Sunteți pe pagina 1din 76

Geometrie diferentiala An.1 Sem.

2 MI - Info

A Curbe Plane
B Curbe in spatiu Grila actuala
C Suprafete
D Prima grila (157 subiecte)
E Grila 2007 - Curbe plane - True / False
F Grila 2007 - Curbe strimbe - True / False
G Grila 2007 - Suprafete - True / False
H Grila 2007 - Completion
Autor: Cris_43 – Anul I MI – Info, naerpo@xnet.ro
Cercul cu centrul în origine şi de raza r scris în coordonate polare are ecuaţia
A 1 a
a. p=r b. x = p cos t , y = p sin t (t ∈ )
Conditia de ...........................ORTOGONALITATE....................... a doua curbe ( γ 1 ) şi (γ 2 ) pe o suprafata
 
r = r ( u, v )
C 25
este:
Eduδ u + F ( duδ v + dvδ u ) + Gdvδ u = 0
Curba (C) de ecuaţie:
( C ) : x = 1 + t 3 , y = t 2 + t 3 , z = 5t 2 + 2t 2 + 3, t ∈  este:

D 103 c
a. situată în planul: x + 8 y − 10 z − 3 = 0 c. situată în planul: 3x + 2 y − z = 0
b. tangenta la planul: 3 x + 2 y + z − 1 = 0 d. tăiată de planul: 3 x + 2 y − z = 0 în două
puncte.

 x = r cos θ

Curba (C) definită prin ecuaţiile parametrice:  y = r sin θ este o:
D 85
 z = kθ
 b

a. elipsă în spaţiu. c. elice conică.


b. elice circulară. d. altă curbă din spaţiu.
Curba a carei ecuatie implicita este:
2 2 2
A 41 (C ) : x 3 3
+y =a 3
( a > 0)
se numeste ……………..…ASTROIDA……………..…
Curba a carei ecuatie implicita este:
2 2 2

H 197 (C ) : x 3 + y 3 = a 3 ( a > 0)
se numeste .....................ASTROIDA.....................
Curba de ecuatie
( C ) : ρ = a (1 + cos α )
reprezinta
A 4 c
a. un cerc scris în coordonate b. un lantisor c. o cardioida
a
polare şi de raza
2

1
Curba de ecuatie:
E 3 ( C ) : ρ = a (1 + cos α ) F
este numita (se numeste) si cicloida.
Curba de ecuatie:
E 6 ( C ) : ρ = a (1 + cos α ) T
este numita (se numeste) si cardioida.
Curba de ecuatie:
 ρ = at

B 34 z = 0

reprezinta ......................SPIRALA LUI ARHIMEDE......................


Curba definita de ecuatiile parametrice:
 x = a ( t − sin t )
E 2 (C ) :  F
 y = a (1 − cos t )
se numeste cisoida.
Curba definita de ecuatiile parametrice:
 x = a ( t − sin t )
E 4 (C ) :  T
 y = a (1 − cos t )
se numeste cicloida.
Curba definita parametric de ecuatiile:
 x = at cos t
( C ) :  y = at sin t , t ∈ [0, 2π ]
B 2  z = bt
 c
reprezintă:

a. o elipsă în spaţiu. c. o elice conica.


b. o elice circulara. d. altă curba în spaţiu.

 x = r cos θ

Curba ( C ) definita prin ecuatiile parametrice:  y = r sin θ este o:
B 1
 z = kθ
 b

a. elipsă în spaţiu. c. elice conica.


b. elice circulara. d. altă curba din spaţiu.
Curba definită parametric de ecuaţiile:
 x = at cos t
( C ) :  y = at sin t , t ∈ [0, 2π ]
D 88
 z = bt
 c
reprezintă:

a. o elipsă în spaţiu. c. o elice conică.


b. o elice circulară. d. altă curbă în spaţiu.

