Sunteți pe pagina 1din 24

Subiecte rezolvate

1. 13. Varianta B Care afectiune nu face obiectul diagnosticului diferential al herniei


inghinale:
a) testicul ectopic,
b) adenopatie inghinala;
c) hidrocel si varicocel;
d) lipomul labiei mari
e) h. femurala daca aceasta este situata deasupra liniei Malgaign

2, Complicatii hernii
incarcerarea
strangular
pierderea dreptului la domiciliu

Limfangita reticulara
travee septiginoase rosii violacee pe fond de hiperemie cutanata si edem, cu durere accentuata de
palpare si disparitia rosetii la digito presiune
Semne generale : febra curbatura

Gastroscopia este indicata in:


a)HDS
b)acalazie
c)in toate cazurile de sidrom esofagian
d)stenoze esofagiene
e)angina pectorala

16. Diagnosticul de certitudine intr-un neoplasm mamar este oferit de:


a) mamografie
b) sectorectomie cu examen extemporaneu
c) termografie
d) mamografie computerizata
e) RMN
Grila tiroida

Noduli hipercaptanti-cald:
adenom tiroidian toxic Plummer
hiperplazie glandulara
Noduli hipocaptant rece
adenom
chist
cancerul

Localizare frecventa chist hidatic pulmonar


lob inferior drept

Manometrie esofagiana
DIAGNOSTIC
Rgr. toracic simpl -> lrgirea mediastinului
Prnz baritat:
tranzit esofagian ncetinit
unde antiperistaltice - brasaj
megaesofag asistolic
proba la nitroglicerina
Endoscopia
Manometria
absena peristalticii esofagului inferior
creterea presiunii L.E.S .> 50mmHg

Achalazia cardiei este diagnosticata paraclinic prin urmatoarele investigati:

Rx simpla de toracele
tranzit baritat esofagian
endoscopia
computer tomografia
evaluare manometrica

Complicatii chist hidatic si diagnostic diferential

Complicatii:
ruptura chistului
infectarea chistului fara ruptura
infectarea cavitatii hidatice post hidatice
pleurezie seroasa sau purulenta

Diagnostic diferential
TBC
Cancer bronho-pulmonar
Tumori benigne
Patologie inflamatorie pulmonara( pneumonii, abcese, bronsiectazii)
Patologia inflamatorie pleurala
Anevrism de aorta toracica

Grila:

Complicatie a chistului hidatic pulmonar nu poate fi:


infectarea chistului fara ruptura
infectarea cavitatii restante
ruptura chistului in pericardica
ruptura chistului in pleurala
ruptura chistului in colon transvers

Grila tetanos
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa:

a. plaga necicatrizanta cu durere surda si parestezii la debut


b. trismus
c. disfagie
d. parapareza
e. contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina
Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetanos nu sunt adevarate
b)odata patruns in organism, bacilul tetanic, bacilul tetanic se fixeaza pe fibrele nervoase, ceea ce
explica contracturie musculare
c)tratamentul include doar antibioterapia si sedarea

Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul


plagilor cu risc tetanigen la adult:
a). toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor
devitalizate
b). spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice
c). sutura per primam a plagii
d). la persoanele imunizate activ se face rapel in 0,5 ml. ATPA
e). antibioticoterapie

Gangrena
49. Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este optional:
a). administrarea de metronidazol in perfuzie
b). antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari
c). incizii si contraincizii pana la tesut sanatos
d). lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen
e). vitaminoterapie

Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gangrena gazoase sunt adevarate:

a. agentul etiologic al bolii este clostridium perfiringens


b. netratata, mortalitatea este 100%
e ) prognosticul este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala

In degeratura de gradul III apar urmatoarele semne clinice:


d ) edem, cianoza, gangrena dupa cateva zile

Agentul etiologic al gangrenei gazoase este;


a). bacteroides
b). clostridium perfiringens
c). streptococ microaerofil
d). peptostreptococ anaerob
e). enterococ

Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al


gangrenei
gazoase este fals:
a). plaga tumefiata, destinsa, cu edem masiv ce se extinde rapid
b). prezenta unei serozitati maroniu-cenusie, fetida
c). prezenta crepitatiilor
d). puroi maroniu, vascos, nefetid
e). necroza extensiva a tesutului subcutanat

Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena


gazoasa:
a). febra inalta 40-41C
b). frison
c). aspect de celulita clostridiana
d). adenopatie locoregionala, dura, nedureroasa
e). alterarea majora a starii generale

Care din afirmatiile de mai jos referitoare la evolutia gangrenei gazoase este
falsa:
a). este grava
b). netratata, mortalitatea este 100%
c). tratata mortalitatea scade pana la 25%
d). pot apare vindecari spontane in 50% din cazuri
e). prognostic este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala

10.Sutura digestiva nu trebuie sa fie:


a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). neischemianta
e). fara tensiune
11.Sutura vasculara nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). fara tensiune
e). sa pastreze lumenul

Arsuri
30. Care din urmatorii pacienti NU necesita internare pentru tratarea
arsurilor:
f) pacientii de 40 ani cu arsuri de gr. II, III ale mainilor si fetei aprox. 4%
g) pacienta de 25 ani cu arsura prin NaOH cca.1% pe trunchi
h) pacienta de 80 ani cu arsuri de gr. II, III aprox. 5% ale membrelor inferioare
i) pacient de 45 ani cu arsuri de gr. II, III 6% ale trunchiului anterior
j) pacient de 18 ani cu arsuri de gr. IV parox. 2% pe spate

