frumusetea, perfectiunea si caracteru
Fenomenele de tip Siddhis sunt un dar dat de Dumnezeu, nicide- sacru al tuturor fonnelor de viata.
cum ceva comercial sau obtinut in mod artificial. In consecinta
ele nu sunt consecinta unei instruiri sau a unei practici.
Sistetnul de sanatate
Adevaratelefenomene Siddhis In contrast cu manipularile artificiale ale fenomenelor de tip
siddhis, exista unele exercitii benefice menite imbunatatini
,Fenomenele se intampla firesc si spontan Ja nivelul de sanatatii, fericirii si nivelului de functionare, pentru care exista^o
,constiinta .situat aproximativ la valoarea 540, ca o consecinta a :plata corespunzatoare datorata profesorilor, salilor de clasa etc. ln
puterii campuluiconstiintei rnsusi. Ele ne intriga, prezinta interes 'contrast cu cele vatamatoare, astfel de programe calibreaza peste
si ne dau satisfactii, darjiu_Jijebuj^_^jori^j^ri_ca^Lat_e.^Ele se nivelul 200 si sunt proiectate sa imbunatateasca forma fizica si
aseamana cu modul m care ne surprinde un curcubeu aparut pe starea de bine a omului (O minte sdndtoasd intr-un corp sdndtos)-
neasteptate (ceea ce poate fi totusi un fenomen obisnuit). Aici nu Aprecierea vietii porneste adesea de la preocuparea sporita pen-
este^nicio intentie iinplicata. Ceea ce aveni m minte poate foarte f-,tru calitatea sa, inclusiv esteticul.
bine sa se realizeze sau nu. Cel mai adesea, fenomenelenu_sun|
anticipate,darjiupajun timp, repetarea lor frecventa conducelao
anumita astegtare. Practicarea asidua a principiilor spirituale de
baza este ceea ce precede aparitia miracolului (vezi titlul tratatu-
lui spiritual Un curs in miracole, caIibrat la nivelul 600).
Fenomenele observate sunt vazute si de altii, nefiind prin
umiare niste observatii subiective. Toate fenomenele de tip Sid-
dhis se pot petrece si toate sunt spontane si situate in afara con-
textualizarii cauzei si efectului. Ele sunt o realizare a potentia-
litatilor atunci cand conditiile sunt favorabile, precum se intam-
pla la nivelele superioare ale constiintei.
Drumul spre observarea fenomenelor de tip siddhis este sim-
plu si nu implica cerinte monetare, practici repetitive, traiiiinguri
sau instructiuni:

1 . Abandonati toata atractia sau dorinta pentru aceste


fenomene, caci aceasta m sine reprezinta o distragere.
2. Abandonati fiecare moment lui Dumnezeu, incluzand
toate atractiile, repulsiile, sau dorintele pentru control sau
castig.
3. Alegeti sa fiti milosi neconditionat, iertand tot ceea ce
inseai7ina viata. X
-
276 277
CAPITOLUL 19

Limitari si distrageri

Introducere
Desi literatura spirituala furnizeaza o cantitate enorma de
linformatii cu privire la realitatea spirituala si la adevarurile pe
s|are trebuie sa le cunoastem, se pare ca inca se mai simte lipsa
Smor detalii importante si a unor informatii necesare pentru stu-
denti. Exista foarte multe lucruri utile ce nu apar m literatura
;#aditionala decat daca sunt cautate in mod special sau daca se
'ajunge la concluzia ca astfel de evenimente sunt in primul rand
;de interes istoric si nu diversiuni, care ar fi putut fl intalnite de
orice cautator spiritual serios. Este mai bine ca aceste lucruri sa
pe cunoscute cu mult mainte, pentru ca, atunci cand ele se
pitampla, s-ar putea sa nu fie nimeni prin preajma pe care sa-l
fGonsultarn. Astfel, unele informatii au o valoare practica si previn
gdnsternarea sau confuzia.

j K - . Discutie
-J: Majoritatea discutiilor legate de acest subiect pornesc de la
^nivelul de jos al Scalei Constiintei si continua apoi spre zona ei
'- superioara, dar, m acest caz, este iinportant sa pornim de sus m
jos, pentru ca nivelul superior al Scalei Constiintei reprezinta
implinirea destinului fiecarui student spiritual serios si angajat. In
plus, salturile spre zonele superioare ale constiintei pot aparea pe
neanuntate. Astfel, depafirea nivelului 850 poate cauza unele
pjpbleme despre care ar fi important sa stim dinainte. Acestea apar
concomitent cu intrareaintr-un canip energetic foarte puternic al
279
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor consliintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

constiintei, pentru care sistemul nervos umaii nu este pregatit din inconstientului colectiv. Prin rugaciuni profunde si
cauza raritatii cu care a aparut acesta de-a lungul evolutiei lui ganerenie, soarta luniii poate fi abandonata in voia lui Dumneze
Homo Sapiens. Se poate observa ca, pe masura. ce niyelul f|a niveluri din ce in ce mai adanci, pentru ca devine evident ca tot
constiintgLcreste, sporeste logaritmic si puterea, pana se ajurige ceea ce e observat se desfasoara in deplina concordanta
la nivelurile energetice de inalta frecvenfa. Astfel, apar cresteri Providenta si Intelepciunea Divina. Viata lumeasca ofera un
foarte importante, nu numai m ceea ce priveste puterea energiei maximum de oportunitati pentru evolutia constiintei, atat
propriu-zise, ci si fn frecventa vibrationala. S-ar putea face o intermediul anularii actiunii karmei negative trecute, cat si
analogie comparand capacitatea unui tub radio cu vid, ce apartine "dezvoltarea karmei pozitive, deopotriva la nivel individual si de
unui aparat de moda veche, cu cea a unui tranzistor, respectiv a grup-
uiiui cablu de 110 volti, care se presupune ca ar trebui sa conduca O trecere rapida in revista a istoriei trecute a umanitatii ne
un curent de 6 000 de volti. dezvaluie ca, m iriod evident, exista foarte multa "kamia neea-
La nivel subiectiv, organismul poate sa simta intermitent cai .tiva" de anulat, ca sa ne exprimam cu blandete. Generatii intregi
nervii sai suntsuprasoiicitati. Acest lucru ar putea sa fle resimtit au fost de acord cu cele mai grosolane forme de brutalitate, sal-
ca o senzatie de a^ur^^e_g]Jgute_g^_gejnejaUzata, ca si cum aura baticie si barbarie, care continua chiar si in ziua de azi. Astfel
respectivei persoane ar fi in f!acari. Aceasta stare ar putea fi- -aceasta lume ar putea fi abandonata pentru a servi binelui
insotita totodata de o serie de dureri si suferinte stresante,de suprem, privind-o ca pe un atelier de lucru de maxima utilitate
senzatii bruste de slabiciune sau chiar de incapacitatea de a mai <Asa cum a spus si Buddha, se intampla rar si este un mare noroc
functiona. Aceste neajunsuri sunt bine cunoscute din relatarile ' s a n e nastem ca fiinte umane. Si mai rar se mtampla sa auziin
misticilor sau a inteleptilor din antichitate, care au impartasit din vorbindu-se despre adevar si, inca si mai rar este sa urrnarn
problemele si suferintele prin care au trecut. ;Adevarul (Iluminarea).
La aceste stadii, capacitatea de a face o cercetare personala O alta schimbare neasteptata ce survine in privinta
asupra constiintei, prin utilizarea tehnicii de diagnosticare kinesi- capacitatii de a functiona dupa intrarea in starile foarte avansate
ologica, poate fi foarte utila, si, sprijinita de rugaciune, sursa ;,ale constiintei rezida in respingerea atributelor proprii emisferei
rezistentei poate fi intuita si constientizata. La nivelele foarte cerebrale stangi" (lineare). Sinele este noii-linear si consuma o
avansate, rezistenta si pozitioiialitatile
__,_____________-,,........,J-:*-----*> -------*
iiu apar de la^_^___
---------------^^___ - ---- f^"
euTpersonaI
_____ Jr___________-- y_. energie considerabila pentru procesarea informatiei lineare
ci din c^nstjinta^olectiva a^ uinanitatii. Astfel, pentru a localiza secventiale, in special pentru detaliile acesteia. Astfel, este foarte
sursa conflictului, nu e neaparat eficient sa urmarirn constiinta posibil ca lumea tehnologiei, cu toate dispozitivele si multiplele
personala ci, mai degraba, sa luam in considerare nivelurile ge- | sale optiuni operationale, sa depaseasca capacitatea unei per-
nerale ale constiintei umanitatii, observata in miscarile ei majore soane avansate din punct de vedere spiritual. S-ar putea ca un
de-a lungul timpului. De exemplu, pozitionalitatile si rezistentele aparat care nu functioneaza dupa sistemul simplu al butonului
amintite ar putea sa apara din cauza spiritului critic, a indignarii inchis / deschis sa fie neglijat cu desavarsire. Pe de alta parte nu
sau chiar a furiei resimtite fata desuferintele umanitatii, desiper- ;exista niciun fel de problema din perspectiva concentrarii; ba
soana care le experimenteaza e foarte posibil sa fi depasit aceasta chiar dimpotriva, suspendarea procesarii mentale incurajeaza
dualitate la nivel individuaL acest proces.
Desi e posibil ca sinele personal sa fi depasit paradigma lui Mai exista si perioade neprevazute, in care apare chiar
corect/gresit, bine/rau, placut/neplacut, aceste perceptii si Voptiunea de a iesi din corp, in momente care, in aparenta, pot fl
pozitionalitati nu sunt rezolvate totusi in straturile mai adanci ale | foarte bizare. Acest lucru aduce la suprafata orice atractie reziduala
28O 281
David. R. Hawkins - Transcendcrea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiinlei

sau aversiune fata de viata lumeasca, iar optiunea detasarii de si, de asemenea, acesta/acela. Pentru o perioada variabila de
corp devine atragatoare si trebuie abandonata in voia lui '- tirnp, socializarea si discursurile obisnuite nu sunt nici bi-
Dumnezeu. Acest lucru se petrece la un nivel diferit comparativ nevenite, nici usor de realizat. Intre timp, corpul porneste catre o
cu nivelurile anterioare ale atasamentului, aversiunii sau ale iden- actiune spontana Jn coiicordanta cu inclinatiile sale karmice, ori-
tificarii cu corpul fizic. Cand apare optiunea de plecare, aceasta unde se dovedeste a fi util m serviciul Divinitatii, iar amplasa-
este pur si simplu observata. Optiunea este una foarte cIara si naentul sau nu este deloc un motiv de mgrijorare.
deschisa; in conseciiita, persoana in cauza se va rezuma la a Ajustarea mtalnita de laniyelul 600 m sus are loc datorita
observa daca corpu] va merge sau nu, respectiv daca va mai res- faptului camintea_estejBcuta si nu mai proceseaza datele intr-un
pira sau nu. Nu exista vointa personaIa sau alternativa in acest stil secvential si linear. Astfel, banca de date obisnuita a merno-
demers. In mod cert, decizia asupra rezultatului ii apartine riei nu mai este procesata in conformitate cu logica secventiala si
Divinitatii, in functie de natura mostenirii karmice a fiecaruia cu compartimentalizarea ierarhizata. De exemplu, in viata
dintre noi. obisnuita, un obiect pierdut este cautat prin intermediul rememo-
Mai apare si o varietate de modificari trecatoare, referitoare rarii miscarilor anterioare in cadru temporal. Prin coiitrast, in
la schimbari de echilibru si de interpretare a informatiilor primite conditia non-lineara situata in afara timpului si a succesiunilor nu
de la simturi (senzatii). In contrast cu experientele anterioare de se mai pune problema sa fim consultati, iar situatia trebuie luata
viata,^omunicarea se duce la un nivel diferit, iar ceea ce VQrhesc asa cum se prezinta, raspunsul venind instantaneu si neprocesat,
oarnenii prin intermediul lirnbajului obisnuit parejdejieiriteJes si asa cum iese din tacere.
lipsit de sens. Am putea sa cerem, prin rugaciune, ca Duhul Sfant La nivelurile constiintei situate sub valoarea 600, un proces
sa interpreteze si sa faca o traducere pe mtelesul nostru. Aceasta rapid si comparabil poate fi accesat prin utilizarea tehnicij
intentie nu trebuie sa fie reafirmata, caci vom observa ca exista cercetarii kinesiologice. "Adevarat" sau "fals" este raspunsul
un decalaj de o secunda intre vorbirea auzita si traducerea sa inte- instantaneu al constiintei, ce include un numar enorm de date
, rioara (launtrica). Este ca si cum am fl pe jumatate surzi sau am aflate dincolo de orice logica, procesare ori mentalizare a infor-
avea o problema de invatare, dar trebuie spus ca intarzierea matiei. In timp ce desemnarea numerica este potrivita pentru
cauzata de absenta "experimentatorului" poate fl recuperata proiectele de cercetare a constiintei, ea nu este necesara in prac-
foarte repede, raspunzand cu "ce/poftim" la intrebarile care ne tica zilnica atunci cand la majoritatea intrebarilor se poate
sunt adresate. Dupa ce respectiva comunicare a fost tradusa si raspunde sub fomia unui simplu "da" sau "nu". Pentru a oferi
mtelesul devine limpede, apare clar ca punctul central al unei echivalentul a ceea ce poate fi accesat prin intermediul tehnicilor
conversatii m aparenta lungi poate fi rezumat la doar cateva kinesiologice sau prin functionarea spontana a Sinelui non-H-
cuvinte. Aceasta dificultate se datoreaza divergentei de stiluri uti- near ar fi nevoie de o mare varietate de calculatoare puternice,
lizate pentru trecerea de la prezentarea lineara la constienta non- care, chiar si asa, nu ar fi capabile sa proceseze evaluarile
linerara. calitatii, importantei, dezirabilitatii, atractiei, valorii, integritatii,
Semnificatia coinunicarii consta in esenta si mai putin m etc. De exemplu,_CLeKaluare completa a unei ofertedernunca ar
detaliile formei. Astfel, raspunsul spiritual al sinelui interior necesita integrarea a aproapeTTn rnilion de factori, fiecare dintre
poate fi destul de scurt si criptic, pentru ca este precis si concen- acestia putand fi decisivi pentru succes sau esec. A opta pentru o
trat asupra esentei problemei. Cel care pune intrebarea nu anumita slujba include o mare complexitate de factori, cum ar fi
exprima numai linearitate si secventialitate, ci si fonnele new- adaptarea la ambianta, simpatia, potrivirea perfecta, precum si
toniene ale contextualizarii de tip subiect/obiect si cauza / efect, adecvarea karmica, peiitru a iiu mai aiTiinti de potrivirea unui
282 283
|
S-:
r>avid. R. Hawkins - Transcenderea niveluril<>r constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