2
Curba definită parametric prin ecuaţiile:
 x = r cos θ
( C )  y = r sin θ
D 136
 z = kθ
 c
reprezinta o:

a. spirală logaritmică c. elice circulară


b. elice conica d. cerc în spaţiu.
Curba în spaţiu:
( C ) : x = 3 + 2t + 4t 3 , y = 4 + 3t + 2t 3 , z = 2 + 4t + 3t 3 , t ∈ 
este situată întrun plan ( P ) de ecuaţie:
D 102 b

a. 10 x + y − 8 z − 27 = 0 c. 10 x − y + 8 z − 27 = 0
b. x + 10 y − 8 z + 27 = 0 d. x − 10 y + 8 z − 27 = 0
Curba lui Viviani, definită implicit de ecuaţiile:
 x + y + z − r = 0
2 2 2 2

(C )  2 2
 x + y − rx = 0
admite reprezentarea parametrică:

 x = r cos t  x = r sin t cos t


D 135   2 b
a.  y = r sin t cos t , t ∈ [ 0, 2π ] c.  y = r sin t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t  z = r cos t
 
 x = r cos 2 t  x = r sin 2 t
 
b.  y = r sin t cos t , t ∈ [ 0, 2π ] d.  y = r sin t cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t  z = r sin t
 
H 198 Curba plana a carei .....................CURBURA.....................constanta este un cerc.
A 42 Curba plana a carei ……………..…CURBURA……………..… constanta este un cerc.
Curba stramba a carei ecuatie implicita este
 x2 + y 2 − r 2 = 0
H 213
(C ) : 
z = 0

reprezinta un .....................CERC.....................
Curba stramba a carei reprezentare parametrica este
 x = at ⋅ cos t
( C ) :  y = at ⋅ sin t (t ∈  )
H 216  z = bt

ste o elice .....................CONICA.....................

3
Curba stramba a carei reprezentare parametrica este
 x = r ⋅ cos t

H 224
( C ) :  y = r ⋅ sin t ( t ∈  ) (C):
 z = kt

este o elice ……………CIRCULARA……….............


Curba strimba a carei ecuatie implicita este:
 x2 + y 2 − r 2 = 0
B 18 (C ) : 
z = 0
reprezinta un ......................CERC......................
Curba strimba a carei reprezentare parametrica este:
 x = at cos t
B 16 ( C ) :  y = at sin t , ( t ∈  )
 z = bt

este o elice ......................CONICA......................
Curba strimba a carei reprezentare parametrica este:
 x = r cos t
B 17 ( C ) :  y = r sin t , ( t ∈  )
 z = kt

este o elice ......................CIRCULARA......................
Curbe de ecuatie implicita
 x2 + y 2 + z 2 − r 2 = 0
B 33

z = 0

este un ......................CERC......................

Curbele ( C1 ) şi ( C2 ) admit în punctul M un contact de ordinul n, dacă cele două curbe au (n +1) puncte
A 100
……………..…CONFUNDATE……………..…

A 98 Curbele plane a căror curbură este constantă sunt ……………..…CERCURI……………..….

A 91 Curbura cercului de raza 1/2 este ……………..…2……………..…

1
B 32 Curbura unui cerc de raza este egala cu ......................4......................
4
1
Daca în punctul M (x,y) ∈ (C): F ( x, y ) = 0, F ∈ C ( D ) , D ⊂ 2
2
A 48 ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 < 0,

atunci M se numeste ……………..…PUNCT IZOLAT……………..… al curbei.


C 38 Dacă normala în punctul curent al unei suprafeţe păstrează direcţia fixă, suprafaţa este un …....…PLAN………
Determinati punctele singulare ale curbei
( C ) : y 2 − ( x − 2 )( x − 1) = 0
A 14 şi sa se scrie ecuatiile tangentelor corespunzatoare. b

a. A ( 0, 2 ) y = x ± 2 b. A ( 0, 2 ) y = ± ( x − 2 )

4
Distanta de la un punct M la punctul T, unde tangenta (MT ) taie axa Ox se numeste
A 59
……………..…SEGMENT TANGENTA……………..…
Ecuatia normalei intr-un punct ordinar M la o suprafata definita de ecuatia explicita:
( S ) : z = f ( x, y )
este:
G 8 X −x Y −y Z−z T
= =
p q −1
unde p = z ′x si q = z ′y

Ecuatia normalei intr-un punct ordinar M la o suprafata definita de ecuatia explicita:


( S ) : z = f ( x, y )
este:
G 9 X −x Y −y Z−z F
= =
p q 1
unde p = z ′x si q = z ′y .

