Sunteți pe pagina 1din 4

Fisa de evaluare

Erasmus+ - Apel la Propuneri de Proiecte 2016


KA 2 Parteneriate strategice in domeniile educatiei, formarii si tineretului

Denumirea organizatiei: Scoala Gimnaziala Nr. 7


Titlul proiectului: CHILDREN INTERVIEW EUROPE
Numar referinta: 2016-1-RO01-KA219-024482
Punctaj: 65,5 puncte

Relevanta proiectului:

Aplicatia, raspunde obiectivelor si prioritatilor Actiunii; este planificata pentru o perioada de 24 luni si
este dezvoltata de 6 institutii de invatamant, fiind focalizata pe dezvoltarea competentelor de baza,
spiritului de raspundere sociala si a gandirii critice prin practici jurnalistice ale elevilor cu varste
cuprinse intre 10 si 17 ani.
Analiza de nevoi are o abordare generala. Nu sunt prezentate nevoi concrete la nivel individual,
institutional sau al comunitatii. Nu se efectueaza o analiza de nevoi pentru nici una din categoriile de
grup tinta: elevi, profesori sau organizatii aplicante. Sunt referiri sporadice la documente programatice
ale UE, dar nu pot fi considerate drept analiza solida de nevoi. Exista referiri la o ex-ante evaluation, la
inceputul implementarii proiectului: short survey to determine if there have been some changes in the
target groups interests la nivelul tuturor partenerilor, insa aplicatia nu precizeaza care erau interesele
intiale ale GT, si oricum acest sondaj nu poate inlocui analiza de nevoi a GT, care ar fi trebuit sa fie facuta
anterior scrierii proiectului.
Aplicatia este dezvoltata ca o continuare a unor proiecte mai vechi (institutia aplicanta) sau preocupari
curente ale partenerilor. Proiectul isi propune sa foloseasca experienta anterioara legata de jurnalismul
in scoli pe care o are fiecare partener si sa dezvolte noi tehnici educationale. Nu se face o diferentiere
foarte clara si o punctare a valorii adaugate a acestui proiect comparativ cu Initiation in School
Journalism, sau Journalism in school.
Desi nu putem afirma ca propunerea raspunde unor nevoi identificate ale GT, institutia resiteana
reuseste sa argumenteze, fara sa prezinte statistici, dar destul de convingator prin atractia exercitata
asupra elevilor la nivelul tuturor partenerilor, ca implicarea acestora in activitati jurnalistice are un
efect general pozitiv.
Obiectivele proiectului nu sunt insa clar formulate. Deziderate, activitati, rezultate sunt cuprinse in 12
puncte ce trebuie restructurate.
Grupul tinta nu este clar identificat. Din detaliile bugetare si mobilitati se desprinde numarul elevilor si
profesorilor implicati. Acesta trebuie prezentat si argumentat in descriere. Intervalul de varsta acoperit
de GT, 10-17 ani, este destul de mare, si exista diferente majore si intre interesele copiilor, dar si in
modalitatile in care ar trebui abordat procesul de invatare. Proiectul nu face vreo diferentiere
metodologica si nici nu se precizeaza cum se vor aborda copiii intr-un mod potrivit pe categorii de
varsta.
Rezultatele sunt clar identificate, sunt propuse elemente concrete, cuantificabile permitand o buna
trasabilitate in cadrul sistemului de asigurare a calitatii.
Rezultatele obtinute vor contribui la imbunatatirea competentelor transversale ale elevilor si vor
conduce la promovarea unei atitudini sociale angajate.
Metodele identificate (dezbaterea online, forumul), rezultatele (birou de presa, website), livrabilele (e-
book, brosuri, optionalul) pot fi utilizate in continuare, chiar si in alte contexte decat in cel gandit initial,
demonstrand caracterul inovativ si transferabil al proiectului.
Valoarea adaugata a cooperarii transnationale este argumentata prin schimbul de practici si metode
pedagogice.

Calitatea design-ului si a implementarii proiectului:

Activitatile sunt prezentate foarte secvential, separate pe actiuni cu GT elevi si profesori in fiecare
scoala, intalniri transnationale si LTTuri. Cele mai clar si bine dezvoltate sunt LTTurile si datorita faptului
ca sunt sectiuni speciale.
Un element pozitiv in cadrul managementului implementarii este conceperea unei harti de proiect.
Etapa pregatitoare are in vedere aspecte logistice ale mobilitatilor, mobilizarea resurselor materiale
necesare. Sunt precizate, fara a fi detaliate, conditii de selectie a participantilor. Sunt identificate
elemente de risc si modalitati de limitare sau evitare a producerii lor.
Trebuie facuta mentiunea ca riscul ca activitatile de proiect sa nu fie in acord cu asteptarile factorilor
interesati (p.33) putea fi evitat print-o solida analiza de nevoi, necesara anterior proiectului; in aceasta
eventualitate, proiectul trebuia reorientat.
Activitatile propuse sunt corelate cu tema si elemente din cele 12 puncte prezentate ca obiective.
Informatiile metodologice pentru activitatile directe cu GT nu sunt dezvoltate.
Per ansamblu, activitatile ce urmeaza a fi desfasurate si rezultatele urmarite pot fi intelese, dar
informatia este imprastiata si dificil structurata.
Un aspect pozitiv este ca se doreste implicarea in activitati a unor jurnalisti, ca invitati/speakeri la unele
actiuni ale proiectului, precum si a unor institutii locale, de ex. ONG-uri cu activitate orientata spre copii.
Proiectul are in vedere 3 schimburi bilaterale intre scolile partenere; modul de desfasurare a acestora
este mai bine detaliat, dar este necesara prezentarea strategiei didactice care va conduce la obtinerea
rezultatelor estimate.
Este prea putin accent pus pe schimbul de idei si informatii intre profesori, unul dintre dizederatele
proiectului fiind in fond schimbul de experienta si dezvoltarea de noi abordari in procesul de invatare.
Numarul participantilor poate fi dedus din buget; prezentarea acestuia in descrierea activitatilor, insotita
de argumente, poate aduce un plus aplicatiei. Prezenta a doua persoane insotitoare pentru un numar
redus de elevi participanti nu se justifica.
Sunt prezentate premisele alcatuirii unui plan de evaluare. Sunt stabilite instrumentele utilizate, etapele
de evaluare, indicatori cantitativi si calitativi, de apreciere a gradului de succes al proiectului.
Ca parte a procesului de monitorizare si de evaluare urmeaza a fi utilizate focus grupuri (alcatuite din
membrii echipei de proiect la nivelul fiecarei scoli) la fiecare 2 saptamani. In vreme ce sedintele bilunare
de management si monitorizare a progresului proiectului sunt o practica obisnuita, calificarea acestora
drept focus grupuri este exagerata. De asemenea, ele nu pot duce la masurarea nivelului de participare
a studentilor in actvitati, gradului de implicare a familiilor si nivelului de satisfactie, dupa cum se afirma
in aplicatie.
Nu sunt asumate angajamente clare pentru fiecare dintre produsele elaborate in cadrul proiectului, in
special cartea electronica si optionalul, care sunt amintite la ultimul schimb pe termen scurt.
Nu sunt detaliate procedurile de recunoastere si validare a competentelor imbunatatite.
Calitatea echipei de proiect si a masurilor de cooperare:

Toate cele 6 institutii partenere au experienta in implementarea de proiecte europene. De asemenea,


fiecare dintre participanti demonstreaza coordonarea unor activitati jurnalistice.
Insa, in descrieri nu se ating toate elementele comunitatilor educationale participante (profesori, elevi,
parinti, specializari), ci doar parte dintre acestea; in special, lipsesc informatiile de ordin cantitativ (nr de
elevi, categorii de varsta) ; descrierile variaza de la foarte detaliate pt partenerul roman pana la foarte
generale pt partenerul polonez.
Experienta coordonarii acestui proiect poate fi un element benefic pentru institutia initiatoare.
Pe parcursul aplicatiei sunt prezentate elementele componente ale unui acord de parteneriat, fara a se
face referire explicita la acesta. Sunt precizate roluri, constituirea unor echipe de proiect, se face referire
la proceduri si roluri asumate in administrarea bugetului, a timpului, sunt deschise canale de
comunicare.
Se precizeaza rolul si implicarea in activitati a partenerilor; in principal fiecare partener e raspunzator de
activitatile din scoala proprie, iar promotorul coordoneaza intregul proces o abordare oarecum diferita
de modalitatea in care a fost descrisa alegerea partenerilor si experienta complementara a
parteneriatului.
Metodele de comunicare sunt descrise in propunere si demonstreaza un schimb permanent de
informatii intre parteneri.
Sunt prezentate 3 intalniri transnationale de proiect fara a fi aratata valoarea adaugata fata de intalnirile
virtuale nici necesitatea prezentei a cate 4 membri din echipele de proiect.
Nu este clar de ce nu au fost cooptate si institutii de invatamant superior sau ONG-uri, acestea fiind
interesate de proiect. In acest context, trebuie explicat si cine vor fi expertii in jurnalism invitati la
activitati de proiect.