numar enorm de factori economici si sociali. Chiar daca proce- par dificile, chiar imposibil de trecut la un nivel inferior sunt
sarea tuturor acestor date ar fi posibila, pana la urma ea tot ar lua depasite relativ usor la nivelurile superioare, si, prin puterea
forma unor foarte bine documentate presupuneri. intentiei, deseori acesteadispar in mod spontan, doar c'ao"con-
Prin contrast, campul constiintei, m virtutea omniprezentei secinta a faptului ca au deveniteyidente. Astfel, evolutia si pro-
si a omniscientei sale, traduce in mod autornat numarul infinit de gresul devin mai degraba o consecinta a puterii campului, decat
factori intr-o singularitate cuni ar fi "da" sau "nu". Acest lucru a vointei sau a efortului personal.
include in mod automat atat factorii constienti, cat si pe cei Realizarea tranzitiei de la nivelurile situate sub valoarea 200
inconstienti, cuprinzand chiar si mtrebarile care nu s-au pus. catre cele superioare acesteia ar putea necesita sprijin si intelep-
Toate acestea sunt corelate cu potrivirea la nivelul de constiinta a ciune din partea grupurilor de studiu bazate pe credinta, religie
celui care pune intrebarile. De Iuat in considerare mai este si dis- ori spiritualitate.
crepanta dintre viziunea pe care o are eul, respectiv Sinele asupra "Intentiaspirituala si angajamentul, in special atunci cand
lumii, in asa fel incat, ceea ce pare a fi o pierdere pentru eu : sunt insotite de rugaciune, invocare si devotament, schimba cam-
reprezinta, de fapt, o victorie pentru spirit (de exemplu, achitarea pul energetic predominant al constiintei, care este coordonat de
unei datorii karmice, astfel incat constiinta sa se elibereze si sa-si puternicul sau "camp de atractie" energetic. Astfel, declaratia si
poata continua evolutia). Astfel, eul/sinele ar putea simti ca -intentia spirituala, adesea dincolo de constienta, schimba regulile
pierde, in timp ce spiritul castiga. fpe baza carora traim, iar situatiile de viata aparent disparate,
f inclusiv emotiile, sunt acum orchestrate de la un alt nivei"care, de
cele mai multe ori, este diferit de asteptarile obisnuite ale eului
Impactul angajamentului spiritual personal si ale societatii. Acest lucru ar putea avea ca rezultat un
conflict trecator, implicand situatii emotionale sau personale,
In mod naiv, srudentii spirituali aflati la inceputul drumului pentru ca scopurile Spiritului / Sinelui nu sunt aceleasi cu ale
/ lor se asteapta adeseori ca "viitorul spiritual" sa aduca cu el o eului / sinelui.
fericire usor infantila, prin care ei sa fie transportati catre o stare jx Iertarea este un instrument extrem de irnportant, in special
lipsita de tensiune, magica, chiar divina, care sa le aduca placere iarunci cand se combina cu disponibilitatea pentru umilinta si cu
atat lor, cat si altora. Acest lucru este, fara Tndoiala, adevarat, acceptarea slabiciunii si a greselilor umane. Desi abandonarea
daca tranzitia are loc de la nivelurile constiintei situate sub va- pptiunilor egpiste ar putea fi considerata un saicrificux, cand acest
loarea 200 catre cele superioare acesrui prag, caz m care procen- lucru este recontextualizat, ele se dovedesc a fi un dar.ascuns.
tul de fericire creste mtr-adevar foarte repede. Prin analogie, se poate spune ca angajainentul spiritual
Continuarea procesului de evolutie necesita curaj, hotarare, creeaza un ecran de radar complet nou in calculatorul spiritual al
precum si alinierea la prioritati drept consecinta a intentiei si, in fiecaruia. Dintr-un punct de vedere condeiisat, e vorba de un
final, a angajamentului. Daca vicisitudinile ce apar pe cale sunt intreg sistem educativ proiectat in mod special pentru discipol, ce
intelese ca fiind nonnale, ele nu vor avea ca rezultat niciun blo- | ia in consideratie o multime enorma de factori care trec dincolo
caj. Desi fiecare nivel al constiintei are atractiile si aversiunile y de mtelegerea noastra. Prin tehnica de calibrare a constiintei, se
sale intrinseci ce trebuie depasite, de la nivelul 200 in sus incepe : poate confirma faptul ca angajamentul spiritual conduce la
saapara un sprijin din parteaputerii energiei spiritualece lipseste crearea unui intreg program spiritual proiectat special si autonom
la nivelurile inferioare. MotoruI spiritual dezvolta din ce in ce exact pentru a lua in consideratie includerea unei multimi enorme
mai multi cai putere pe parcursul drumului sau. Obstacolele ce | de factori, ce cuprind si detaliiIe karmice. Transcedenta reusita

284 285
David. R. Hawkins - Tranacenderca nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea niveliirilor constiintei

prin intermediul acestei educatii spirituale personale nu este activitati de recreere, care ar putea conduce la un studiu
accesibila eului, dar devine posibila prin bunavointa Gratiei teologiei, metafizicii, filozofiei, istoriei religiilor si altora asem
Divine. nea. Desi toate acestea pot oferi informatii foarte valoroase, ad
Ar putea parea surprinzator cateodata sa descoperiin ca ati- seori ele sfarsesc prin a deveni mai degraba o piedica decat
tudinea de a ne lasa Tii voia Sinelui pentru a ne salva si pentru a sprijin, pentru ca eruditia acumulata face sa creasca orgoliul s > /
evolua spiritual vine in conflict cu masinatiile viclene ale eului ritual si atitudinile auto-iluzorii de tipul: "Eu stiu".
, -- *--^:^-

care cauta sa mentina controlul. Putem fi siguri insa ca nucleul Pentru a ne croi drum prin toata aceasta compiexitate,
narcisist al eului nu va accepta niciodata bucuros uinilinta sau necesar doar sa cunoastem si sa aplicam cateva instrumente
faptul ca o minte obisiiuita si nesprijinita, nu este defel capabila tuale simple, a caror eficaci_tajte este mult sporita de regularitate
sa faca diferenta dintre adevar si minciuna. gracdci^si de aplicarea_lor continua, faranicioexceptie. Pentr
De asemeiiea, este bine de stiut dinainte ca orice suferinta nu a fi folositor, instrumentul trebuie sa fie cat niai simplu, chi
face parte integranta din castigul spiritual, ci se datoreazastrict constituit dintr-un singur concept, Nu trebuie sa uitain ca evolut'
rezistenteipe care o opune domeniului spiritual. .Suferinta.Yin.e_ spirituala nu este consecinta cunoasterii Adevarului, ci a dispon'
di^msisteMae^uideaolu^pejd^v^l lui. Abandonarea ideiica bilitatii de a deveni aceladevar. A invata despre realitateaspii--
eul ar fi Dumnezeu si intoarcereasimTera catre Divinitate este tuaia este interesant si prezinta si unele beneficii. Cel mai bine
singura cale ce serveste evolutiei constiintei. ca inva.tatorul spiritual sa fie ales prin intuitie sau atractie, {^
Daca toate experientele de viata sunt abandonate pe masura ce metoda de predare si scolile spirituale sa corespunda nivelului s"
apar, ele se transforma, prin recunostinta, in miracole si sunt privite sentimentelor fiecaruia, putand fi urmate insa doar dupa ce
ca daruri. Aceasta traiisformare nu are loc m sfera vointei umane, ditatea lor a fost verificata prin tehnica de calibrare a
ci este un dar al Gratiei Divine. Sa-ti transforrni viata pentru a
deveni un servitor al Domnului, sa te dezvolti spiritual si sa te
angajezi in serviciul Divinitatii - iata niste acte foarte puternice ale Instrumente simple, dar de mare vaIoare
vointei umane. Credinta este consolidata prin rearnintirea promisi-
unilor celui de al 91-lea Psalm si ale Upanisadelor, confonn caro- Putem alege un instrument primar, plus inca cateva,
ra "toti cei care Ma cbeaina pe oricare din numele Mele sunt ai Mei multe dintre ele nu sunt necesare. Instrumentele simple
si Ii iubesc". Credinta In infinita bunatate a Iubirii Divine este prin constant vor avea ca rezultat dezvaluirea adevarurilor
sine insasi transformatoare. Din cand in cand, acesta este singurul care nu trebuie dobandite intelectual pentru ca ele se prezinta
lucru de care ne agatam In momentele de disperare. gure cu mare claritate. In plus, acestea apar numai cand
folositoare si, pentru ca nu sunt o achizitie a mintii, ele n,
sfarsesc prin a deveni o vanitate spirituala.
Instrumentul simplitatii Redam in cele ce urmeaza cateva insJrujiT^nje_deJbaza, ^es
tate, care au avut rezultate fantastice de-a lungul secolelor:
O alta mtarziere pe calea catre Iluminare rezida m pre- 1. Fii bun cu orice si oricine, inclusiv cu tine, tot timpul fis,--
' * ____ ^ 2 . . * 5 *-Ctjit

supunerea ca trebuie sa stapanim si sa asimilam o cantitate mare exceptie.


de informatie spirituala pentru a realiza succesul spiritual. De 2. Venereaza tot ceea ce inseamna viata, in toate formele ei
obicei, bibliotecile spirituale cuprind sute de carti, la care se de expriniare7indiferent de situatie, chiar daca nu i
adauga o multime de ateliere de lucru, grupuri de formare si acestlucru.
286 287
David. R. Hawkins - Transcende.rea nivelurilor constiintei

3. Nu-ti mchipui ca tot ce stii este demn de mcredere


Roaga-l pe Dumnezeu sa-ti explice sensul diferitelor
cunostinte. CAPITOiUL 20
4. Incearca sa descoperi frumusetea ascunsa m tot ceea ce
exista - mai tarziu aceasta ti se va dezvalui singura.
5.,Jarta toate lucrurile la care ai fost martor sau pe care le-ai
experimentat, indiferent de situatie. Aminteste-ti ca Trecerea dincolo deporti
Hristos, Buddha si Krishna au spus ca ojic_e_gresealaap^r^
din necunqastere (ignoranta). Socrate a spus ca oamenii
pot alege numai ceea ce cred ei ca este bine. |;,- Indicatii generale
6. Abordeaza viata cu srnerenie_si arata-ti disponibilitatea de
a ceda toate pozitionalitatile si castigurile mentale/ Progresul spiritual este eiiergizat prin intentie, care con-
emotionale. |solideaza dedicarea si angajamentul, precum si prin alinierea la
7. Fii hotarat sa te abtii de la orice castig, dorinta sau profit fprincipiile si practicile spirituale. Acest lucru are ca rezultat dedi-
si, in conseciiita, pune-te, prin proprie vointa si m mod |carea si disponibilitatea de a ne concentra asupra efortului,
dezinteresat, m slujba vietii, in toate formele ei de expre- thotararii si rabdarii, care necesita o atitudine generala de
sie. lbunavointa deopotriva fata de sine si fata de procesul spiritual.
8. Transforma-ti viata intr-o nigaciune__coritijQua prin |Cele de mai sus ar putea fi rezumate ca o atitudine devotionala ce
intentie, aliniere, sinerenie si abandonare. Adevarata rea- ;depaseste orice defmitie lineara specifica. Scopurile asumate dau
litate spirituala este, de fapt, o modalitate de a fi in lume. Iprioritate, m mod automat, valorii si semnificatiei care, astfel, au
9. Prin verificare, confirma nivelul coiistiintei si adevarul ;tendinta de a oferi energia necesara efbrtului spiritual.
spiritual al tuturor invatatorilor, invataturilor, grupurilor lJ Desi se obisnuieste sa se rezerve un timp special pentru
spirituale si ale literaturii la care decizi sa te aliniezi. rpracticile spirituale (cum ar fi, de exemplu, meditatia fbrmala), m
l O. Accepta faptul ca, prin declaratie spirituala, angajarnent fgeneral este mai pra^fijc_^jncQrpQram grincipiiIe spirituale m
si abandonare, apare Cunoasterea, care ne aduce sprijin,
feViata de zi cu zi si m modul nostru de viata, pentru ca perioadele
informatie si tot ceea ce avem nevoie pentru intreaga
fgp^ctaTe^iedTcate acestei stradanii pot pierde m lupta cu cotidian-
calatorie.
|ul, sfarsind prin a fi abandonate m totalitate. Prin contrast, un stil
hde viata contemplativ nu are tendinta de a fi abandonat asa de
Instrumentul cel mai puternic, care se afla sub iinperiul
Kusoreum se mtampla in cazul perioadelor de timp rezervate m
vointei, este devgtamentuL Astfel, nu doar adevarul spiritual, ci...,-.
si gradul de devotament pus in slujba acestuia ne transforma. O fmod special acestei activitati si care necesita un cadru special,
lucrare clasica iinportanta care demonstreaza eficacitatea sim- 'linistit. Perioadele izolate de practica spirituala au, de asemenea,
plicitatii si a devotamenrului este "The Practice ofthe Presence tendinta de a fi compartimentate, putand sa devina izolate la nivel
of God" (Practica prezentei lui Dumnezeu, n. tr) a Fratelui mental din cotidian ca fiind ceva ce "facem" mai degraba decat
Lawrence (1692), care scoate m evidenta importanta constantei. ceva incorporat de personalitate ca un aspect al nostru, adica ceea
>ce "suntem".
|f- Practic, totul functioneaza optim daca ne alegem principiul
spiritual pe care-l transformam apoi intr-o regula interioara de
288 289
David. R. Hawkins - Transcenderea. nivelurilor consliintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