35. Care din urmatorii factori nu agraveaza evolutia unei arsuri:


f) traumatisme asociate
g) sarcina
h)sexul feminin
i) diabetul
j) varsta inaintata

27. Un pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri, constand din


flictene cu continut seros si cateva hemoragice, care
dupa indepartare, expun derm hiperemic, sensibil, dureros, cu zone
insulare de derm hemoragic, rosu. Arsura este de:
f) gr. I
g) gr. IV
h) gr. III
i) gr. II si III
j) II

Care dintre urmatoarele afirmatii despre arsuri sunt adevarate:


a) in arsura de gr 2 apare flictena hemoragica
b) in arsurile grave bolnavul pierde apa, albumina si electrolitica
c) in primele 3 zile de la producerii arsurii cele mai frecvente complicatii sunt bronhopm, inf
urniara si septicemia
d) la locul accidentului se asigura elib cailor resp, se admin antialgice si se investeste bolnavul
intr-un cearceaf curat
e) flictenele nu trebuie excizate pt ca predispun la suprainfectarea leziunilor

Care din urmatorii pacienti NU necesita internare pentru tratarea arsurilor:


a) pacientii de 40 ani cu arsuri de gr. II, III ale mainilor si fetei aprox. 4%
b) pacienta de 25 ani cu arsura prin NaOH cca.1% pe trunchi
c) pacienta de 80 ani cu arsuri de gr. II, III aprox. 5% ale membrelor inferioare
d) pacient de 45 ani cu arsuri de gr. II, III 6% ale trunchiului anterior
e) pacient de 18 ani cu arsuri de gr. IV parox. 2% pe spate
La ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor:
a) 20%
b) 15%
c) 25%
d) 30%
e) 10%
Profunzimea leziunii locale e direct proportionala cu:
a) afectiuni patologice coexistente
b) timpul de expunere
c) starea de agregare a agentului etiologic
d) suprafata expusa
e) varsta pacientului

Care este temperatura minima lezanta pentru tesuturile vii:


a) 36,50C
b) 400C
c) 460C
d) 540C
e) 600C
Care din urmatoarele afectiuni NU sunt complicatii ale perioadei I:
a) edem pulmonar acut
b) rinichiul de soc
c) hemoragia digestiva superioara
d) infectia
e) tromboze si embolii

Achalazia intruneste urmatoarele manifestari:


a) megaesofag;
b) disfagie paradoxala;
e ) regurgitatii esofagiene.

Semnele locale din neoplasmul tiroidian se caracterizeaza prin urmatoarele :


a) Disfonie;
b) Dispnee;
D ) Disfagie;
E ) Coaja de portocala.
Infarct mezentericaTabloul clinic din IEM include urmatoarele semne si simptome clinice, cu
exceptia:
a) varsaturi fecaloide
b) oprirea tranzitului
c) scaune sanvinolente
d) zgomote hidroaerice la ausc in IEM din teritoriu a mez sup
e) hipersonoritate abdominala
a. Poate fi cauzat de tromboza sau embolie arteriala
b. Datorita parezei intestinale secundare bolnavul prezinta varsaturi
c. Arteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea
obstructiei
d. Infarctul enteromezenteric apare frecvent la persoane peste 50 ani cu boli emboligene
preexistente
e. Tratamentul este numai medical

ADK jonct esogastrica

Semne KANAVEL:
Semnele clinice din panaritiile tenosinoviale sunt urmatoarele (Kanavel):
a) Poziie n flexie a degetului (n crlig);
b) Mrire simetric a ntregului deget;
c) Sensibilitate exagerat pe traiectul tecii;
d) Durere extrem la extensia pasiv a degetelor;

Antibiotic ototoxic:
aminoglicozide genta eritromicina

Abces mamar in faze de abcedare

Ce fel de tratament?
presupuratie- tratament medicale
in faza de supuratie incizie plus drenaj

Diverticul Mekel
3. Care dintre urmatoarele afirmatii despre diverticulul Meckel sunt adevarate:

a)este localizat pe marginea antimezostenica a ileonului


b)are in structura mucoasa si submucoasa
c)se poate complica cu diverticulita
d)tratamentul chirurgical este reprezentat numai de enterectomie
e)are o vascularizatie independenta

4.Cauzele volvulusului intestinal sunt urmatoarele cu exceptia:


a)bride congenitale sau dobandite
b)enterita acuta
c)tumori intestinale voluminoase
d)diverticul Meckel prin persistenta cordonului fibros care il leaga de ombilic
e)polipi adenomatosi intestinali
Indicatiile endoscopiei digestive superioare includ:
0 perforatiile ulceroase;

1 hemoragia digestiva inferioara;

2 polipii gastrici;

3 afectiunile stomacului operat;

4 diagnosticul neoplasmelor gastrice.