Ecuatia planului normal la sfera:


( S ) : x2 + y 2 + z3 = R2
G 4 T
in punctul M ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ( S ) este
xx0 + yy0 + zz0 = 0 .
Ecuatia planului tangent la o suprafata definita de ecuatia explicita:
( S ) : z = f ( x, y )
G 6 este: F
p ( X − x ) + q (Y − y ) + ( Z − z ) = 0
unde p = z′x si q = z′y
Ecuatia planului tangent la o suprafata definita de ecuatia explicita:
( S ) : z = f ( x, y )
G 7 este: T
p ( X − x ) + q (Y − y ) − ( Z − z ) = 0
unde p = z′x si q = z′y
Ecuatia planului tangent la sfera:
( S ) : x2 + y 2 + z3 = R2
G 5 F
in punctul M ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ( S ) este
xx0 + yy0 + zz0 = R 2 .
Ecuatiile:
 x = R cos α sin β

G 1  y = R sin α sin β (α ∈ [0, π ) , β ∈ [0, 2π ]) T
 z = R cos β

constituie o reprezentare parametrica a unei sfere.

5
Ecuatiile:
 x = R cos α sin β

G 2  y = R sin α sin β (α ∈ [0, π ) , β ∈ [0, π ]) F
 z = R cos β

constituie o reprezentare parametrica a unei semi-sfere.
Ecuaţia tangentei la curba
 x = e cos t
t

A 53
(C ) : 
 y = e sin t
t

în punctul A(1,0).este ……………..…X - y - 1 = 0……………..…


Ecuaţia:
(Y − y ) Fy′ + ( X − x ) Fx′ = 0
A 52
reprezinta ……………..…TANGENTA……………..… la o curba regulata F ( x, y ) = 0 , dusa printr-un punct

( x, y ) al curbei.
Elementul de arc al curbei circulare:
 x = a ⋅ cos θ
( C ) :  y = a ⋅ sin θ (θ ∈ [0, 2π ])
F 1  z = kθ F

este
ds = 2π a 2 + k 2
Elementul de arc al curbei circulare:
 x = a ⋅ cos θ
( C ) :  y = a ⋅ sin θ (θ ∈ [0, 2π ])
F 2  z = kθ T

este
ds = 2π a 2 + k 2 dθ
Elementul de arc al curbei:
( C ) : ρ = a (1 + cos α )
E 10 este: T
α
ds = 2a cos dα
2
Elementul de arc al curbei:
( C ) : ρ = a (1 + cos α )
E 9 este: F
2 α
ds = 2a cos dα .
2

6
Elementul de arc pe curba:
 x = a cos θ
( C ) :  y = a sin θ , t ∈ [0, 2π ]
 z = kθ
D 141
 c
este:
a. ds = a 2 − k 2 dθ c. ds = a 2 + k 2 dθ
1
b. ds = a 1 + k 2 dθ d. ds = 1 + k 2 dθ
a
Elementul de arc pe elicea conică:
 x = at cos t
( C )  y = at sin t
 z = bt

D 139 este: d

a. ds = a 2t 2 + b 2 dt c. ds = a + b 2t 2 dt
b2
b. ds = t 2 + dt d. ds = a 2 + t 2 + b 2 dt
a2
Elementul de arc pe lantisorul de ecuatie:
E 12 ( C ) : y = chx T
este: ds = chx .
Elementul de arc pe lantisorul de ecuatie:
E 11 ( C ) : y = chx F
este: ds = shx .
Eliminand parametrul t intre ecuatiile parametrice reprezentand curba:
x = t +1

( C )  y = t 2 + t + 2 obtinem ecuatiile implicite ale curbei:
 z = −t 2 + 2

D 143 b
 x + ( z − 1)2 − 2 = 0  x 2 + 2 ( z − 1) − y = 0
a. ( C )  c. ( C ) 
 x − y − z − 3 = 0  x − y − z = 0
 z + 2 ( x − 1)2 − 2 = 0  x + ( y − 1)2 − 2 z = 0
b. ( )
C d. ( )
C
 x − y − z + 3 = 0  x − y − z + 3 = 0

7
Eliminând parametrul t între ecuaţiile curbei:
 x = r cos 2 t

( C ) :  y = r sin cos t
 z = r sin t

să se scrie ecuaţiile curbei (C) sub formă implicită.
D 84 b
 x + y − z − r = 0
2 2 2 2
 x + y − ry = 0
2 2

a.  2 2 2
c.  2 2
 x + y + z − rx = 0  x + y − rz = 0
 x 2 + y 2 + z 2 − r 2 = 0  x + y + z − rx = 0
2 2 2

b.  2 2
d.  2 2 2
 x + y − rx = 0  x + y + z − rz = 0
Eliminând parametrul ϕ între ecuaţiile parametrice ale curbei:
 x = 2a sin 2 ϕ
( C )  sin 3 ϕ (cisoida lui Diocles)
 y = 2 a
 cos ϕ
D 21 se obţine ecuaţia curbei sub formă implicită: b

a. y ( x 2 + y 2 ) − 2ax 2 = 0 c. x ( x2 + y 2 ) + a2 ( x2 − y 2 ) = 0

b. x ( x 2 + y 2 ) + 2ay 2 = 0 d. x ( x 2 + y 2 ) − 2ay 2 = 0
C 32 Elipsoidul este o suprafata ……………………..…REGULATA…………..