viata, pe care sa o aplicam m mod regulat si fara abatere, "orice ce reclama realizarea unei diferentieri intre pozitionalitatile
ar fi". De foarte mare valoare se dovedeste alegerea unui dicton care acestea apar. Una din primele dileme persistente care va
dupa care sane ghidam in viata, cum ar fi decizia de a fi bun si |:aparea cu certitudine este dualitatea bine^au, care constituie un
bine intentionat fata de tot ceea ce inseamna viata, in toate camp foarte prolific de investigare. Pe baza observatiei, se poate
formele ei de expresie. Prin deductie, aceasta atitudine ar putea vedea ca dihotomia bine/rau nu este decat reflectarea unei con-
avea ca rezultat disponibilitatea de a uita constructiile mentale textualizari de ansamblu, ce se bazeaza pe presupuneri neexami-
observatiile si toate lucrurile aparent negative. Angajamentul de nate. Ajutati de o profuiida smerenie, ne vom da curand seama ca,
a trai in conforrnitate cu dictoanele spirituale de baza este puter- lnesprijinita, ,mmtea este cu adevarat neautorizata, neechipata si
nic consolidat prin rugaciune, implorare si hotararea de a fi mai incapabila de a avea un astfel de discernamant. Ea poate sa faca
degrabaseryitorul lui Dumnezeu decat al euluir"De asemenea, aceasta descoperire doar iiicepand sa intrebe pentru cine este bine
este preferabil sa-l rugam direct peDjumnezeu sa ne ofere o alta si pentru cine este rau, cand si in ce imprejurari. In cele din urma,
perspectiva asupra lucrurilor, precum si sa-i cerem indicatii, acest lucru conduce la examinarea unei contextualizari generale
informatii si indrumare.
a semnificatiei si intelesului vietii umane insasi ca experienta
franzitorie de invatare.
Chiar si o privire rapida, superficiala asupra experientei
Modelele
.mane dezvaluie ca aceasta este, in priniul rand, muritoare, tem-
jporara si trecatoare, iar mintea, neajutata, nu poate nici maca^sa
Angajanientul spiritual, alinierea si dedicarea initiaza un
spuna de unde a aparut si incotro se indreapta. De asemenea, din
proces non-linear in care fenornenele si situatiile (atat ceIe din-
cauza structurii sale interioare, aceasta nu este capabila sa faca
launtru, cat si cele dinafara) sunt atrase de campurile energetice
; diferenta dintre adevar si rninciuna. Cu ce autoritate ar putea ea
interioare, proces ce include, de asemenea, tendintele si compo-
sa discema intre "bine" si "rau"? Acest lucru conduce la
nentele karmice. In continuare, viata se desfasoara in diferite
descoperirea faptului ca " gandirea" nu este un lucru pe care sa te
straturi si prezentari modificate care s-ar fi manifestat altfel.
ppJi baza pentru a ajunge la adevarui sau progresul spiritual, iar
Intentia spirituala influenteaza perceptiile, arnintirile si inter-
mintea, de una singura, are doar tendinta de a atrage tot mai
pretarea valorilor ce difera fata de scopurile si tendintele egoiste
multe ganduri in loc sa le dea in grija unei intelegeri nonlineare
prioritare pana in acel moment. Prioritatile sunt acum programate
si complete, care ar rezolva problema in intregime. Realizarea
de Spirit, in concordanta cu valoarea spirituala intrinseca, respec-
spirituala nu are loc cu usurinta printr-o mentalizare lineara si
tiv cu evolutia spirituala. Evolutia constiintei este progresiva si
|logica, ci constituie o aura mai difuza si mai intuitiva a compre-
presupune un intreg "program de invatare", initiat prin rezolutia
% hensiuiiii si a intelegerii, ce cuprinde contextul general si nu doar
care consolideaza puterea vointei spirituale. Ulterior, orice expe- pun continut linear.
rienta devine valoroasa pentru desfasurarea si dezvaluirea
Alegerea unui dicton spiritual de baza dupa care sa traim
constientei spirituale. In acest fel, "greselile" sau "succesele"
devine practic un set de atitudini care ne schimba perceptia. E
sunt de vaJoare egala, lucru ce contrasteaza puternic cu
preferintele anterioare ale eului. vorba mai degraba de un stil de pozitionare si relationare cu viata
decat un set de sisteme de credinta lineare. Atitudinile au tendinta
Asa curn bine se stie, dedicarea - catre valorile spirituale si
de a se geiieraliza sub forma discernamantului si mai putin in cea
catre,procesulde purificare- are tendinta de a scoate la suprafata
a unei perceptii definibile. Acest discernamant spiritual are
contrastele aparente prin care sunt prezentate dualitatile karmice,
tendinta de a ramane deschis si incurajator pentru extinderea
29O
291
D;ivic!. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor consliinlei

mtelegerii. Astfel, ne dam seama ca, m loc sa zicem "cred asta si In procesul transformational de mai sus, constienta se poate
asta" , spunem "se pare ca este asa" sau "pare a fi asa". Acestea discerne drept calitatea fundamentala care activeaza experi-
sunt mai degraba niste inclinatii legate de sens, prin care se pro- mentarea. Nu exista nici un "cine" care participa, experimenteaza
ceseaza informatii, decat niste afirmatii declarative care spun sau observa; este vorba inai degraba de o calitate innascuta care
i'aspicat ca "Nu are dreptate, pentru ca...". Printr-o schimbare a actioneaza cu usurinta, fara vreo risipa a energiei pentru modifi-
punctului central al focalizarii, experimentarea devine mai putin carea procesului. Intreaga viata devine pur si simplu un "dat", iar
lineara, mai putin definita si mai putin verbalizata. In consecinta constienta esentei subiectivitatii reduce sensul unui "eu" sau
obtinem ceea ce o situatie este ca atare, asa cum obtinem totul de "sine" personal la prezenta innascuta a Sinelui, care depaseste
la un minunat apus de soare fara sa avem nevoie sa mentalizam procesul de gandire al continutului, sau, mai degraba I1 Tncon-
si sa spunem ceva de genul "nu-i asa ca-i minunat?" sau sa facem ]oara. Aceasta constienta este "Lumina" cu ajutorul careia
o descriere a culorilor, formelor, norilor, etc. ''vedem" deopotriva mental si emotional. Prin aceasta constienta,
Prin aceasta orientare, procesarea informatiei devine din cein accentu1 se fndreapta acum spre interior, catre sursa Luminii si nu
ce mai contextuala si mai generala m detrimentul particularului, catre detaliile a ceea ce este iluminat. Numai prin aceasta Lumina
recurgand totodata mai putin la vocalizare si limbaj mental. Acesta putem sa ne dam seama de continutul mintii; altfel, cum am sti
se dezvolta intr-o capacitate de "a intelege" si de "a sti", fara impli- oare prin ce experiente trecem si ce credem despre ele?
carea procesului de gandire. Calitatea empirica subiectiva de a tine
in brate o pisica care toarce sau de a mtampina un caine care da din
coada nu necesita niciun fel de gandire sau mentalizare; PerturbarisiAtractii
Dimpotriva, luam pur si simplu ceea ce situatia respectiva ne ofera
datorita capacitatii progresive de a discerne esenta si nu perceptia t Energia animala a eului se ref1ecta Tn concentrarea prin care
mentalizata. Prin acest proces, in fInal devine foarte clar ca totul_ energia psihica este directionata si, deci, emotionalizata. Apoi,
"e^epujLsLsirnplu_c^ea.Qe_e.yle'', constituindu-se m propria-i sem- continutul mental emotional atrage atentia si incepe sa se auto-
nificatie, de aici rezultand o acceptare care nu necesita niciun ;propage. De aici rezulta atractiile, aversiunile si diversiunile,
comentariu, continut sau opinie. Acest stil este mrudit cu ceea ce care, m final, conduc la mcorsetarea intr-o serie de comporta-
se numeste calea "Wu Wei" din Tao, conform careia noi plutim cu 'mente de rutina care se autoconsolideaza si autoenergizeaza.
usurintapevaluriIevietii, abandonand incapatanarea sispjrituL Acestea genereaza campurile energetice ale constiintei, care se
critic mvoialuiDurnnezeu. A^>w-rezistenta conduce la wcw-atasare aliniaza la campurile de atractie impersonale si generale ale
'si mai putin la detasare, care poate fi o fonna de evitare. constiintei uniane si sunt antrenate de ele. Astfel, prin selectarea
Non-rezistenta nu inseamna sa ignoram sau sa negam ci, j3ptiunilor, individul se acordeaza ca un aparat de radio receptie
dimpotriva, sa participam, sa observam, sa flm constienti, ceea ce :Ja frecVente^radibsau TV Prin urmare, teama si ura ne
la nivelul experientei, ne trece de la stadiul de a fl un actor ima- acordeaza la frecvente cu totul diferite de acelea ale iertarii si
ginar in filmul vietii, m acela in care devenim majlori/obserKatori_- acceptarii. Fiecare nivel al constiintei influenteaza perceptia, ati-
care, desi neirnplicati emotional, sunt tp1^sicajgabiU^jL^pardcipe^ tudinile asociate precum si pozitionalitatile lor concoiTiitente.
Aceasta atitudine scade tentatia de a investi m pozitionalitati sau Dependenta de inclinatiile eului e ca o intoxicatie in care
rezultate. Drept urmare, vointa personala este abandonata, iar seobtine din recompensaemotionala a negativismului.
Vointa Divina ii ia locul, Creatia fiind continua, evolutiva si l, pozitionalitatile negative au tendinta sa devina obiceiuri ce
inenita dezvaluirii constientei. autoperperueaza, mrudite cu dependenta, bazate pe presupuneri
292 293
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

si pe iluzia seducatoare a satisfacerii instinctelor animalice pri- i adevarat. Complexul patologic este aparat cu atata putere incat
mare. In cele din urma, prin repetare, acestea devin dominante si oamenii prefera practic sa moara decat sa renunte la el sau sa-si
castiga control, ceea ce constituie, dealtfel, principalul scop al puna macar problema abaridonarii lui. In mod forruit, acest cerc
eului narcisist. vicios este uneori mtrerupt de o criza de confruntare cu viata,
In lucrarea spirituala, acestea se numesc "ispite" si se pre- care, in final, se dovedeste a fi o deghizata binecuvantare.
supune ca pentru a scapa de ele este necesar uii sacrificiu pentru
ca noi tanjimdupaplacerea pe caren.eroda "seva" emotionala
furnizata de sentimentul ca "avem dreptate" sau "sunteno. chit" Eliberarea de Minte/Corp/Eu Emotional
sau ca neplangem 3e"mila,etc. Acest tip pavlovian^de
conditionare se manifesta ca un sistem de recompensa auto-sti- Nivelurile calibrate mai jos de valoarea 200 au tendinta de a
mulatoare, care apoi devine autonom. Ca urniare, interferenta eu :-se auto-propaga din cauza placerii seducatoare^nio^ioj^aJ[e^re-
aceste satisJactiitrecatpare are ca rezultat o senzatie nepJacuta de icompensarii instinciuluianiniaHc^lejjilui. Singura cale de iesire
frustraresiprivatiune. Astfel (asa cum se poate observa in mod din aceasta situatie trece prin onestitatea integra fata de sine,
obisnuit) niintea emotionala a eului se agata de negativism si de care, din nefericire, nu este realizabila atunci cand suntem domi-
propria-i conditie servila, nevrand deloc sa le dea druniul pentru nati de acest complex emotional negativ. Dat fiind ca acest com-
a se indrepta spre nivelurile superioare de functionare si pentru a plex consta din energiile animalice ale fortei, numai energiile mai
se adapta mecanismelor. De exemplu, succesiunea resentiment / puternice ale adevarului au capacitatea de a genera insanatosirea
repros / auto-compatimire / victimizare este de cele mai multe ori (recuperarea). Datorita naturii Divinitatii, interventia se face prin
o capcana care cauta rapid validarea prin incurajarea sociala si invitatie, pentru ca Iubirea_este pjutere si nu opereaza prin instru-
pseudo-importanta pozitionalitatilor auto-apreciative. mentele fortei. Compasiunea izvoraste din mtelegerea faptului ca
Nu este ceva neobisnuit ca oamenii sa-si petreaca toata viata 78 % din populatia lumii calibraza sub nivelul 200 al Adevarului,
purtand ojgnchiuna si hranind-o cujustifIcari elaborate, iluzii si iar aceasta cifra se ridica aproape de 100% in unele sub-culturi si
falsificari retrospective ale amintirilor. Acest complex psihologie regiuni ale lumii, care supravietuiesc, in primul rand, doar prin
observat m mod obisiiuit este compus dintr-un amestec al tuturor instinctele animalice.
nivelurilor constiintei situate sub valoarea 200. E1 devine extrem
de bine aparat si imunizat cu incapataiiare la orice provocari (si O eIiberare simpla, in doua etape, din negativismuI
cu atat mai mult la vointa de a-l abandona). In consecinta, m
' euIui: niecanismul adevarului
iertarea, acceptarea, ratiunea si iubirea sunt considerate ca fiind f Pentru depasirea tuturor acestor limitari si pentru simplifi-
antitetice fata de scopurile interioare secrete ale eului. carea complexitatii subiectului, este necesar sa acceptam doar
In acelasi timp, nu e neobisnuit nici ca oamenii sa-si distruga doua idei:
mtreaga viata aparand niste falsitati neintegre, pe care le hranesc 1. Negativismul se bazeaza pe ofortd energetica (de origine
cu grija si de care se cramponeaza. _Auto-iluzioriarea este un animala) ce poate fi depasita numai prin putere, care este
defect intrinsec al eului/mintii care, m absenta lmxiinii adevarului in exclusivitate de origine Divina. De aceea, este necesar
spiritual, se auto-consolideaza si are consecinte distructive, care sa cerem si sa invocam ajutorul lui Dumnezeu prin orice
_exclud fericirea adevarata. Victima este incapabilasafaca deose- mijloace avem la indemana.
birea dintre pllcere (ce isi are originea in negativism) si adevara- 2. Renuntarea la identificarea cu _
ta fericire, pe care acest gen de oameni nu o cunosc niciodata cu considerate ca fiind "eu". Fiti sinceri si acceptati ca ele
294 295
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor
David. R. Hawkins - Transcenderea niveturilor c
constiintei
sunt ale voastre, dar nu sunt nicidecum "voi". In tirnp ce
acestea ar putea sa para artificiale, ciudate, strainesau un asediu permanent pentru a invinge adevarul fiabil si verifica
iienaturale la inceput, realitatea fundamentala este ca ele |:bil, care i-ar pune sub semnul intrebarii suveranitatea prezumtiva
reprezinta de fapt un adevar de ordin superior, care cons- .jf(de exemplu, inclinatia umana universala de a apara ceea ce con-
tituie un instrument puternic si redutabil. Miutea, va sideram a ti "corect , in ciuda evidentei contrariului)
incerca sa nege aceasta realitate ca si acest adevar (iar ,D_jsmjgereajdonn^^ei_^ercitate de minte poate fi realizata
aceasta este chiar ceea ce se asteapta ca ea sa faca), pen- printr-un smgur pas -smerema^ eSrH^stec6nsolidata prin simpla
tru ca ea percep^_intuitn^Adevarul ca pe o pedeapsa recunoastere a faptului ca mintea nu este deloc suveranasi
(nemesis). ' atotstmtoare, nefiind capabila nici macar sa faca diferenta dintre
adevar s, mmciuna. Aceasta atitudine are valoare practica atunci
De-a lungul secolelor, milioane de oameni au ales practic sa cand vme vorba de supravietuirea fizica si recunoasterea
moara decat sa accepte aceste doua premise simple. Oamenii sunt |obiectelor. Chiar si atunci cand este vorba despre recunoasterea
gata sa se arunce in aer pe ei si pe altii decat sa admita ca ar fI |lumii fizice, mmtea este incapabila de intelegere, si nici macar nu
putut sa greseasca. Trebuie sa intelegem ca eul ne va conduce cu rrecunoaste observatia foarte simpla ca Evojutiamseamna Creatie
bucurie catre propria moarte si va prefera sa ne omoare decat sa Mmtea este un instrument util in
a e
admita cu umilinta ca a facut o greseala si chiar ca - oh doamne, logicii ratmmi, constrangerii si disciplinei operationale intrin-
asta ar fi cel mai oribil dintre cuvinte - "Nu are dreptate". | sece. Astfel, mintea este in fbrma sa cea mai buna atunci cand
Decat sa murim si sa avem o viata infernala, mai bine sa ne | activeaza pe^taramul stiintei, care nu permite existenta emotio-
maturizam si sa recunoastem caffiiinteajeste insejatoare, sireata, nalulm orimcalcarea logicii. Un prieten imi zicea candva-
nemiloasa si in nici un caz un prieten! Nucleul eului rezida in Tocmai mi-am datseama ca nu rrebuie sa am o parere despre
orgoliul sau narcisist si, in secret, el se considera Dumnezeu. :;once-ce usurare!) . Aceasta descoperire a condus la savurarea
Totusi, el poate fl surprins in supozitiile sale secrete, inflarnatorii uneihbertati foarte mari, pentru ca opiniilesunt ingraditoare
si dualiste, ce pot_fjL_anulate prin simpla(umiJin_ta^Aceasta este ^tri^Y5=^ag^sivesi argumeniatlve.
poarta spre libertate si spre experienta fericirii. Daca g^urnejiJdeile nu sunUm adevarat "ale mele" atunci
Descoperim adevarata natura a mintii cand incercam sa de ce apar si cme^sjteautorulJpr? De fapt, acestea nu au deloc la
scapam de controlul ei. La o analiza mai atenta, niintea este origme o persoana sau ceva similar, ci apar mai degraba dintr-o
vazuta ca o compIexitate compusa din ganduri (presupus ale cahtate impersonala. Continutul unui camp calibrabil al constiintei
"mele") plus o serie de date factuale. Datele sunt utile; prin con- este asemanator cu o banca de idei cuprinsa intr-un camp specific
trast, gandurile si punctele de vedere asupra lor nu sunt de de energie, de lanivelulconstiinteicoLective a omenirii. Ganduri
incredere, dar ni le asumam prin presupunerea ca se identifica cu concepte si idei similare se reunesc la diverse niveluri si sunt
propria noastra persoana. orchestrate prin antrenarea atentiei si a "campului de atractie" se
Odata ce gandurile sau sentimentele au fost etichetate ca neral, care, ca si gravitatia, atrageJdei cu densitate similara
"ale mele", ele devin m mod magic impregnate cu o omniscienta Fenomenul este asemanator cu stratificari^rsp^ciilordepestisi a
prezumtiva, respectiv cu o presupusa validitate suprema. Acestea formelor de viata la diferite adancimi ale marii. Dar si In viata
constituie ceea ce in intreaga literatura spirituala clasica e descris umana, unii raman la fund, iar altii se ridica la suprafata apei
drept iluzie, care progreseaza frecvent catre deziluzie. Daca nu Anumite tipun de gandire, sisteme de credinta'si expresii
este stopata de indoiala si interogatia integra, mintea recurge la sunt endemice in unele societati si subculruri, care au fost domi-
nate de mituri de-a lungul secolelor. De exemplu, exista tari in
296
297
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor
constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