4.Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o
leziune arteriala traumatica :
a) durere
b) paloare
c) parestezii sau chiar anestezie
d) adenopatia locoregionala asociata
e) hipotensiunea

5. Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintro
leziune arteriala traumatica :
a) absenta pulsului
b) racirea tegumentului
c) limfedemul asociat
d) impotenta functionala
e) hematomul

,9. Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
a) traumatisme arteriale
b) tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente
c) anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si embolii;
d) embolii arteriale - in fibrilatie atriala, valvulopatii;
e) Boala Burger

12 . Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de agravare a a ischemiei acute periferice
este falsa:
a) apar tromboze secundare extensive;
b) paloarea e inlocuita de cianoza;
c) se face de urgenta amputatia membrului
d) tesutul muscular e flasc;
c) apare edem

13. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute
periferice este falsa:
a) apar flictene cu continut sero-sangvinolent;
b) apar zone de necroza tegumentare;
c) apare rigiditate musculara;
d) apar tromboze secundare extensive
e) se face amputatia membrului.
14. Care din elementele enumerate mai jos nu este sursa emboligena pentru sindromul de ischemie
arteriala acuta periferica:
a) fibrilatie atriala
b) valvulopatii
c) proteze si valve artificiale
d) anevrisme
e) tromboflebita profunda
15. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
mecanism embolic este falsa :
a) obstructia e brutala
b) instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice
c) evolutia e rapida spre leziuni ireversibile
d) poate sa apara embolie pulmonara
e) exista de obicei circulatie colaterala

16. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
tromboza este falsa :
a) cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
b) clinic apar semne la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza, cu tulburari de ischemie cronica in
antecedente
c) localizarea frecventa este pe vase de calibru mare, cu placi de aterom
d) evolutia nu e grava, datorita circulatiei colaterale
e) poate sa apara embolie pulmonara

17. Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica
:
a) embolectomia cu sonda Fogarty
b) trombectomia
c) trombendarteriectomia
d) tromboliza
e) sectinarea aponevrozei daca exista edem important
18. Care din tratamentele medicale de mai jos dintr-o ischemie acuta periferica nu este de prima
alegere:
a) anticoagulante pentru prevenirea trombozelor secundare si mentinerea permeabilitatii
colateralelor
b) antiagregante
c) analgetice chiar majore
d) vasodilatatoare
e) antibioticoterapie tintita
19. Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa:
a) stadiul I = preobliterativ; apar parestezii, furnicaturi, raceala, puls normal
b) stadiul II-a = durere tip "claudicatie intermitenta" >200m si
c) stadiul II-b = durere tip "claudicatie intermitenta" <50m cu absenta
pulsului la a.
femurala
d) stadiul III - apare durere nocturna si de repaus + absenta pulsului la pedioasa si tibiala
posterioara
e) stadiul IV - apar tulburari trofice ireversibile si durere permenenta, cu evolutie spre gangrena

20. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger este falsa :
a) apare la barbati de 25-40 ani, fumatori, cu o pilozitate evidenta;
b) afecteaza vasele mari si mijlocii, la membrele inferioare;-> mici si
mijlocii
c) afecteaza si venele;
d) substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze si
tromboze vasculare;
e) vasele implicate au spasme suscesive, cu hipersecretie de catecolamine; scaderea secretiei de
heparina duce la afectarea nutritiei peretelui arterial;

6. Fazele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una:
a) instalarea ischemiei;
b) faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale;
c) tromboza secundara;
d) faza cu leziuni ireversibile circulatorii
e) faza de rezolutie

4 Grade de profunzime :

Gr I hiperemie + edem prin - lez. cel Keratinice si pelucide


- iritatia term nerv. intraepitel.
Gr II flictena cu continut sero-citrin
- distruge str .epidermice + extravazare de plasma
Gr III flictena cu continut sero hemoragic
- distruge epiderm + derm + plex capilar intermediar
Gr IV - necroza prin distrugerea in totalit. dermului si epidermei.

Teoria Jacksoniana a arsurilor termice extensia in suprafata a arsurilor

Zona de coagulare -> zona de staza -> zona de hiperemie

Leziunea local de arsur. - la acest nivel se produc pierderi de lichide n afar ( plasmoragie)
att din masa circulant, ct i din spaiile interstiiale. In cadrul ei se descriu (din punct de vedere
anatomo-patologic) trei zone concentrice:
I. Zona de coagulare (sau zona plgii de arsur) :
lezarea ireversibila prin efect termic a tuturor structurilor, inclusiv a vaselor capilare
fluxul sanguin capilar absent
profunzimea e determinata de temperatura si de durata expunerii
II. Zona de staz :
flux sanguin capilar ncetinit
leziuni tisulare importante, dar nu ireversibile
pot apare ocluzii vasculare si microtromboze, cu extinderea secundara a leziunilor
III. Zona de hiperemie, la periferie:
tulburri de dinamic i hiperpermeabilitate capilar
extravazri lichidiene
eliberarea de mediatori specifici ai inflamatiei

Arsura de gradul I
expunerea la soare (eritemul solar)
iritatia terminaiilor nervoase intraepiteliale determina prin reflexul de axon eliberarea de
histamin i enzime vasodilatatorii, cu apariia de eritem difuz, edem, cldur local si
senzatie de usturime, de arsur, accentuat de atingere (hipersensibilitate
spontana exagerata)
fenomenele cedeaz dup 24-48 de ore, fiind urmata de o descuamare fina a epidermului i o
pigmentare discreta( prin stimularea melanocitelor)
vindecare integrala fara sechele

Arsura de gradul II
- afectate toate straturile epidermului, chiar unele celule din stratul germinativ bazal, dar ramane
intact membrana bazal
glandele sebacee, sudoripare i aparatul pilosebaceu neafectate; ele vor forma insulele de
epitelizare care vor grbi vindecarea
flictena de gradul II, prin lezarea plexului vascular subdermic si extravazare plasmatica
importanta:continut lichidian sero-citrin, niciodata hemoragic
risc septic, datorita deschiderii ductelor glandelor sebacee si sudoripare in mediul inchis,
neaerat, proteic al flictenei
vindecare per primam, cu afectare pigmentara, fara sechele, in aprox 14 zile