Impact si diseminare:

Asa cum s-a mentionat anterior, se propune o activitate de evaluare, dar nu intotdeauna metodele de
evaluare sunt potrivite, nu se precizeaza care sunt procedurile de analiza si interpretare.
Impactul pozitiv al proiectului asupra elevilor este concludent argumentat; nu la fel de clar este si in
cazul cadrelor didactice, a caror implicare in activitatile de invatare este minim prezentata pe parcursul
aplicatiei.
Elevii vor lua parte in procesul de evaluare, ca si grup tinta, in termeni de evaluare a progresului lor, nu
si in termeni de evaluare de catre ei a metodelor profesorilor.
Impactul va fi durabil, deoarece practica jurnalistica va conduce la imbunatarirea competentelor
transversale ale elevilor.
Prin metodele cristalizate si optionalul propus (necesita dezvoltare) organizatiile partenere vor fi
afectate pozitiv; impactul asupra comunitatii extinse nu este insa argumentat.
La nivelul scolilor se urmareste introducerea unui curs optional de jurnalism.
Se doreste implicarea in proiect si a autoritatilor locale si a institutiilor din fiecare zona, totusi din
descrierea activitatilor nu a rezultat cum se va atinge acest deziderat.
Instrumente de masurare sunt doar enumerate: continuous observation, regular surveys, personal
interviews, opinion polls and online focus groups on the project debate forum, nu corelate pe fiecare
tip de impact descris.
Nu toate informatiile cu privire la activitatea de evaluare sunt corelate intre diversele sectiuni.
Strategia de exploatare si diseminare a rezultatelor prevede activitati concrete, canale de comunicare,
este structurata si adaptata anumitor categorii de public tinta, sunt formulate responsabilitati prin
implicarea tuturor partenerilor, este stabilit un calendar. Actiunile descrise trebuie sa aiba in vedere
dimensiunea parteneriatului si varsta elevilor implicati; efectele proiectului nu trebuie supraestimate.
Pentru aprecierea mai clara a efectelor diseminarii este necesare prezentarea resurselor care vor fi
utilizate.
Rezultatele obtinute sunt publice (site, ebook) si pot fi valorificate si de alte scoli.
Este necesara prezentarea masurile de asigurare a continuitatii proiectului, a colaborarii dintre
parteneri, si dupa finalizarea finantarii oferita prin programul Erasmus+.

Observatii generale pentru candidat:

(+) Tematica este stimulanta pentru elevi, raspunde intr-un mod inovator finalitatilor Programului si
Domeniului. Ideea de proiect este in linie cu KA2-educatie scolara si abordarea practicii jurnalistice in
scoli si extinderea interesului elevilor catre comunitatea din care fac parte, trecand dincolo de
subiectele strict legate de scoala, poate conduce la un impact pozitiv pe termen lung asupra
participantilor.
Partenerii au experienta in implementarea de proiecte si in abordarea tematicii jurnalismului.
In etapa de pregatire sunt trasate roluri ale partenerilor, sunt abordate aspecte logistice si de evitare a
riscurilor. Sunt stabilite criterii de selectie.
Sunt prezentate rezultate concrete, posibil a fi realizate la nivelul acestui parteneriat. Acestea sunt
publice si pot fi valorificate si de alte scoli
Strategia de exploatare si diseminare a rezultatelor prevede activitati concrete, este structurata si
adaptata anumitor categorii de public tinta, sunt formulate responsabilitati prin implicarea tuturor
partenerilor.
(-) Lipsa de familiarizare a aplicantului cu abordarea de tip matrice cadru logic se observa pe intreg
parcursul aplicatiei, de-a lungul intregului ciclu al proiectului.
Scopul si obiectivele urmarite, rezultatele dorite se deduc mai mult decat sunt formulate clar in
aplicatie.
Analiza de nevoi este generala, obiectivele sunt neclar formulate, prea numeroase.
Grupul tinta nu este clar identificat, intervalul de varsta 10-17 este prea larg; activitatile si obiectivele
de invatare trebuie adaptate particularitatilor de varsta.
Sunt prezentate doar premisele alcatuirii unui plan de evaluare si sunt oferite cateva informatii
privind indicatorii utilizati, insa etapa de evaluare trebuie imbunatatita.
Metodologia de implementare este mai bine conturata in cazul mobilitatilor
Strategia de exploatare si diseminare a rezultatelor, desi urmareste obiective si este adaptata
anumitor categorii de public, trebuie mai concret structurata.
Nu sunt detaliate proceduri de recunoastere si validare a competentelor imbunatatite
Actiunile descrise la diseminare trebuie sa aiba in vedere dimensiunea parteneriatului si varsta
elevilor implicati.
In aplicatie exista un supra-optimism cand este vorba de impactul national sau international al
proiectului. Cum proiectele sunt evaluate proportional cu dimensiunea lor, impactul nu trebuie
exagerat.