care integritatea, onestitatea, si cinstea nu sunt considerate


. importante nici macar in tranzactiile zilnice. Ba chiar dimpotriva-: telor lui Buddha : "Se intampla rar sa ne nastern ca flinte umane
| toate interactiunile se bazeaza in mtregime pe castig, iar inselato- si mai rar sa auzim adevarul, si inca si mai rar, dupa ce l-ain aflat
ria e considerata o abilitate si o tehnica de apreciat. Intr-o astfel sa-l si urmam". Adevarul acestei aflrmatii este verificat prin ca-
de cultura, moralitatea nu numai ca este absenta, dar este consi- f Hbrarea constiintei, care arata ca doar 0,4% din populatia lumii
derata chiar a fi irationala, lipsita de valoare, o dovada de slabi- este capabila sa ajunga la stadiul Iubirii Neconditionate.
ciune, asa cum descopera multi turisti naivi, care, atunci cand se Iubirea necoiiditionata este un obiectiv practic, rezonabil si
mtorc acasa cu un presupus obiect antic nepretuit, descopera ca fc usor de atins mtr-o viata omeneasca. De la acest nivel, angaja-
de fapt, acesta valoreaza doar cativa centi. I mentul si dedicarea spirituala evolueaza spre starile bucuriei per-
fecte - chiar cele ale extazului - pentru ca, m flnal sa atinga
nivelul 600, al Pacii, care este nivelul de inceput al misticului.
Clarificarea Erorii Dualiste .' Calea misticului, in intelesul cel mai clasic al termenului, poate
* definita ca o Non-Dualitate Devotionala.
a Vlctiinei/Faptasului

Prin intermediul stradaniei spirituale, descoperim ca sinele


nostru a fost captiv, o "victima" incatusata de inselatoriile
iiiteligente ale eului. Toate inselaciunile eului pot fi observate m
evolutia diferitelor specii ale regnului animal de-a lungul unor
perioade intinse de timp. In toata aceasta perioada, atragerea Jn
cursa, inselatoria, rivalitatea, egoismul, camuflajul si forta au
contribuit la supravietuire. Evolutia hominidelor a condus la
aparitia lui Homo sapiens, si, concomitent, la aparitia cortexului
prefrontal in fata creierului animal, care a ramas sub dominatia
instinctelor animalice pana la nivelul 200 al constiintei.
Instinctele animale sunt In totalitate condusgde_castigulj7ersonal
si continua sa urmeze aceeasi cale, aflata JLa...cpnflicjt_cu_enejrgia^
puterii spirituale, a adevarului si, m special, Cj_i energi^iubirii,
Inselatoria eului este inteligenta prin faptul ca ea Ii permite aces-
tuia sa-si convinga victiina si prizonierul sa creada ca autorii
mselaciunii sunt "undeva m afara" , cand, de fapt, acestia sunt
"inlauntru".
Care este identitatea adevaratului autor? In urma
investigatiilor, se va descoperi ca nu exista niciun autor, ci doar
un camp energetic al unui nivel specific al constiintei care a
aparut de-a lungul perioadei evoludoniste, care inca predomina si
prin care, majoritatea populatiei lumii este dominata si
incatusata. Aici putem Jntelege intelepciunea si adevarul cuvin-
298
299
Tf..
CAPITOLUL 21

Transcenderea Mintii

In trodu cere
In procesul depasirii nivelurilor constiintei, .alegerile si_
optiunile au tendinta de a aparea m forma unor contrarii aparente.
Acestea sunt resimtite ca aversiuni sau atractii care, pana m
momentul in care sunt demontate, pot parea dificil de dizolvat.
Atractia implica deopotriva placerea ascjmsJLgLcea evidenta, iar
aversiunea se exprima prin expectatiya_neplacerii si a disconfqr-
tului. Alegerile mai sunt complicate si de un anumif sens mora-
iizator al datoriei, exprimat prin sintagmele "ar trebui sa" sau "ar
fi cazul sa", putand fl respinse prin interventia unei culpabilitati
subtile si a tentatiei de evitare. Este, deci, .prefgrabn_sa^e2ccludem
.tpatg supozitiJle_de_genul '^artrebuisa". O calitategrimaraa
evolutieijspirituale este libertatea. Ocaziile de_schimbare pot fl
considerate mai curand invitatii decat obligatii morale7Taf aceste
optiuni ofera, intr-adevar, un grad mai mare de libertate si fericire
interioara. Cu toate acestea, avem intotdeauna libertatea sa le
tinem in asteptare, pentru ca apoi, in alt moment si m alt context,
alegerea sau decizia respectiva sa apara in mod natural.
Obstacolele aparente care se ivesc de-a lungul caii constau
in doua componeiite principale: 1) placerea s a u o reccjmpensa
ggarent atragatoare, si 2) tearna_de alternativa (adica de pierderea
placerii). Multe dintre aceste perechi conflictuale constituie pai*te
integranta din "natura umana" si au fost mostenite inipreuna cu
insasi viata. Acestea sunt insa de asteptat, ca niste pjaguride ruti-
jla pe care trebuie sa le treaca orice cautator al nivelelor supe-
rioare ale constintei. In realitate, ele^nu sunt nici asafbrmidabile
precum par initial, iar depasirea, catorva macar, aduce cu sine
301
David. R. Hawkins - Tra,nscenderea niveluri.lor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea niveIuii/or constiintei

increderesi asteptari reaIiste pentru succese s i m a i rnari Duhului Sfant, admitand faptul ca eu (adica eul) nu sunt in stare
Elementele cheie suht fbcalizarea asupra componentelor speci- sa fac acest pas de unul singur. La nivel operational, acesta
, flce conflictului si bizuirea pe puterea suprinzator de mare a reprezinta deja o cerere de a intelege si contextualiza situatia in
|,,VointeiSpirituale (calibrata la nivelul 850), care intervme_atunci ' mod diferit, dizolvand astfel paradoxurile aparente.
|candceremajjutorul lui Dumnezeu si suntem dispusi sa aban-
{donam recompejisele negativitatii.
Dualitatile confIictuale cele mai comune pot fi grupate m
( Vointa personala opereaza doar la nivelul calibrat al
constiintei ce caracterizeaza respectiva persoana in acel moment
'm din evolutia sa, fiind adesea prea slaba pentru a efectua schim-
general dupa similaritati, si cliiar rezolvate impreuna.
barea dorita. EforturiTe din trecut, efectuate prin intermediul
mecanismelor eului pot genera Indoiala, lipsa increderii in sine si
refuzul de a privi in fata problemele. Acest lucru este exprimat
Dualitati comparative adesea de sintagma "am incercat", care inseamna, de fapt, ca cel
Fiacerea anticipata care a incercat este sinele mic, actiunea lui fiind mai curand o
Control dorinta decat o intreprindere decisiva.
Faniiliaritate, obicei jjj'': In ciuda intentiilor bune, puterea vointei personale nu este
Agatare de trecut suficieiita si, recurgand la ea, exista riscul aparitiei vinovatiei.
Usurinta fc;Adevarata abandonare in rnainile lui Dumnezeu nu poate avea
| loc fara eliminarea iluziilor privitoare la puterea vointei perso-
Ignorare, negare,respingere,
Nu pot p nale si fara inlocuirea acestora cu o decizie declarativa. In yiata
Nu_yreau sa de zi_^;u zi, succesuleconsecinta dedicatiei_si perseyerentei.
Rigiditate, repetitie J Acestea pot parea sa reprezinte un sacrificiu personal pe termen
scurt, care elimina placerile trecatoare in favoarea obiectivelor pe
Stabilitate, homeostaza Reprogramare, schimbare
Trecutul ca scuza T^ .. ' ^
'termen lung. In cadrul lucrarii spirituale interioare pot aparea
^aceleasi atribute, dar nu drept consecinta a vointei personale, ci
Confruntarea cu lipsa disponibilitatii J;ca un dar al Sinelui, primit m fbrma unui raspuns din partea
m Prezentei lui Dumnezeu.
Aj5re_tinde O rezistenta iniportanta a eului rezida in dorinta de a contro-
A fi onest : la si de a obtine placere din recompensele sale. Prin urmare, eul
opune rezistenta A accepja^ B creeaza rezistenta in forma fricilor, asteptarilor negative sau a
r - temerii de schimbare sau esec. Acestea reprezinta totusi mandria
Dualitatile de mai sus sunt familiare oricui, dat fiind ca se | spirituala, care necesita, de asemenea, safieabandonata. In reali-
aplica, m general, oricarei incercari de crestere si evolutie spiri- |tate, presupunerea ca Divinitatea este multumita, nemultumita sau
tuala. Desi conflictele pot parea irnposibil de rezolvat, solutia lor ^ dezaniagita de actiunile umane reprezinta o vanitate. Abandonarea
este suprinzator de simpla si presupune aplicarea stricta a instru- rprofunda impiedica, prin urmare, programarea lui Dumnezeu prin
mentelor spirituale, precum _^n_e_jLa^cojaau r tot felul de presupuneri si, prin acceptare, permite abandonarea in
Durnneze_u si de a elimina rezistentele prin invocarea_.p_uterii | voia Sa, fapt ce reprezinta o pozitie mai umila. Rezolvarea con-
Vointei Spirituale (cah"brataraTrivelul 850), msotita de rugaciune
|flicteloreste astfel rezultatul intentiei, alinierii si abandonarii
pentru prirnirea ajutorului Divin. Se poate cere si ajutorul conditionalitatilor - dar si al influentei kannice.
302
3O3
David. R. Hawkins - Transcende,rea
niveliirilor conytiintt. David. R- Hawkins - Transcenderea nivelurilor consliintei