Arsura de gradul III - implica epidermul n ntregime i n grad variabil dermul, fr sa-l
depeasca.
III 1) Arsura afecteaz numai partea superioar a dermului (deservit de plexul capilar dermic
intermediar):
grosimea tesutului lezat nu este prea mare i fora hidraulic a lichidului de edem l poate
disloca, formand flictena de gradul III: continut sero-hemoragic sau franc sanguinolent,
datorita lezarii capilarelor din derm;
- foliculii pilosebacei i ductele glandelor sudoripare sunt distruse si nu mai exista bariera epiteliala
III 2) Arsura distruge dermul aproape complet respectnd numai o lam dermic profund
(deservit de plexul capilar dermic profund) :
Stratul de esut afectat este prea gros si fora hidraulic nu-l poate ridica pentru a forma o flictena
si apare escara intradermic, subire, elastic, alb si hidratata

Vindecarea este secundar ("per secundam intentionem), prin proliferare excentric a


bonturilor piloglandulare (epitelizarea dureaza mai mult de trei saptamini), cu
constituirea de cicatrici (frecvent vicioase) si instalarea unor sechele locale funcionale
de amploare variabil.

Arsura de gradul IV - afectarea tegumentului in toata grosimea sa (epidermul i dermul n


totalitate) si chiar tesuturile mai profunde (grasimea subcutanata, aponevroze, muschi)
- toate resursele de epitelizare din plag sunt distruse, restitutio ad integrum fiind imposibila
- leziunea caracteristic este escara de gradul IV (alb sau bruna)
a. escara moale, alb : pe fond de edem intens, care poate antrena tulburri ischemice in regiunile
inextensibile dintre fascii, la nivelul extremitilor;
b. escara indurat, brun (brun, rou nchis sau neagr), ca urmare a coagulrii complete a
esuturilor
Evoluia spontan a leziunilor de gradul IV este cu reparaie numai prin proliferare marginal
concentric, proces lent, ce las cicatrici retractile sau cheloide profunde, disfunctionale i
mutilante.
Epitelizarea spontan este teoretic posibil doar dac distana dintre buzele plgii este mai mic de
5 cm. Vindecarea este posibila doar prin grefa cutanata, grevata de multe ori cu sechele.

Prognosticul arsilor depinde de factori multipli:


suprafaa ars
gradul arsurii
vrst
posibilele complicatii ale arsurii
starea de sntate a pacientului anterior de producerea accidentului
localizarea traumelor asociate (n particular leziuni ale plmnilor)
precocitatea si calitatea tratamentului
Suprafata arsa se exprim ca procente din suprafata corporal total

Regula lui 9 Wallace

Instrument rapid de evaluare a extensiei arsurilor intinse

Regula palmelor
Cea mai buna evaluare pentru arsuri < 10% SCT

O arsura echivaleaza cu marimea palmei pacientului si reprezinta 1% SCT

Regula lui 9 Wallace

Cap + gt 9%
Membrul superior 9 % x 2
Membrul pelvin 18 % x 2
Trunchi anterior 18 %
Trunchi posterior 18 %
Perineu + org.
genitale ext. 1%
Total = 100 %

La copii capul e mai important are 9 in loc de 4,5.

Indicele prognostic = suprafaa ars n % x profunzimea arsurii (gradul)

I.P. sub 40: evolutia este fr oc i fr complicatii, supravietuirea este regula


I.P. intre 40-60 : fenomenele generale sunt obligatorii, apare ocul postcombustional, pot
incepe sa apra complicatiile, dar supravietuirea i vindecarea sunt regula
I.P. intre 60-80: cazurile complicate sunt egale cu cele necomplicate; complicatiile pot
genera stri grave, mortale; vindecarea i supravietuirea rmn regula
I.P. intre 80-100: complicatiile sunt majoritare i apar decese, dar vindecrile depasesc ca
numar decesele
I.P. intre 100-140: complicatiile reprezint regula, apare ocul cronic iar numarul deceselor
creste
I.P. intre 140-160: cazurile de deces sunt egale sau chiar depesc vindecrile care se fac cu
sechele
I.P. peste 160 : supravieuirea i vindecarea sunt foarte rare
I.P. peste 200: vindecarea i supravietuirea sunt exceptionale

Care dintre urmatoarele entitati patologice determina aparitia ocluziei mecanice:


a) calculi biliari- ileus biliar
b) neoplasmul colonic
c) hernia strangulata
d) pancreatita acuta
e) volvulusul sigmoidian
R corect: a,b,c,e

CS
1. Care dintre urmatoarele semne obiective NU este caracteristic ocluziei:
a) meteorismul abdominal
b) prezenta undelor peristaltice abdominale
c) apararea musculara
d) hipertimpanismul
e) clapotajul
R corect: c

2. Diagnosticul paraclinic in urgenta, de prima intentie al unei ocluzii se stabileste


prin:
a) radiografie abdominala pe gol
b) computer- tomograf
c) ecografie
d) radiografie cu substanta de contrast
e) punctie abdominala
R corect: a
3. Care dintre urmatoarele cauze NU determina aparitia unei ocluzii dinamice:
a) peritonita
b) colica renala
c) colica hepatica
d) celulita retroperitoneala
e) hernia femurala strangulata
R corect: e