Fie ( S ) datã de ecuaţia explicitã:

( S ) : z = f ( x, y ) , ( x, y ) ∈ D ⊂  2
C 21
Coeficientii lui ………....GAUSS...................... se scriu sub forma:

E = 1 + p 2 , F = pq, G = 1 + q 2
Fie ( C ) : F ( x, y ) = 0 o curba plana iar M ∈ ( C ) a.i prin M trec două ramuri ce admit tangente distincte
în acest punct (vezi figura ).

A 19 a

Atunci:
2 2 2
a. ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 > 0 b. ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 = 0 c. ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 < 0

8
Fie ( C ) : F ( x, y ) = 0 o curba plana iar M ∈ ( C ) un punct izolat (vezi figura ).

A 20 a

Atunci:
2 2 2
a. ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 < 0 b. ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 = 0 c. ( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 > 0

Fie ( C ) : F ( x, y ) = 0 o curba plana şi M ( x, y ) un punct regulat. Atunci dreapta de ecuatie:

A 82 ( X − x ) Fy′ − (Y − y ) Fx′ = 0
se numeste ……………..…NORMALA……………..… la curba dusa prin punctul M
3
Fie ( S ) ⊂  o suprafata reprezentatã prin ecuatiile ei parametrice Se stie ca unghiul a doua curbe
coordonate este dat de relatia:

C 29 F
cos α = .
EG

Condtia de ortogonalitate a curbelor este …………..…F = 0…………...

Fie ( C ) un arc de curbă plana, iar


1 def ε
= lim ,
R ∆x → 0 ∆s
unde ε are semnificatia din figura alaturata

A 90

ε
Atunci, reprezinta ……………..…ABATEREA UNITARA……………..…
∆s
Fie (C) un arc de curbă regulat din spatiu iar M ( x, y, z ) un punct arbitar pe (C). Numarul
 
r ′ × r ′′
B 39  3
r′

defineste ............................CURBURA......................... curbei

9
Fie (C) un arc de curbă regulat din spatiu iar M ( x, y, z ) un punct arbitar pe (C). Numarul
  
( )
r ′ × r ′′ ⋅ r ′′′
B 40   2
r ′ × r ′′

defineste ……………….....TORSIUNEA...................... curbei


   
Fie ( C ) : r = ( 2 cos t ) i + ( 2sin t ) j + ( 4t ) k , o curba definita prin ecuatia sa vectorială şi

 π
M o  t =  un punct pe aceasta curbă. Atunci ecuaţiile tangentei si planului normal sunt respectiv:
 4

X − 2 Y − 2 Z −π
a. = = si 2 X − 2Y + 4 Z − 4π = 0
2 − 2 4
D 151 X − 2 Y − 2 Z −π b
b. = = si − 2 X + 2Y + 4 Z − 4π = 0
− 2 2 4
X − 2 Y − 2 Z −π
c. = = si X + Y + 2 Z − 2π = 0
1 1 2
π
Z−
X − 3 Y −1 4 si
d. = = 2 X − 2Y + 4 Z − 2π = 0
2 − 2 4
Fie AB un segment de lungime AB=k (const), care se deplasează sprijinindu-se cu capătul A pe axa
OX şi cu capătul B pe axa OY . Să se afle înfăşurătoarea familiei de drepte AB .