Valorile egoiste gasesc o larga acceptare si recompensa soci ]-


Sumar
In plus, aceste recompense sunt considerate a fi consecintelecau '
si efectului, Prin abandonarea presupuselor castiguri sau pierde '
l Evolutia spirituala este o consecinta automata a observarii
posibilitatile karmice se realizeaza prin asentiment si reprezinta
intii si a incliiiatiilor ei din perspectiva generala a paradigmei
consecinta automata a ceea ce adeyenit o -persoana si nicidecum
ceea ce_are sau face aceasta. fetextului si nu din cea a continutului. In loc sa incercarn sa t
schimbarea, nu e necesar decat sa-i permitem Divinitatii |
Pe masura ce evoluam, valorile pretuite m lume pot fi vazuteca aoTSca7^rin abanBbnarea^proKn3Ca^c6tifrolului, rezistentei si
niste frane, iar ceea ce lumea percepe a fi o pierdere, poate fi consi- ^TluzUk>r pTerderii/castigului. Nu e necesar sa distrugem sau sa j
derat o forma de libertate sau castig spiritual. Eace^_interioara rezultS tec5rnT[uziiie, ci doar sa le pennitem sa cada singure. Nu e nece-
din abandonarea tuturor atractiilor si aversiunUor. Valorilepercepute sau util sa folosim forta prin mecanisme de genul vinovatiei,
sunt in priniul rand proiectii ale dorintelor si lucrurilor nedezirabile pa cum nu trebuie nici sa incercam sa fortam e^ptoia^pJrrtu-
^Cu cat sunt mai putine dorintele, cujitatj2iaLrnare_e satisfactia vietii . deoarece ea se desfasoara automat, in virtutea propriului ei
Prin urrnare, evitarea"bogatiei sau denigrarea acesteia reprezhrtFati- ord, atunci cand obsjtacoLeJesijrezistentele sunt^ abandonatgL !
tudini la fel de false ca si urmarirea ei. Saracia poate fI si ejaqjfqrma Kuterea adevarului este o calitate a lubirii Divine care, in mila ei
de ostentatie_si mandrie spirituala. Adevaratul ascetism e pursi sim- BSlunta, dizolva pozitionalitatile si ne readuce la Realitatea
^ . plu o problema ce tine de economia^de^fort. Nu posesiunile m sine, Kinelui. Prin urmare, este necesar sa acceptam ca momentul
ci presupusa lor importanta sau valoare proiectata reprezinta ade- Rnaritiei_acestei revelatii depinde de Sine si nu de sine, deoarece
varata problema. Priii urmare, bogatia nu are o importanta reala, 3Sinele este singurul capabil sa incorporeze calitatile karmice
deoarece capacitatea pentru fericire interioara nu depinde de factori ;;nestiute.
externi odata ce nevoile animale primare sunt satisfacute. CampuL inflnit si nonlinear al constiintei nu este doar
Atractiile egoiste sunt consolidate de valori sociale, programare !omniprezent si omniscient ci si, de asemenea, omnipotent. In
culturala si sisteme de recompensa. Aceste valori reprezinta de :cadnil acestui camp general, ceea ce vom deveni graviteaza
asemenea continutul viselor, fanteziilor si dorintelor noastre, ele automat la nivelul corespunzator al campului general, precum
prezentand o mare varietate in cadrul subcultuiilor. iese un dop de pluta la suprafata apei, ca o conscecinta a
, Peiitru a gasi semnificatia e necesar sa privim dincolo de per- !interactiunii dintre pluta, gravitatie si densitatea apei. Spiritul se
/ ceptie si aparenta, acolo unde se poate discerne esenta. Dupa cum a malta in virtutea a ceea ce a deveriit prin consimtamantul pro-
/ / spus Socrate, cu totii alegein ceea ce percepem ca ar fi biiiele. priului liber arbitru. Compasiunea pentru sine este un atribut al
/ Probleina e sa discernem aparenta de esenta, pentru a putea Sinelui. Astfel, ultima rezistenta_niaJQra_ce trebuie abandqnata [
;' diferentia biiiele real de substitutele sale iluzorii. Diferita de cerinfele feste rezistenta opusa iubirii atotprezente a Lui Dumnezeu. j |
de baza ale confortului si supravietuirii fizice, dezirabilitatea este, m
, realitate, o valoare proiectata.
Daca discernem esenta_, tot ceea ce exista isi dezvaluie
f frumusetea inniseca si valoarea, caci toate reprezinta o expresie a
. evolutiei Creatiei pe drumul prin care nemanifestatul devine
; Manifestat. Prin urmare, valoarea este intriseca in tot ceea ce exista, in
j virtutea Sursei Divine a Existentei care se gaseste in domeniul nonii-
' near si este invizibila pentru limitele inerente mecanismelor perceptiei.
3O4
305
CAPITOLUL 22

A devenipropria rugaciune
Introducere

| Studentii mtreaba adesea care ar putea fi cel mai potrivit sfat


practic pentru urmatoarele probleme frecvente: cum sa implemen-
rtampragmatic adevarul spiritual subiectiv, respectiv cum anume sa
mstitmm spiritualitatea ca pe o cale de a fi in lume, dar care
|lserveste evolutiei si progresului spiritual. Studentul educat a primit
deja un mare numar de informatii cu privire la o multitudine de
practici si concepte spirituale. Transformarea dorita rezida in
tranzitia de la "am auzit despre" la "stiu cum sa fac pentru a rea-
iiza acest lucru . Aceasta progresie este de fapt de la o cunoastere
| prezumtiva la necunoscut, respectiv de la familiar la nou Astfel
|aphcarea reala a informatiei spirituale poate parea inca nesigura.
Mmtea insasi devine interesata de evolutie atunci cand afla ca
dincolo de gandurile si procesele mentale obisnuite, respectiv din-
gcolo de domeniile ratiunii si logicii exista niste dimensiuni supe-
noare ale adevarului. Interesul e directionat atunci spre descoperire
I si trezire spirituala.
Alti studenti pot fi foarte puternic motivati de inspiratie
respectiv de experientele fortuite ce au darul de a fi transformative
si de a mitia procesul alegerii constiente a progresului si evolutiei
spirituale. Aceasta se poate petrece pe neasteptate sau m anumite
momente cntice de schimbare a contextului si perceptiei. Studentul
mspirat devme apoi atras de potential si isi centreaza interesul
asupra aphcani practice a proceselor spirituale m viata de zi cu zi.
Tranzitia presupune in mod caracteristic mcorporarea pre-
smizelor mtelectului in realitatea experimentala a subiectivitatii.
rAstfel, accentul cade asupra implementarii, respectiv asupra
3O7
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. I-Iawkins - Transcenderea nivelurilor constiinlei

aplicarii practicilor spirituale si premizelor de acest gen. Prin pot declansa suspiciuni, elemente defensive sauchiai- paranoia in
incorporarea acestora si practicarea lor, noul devine un factor oamenii situati sub nivelul 200. Iata un experiment util, edificator si
habitual. interesant: mcercati sa zambiti soferilor care au oprit la seinafor ala-
Emergenta realitatii din potentialitate survine in virtutea unor |" turi de dumneavoastra. Unii soferi vor returna semnul de prietenie,
cirumstante propice, in care intentia si voiiita reprezinta elementele altii vor ramane ii^ipasibili, privind drept inainte, altii se vor panica
principale ale activarii energiei. Indeplinirea potentialului are un 1 dupa cum sunt si unii ce vor demara m trornba, cu viteza maxima
feed-back pozitiv, prin care intentia este consolidata iar procesul 1 deindata ce se face verde. Chiar si un zambet prietenesc trebuie sa
spiritual deriva rnai degraba de la Sine decat de la sine (cu s mic). fie discret.

Intrebare lntrebare
S-a spus ca pana si aplicarea_urmJ^in^rjjrmcjpiu spiritual, Dar cum poate oare practica spiriruala sa genereze schimbari?
chiar foarte simplu, e suficienta pentru a face progrese majore (de Care sunt mecanismele psihologice care permit si declanseaza
exemplu, "fii bun cu tot ceea ce Iiiseamna viata", respectiv "iarta, schimbarea?
indifereiit de consecinte" sau "reflecteaza asupra unor versete
favorite cateva zile, saptamani sau luni")
Raspuns <^^- -

Raspuns Nu exista un proces al schimbarii, ci unul al emergentei evolu-


tive. Larva nu se schimba in fluture, ci pur si simplu isi duce la
Acesta este cel mai eficient mod de a incepe. Un singur mijloc indeplinirepotentialul sau, ca un produs al evolutiei Creatiei. Pentru
aplicat constant si riguros este mai eficient decat lectura tuturor a repeta, Creatia inseamna evolutie in virtutea emergentei potentia-
cartilor sau decat toate momentele sporadice de eiituziasm. litatii in realitate. Intentia voiiitei spirituale e suficienta. Aparentul
Persistenjta este caracteristica focalizarii mintii. Prin analogie, daca "nou" reprezinta nenianifestarul ce devine Manifestat, la fel cum
tragem un singur fir, tot puloverul se va desira. Fiecare pas inainte il deschiderea pui^aiului reveleaza o mana deschisa.
anticipeaza pe urmatorul si atrage informatia adecvata si deja asi- Realizarea este o optiune_gLp^ alegere ce iau forma unui aspect
milata, ce amplifica si clarifica experienta. Astfel, dictoanele primare al vointei. Fie_caraal^gere^pozitiva creste potentialitatea si probabi-.
sunt dovedite si confirmate de experienta. litatea_uriQr_alegeri pozitive aditionale7 ceeace7de asemenea, este in
Fenomenul de invatare nu se perrece m virtutea cauzei si efec- acord cu teoria cuantica. Fiecare alegere pozitiva ne duce mai
tului si nicio experienta recompensatoare nu ar trebui considerata a aproapedeun camp atractor mai inalt al constiintei.In lumea secu-
fi un castig. Prin practica amabilitatii devenirn amabili deoarece lara, unde "bogatii devin si rnai bogati si saracii tot mai saraci" este
bunatatea insasi este transformativa. Astfel, asteptarile trebuie date la la fel de adevarat ca, prin integritate si efort, fostii saraci pot deveni
o parte. Prin asentinientul vointei, transformarea se petrece m mod bogati, iar fostii bogati, din cauza erorii, pot falimenta. Yiata umana
autonom, ca o consecinta a contextului si nu doar a continutului. ofera o mare valoare, constituind 9portunitatea optima pentru
Trebuie sa spunem ca prietenia nu functioneaza pentru ca astep- evolutia sprituala. Prin alegere, pilitura de fier a spiritului este atrasa
tam din partea celorlalti un raspuns sirnilar, ci pentru ca deschide usa spre diferitele religii de catre campul omnipotent si omniprezeiit al
nonlineara spre o potentialitate sporita. Unii oameni chiar se abtin de constiintei insasi. Acest lucru e analog cu efectul unei camp electro-
la bunatate, geiierozitate sau abordari prietenoase deoarece acestea magnetic gigantic, dotat cu o putere infinita.
308 3O9
David. R. Hawkins - Transcenderea nivclurilor constiintei
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei
Intrebare
Raspuns
Dar oare aceasta definitie a contextualizarii nu introduce
cuniva in discutie conceptul dubitabil al liberului arbitru? Fenomenele naturale majore, precum avalan.sele
prin repetitii vibrationale. Pozitiile egoiste devin slabite invTr
| tutea unor pasi aparent minori si nesemnificativi De
Raspuns prin simplul fapt de a spune ori c
se poate ajunge la a deveni
Argumentele cu privire la liberul arbitru sunt de obicei
'i"^i generoasa care, prinfem>menu7;
ambigue din cauza contextualizarii inadecvate si a faptului ca se primeste acum fara efort o serie de beneficii imposibil
bazeaza pe ipotetic. Apoi ele sfarsesc in forma unor intelectua- |fnainte, nici macar printr-un efort sustinut
lizari discursive m cerc vicios, ce induc speranta inconstienta ca Schirnbarile majorese petrec, de asemenea, si drept con-
liberul arbitru va fi negat ca posibilitate reala, evitand astfel |-secinta a eliberariidinoWigatnle__kArmice negative E c a s i o
responsabilitatea sau raspunderea spirituala. | nnntea inconstienta e satisfacuta ca o l7H^Tfost fnvSt^?
,Qp,tiunile au parametri din care rezulta deopotriva respon- respectiv ca o datorie a fost compensata de anumite comporta
,sabilitatea si culpabilitatea. Gama optiunilor este consecinta unor: rmente. In multe feluri, mvatarea_spirituala este sirmto^
multitudini de factori cunoscuti si necunoscuti, incluzand si ceea msusirea de noi valente prin ra^tit^^practica, pana cand aces^
ce s-ar putea numi propensiuni karmice. Acestea sunt ulteriorV tea devm firesti, ca o a doua^au^a7lnvatarea este faciHtatTde
influentate^d^j5robabilitate, incIusiv de recompensele si esecurile si de identifiarea cu figurile admirate care -
trecute, si, de asemenea, de intensitatea efortului^i_jdexlicatiei, de | atnbutele dorite. Noi tindem sa devenim asemenea celor'
gradul de integritate, etc. Ipoteticul nu este o realitate, iar garna jii admiram.
alegerilor este rezultatul distilarii unor factori lineari si nonlineari
complecsi. Astfel, sub alte circumstante si conditii predominante Intrebare
pot fi alese optiuni destul de diferite. Din cauza naturii
evolutiei/creatiei, continutul si contexrul constient sunt tranzitorii Ce calitati sunt de cel mai mare ajutor pentru un devotat ne
si efemere deopotriva descriptiv si experiniental. langa farmliaritatea cu informatiile privitoare la constiinta/sniH
A ne_abandpna catre Vointa lui Dumnezeu sijai cereGhidarea tuahtateaavansata?
Divina reprezinta actiuni atat de puFernice, Incat modifica
optiunile disponibile si valorile percepute ale acestora. Din
^ Raspuns
dinamicile nonlineare rezulta principiul itera(iei, prin care o
alegere sau o optiune repetata devine m mod progresiv o proba- i Adoptarea unor atitudini asociate cu Mintea Superioara fv<, '
bilitate ("depedenta senzitiva fata de conditiile initiale"). nre generala Sectiunea a doua) si selectarea oricareia dnte
yirtuti. Refuzul sau respingerea atitudinilor negative s a u a
Intrebare pozitionalitatilor. Actionarea intr-un fel benefic inToate circum
stantele, atat fata de sine, cat si fata de altii. Respingerea
Ce se poate spune despre revelatiile majore sau e-xperientele pnncipnlor spirituale pentru castiguri pe termen scurt Cre,
spirituale ce au drept rezultat schimbari majore bruste? unei imagini idealizate fata de propria persoana si aplicarea
- -- . 'Q teia ca pe un rol.
31O
311
David. R. Hawkins - Transcenderea n
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