Adenofibrom Phylodes

Precizati care dintre urmatoarele entitati patoilogice mamare prezinta potential de


degenerare maligna:
a) maladia fibrochistica Reclus
b) abcesul mamar acut
c) adenomul papilar (dendritic)
d) fibroadenomul mamar
e) adenofibromul Phylodes
R corect: a,c,d,e

Complicatii postoperatorii stomacului precoce

1 Hemoragia : intraperitoneala i digestiva


2Peritonita( localizata sau generalizata)
3Complicatii biliopancreatice :
pancreatita acut
icter postoperator
4 Fistula de bont duodenaleDilatatia acut gastrica
Ocluzie dup gastrectomie

Complicatii postoperatorii stomacului tardive


Gastrita de bont
Ulcer recidivant postoperator
Sindrom dumping( precoce)
Sindrom hipoglicemie (tardiv)
Diaree postvagotomie
Sindrom de ansa aferent
Erizipel
3. Care dintre urmatoarele afirmatii despre erizipel nu este adevarata?
a. este cauzat de streptococul -hemolity grupa A
b. debutul este progresiv prima aparand leziunea locala (placa erizipelotoasa, rosie)
c. tratamentul antibiotic trebuie administrat de la debut
d. tratamentul local chirurgical se efectueaza doar in faza complicatilor
e. erizipelul reprezinta o boala infecto-contagioasa

24. Erizipelul se caracterizeaza prin:


a). multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm
b). debutul clinic brutal cu febra 390 - 400 C, frison, alterarea starii generale
c). edem alb a segmentului de membru afectat
d). febra apare dupa constituirea leziunii locale
e). nu este boala infecto-contagioasa

8. Foliculita reprezinta:
a). inflamatia glandei sebacee
b). inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos
c). inflamatia folicului pilos
d). inflamatia glandei sudoripare
e). glandei sudorioare si a folicului pilos

14.. Indicatiile toracentezei sunt, cu exceptia:


a). pleurezii serofibrinoase;
b). pleurezii purulente;
c). pleurezii vechi, inchistate;
d). revarsat pleural posttraumatic;
e). revarsat pleural din insuficienta cardiaca

12. Care din urmatoarele afectiuni NU sunt complicatii ale perioadei I:


a) edem pulmonar acut
b) rinichiul de soc
c) hemoragia digestiva superioara
d) infectia
e) tromboze si embolii

37. E.R.C.P. colangiopancreatografia endoscopica retrograda exploreaza:


a) CBP
b) ductul pancreatic accesor
c) vezicula biliara
d) CBP, CBIH, canalul Wirsung si vezicula biliara
e) CBP si canal Wirsung

49. Sutura vasculara nu trebuie sa fie:


a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). fara tensiune
e). sa pastreze lumenul

Urmatoarele afirmatii despre fasceita necrozanta si gangrena gazoasa sunt adevarate, cu exceptia:
B ) sursa germenilor este doar exogena(din mediul exterior);
D ) tratamentul chirurgical se aplica doar daca antibioterapia nu a dat rezultate;
Prognosticul arsilor depinde de urmatorii factori, cu exceptia :
3. Suprafata arsa
4. Gradul arsurii
5. Varsta pacientului
6. Precocitatea tratamentului
7. Starea de hidratare a pacientului premergatoare arsurii
8.
4.Tratamentul standard al cancerului mamar cuprinde:
radioterapie;

chimioterapie;

hormonoterapie in toate cazurile;

tratament chirurgical;

castrare chirurgicala la toti pacientii.

5.Cauze predispozante pentru aparitia neoplasmului mamar sunt:

tulburari in excretia estrogenilor ;

premenopauza (45-49 ani) frecventa maxima;

postmenopauza (55-59 ani) hipersecretie progesteron;

maladia Reclus ;

adenomul mamar.

6.Factori favorizanti pentru aparitia herniilor pot fi, cu o exceptie:


tusea cronica;

adenomul de prostata;

constipatia cronica;

efortul fizic intens;

multiparitatea.

7.Scopul tratamentului chirurgical in hernii este reprezentat de , cu o exceptie:

reintegrarea viscerelor herniate;


suprimarea sacului herniar;

refacerea peretelui abdominal;

tratament corespunzator al continutului sacului herniar;

rezectia viscerelor herniate.

8.Nu poate reprezenta o complicatie herniara urmatoarea:

strangularea herniara;

aparitia hidrocelului congenital;

ocluzia intestinala;

necroza ischemica a continutului herniar;

peritonita herniara.

9.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernia inghinala strangulata sunt adevarate:

durere vie, cu aspect colicativ (maximul de intensitate este la nivelul pediculului);

nu apar semne generale: greata, voma;

nu apar tulburari de tranzit;

este mai frecventa la barbati;

la palpare: formatiune tumorala de consistenta crescuta, foarte dureroasa, ce devine ireductibila


dupa un efort mare.

10.Diagnosticul diferential al herniei inghinale se face cu :

hidrocel;

varicocel;

rectocel;

omfalocel;

galactocel.