/ Actionarea In virtutea supozitiei "ca si cum" conduce la


/ constientizarea potentialitatii de a deveni cu adevarat ceea ce Sinele mic actioiieaza de pe pozitii limitative si se vede pe
|, admiram. Ca instrmnent de fnvatare este adesea suprinzator de | sine msusi ca flind insuficent si m nevoie. Prin urmare, e defen
eficient sa pretindem ca avem calitatile dorite^ iar apoi, spre siv si atent la castiguri. Sinele rmcestedefensiv si lacom. E1 este
suprinderea noastra, sa^desc6perim ca era vorba de fapt de un K. totodata inconstient la nivel experimenta] ca exista si un Sine
aspect neactivat si latent al propriei personalitati. Multi oameni alternativ, care nu face decat sa-si astepte activarea prin invitatie
fac din auJxnrnt)ujiatatir^prioritatea numarul unu a vietii lor si se l si asentiment. Sinele mic este temator si defel dispus sa aiba
identifica cu figurile admirate in loc sa le invidieze. incredere in Sine. Prin urmare, transcendenta necesita deopotriva
r credinta si curaj.
Ca exercitiu practic, inainte sa parasiti casa reamintiti-va
cum anume ati vrea sa fiti si decideti sa actionati m acest fel.
Facand astfel, observati raspunsul celorlalti fata de prietenia, Intrebare
consideratia sau iubirea pe care le-o aratati. Refuzati seductia si
tentatia a ceea ce este senzational. Abandonati placerea dubioasa Prin exemplele pe care le oferiti, folositi adesea umorul m
a razbunarii, a tendintei de a fi chit, respectiv de a face cea mai timpul conferiiitelor si interactiunii interpersonale. Oameni sunt
buna afacere in probleme si schimburi emotionale. adesea surprinsi, deoarece au despre invatatorul spiritual ima-
In fine, ca un exercitiu placut, permiteti constient si ginea unei persoane pioase, respectiv a unui orator plin de inspi-
intentionat celorlalti oameni sa castige, descoperind astfel pro- ratie.
pria maretie si gerierozitate. A fi zgarcit la nivel emotional
genereaza saracie emotionala. Fiecare castig al altora ne face m
Raspuns
mod paradoxal mai bogati si pe noi insine, asa ca, prin practi-
carea acestui exercitiu, ajungem sa fim foarte bogati din punct de Paradoxul rezida in faptul cajimorul chiar este o abordare
vedere emotional.
; cat se^poateLdeserioasa a conflictelor spirituale, flind adesea mult
i- mai eficient decat platitudinile folosite cu sobrietate. Umorul se
lntrebare naste dintr-o abtmden_t_a de buna-vointa. E1 inlatura suferinta si
f anxietatea emotionala si transcende negativitatea prin
Dar oare acest lucru nu inseamna oare o incercare deliberata transpunerea falsitatilor ce altminteri ar fi inabordabile.
de a-i muJtumi pe ceilalti?
Tratand o falsitate ca pe un aspect ascuns al propriei perso-
nalitati, absurditatea ei e revelata. Acesta e mecanismul hiper-
Raspuns ; bolei, care expune in adevarata lor lumina sistemele de credinta
bazate pe distorsiuni rationalizate ale adevarului. Umorul astupa
Acestea sunt atitudini iluzorii, consecvente saraciei spiri- | prapastia dintre res interna (cogitans) si res exeterna (lumea asa
tuale si stimei de sine scazute. A actiona in virtutea Gratiei spiri- i cum e). Prin uraiare, formeaza un contrast izbitor mtre ceea ce
tuale inseamna a fi generosi, deoarece sursa gratieijejiibirea, care percepe mintea si esenta realitatii. Astfel, umorul expune iluziile
e nelimitata si innascuta. Actiunea maruiita si zgarcita genereaza autoalimentate ale eului.
saracie spirituala si inchide usa spre Sursa Gratiei infinite, ce este UiTiorul reveleaza puncte de vedere altemative si optiuni,
deja prezenta in forma Sinelui. fiind, prin umiare, un sejitonent^ elibieratqr. Din punct de vedere
clinic, el este asociat, de asemenea, cu o sanatate buna si chiar cu
312
313
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

loiigevitatea. Umoristii calibreaza in mod caracteristic in marjele lntrebare


superioare_ale iiivehilui^gO, au vieti lungi si sunt iubiti de toata
lurnea. Umorul expune aspectele suprimate ale psihicului uman Cum se arrnonizeaza umorul cu devotiunea? Oare ele nu
astfel mcat ele pot fi identificate si recunoscute mai usor, putand reprezinta elementele contrare?
fi atent analizate si depasite data fiind transparenta falsitatii lor.
Nu trebuie sa fim defensivi fata de slabiciunile umane, flind mult Raspuns
mai bine ca acestea sa fie recunoscute, acceptate si asumate.
Adevarata constienta spirituala apare din recunoasterea esentei. Devotiunea inseamna dedicarea catre_Adevar ^ Iubire, iar
Marii umoristi sunt iubiti m virtutea puterii lor de a privi m umorul devine un instrument ce ajuta implinirii obiectivului. E1
fata slabiciunile omenesti si chiar de a rade de ele. Darul lor con- diminueaza valoarea iluziilor punand in contrapondere adevarul si
sta m faptul ca transrnit si celorlalti sa faca acelasi lucru. Efectul falsitatea prin juxtapunere. Intentia fundanientala a umorului este in
umorului e terapeutic si astfel are darul de a creste solidaritatea si realitate foarte serioasa si dedicata eliberarii din ghearele iluziilor,
compasiunea umana prin intermediul recunoasterii mutuale. fricii, urii si vinovatiei. E1 demasca eul, diminuand prin urmare domi-
Umorul reduce suferinta interioara, rusinea si vinovatia, dand natia acestuia. E1 conduce la eliberarea de sine si la atingerea Sinelui.
astfel la iveala optiuni mai blajine.
Negarea psihologica izvoraste din vinovatie, iar cand aceas- lntrebare
ta e depasita apare onestitatea interioara. Umorul este antidotul C^fc-

saraciei emotionale, psihologice si spirituale, precurn si o cale de Cum se intampla acest lucru?
rezolvare optima a atitudinilor mici, meschine, ce denota, de fapt,
un respect de sine scazut.
Raspuns

lntrebare Programele eului sunt lineare si definite de restrictia la continut.


Spiritul sau Sinele este nonlinear si reprezinta contextul. Continutul
Prin urmare, este oare_umorul o cale prin care sa abordam restrictionat al eului este abandonat prin expunerea irealitatii per-
neajunsurile dureroase ale eului? ceptiilor si pozitionalitatilor sale. Se poate vedea atunci ca
gercerjtiile eului sunt aliniate la cucerire si castig. Cand falsitatea
ideilor sale este expusa luminii constientei73orrIinatia iluziei paleste.
Raspuns _Re,auzarea^SineJui nu reprezinta nici uncastig si_nicLojchiziti^^ n
E vorba de o Realizare ce se desfasoara de la sine atunci cand
Da. E1 serveste ca exemplu al tehnicilor terapeutice spiri- obstructiile sunt abandonate sau indepartaIe. EJfortul este doar Q con-
tuale ce conduc la libertate si onestitate interioara. Este antidotul -secjn^jijrezistentei cafe7la randureX reprezinta un produsal iluziei.
rusinii, vinovatiei si fricii. Reveleaza subtil capacitatea si puterea Atunci candjQQriijie^ejcer se indeparteaza, sparelestralucesjteprin
interioara si permite recunoasterea maretiei innascute a omului. prppria sa_gutere. Prezenta din interior este binevenita si iubita,
Prin intermediul umorului, inabordabilul devine disponibil pen- netrebuind sa existe sentimente de frica fata de ea, caci, la urma
tru recunoastere, asumare si transcedenta. Umorul faciliteaza urmei, este o stare fundamental blanda ce reveleaza puterea transfor-
iiitegritatea interioara. Prin contrast, eul nemodificat este sumbru matoare a Iubirii. Conceptul unui Dumnezeu de care trebuie sa ne
si total lipsit de umor. temem este ultima glunia a eului in acest teatru al absurdului.
314 315
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

Intrebare Prin analogie, ar putea fi numit echivaIentul spiritual al efectului


Roger Bannister despre care am vorbit anterior. E1 transmite un
Cum anume poate deveni devotiunea calitatea dominanta?
carnp de energie de inalta frecventa prin intermediul aurei.
Calitatea sa deriva din certitudinea ca se bazeaza pe ReaIitatea
Raspuns exjgerientiala. Acelasi fenomen este acceptat ^degrupurile de
recuperare In care puterea sponsorului este derivata din expe-
Prin acceptarea ca suntem mai degraba aJraside^destinatia rienta incununata de succces, deci din stapaiiirea unei probleme.
noastra decat retinuti de frecut. Evplujia_cons1iintei este o Atare grupuri spirituale radiaza un camp energetic malt, care vine
mostenire karmica deoarece reprezinta o calitate mnascuta in apoi in sprijinul noilor veniti prin intermediul alinierii indivi-
constiinta umana insasi. Curajul apare din devotament, integri- duale si de grup, mentinuta de auto-onestitate.
tate, aliniere si dedicatie. O caracteristica valoroasa a dedicatiei Fiecare nivel al constiintei reprezinta un camp de atractie ce
este fericirea care, in cele din urnia, devine consolidata ca o dornina un anuniit camp al constiintei in virtutea puterii sale
favoare interioara tacuta, dar persistenta. Valoarea observarii innascute si intrinseci. In cadrul grupurilor mai mari si mentinute
atente este clara si prin faptul ca, doar sa existe constienta unui pe termen lung, acest lucru este numit prin sintagma Putere
defect al eului, si acest lucru tinde sa anuleze respectivul defect. Superioard. Adesea, cuvantul Dumnezeu este evitat, deoarece
^Prin abandonarfi_-8Linvocare,JVointa j3iyinafaciHteaza tranzitia_ este predispus la erori de defmitie si numeroase credinte si sis-
de la mic la mare, pentru ca Sinele sprijina si energizeaza intentia teme de^credinte confIictuale (incluzand aici frica si vinovatia
fSra efort. resimtite in fata descrierilor antropomorfice ale lui Dumnezeu).
Sinele este ca o atractie magnetica prin care vointa personala Pentru a sprijini progresul spiritual, alegetijnvatatori si
este abandonatajgrogrgsiy. iar forta de opunere, rezistenta este invataturi verificabile, evitaridu-i__rje_cgi_care au ceya de castigat
slabita. Astfel, calea insasi este autoimplinitoare, plina de recom- prin_aderarea^sau alinierea voastra la respectivul grup. Evitati
pense si reveleaza inultuniiri progresive. Fiecare pas, indiferent grupurile sau invatatorii pusi pe achizitii, lacomisau manati de
cat de mic, este la fel de irnportant. dorinta de control. Sinele este complet lmplinitor si nu are niciun
fel de nevoie si nici nimic de castigat. Invatatorul este un servi-
tor al Adevarului si nu sursa acestuia. Toti cei care lupta pentru
Intrebare Dumnezeu I1 si servesc.
In toate scripturile spirituale exista o declaratie reluata
Ce se poate spune despre efectul Invatatorului Spiritual? recurent m diferite culturi si limbi, conform careia Divinitatea
raspunde la aliniere. De obicei, e pusa intr-o forma de genul Cei
Raspuns care cred sunt ai Mei. Pomind de la aceste cuvinte, devine evi-
dent ca nu e foarte important cat de departe am ajuns pe cale, dar
Printr-o transmisie tacuta, nivelul de constiinta al invatatoru- e esential faptul ca suntem pe cale.
lui faciliteaza transformarea informatiei de la nivelul mental pana
la realitatea subiectiva experimentala. Nivelul de constiinta si
campul energetic vibrational alaurei mvatatorjLLlui este un produs
al evolutiei constiintei si nu reprezinta uii factor personal. E1
activeaza calitatile native ale studentului la un nivel nonverbal.
316 317
ANEXE

ANEXAA - Harta scalei constiintei


ANEXA B - Lista tabelelor
ANEXA C - Cum calibram nivelele constiintei
ANEXAA

Harta scalei constiintei

Perspectiva Perspectiva Nivel Logaritm Emotie Proces


Iui sineIui
Dumnezeu
NIVELE ALE ADEVARULUI
Sine A fi (Eu) Iluminare 700-1000 Inefabil Constiinta
pura
Acceptare totala Perfectiune Pace 600 Beatitudine Iluminare
Intreg Completa Bucurie 540 Seninatate Transfigurare
Iubitor Benigna Iubire 500 Veneratie Revelare
Intelept Semnificativa Ratiune 400 Intelegere Abstractizare
Milos" ' '** Armonioasa Acceptare 350 Iertare Transcendenta
Inspirator Plina de speranta Disponibilitate 310 Optimism Intentie
Ingaduitor Satisfacatoare Neutralitate 250 !ncredere Eliberare
Permisiv Realizabila Curaj 200 Afirmare Consolidare

NIVELE ALE FALSITATII


Indiferent Exigenta Mandrie 175 Batjocura Depreciere
Razbunator Antagonica Furie 150 Ura Agresivitate
Anega A Dezamagi Dorinta 125 Laconiie Inrobire
Punitiv Infricosatoare Frica 100 Anxietate Retragere
Dispretuitor Tragica Durere 75 Regret Disperare
Dezaprobator Fara speranta Apatie 50 Disperare Renuntare
Vindicativ Rea Vinovatie 30 Invinovatire Distrugere
Dispretuitor Mizerabila Rusine 20 Umilire Eliminare

321
ANEXA B

Lista tabelelor
m
Introducere
Harta scalei constiintei

Sectiunea intaia - Privire generala


S Nivelele de constiinta ale erelor arheologice
.f' Regnul animal
' :-
Corelarea nivelelor constiintei cu rata fericirii
-

ffCapitolul 1^
MrDualitatile Rusinii
' S""""""-
''-flSI^"'
BCapitolul 2
Dualitatile vinovatiei si urii vindicative
M<^'
Capitolul 3
p^Dualitatile apatiei

Capitolul 4
Nivele progresive de abstractizare
i Dualitatile durerii

I Capitolul 5
| Dualitatile fricii

Capitolul 6
Dualitatile dorintei

Capitolul 7
Dualitatile furiei
323
David. R. Hawkins - Transcenderea niveIurilor consliintei

Capitolul 8
DualitatiIe mandriei

Sectiunea a doua - Privire generala ANEXAC


Functionarea si flziologia creierului
Tabelul 1: Functionarea mintii -Atitudini
Tabelul 2: Functionarea mintii -Atitudini
Tabelul 3: Functionarea mintii -Atitudini
Cunt calibram
Trasaturi pozitive de personalitate - partea I
Trasaturi pozitive de personalitate - partea II
nivelele constiintei
Capitolul 13
Marile carti ale lurnii occidentale Informatii generale

Capitolul 14 ^ _ ^ poseda o dirnensiuBe


Diagnostic diferential: infatuare vs iubire mfimta. Anumite nivele ale acestuia se coreleaz^cuc2astunTa"
umana, iar acestea au fost calibrate de la "1" la "1.000" (vezIs?
Capitolul 15
Stari spirituale autentice
^ p Anexa 1: harta scalei constiintei). Aceste campuri energetice
reflecta si domma constiinta umana.
Tot ceea^ceexistamuniyers radiazAp^munitaJrecventa sau
Capitolul 16 | camE_energetic, carese pastreaza pentruJ:otdeauna mJImpul
Scrieri si invatatori ce calibreaza in marjele nivelului 600 constiinteL Astfel, fiecare persoana sau fiinta^care a trait vreo-
data, precum si orice lucru legat de ea (incluzand orice impreju-
Capitolul 17 rare, gand, actiune, sentiment ori atitudine) este inregistrat pentru
Scrieri si mvatatori ce calibreaza in marjele nivelului 700 vecie si poate fi regasit si accesat m orice moment din prezent sau
^viitor.
Capitolul 18
Nivele ale Divinitatii
Scrieri si invatatori ce calibreaza peste nivelul 850 Tehnica
Sectiunea a cincea - Privire generala Raspunsul kinesiologic (testarea musculara) consta mtr-mi
Diferentiere mtre continut si context raspuns simplu, prin "da" sau "nu", la anumiti stimuli. De obicei
Tentatii cel care efectueaza testarea apasa cu doua degete pe incheierura
mainn mtinse orizontal de subiect, exercitand o presiune mode-
Capitolul 21
rata asupra acesteia. De regula, subiectul testarii tine cu cealalta
Dualitati comparative
mana deasupra plexului solar o aiiumita substanta, ce urmeaza a
fi testata. Cel care efectueaza testarea !i spune subiectului 1
SS5^ta_ji, daca substanta testata este benefica pentru subiect, |
324
325
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

bratul acestuiava ramaneputernic. Daca, dimpotriva, aceasta nu Daca o declaratie este falsa, respectiv daca o substanta este
este beiiefica sau are un efect advers, muschiul nu va putea nociva, tonusul muscular slabeste atunci cand subiectului i se
rezista aceleiasi presiuni si bratul subiectului va slabi.Raspunsul cere sa reziste. Acest lucioi indica faptul ca stimulul este negativ,
obtinut astfel e foarte rapid si succint. neadevarat, linpotriva vietii - respectiv ca raspunsul este "nu".
Este important de notatfaptul ca, pentru obtinerea unor Raspunsul este foarte prompt, presupunand o durata extrem de
raspunsuri corecte, atat persoana care efectueaza testarea, cat scurta. Corpul isi va reveni apoi imediat, intorcandu-se la tensi-
$i subiectul acesteia trepuie_sacalibreze _ une musculara normala.
1 Astfel, intentia din spatele interogatiei trebuie safie una inte- Pentru efectuarea testarii kinesiologice exista in principal
gra. trei modalitati. JPrirna, cea mai uzuala si folosita totodata si in
cercetare, reclama prezenta a d_ojj^j3ersoane: cel care efecruaza
Cu cat nivelul de cqnstiinta al echipei ^le testare e mai ridi- testarea, respectiv subiectul acesteia. Este de preferat ca testarea
cat, cu atat mai corecte vor fi rezultatele. Cea mai buna atitudine sa aiba loc intr-un mediu linistit, lipsit de zgomot sau muzica de
e cea a detasarii clinice, ce presupune sa punem intrebarile fundal. Subiectul testarii isi tine ochii inchisi^ Cel care
prefatandu-le cu urmatoarea declaratie: "In numele binelui efectueaza testarea trebuie sa formuleze "intrebarea" mtr-o
suprem ............... (respectiva chestiune) calibreaza ca adevarata. forma declarativa. Prin interrnediul testarii kinesiologice aces-
Peste 100. Peste 200," etc. Contextualizarea afirmatiei "In "tei intrebari declarative i se poate raspunde prin "da" sau "nu"^_
numele binelui suprem" sporeste acuratetea deoarece transcende De exeniplu, este incorect sa intrebati: "Este oare acesta un cal
motivatiile si interesele personale egoiste. sanatos?". Forma corecta a aceleiasi intrebari este urmatoarea:
Timp de multi ani, testul a fost considerat a fi un raspuns "Acest cal este sanatos", respectiv corolarul acesteia "Acest cal
local al sistemului imunitar sau de acupunctura al corpului. Cu este bolnav".
toate acestea, cercetarile ulterioare au scos la iveala faptul ca Dupa formularea acestei declaratii, persoana care efectueaza
raspunsul nu era deloc unul local al corpului, ci un raspuns ge- testarea apasa cu doua degete pe incheietura mainii intinse ori-
neral al constiintei, manifestat Tn fata unei substante sau zontal de subiect, exercitand o presiune moderata asupra acesteia
declaratii. Ceea ce este adevarat, benefic si aduce prinos vietii si spunandu-i, in acelasi timp, "rezista". Bratul subiectului va
genereaza un raspuns pozitiv ce provine din campul impersonal putea ramane ferm si puternic, fapt care indica un raspuns prin
al constiintei care este prezent in orice fiinta. Acest raspuns_J5O^ "da", respectiv va slabi, lucru ce corespunde unui raspuns prin
.zi1iv este indicat de ^rej^tej^a_tonusjuluijnu^ In "nu". Raspunsul este foarte scurt si imediat.
general, cel mai des folosit este muschiul deltoid, deoarece este A doua metoda presupune sa formati un cerc din degetul
considerat a fi cel mai bun muschi indicator; cu toate acestea, ori- niare si cel rnijlociu de la o mana pentru a incerca sa-l desfaceti
care alt muschi al corpului poate fi utilizat in acelasi scop. (De apoi tragand cu aratatorul celeilalte maini. In cazul acestei
exemplu muschiul gambei, folosit adesea Jn acest scop de practi- metode exista o diferenta observabila de putere intre un raspuns
cienii stiintei chiropractice.) afirmativ si unul negativ.
o intrebare (zn fomia unei declaratii), este Cea de a treiajnetoda e cea mai simpla dar, ca si celalalte,
necesar sa_soIicitati permisiunea, afirmand de exemplu: "Am per- reclama o oarecare practica. Ridicati pur si simplu un obiect greu,
misiunea de a intreBaTceea^ce intentionez" (Da^STu). Respectiv, precum un dictionar mare sau cateva caramizi, de pe o masa,
rostiti unnatoarea fraza: "Aceasta calibrare serveste binelui pastrand in minte o imagine sau o afirmatie adevarata, respectiv una
suprem". falsa. Observati totodata faptul ca veti ridica greutatile cu usurinta
326 327
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei.

daca va ganditi la ceva adevarat, dar veti depuiie un efort sustinut plu, protoplasma manifesta o reactie de aversiuiie la stimulii
daca problenia in cauza este falsa (adica neadevarata). Rezultatele nocivi si carnea ce sangereaza. Acestea constituie calitati ale
obtinute se pot veriflca folosindu-se si celelalte doua nietode. materialelor testate si sunt impersoiiale. De fapt, ,constmrta_nu
cunoaste decat adevarul, deqarece numai acesta are o existenta
reala. Ea nu raspunde la falsitate, deoarece falsitatea nu are o
Calibrarea nivelelor specifice ^xistenta propriu-zisa in realitate. Totodata, ea nu va raspunde
corect nici intrebarilor egoiste sau non-integre, de genul celor
Punctulcritic dintre ppzitiysinegativ, dintre adevarat si fals, care vizeazainyestire^bajiiI6r in arIumite actiuni.
sau dintre ceea ce este constructiv, respectiv distructiv se gaseste Pfin unnare, raspunsul kinesioIogic este doar o prezeiita. Asa
la nivelul calibrat 200(vezi harta scalei constiintei). Tot ceea ce cum se intampla si in cazul electricitatii, spunein ca lumina este
se gaseste deasupra valorii 200 este adevarat si determina aprinsa. Atunci cand spunem ca este stinsa, ne referim, de fapt, la
cresterea tonusului muscular al subiectului; tot ceea ce se gaseste absenta electricitatii. In realitate, nu exista nimic de genul "ni-
sub aceasta valoare este fals si determina scaderea tonusului mus- micului". Aceasta este o afirmatie deopotriva subtila si cruciala
cular al aceluiasi subiect. pentru intelegerea naturii constiintei. Constiinta este capabila sa
Se poate testa absolut orice afirmatie, eveniment istoric sau recunoasca doar Adevarul. Ea pur si simplu esueaza sa raspunda
persoana (indiferent daca din prezent sau din trecut). Intrebarile la falsitate. In mod similar, o oglinda reflecta o irnagine numai
nu trebuie nicLmacar verbalizate. daca exista un obiect de reflectat. Daca nu exista nici un obiect m
fata oglinzii, nu exista nici vreo imagine reflectata in aceasta.

Calibrarea numerica:
Pentru a calibra un nivel
Exemplu: "Ramana Marharshi calibreazapeste nivelul 700."
Nivelele calibrate se raporteaza la o scala de referinta speci-
Sau, "Hitler calibreaza peste nivelul 200."(Da/Nu). La 20 de fica. Pentru a ajunge la aceleasi valori ca in harta scalei constiintei
ani? (Da^Nu) La 30? (Da^u) La 40? (Da/Nu) In momentul redata in Anexa A, intrebarile trebuie corelate cu aceasta, dupa
mortii? (Da^Ju) cum urmeaza: "Pe o scala a constiintei umane de la 1 la 1.000, in
care 600 indica iluminarea, acest obiect/actiune/substanta cali-
breaza peste...(un numar)". Sau: "Pe o scala a constiintei unde 200
ApHcatii constituie nivelul Adevarului, iar 500 nivelul Iubirii, aceasta afir-
matie calibreaza peste ...(indicati un anuniit numar)".
Testarea kinesiologica nu/poate fi folosita pentru a prezice
yiitorul, in rest nu exista nici olimita in calea intrebarilor dum-
neavoastra. Coiistiinta nu are limite nici m tinip, nici in spatiu Informatii generale
dar, cu toate acestea, permisiunea poate fi refuzata. Orice eveni-
ment istoric, fie el prezent sau trecut, poate fi testat. Raspunsurile Oamenii doresc in general sa deosebeasca adevaioil de falsi-
sunt impersonale si nu depind nici de sistemul de credinta al tate. Prin urmare, afirmatia trebuie facuta cat iiiai precis. Evitati
subiectului, nici de cel al persoanei care face testarea. De exern- folosirea termenilor generali precum "este oare aceasta o slujba
328 329
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

buna?". "Buna" m ce sens? A1 salarizarii? Conditiilor de munca? gice. Testul este corect numai daca atat subiectii testarii, cat si
Posibilitatilor de promovare? Corectitudinea sefului? intentia intrebarii calibreaza peste^nivelul 200, fiind prin urmare
integre. Absolut necesare sunt detasafea, obiectivitatea si alinierea
cuAdevarul si nicidecum opiniile subiective, observandu-se chiar
Expertiza ca dprir4a dea^dovedi o anumita^opinie implica riscul compromi-
terii testului. Uneori, de asemenea din motivenedescoperite inca
Familiaritatea cu testarea genereaza o expertiza progresiva. se^ntampla ca pejcs^)ai^e_c^atojite sa nu se poata testa una pe
Intrebarile adecvate incep sa se iveasca tot mai des si pot deveni celalalta, tr^uji^as^tfelsaapelezelaqa treia persoana.
aproape incredibil de corecte. Daca acelasi subiect al testarii Un subiect potrivit pentru testare este o persoana al carei
lucreaza impreuna cu o aceeasi persoana ce efectueaza testarea brat se intareste atunci cand are in minte un obiect sau o persoana
pentru o anumita perioada de timp, cel putin una dintre aceste iubita, respectiv slabeste, daca se gandeste la ceva negativ (frica,
doua parti va dezvolta o calitate de o uiniitoare acuratete, care ura, vinovatie, etc).
consta in principal in capacitatea de a indica cu precizie mtrebarile Ocazional, se intampla ca si un subiect potrivit pentru testare
adecvate chiar si atunci cand subiectul nu are nici o idee despre sa dearaspunsuri paradoxale. Acest lucru poate fi rezolvat de obi-
acestea. De exemplu, persoana care efectueaza testarea a pierdut cei recurgand la tehnica de "palpare a glandei timus", descoperita
un obiect si incepe sa spuna: "l-am lasat in biroul meu" (Raspuns: de doctorul John Diamond. (Cu pumnul strans, apasati de trei ori
nu) "l-am lasat in masina" Q^aspuns: nu). Apoi, pe neasteptate, deasupra sternului, zambiti si spuneti "ha-ha-ha" la fiecare pal-
subiectul testarii aproape ca "vizualizeaza" obiectul si spune: pare, imaginandu-va niental o persoana sau un obiect iubit.)
"intreaba: l-ani agatat pe usa de la baie?". Atunci cel care Astfel, de^eclulibrul temporar va fl indepartat. Acesta poate
efectueaza testarea spune: "obiectul este agatat pe usa de la baie". fl ocazionat de faptul ca ati fost inconjurat recent de oameni ne- (
(Raspuns: da). In cazul de fata, subiectul testarii nu avea nici o ^ga^,vi, ati ascuj^a^muzica deatfiHtnetal sau afi pnvifprogramede
idee despre faptul ca persoana care efectua testarea se oprise sa televiziune violente etc. Energia muzicii negative ire tuTefect
alirnenteze masina si-si uitase geaca pe usa toaletei benzinariei. daunator asupra sistemului energetic al corpului pentru inca o
Se poate obtine astfel orice informatie, despre absolut orice jumatate de ora dupa ascultarea muzicii respective. De asemenea
lucru din prezent sau trecut. Uneoj;i_sej2oXabJme_raspunsuri ne- o alta sursa obisnuita de energie negativa o reprezinta reclamele /O
gatiye din motive prob^bJi_karmice. Printr-o verificare mcruei- deteleviziune.
sata, acuratetea poate fi confirmata cu usurinta. Totodata, oricine Dupa cum am afirmat si mai devreme, metoda kinesiologica
isi insuseste aceasta tehnica, are la dispozitie in mod instantaneu de a discerne adevarul de falsitate si nivelele de adevar presupune
un numar mai mare de informatii decat pot stoca toate compu- nistecerinte stricte. Avand in vedere limitarile, nivelele calibrate
terele si bibliotecile din intreaga lume. Prin urmare, posibilitatile sunt enumerate pe larg in cartile anterioare.
acestei inetode sunt m mod evident nelimitate si uimitoare.