1.Hipertiroidiile pot evolua cu urmatoarele complicatii cu exceptia :


1. Insuficienta cardiaca
2. Diabet
3. Hepatopatie
4. Coma mixematoasa
5. Malignizarea tesutului tiroidian

2.Boala Basedow-Graves este caracterizata de urmatoarele elemente, cu exceptia :


f) Prezenta de anticorpi ce stimuleaza tiroida
g) Prezenta gusii tiroidiene
h) Exoftalmie
i) Fixarea neuniforma a radiotrasorului la scintigrafie
j) Prezenta tireotoxicozei

3.Chirurgia este indicata in urmatoarele forme de hipertiroidie, cu exceptia :


1. Hipertiroidiile cu tiroida maligna sau suspecta de malignizare
2. Hipertiroidiile cu adenom unic sau multiplu
3. Hipertiroidiile fara hipertrofie tiroidiana
4. Hipertiroidiile cu visceralozare vasculara sau digestiva
5. Hipertiroidiile severe rezistente la tratament

4.Adenomul tiroidian Plummer este caracterizat de urmatoarele aspecte clinico-evolutive si


paraclinice :
f) Prezenta unui nodul cald scintigrafic tiroidian
g) TSH seric crescut
h) Cresterea serica a T3 si T4
i) Hipercaptare difuza scintigrafica tiroidiana
j) Compresiuni pe viscerele de vecinatate

5.Complicatiile cele mai frecvente ale tiroidectomiilor sunt :


1. Mixedemul
2. Lezarea nervilor laringei recurenti
3. Hipoparatiroidismul
4. Criza tireotoxica, in absenta pregatirii corespunzatoare
5. Leziuni eso-traheale

Sindrom Carcinoid

6.Care dintre urmatoarele manifestari clinice nu apare in sindromul carcinoid

a)flush
b)constipatie
c)tahicardie
d)edeme periferice
e)dureri abdominale

11. Cauzele determinante ale pleureziei purulente acute pot fi, cu exceptia:
1. scaderea rezistentei organismului;
2. traumatisme toracice deschise;
3. pneumopatii nespecifice;
4. afectiuni pulmonare periferice, supurate;
5. punctii pleurale repetate.

12. Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de:


1. ingrosare marcata a pleurei viscerale;
2. ingrosare marcata a pleurei parietale;
3. puroi consistent;
4. aderente slabe ce se desfac usor;
5. aderente intinse in suprafata, groase si rezistente.

13. Explorarile paraclinice uzuale indicate in pleurezia purulenta acuta sunt, cu exceptia:
1. examenul radiologic standard;
2. computer-tomografia;
3. punctia pleurala;
4. examenele uzuale de laborator;
5. bronhoscopia .

14. In tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include:


1. antibioterapia sistemica;
2. pleurotomia larga cu rezectie de coasta;
3. reechilibrarea hidroelectrolitica;
4. tratament simptomatic analgetic;
5. gimnastica respiratorie.

15. Pleurezia purulenta acuta se poate croniciza in urmatoarele situatii, cu exceptia:


1. tratament medical tardiv al fazei acute;
2. retentia de corpi straini intrapleurali;
3. drenaj defectuos;
4. tratament chirurgical corect efectuat;
5. instalarea unor fistule bronho-pleurale.

16. Pleurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de:


1. afectarea starii generale;
2. scadere ponderala;
3. dispnee si cianoza;
4. noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic (dupa punctii repetate);
5. vindecare spontana de regula .
In diagnosticul paraclinic al pleureziilor purulente se folosesc urmatoarele metode,
mai putin una:
E ) Endoscopia digestiva superiora

1.Traumatismele toracelui pot conduce la insuficienta cardiaca acuta prin urmatorul mecanism:
afectare perete toracic;

pierderea etanseitatii pleurale;

tamponada cardiaca;

respiratie paradoxala;

pendulare mediastinala.

2.Din punct de vedere clinic in obstructia cailor respiratorii nu intalnim:

Dispnee inspiratorie importanta;

Cianoza;

Tiraj;

Edem in pelerina;

Cornaj.

3.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul hemotoraxului masiv, cu o exceptie:

Produce hipovolemie acuta;


La percutie se constata matitate;

In ordinea prioritatilor terapeutice, hemostaza este primul pas;

Auscultator se constata abolirea murmurului vezicular;

Auscultator se constata raluri bronsice.

4.Tamponada cardiaca:

Este cunoscuta si sub numele de hemopericard;

Se manifesta cu tiraj;

Impiedica umplerea diastolica a ventriculilor;

Impiedica returul venos cav;

Produce respiratie paradoxala.

Pleurezie

Cauzele rupturilor esofagiene sunt reprezentate de:


hiperextensie brusca a coloanei cervicale;

manevre endoscopice;

dilatare instrumentara (in stenozele postcaustice);

leziuni directe (arma alba / proiectil);

sindrom Mallory-Weiss.

6.Urmatoarele definitii sunt acceptate pentru pleurezia purulenta, cu o exceptie:

Proces inflamator, supurativ al pleurei;

Acumulare de puroi in cavitatea pleurala;

Empiem pleural;

Piopneumotorax;

Abces pleural.

7.Cauze determinante pentru pleureziile purulente pot fi urmatoarele, cu o exceptie:

traumatisme toracice deschise;

(bronho)pneumonii;
supuratii pelvine (abces, cancer etc.);

supuratii de vecinatate (parietale, adenoflegmoane, abcese subfrenice);

tratamente medicale: punctii pleurale, pneumotorax terapeutic.

8.In categoria factorilor favorizanti pentru pleureziile purulente nu intra urmatorul:

varstele extreme;

supuratii pulmonare (abces, chist hidatic supurat, cancer);

scaderea rezistentei / imunitatii;

tratamente cu imunosupresoare;

tratament incorect cu antibiotice al cauzelor determinante.