Explicatie
Lintite
Testul kinesiologic este independent de opiniile si credintele
. Din motive inca necunoscute, aproximativ zeceJa_sjjta^ din personale, fiind un raspuns impersonal al campului constiintei
totalul populatiei lumii nu poate folosi tehnica testarii kinesiolo- care, precum protoplasma, este impersonala in toate raspunsurile
330 331
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

sale. Acest lucru poate fi demonstrat prin observarea faptului ca fe adresa kinesiologiei comportamentale calibreaza sub nivelul 200
raspunsurile la testare sunt aceleasi indiferent daca sunt sau nu ft (de regula la 160), ca si investigatorii insisi.
verbalizate. Astfel, subiectul testarii nu este influentat de intre- Pentru o persoana obisnuita poate parea surprinzator ca pana
bare, deoarece nici macar nu stie care este aceasta. Pentru a fE si unii profesori faimosi pot calibra - si chiar o fac - sub valoarea
demoiistra acest lucru, faceti urmatorul exercitiu: 200. Astfel, studiile negative sunt consecinta unor persoane ne-
Cel care efectueaza testarea se gandeste la o imagine | gative. Totodata, in mod paradoxal, esecul investigatorilor care
necunoscuta subiectului si spune: imaginea pe care o am in minte | calibreaza sub nivelul 200 confirma, de fapt, adevarul metodolo-
este pozitiva (sau adevarata, sau calibreaza peste nivelul 200, | giei pe care ei incearca sa o discrediteze. Ei 'trebuiau' sa obtiiia
etc). Daca imaginea la care se gandeste cel care efectueaza S rezultate negative si asa au si facut, fapt care, paradoxal,
testarea este pozitiva (Lincoln, Iisus, Maica Tereza, etc) tonusul dovedeste corectitudinea testului pentru detectarea diferentei diii-
muscular al bratului subiectului se va intari. Daca dimpotriva, cel fv- tre integritate si nonintegritate.
care face testarea are in minte o iinagine negativa sau o afirmatie E: Orice noua descoperire poate fi vazuta ca o amenintare la
falsa, bratul subiectului va slabi instantaneu. Dat fiind ca subiec- | adresa sistemelor de credinta prevalente. Faptul ca a aparut o
tul nu stie la ce anume se gandeste cel ce face testarea, rezultatele stiinta clinica a constiintei, ce valideaza Realitatea spirituala,
nu sunt influentate de credintele si opiniile personale. f este, desigur, de natura sa atraga rezistente, deoarece reprezinta o
i confruntare directa cu dominatia miezului narcisist al eului.
Sub nivelul 200 al constiintei intelegerea e limitata de do-'^
Tehnica kinesiologica corectd minatia Mintii Inferioare, care e capabila sa recunoasca fapte, dar
nu e iiica in stare sa inteleaga adecvat sensul termenului adevar
La fel precuni interesul principal al lui Galileo Galilei viza m' (confundand res externa cu res internd}, precum si faptul ca ade-
astronomia si nu fabricarea telescoapelor, Institutul pentru 1 varul are implicatii fiziologice total diferite de falsitate. In plus,
Cercetari Spirituale Avansate este dedicat cercetarii constiintei si |f adevarul e intuit si evidentiat de folosirea analizatoarelor de
nu in mod specific kinesiologiei. Filmul video Putere versus |, voce, de srudierea limbajului corpului, de fluctuatiile respiratorii
Fortd demonstreaza tehnica fundamentala a testarii kinesiolo- {l si ale presiunii sangvine, de raspunsul galvanic al pielii si chiar
gice. Informatii mai detaliate cu privire la stiinta kinesiologiei de tehnica Huna de masurare a distantei pe care o radiaza aura
pot fi gasite pe internet. De exernplu, puteti cauta pe rnotoarele corpului. Unii oameni recurg la o tehnica foarte simpla, ce
de cautare dupa cuvantul kinesiologie. Exista foarte multe ; foloseste propriul corp ca instrument de identificare a adevarului:
referinte, ca de exemplu link-ul Colegiului de Kinesiologie stand in picioare, ei cad in fata in cazul adevarului, respectiv Tn
Aplicata (www. Icak.coni) precurn si alte institutii educationale. f spate in cazul falsitatii.
Din perspectiva unei contextualizari mai avansate, principi-
|i ile prevalente sunt ca Adevarul nu poate fi discreditat de falsitate
Descalificare mai mult decat ar putea fi lumina de intuneric. Domeniul nonli-
near nu se supune limitelor lineare. Dintr-o paradigma diferita
Deopotriva scepticismul (160) si cinismul calibreaza sub Adevarul e comparat cu logica, nefiind dovedibil: de altfel, tot ^
valoarea 200, deoarece reflecta prejudecati negative. Prin con- f|, ceea ce poate fi dovedit calibreaza maximum la nivelul 400. (
trast, o investigatie valida necesita o minte deschisa si onesta, lip- / Cercetarea kinesiologica asupra constiintei opereaza la nivelul
sita de orice vanitate intelectuala. Toate studiile negative la %600, adica la interfata dintre dimensiunile lineare si nonlineare.
S
Si,
332 333
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei

1 Discrepan te
1
De-a lungul timpului ori in cazul unor investigatori diferiti
se pot obtine diferite calibrari, iar aceasta pentru o varietate de
motive:
1. Situatiile, oamenii, politicile si atitudinile se schimba in Despre autor
timp.
2. Atunci cand se gaiidesc la ceva, oamenii mcliiia sa
foloseasca diferite modalitati senzitive: vizuale, auditive, Note biografice si autobiografice
tactile etc. Daca le cerern sa se gandeasca la mama lor, ei
isi pot imagina curn arata, ce voce avea, cum se simteau Dr. DAVID R. HAWKINS este un renumit invatator spiritu-
in preajma ei, etc. La fel, Henry Ford poate fl calibrat al, autor si conferentiar in domeniul starilor spirituale avansate,
deopotriva ca un tata, ca un industrias, ca un om de mare cercetarii constiintei si Realizarii Prezentei lui Dumnezeu in
irnpact in SUA, etc. forma Sinelui.
Lucrarile si inregistrarile conferintelor sale au fost larg
Aceeasi echipa, folosind aceeasi tehnica, va obtine rezultate recunoscute drept unice, prin faptul ca o stare foarte avansata a
similare sub aspectul coerentei interioare. Expertiza se dezvolta constiinteL a survenit in cazul unei persoane cu pregatire
prin practica. Exista insa unii oameni care sunt incapabili sa aiba stiintifica si clinica, apta sa relateze si sa explice ulterior aceste
o atitudine stiiiitifica si detasata, care nu pot fi obiectivi si pentru fenomene neobisnuite intr-o maniera clara si coniprehensibila.
care metoda kinesiologica nu va da rezultatele scontate. Tranzitia de la starea normala a eului/mintii spre eliminarea
Dedicarea si intentia indreptate spre adevar trebuie considerate acestora prin intermediul Prezentei e descrisa in trilogia Putere
cu prioritate, inaintea opiniilor personale si a dorintei de a avea versus Fortd (aparuta in 1995), volum ce a atras laudele Maicii
dreptate. Tereza, Ochiul Sinelui (2001) si Sinele: Realitate si subiectivitate
(2003), care au fost traduse si in limba romana si sunt cotate cu 5
stele de recenziile de pe www.amazon.com.
Trilogia a fost precedata de o cercetare asupra Naturii
Constiintei, publicata sub forma unei lucrari de doctorat cu titlul:
Analiza cantitativa si calitativa si calibrarea nivelelor constiintei
umane, ee eunea domemile_a^arent^epamte_j^jMin^^^
jualitatii. Ea a fost realizata gratie descoperirii majore a unei
tehnici care, pentru prima data in istoria umana, permitea dis-
cernerea adevarului de falsitate.
Importanta acestei lucrari de inceput a fost recunoscuta prin
recenziile favorabile si laudative dmBrain/MindBulletin precum
si de prezentarile ulterioare la Conferinta Internationala Asupra
Stiintei si Constiintei. De atunci, numeroase prezentari au fost
oferite multor organizatii, conferinte spirituale, grupuri religioase
334 335
Davici. R. Hawkins - Transcenderea. nivelurilor constiintei David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiinlei

si monastice, inclusiv Forumului Oxford. ln orientul indepartat, conferinta anuala Landsberg la Facultatea de Medicina din San
doctorul Hawkins e recunoscut drept Invatator al Caii Iluminarii Francisco, Universitatea din California. De asemenea, este consul-
(Tae Ryoung Sun Kak Tosa). tant a numeroase guverne pe domeniul diplomatiei intemationale,
Coiisecvent observatiei sale conform careia multe adevaruri implicandu-se activ in rezolvarea unor conflicte indelungate ce
spirituale au fost gresit intelese de-a lungul timpului din cauza coiistituie ameniiitari majore la adresa pacii mondiale.
explicatiilor insuficiente, doctorul Hawkins prezinta lunar semi- In recunoasterea contributiei pe care a adus-o umanitatii,
narii m care ofera explicatii detaliate ce sunt mult prea extinse Doctorul Ha^ciiis a fost innnobilat, devenind Cavaler al
pentru a putea fl redate m formatul limitativ al unei carti. Inre- Ordinului Suveran al Ospitalierilor Sf. Ioan din Ierusalim (fondat
gistrarile acestora sunt disponibile Tnsa la cerere, impreuna cu in anul 1070). Ceremonia a fost oficiata de catre Printul de
sectiunea de intrebari si raspunsuri menita unei clarificari supli- coroana Valdemar al Daneinarcei, la Serninarul Teologic din San
mentare (www.veritaspub.com). Anselmo, in luna octombrie 1995.
Telul general al muncii sale de-o viata vizeaza recontexru-
alizarea experientei umaiie in termenii evolutiei constiintei si
integrarea unei mtelegeri a miiitii si spiritului in forma unor Nota autobiografica
expresii ale Divinitatii Tnnascute ce sta la baza vietii si a
Existentei. Aceasta dedicatie este semnificata de afirmatia Daca adevarurile redate in aceasta carte au fost derivate
"Gloria in excelsis Deo!" ce=deschide si fncheie toate cartile sale. stiintific si organizate in mod obiectiv, ca toate adevarurile dealt-
fel, ele au fost, in primul rand, experimentate personal. O succe-
siune de stari intense ale constiintei, incepute la o varsta tanara,
Sumar biograflc la inceput au inspirat si apoi au directionat procesul iiitelegerii
subiective care avea sa ia, m cele din urnia, forma acestei carti.
David R. Hawkins practica psihiatria din 1952 si e membru La varsta de trei ani a survenit pe neasteptate o constienti-
pe viata al Asociatiei Psihiatrice Americane, precuni si a zare completa a existentei, o intelegere non-verbala - dar coin-
numeroase alte organizatii profesionale. Aparitiile sale televizate pleta - a semnificatiei ca "Sunt" - urmata imediat de revelatia
includ The MacNeil/Lehrer News Hour, The Barbara Walters infricosata a faptului ca ar fi putut foarte bine sa nu exist deloc.
Show si The Today Show, docuinentare stiintifice si inulte altele. Era vorba, fara indoiala, de o trezire brusca din uitare, de o
Este autorul a numeroase articole stiintifice si spirituale. accedere la constienta fiintarii insesi. In acel moment, sinele pro-
carti, casete si serii de conferinte. Alaturi de laureatul premiului priu s-a nascut si in constiinta niea subiectiva si-a facut intrarea
Nobel, Linus Pauling, este coautor al cartii "Orthomolecular dualitatea intre "Este" si "Nu este".
Psychiatry - Psihiatria Ortomoleculara". Activitatea sa terapeu- De-a lungul copilariei si adolescentei, paradoxul existentei
tica, didactica si de cercetare este mentionata in Who 's Who in si intrebarea referitoare la realitatea sinelui m-au insotit constant.
America si Who 's Who in the World. Pentru cativa aiii, a fost con- Uneori, sinele propriu aluneca inapoi intr-un Sine mai mare,
sultant al diocezelor Episcopale si Catolice, ordinelor monastice impersonal, iar temerea incercata initial in fata non-existentei,
si Manastirii Zen. teama fundamentala de Neant, revenea.
Doctorul David R. Hawkins a tinut numeroase conferinte si In 1939 eram "baiatul cu ziarele" in Wisconsin, "benefici-
prelegeri, inclusiv la Westminster Abbey, la Universitatile ind" de o ruta de 17 mile. Intr-o noapte intunecata de iarna am
Argentina,Notre Dame, Michigan, Fordham si Harvard. A tinut fost surpriiis de furtuna si viscol la mare distanta de casa, in

336 337
David. R. Hawkins - Transcenderea nivelurilor constiintei David. R. Hawkiris - Transcenderea nivelurilor constiinlci

conditiile unei temperaturi de -20 grade. Bicicleta a alunecat pe duse autenticitatea pentru mine. Dupa razboi, fasciriat de com-
gheata, iar viscolul rni-a imprastiat ziarele, aruncandu-le pe plexitatea mintii si dorind sa studiez psihiatria, m-am inscris la
campia acoperita de zapada si gheata. Am izbucnit Tri lacrimi de facultatea de medicina. Psihanalistul care ma indruma, profesor
frustrare si extenuare, hainele mele erau inghetate bociia. Pentru la Universitatea Columbia, era, de asemenea, agnostic. Amandoi
a ma feri din fata vantului, am spart in crusta de gheata un ada- ne-am msusit o viziune intunecata asupra religiei. Lucrurile au
post din zapada, unde m-am ascuns. Curand tremuratul s-a oprit mers bine, ca si cariera mea., eu incepand sa cunosc succesul.
si i-a luat locul o caldura delicioasa, apoi o stare de pace aflata Totusi, calea mea nu s-a rezumat la progresele din viata pro-
dincolo de orice incercare de a o descrie. Aceasta era acompani- fesionala. Am cazut prada unei boli progresive si fatale, ce nu
ata de o imensa revarsare de lumina si de o prezenta a unei iubiri raspundea niciunui tratament existent. La varsta de 38 de ani,
infinite, fara inceput si sfarsit, si care, in acelasi timp, nu era maladia avansase la o stare extrema, eu fiind in tot acest timp
diferita de propria mea esenta. Pe masura ce constienta mea se constient de faptul ca eram pe inoarte. Nu-mi pasa de corp, dar
amesteca cu aceasta stare iluminata si atotprezenta, am inceput sa spiritul meu se afla intr-o stare de suferinta si disperare extrema.
uit de prezenta propriului meu corp fizic, ca si de lucrurile din Pe masura ce momentul final se apropia, mi-a trecut prin minte
jurul meu. Mintea mi se linistise, toate gandurile incetasera. un gand: "Si daca, totusi, Dumezeu exista?" Asa am inceput sa
Percepeam acut ca siiigurul lucru real era o Prezenta infinita, din- ma rog: "Daca exista un Dumnezeu, atunci il rog sa ma ajute
colo de timp si de posibilitatea de a o descrie. acum". M-am abandonat lui Dumnezeu, oricare ar fi fost el, am
Dupa o perioada nedefinita si aproape sustrasa timpului, am cazut in inconstienta si cand m-am trezit, am constatat ca avusese
fost readus la cunostinta de cineva care imi scutura genunchiul, loc o transformare de o asemenea forta, incat eram paralizat de
apoi am zarit fata inspaimantata a tatalui meu. Nu vroiarn deloc veneratie.
sa ma intorc in corp si m tot ce msemna acel lucru, dar pentru ca Persoana care fusesem nu mai exista. Nu mai exista nici
il iubeam mult pe tatal meu si vedeam ca sufera, Spiritul meu a vreun sine sau eu personal, ci doar o Prezenta Infinita, inzestrata
ales totusi sa o faca. Intr-un fel, am empatizat cu teama sa in fata cu o putere atat de nelimitata, incat ma ocupa cu totul. Aceasta
mortii mele desi, in acelasi timp, ideea de moarte mi s