9.Stadiul de difuziune al pleureziei purulente este caracterizat de:

aparitia si raspandirea puroiului;

dureaza aproximativ o saptamana;

puroi fluid, sarac in fibrina;

aderente ferme, ce nu se desfac usor;

pleura congestionata, cu false membrane si depozite de fibrina.

10.C.T. scan in diagnosticul pleureziilor purulente:

este obligatoriu pentru leziunile pulmonare subiacente;

este util in diagnosticul diferential;

este obligatorie efectuarea in dinamica, pentru monitorizarea evolutiei / tratamentului;

masoara densitatea lichidului (in unitati Hounsfield);

permite punctie ghidata C.T..

1. In fiziopatologia traumatismelor toracice putem intalni urmatoarele sindroame, cu exceptia:


1. sindromul de compresiune;
2. sindromul de iritatie peritoneala;
3. sindromul instabilitatii toracice;
4. sindromul de incarcare traheo-bronsica;
5. sindromul de dezechilibru acido-bazic si hidroelectrolitic.

2. Cauzele insuficientei respiratorii acute prin deficit ventilator, in cadrul traumatismelor toracice,
sunt reprezentate de, cu exceptia:
1. afectarea peretelui toracic;
2. pierderea etanseitatii pleurale;
3. afectarea diafragmului;
4. afectarea cordului;
5. obstructii ale cailor aeriene.

3. Cauzele insuficientei cardiace acute, in cadrul traumatismelor toracice, sunt reprezentate de, cu
exceptia:
1. emfizem sau hematom mediastinal;
2. hemotorax masiv;
3. traumatismele cordului;
4. tamponada cardiaca;
5. trombembolia pulmonara.

4. In traumatismele toracice pure nu intalnim:


1. hemotorax masiv;
2. hemoperitoneu;
3. tamponada cardiaca;
4. instabilitate toracica severa
5. pneumotorax compresiv / sufocant.

5. Voletul costal presupune, cu exceptia:


1. voletul poate fi mobil sau fixat;
2. voletul mobil determina respiratie paradoxala;
3. in urgenta, voletul mobil nu se infunda;
4. voletul mobil determina aparitia unei volum de aer pendular;
5. voletul mobil reduce eficienta miscarilor respiratorii.

6. Leziunile pulmonare intalnite in traumatologia toracica sunt, cu exceptia:


1. contuzia pulmonara;
2. fracturile costale;
3. hematomul pulmonar traumatic;
4. ruptura pulmonara;
5. corpi straini intrapulmonari.
11. Cauzele determinante ale pleureziei purulente acute pot fi, cu exceptia:
1. scaderea rezistentei organismului;
2. traumatisme toracice deschise;
3. pneumopatii nespecifice;
4. afectiuni pulmonare periferice, supurate;
5. punctii pleurale repetate.

12. Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de:


1. ingrosare marcata a pleurei viscerale;
2. ingrosare marcata a pleurei parietale;
3. puroi consistent;
4. aderente slabe ce se desfac usor;
5. aderente intinse in suprafata, groase si rezistente.
14. In tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include:
1. antibioterapia sistemica;
2. pleurotomia larga cu rezectie de coasta;
3. reechilibrarea hidroelectrolitica;
4. tratament simptomatic analgetic;
5. gimnastica respiratorie.

15. Pleurezia purulenta acuta se poate croniciza in urmatoarele situatii, cu exceptia:


1. tratament medical tardiv al fazei acute;
2. retentia de corpi straini intrapleurali;
3. drenaj defectuos;
4. tratament chirurgical corect efectuat;
5. instalarea unor fistule bronho-pleurale.

16. Pleurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de:


1. afectarea starii generale;
2. scadere ponderala;
3. dispnee si cianoza;
4. noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic (dupa punctii repetate);
5. vindecare spontana de regula.

23. Varicele hidrostatice stadiul II nu prezinta:


1. tulburari trofice cutanate;
2. pachete varicoase;
3. lacuri venoase;
4. hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mers;
5. 2-3 comunicante insuficiente.

Achalazia intruneste urmatoarele manifestari:


a) megaesofag;
b) disfagie paradoxala;
e ) regurgitatii esofagiene.

Ulcerul gastric se opereaza in urmatoarele situatii:


a) ulcer gastric perforat;
b) ulcer gastric mai mare de 2 cm;
d ) ulcer gastric neredus dupa 3 saptamani de tratament medical;
e ) ulcer gastric recidivant.

Precizati care dintre urmatoarele complicatii sunt intalnite in evolutia unui ulcer duodenal:
a) perforatia;
b) penetrarea;
c) hemoragia;
d) stenoza;

4. Deosebirea esentiala dintre eventratii si hernii consta in :


a. In cazul herniilor viscerele sunt acoperite de peritoneu
b. In cazul eventratiilor viscerele nu sunt acoperite de peritoneu
c. In cazul herniilor iesirea viscerelor se face prin orificii preformate
d. Complicatiile cele mai frecvente ale eventratiilor sunt ocluziile
e. Eventratiile se produc mai frecvent postaccidental

Eventratiile diafragmatice se pot insoti de urmatoarele semne si simptome, cu exceptia :


a. Palpitatii si tulburari de ritm
b. Insuficienta respiratorie cronica
c. Tumora palpabila epigastric
d. Durere retrosternala
e. Disfagie si sialoree

Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente, cu exceptia :


a. Apar in primele 3-5 zile postoperator
b. Pot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura
c. Reintegrare facila a viscerelor exteriorizate
d. Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii
e. Viscerele sunt fixate la marginile bresei parietale

Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente, cu exceptia :


f. Apar in primele 3-5 zile postoperator
g. Pot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura
h. Reintegrare facila a viscerelor exteriorizate
i. Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii
j. Viscerele sunt fixate la marginile bresei parietale

Cancerul mamar NU metastazeaza la nivelul urmatoarelor organe:


E ) colon
Cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei
dar si in afara ei este:
D ) abcesul mamar

Diagnosticul de certitudine al neoplasmului mamar se stabileste pe baza


urmatorului examen paraclinic:
B ) sectorectomie cu examen HP la gheata sau parafina

Precizati care dintre urmatoarele entitati patologice mamare prezinta potential de


degenerare maligna:
a. maladia fibrochistica Reclus
B) adenomul papilar (dendritic)
C) fibroadenomul mamar
D) adenofibromul Phylodes

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
2. Abces mamar in buton de camasa cu semnul Budin prezent sugereaza:
a) abces tuberos al sanului
b) mastita pubertatii
c) abces premamar
d) flegmon difuz al sanului
e) abces retromamar

Tumora mamara de consistenta inegala ce prezinta la palpare duritate, fluctuenta si


elasticitate,
ne indreapta catre diagnosticul:
a) actinomicoza mamara
b) fibrom mamar
c) endoteliom mamar
d) tumora Phyllodes
e) papilom intraductal

5. Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon, fara prezenta unei tumori palpabile,
ne
orienteaza spre:
a) papilom intraductal
b) angiom mamar
c) tumora Phyllodes
d) carcinom mamar
6. Diagnosticul de certitudine intr-un neoplasm mamar este oferit de:
a) mamografie
b) sectorectomie cu examen extemporaneu
c) termografie
d) mamografie computerizata
e) RMN
7. Expresia mamografica a malignitatii intr-o tumora de san este:
a) nodul policiclic cu lizereu de securitate
b) opacitate rotunda bine delimitata
c) imagine stelata cu prelungiri spiculiforme
d) micronoduli diseminati in glanda
e) opacitate de intensitate redusa retromamelonar

Placard eczematoid mamelonar, sugereaza diagnosticul:


a) psoriazis mamar
b) dermatita seboreica
c) fibroadenom mamar
d) boala Paget
e) maladia Reclus

Anatomo patologic maladia Reclus este caracterizata prin:


f) prezenta de multiple chiste inconjurate de tesut de scleroza:
g) chist voluminos ce contine lapte alterat
h) multipli noduli perimamelonar
i) noduli pseudotumorali diseminati
j) nodul dur, neregulat, aderent

17. Expresia mamografica a malignitatii intr-o tumora de san este:


f) nodul policiclic cu lizereu de securitate
g) opacitate rotunda bine delimitata
h) imagine stelata cu prelungiri spiculiforme
i) micronoduli diseminati in glanda
j) opacitate de intensitate redusa retromamelonar

Diagnosticul diferential al hernilor spiegeliene se poate face cu urmatoarele


afectiuni, cu exceptia :
C ) Hernia hiatala

33. Intre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:


1. embolia cerebrala;
2. embolia pulmonara;
3. gangrena membrului inferior;
4. insuficienta venoasa cronica;
5. dermatitele pigmentare.

1. Invazie locoregionala cancer esofagiana


cancerele cervicale- teritorii limfatice similar cancer cap si gat
1/3 sup-ggl cervicali si mediastinali
mediotoracice- mediastinale, cervicali si gastrici sup
1/3 mediastinali inf si abdominali
2. Complicatii infectii acute degetelor
difuzarea in profunzime cu distrugerea structurilor, aparitia de retractii tendinoase, osteomielite,
anchiloze
propagarea infectiei pana la antebrat
septicemie
perturbarea functiilor mainii
15 Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate:
3. a) pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari trofice;
4. c ) pot aparea microangiopatii retiniene, renale, viscerale;

Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate:


a. pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari
trofice
b. gangrena are forma uscata
c. pot aparea microangiopatii retiniene, renale, viscerale
d. leziunile vasculare aparute pot fi reverssibile prin controlul bolii de fond
e. afecteaza primar vasele de calibru mare

Care din afirmatiile urmatoare referitoare la tromboza artriala sunt adevarate:


a. evolutia este rapida spre leziuni ireversibile
b. apare cand exista conditii emboligene
c. cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
d. apar semne de ischemie acuta la un bolnav cunoscut cu
ateroscleroza
e. evolutia nu este grava datorita circulatiei colaterale

Care din factorii de mai jos nu este agravant intr-un traumatism arterial :
a) spasmul arterial
b) tromboza secundara
c) vasculita
d) hemoragia
e) leziunile asociate

10.Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului tiroidian sunt adevrate:


Nu se recomand interveie chirurgical n hipertrofiile tiroidiene, mai ales cele nodulare,
indiferent de varst

Operaia radical este tiroidectomia total cu limfadenectomie

Radioterapie extern (RxT) n cancerele nedifereniate

Iod radioactiv (IRA) este recomandat n cancerele difereniate (folicular, papilar)

Asociere de RxT cu IRA

.Care dintre urmatoarele afirmatii despre limfadenita acuta sunt adevarate:

a)ganglionii sunt mariti de volum si durerosi


b)pielea nu adera la ganglioni si ramane de culoare normala
c)probele de laborator indica leucocitoza
d)se poate complica cu hemoragie prin erodare de vase
e)antibioterapia nu este necesara