2 2 2
x
D 73 a. y = ach c. x3 + y3 = k 3 a
a
3 3 3
 x = a cos 2 t
b. x2 + y2 = k 2 d.  3
, t ∈
 y = a sin t
cos
Fie arcul de curba: ( ) [ ]
E 1

10
 p 
Fie curba ( C ) y 2 = x3 + px,
p ∈  şi fie A  , 0  un punct singular al curbei. Atunci:
D 47  3  b
a. A este punct de întoarcere pentru p < 0 c. A este punct dublu pentru p < 0
b. A este nod pentru p > 0 d. A este punct izolat pentru orice p > 0.
Fie curba ( C ) de ecuaţii parametrice:

 x = a cos θ
( C ) :  y = a sin θ
 z = bθ

Atunci versorii triedrului lui Frenet in punctul A de parametru θ =0 sunt:

   
 aj − bk    bj + ak
D 147
a. τ ( A) = , n ( A) = i , b =
c
a 2 + b2 a 2 + b2
   
   aj + bk  −bj + aj
b. τ ( A) = i , n ( A) = , b=
a 2 + b2 a 2 + b2
   
 aj + bk  −bj + ak  
c. τ ( A) = , n ( A) = , b = −i
a 2 + b2 a 2 + b2
   
 ai − bj  aj + bj  
d. τ ( A) = , n ( A) = , b = −i
a 2 + b2 a 2 + b2
Fie curba ( C ) definită implicit de ecuaţia: ( C ) : F ( x, y ) = 0 şi M ( x0 , y0 ) ∈  un punct singular.
Atunci:

2
a. M este nod dacă ( Fxy′′ ) − Fxx′′ Fyy′′ < 0 în M
D 49 2 b
b. M nu un punct izolat dacă ( Fxy′′ ) − Fxx′′ Fyy′′ = 0 în M
c. Prin M trec două ramuri ale curbei ce admit tangente distincte în acest punct
2
( ) − ( F ′′ ) ( F ′′ ) = 0 în M
dacă Fxy′′ xx yy

d. Toate variantele de mai sus sunt adevărate

Fie curba ( C ) definită în coordonate polare de ecuaţie: ( C ) ρ = ρ (θ ) – (posibil (C)=ρ= ρ(θ)). Să se

scrie ecuaţiile tangentei (t ) şi normalei (n) la curba ( C ) în punctul curent

ρ tgθ 2 ρ ′ ⋅ tgθ
a. (t ) : Y − y = ( X − x) c. (t ) : Y − y = ( X − x)
ρ ′ − ρ tgθ ρ ′ − tgθ
D 15 ρ tgθ − ρ ′ tgθ − ρ ′ b
( n) : Y − y = ( X − x) ( n) : Y − y = ′ ( X − x)
ρ tgθ 2 ρ tgθ
ρ ′tgθ + ρ
b. (t ) : Y − y = ′ ( X − x) d. ( t ) : Y − y = ρ ′tgθ ( X − x )
ρ − ρ tgθ
ρ tgθ − ρ ′ 1
( n) : Y − y = ′ ( X − x) ( n) : Y − y = ( X − x)
ρ tgθ + ρ ρ ′tgθ

11
Fie curba (C) definita implicit de ecuaţia: (C): F(x,y) = 0 şi M ( x0 , y0 ) ∈  un punct singular.
Atunci:

2
a. M este nod daca ( Fxy′′ ) − Fxx′′ Fyy′′ < 0 în M
A 29 2 b
b. M nu un punct izolat daca ( Fxy′′ ) − Fxx′′ Fyy′′ = 0 în M
c. Prin M trec doua ramuri ale curbei ce admit tangente distincte în acest punct
2
daca ( Fxy′′ ) − ( Fxx′′ ) ( Fyy′′ ) = 0 în M
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
Fie curba (C) definita în coordonate polare de ecuatie: (C) ρ = ρ (θ ). Notam V - unghiul dintre
tangenta MT şi raza vectoare OM . Atunci:
A 24 c
1 1 ρ ρ′
a. tgV = b. tgV = c. tgV = d. tgV =
ρ ρ′ ρ′ ρ
Fie curba ( C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt , atunci binormala ( Bn ) într-un punct

( x, y, z ) ∈ ( C ) are ecuaţiile:
X − t cos ( a ln t ) Y − t sin ( a ln t ) Z − bt
( Bn ) : = = , unde:
A B C
ab
a. A=  a sin ( a ln t ) + cos ( a ln t ) 
t 
ab
B=  a cos ( a ln t ) − a sin ( a ln t ) 
t 
a
C = (1 + a 2 )
t
ab
b. A=  a sin ( a ln t ) − cos ( a ln t ) 
t 
ab
B=  a cos ( a ln t ) + a sin ( a ln t ) 
D 118
t  b
a
C = (1 + a 2 )
t
ab
c. A=  a cos ( a ln t ) − a sin ( a ln t ) 
t 
ab
B=  cos ( a ln t ) + a sin ( a ln t ) 
t 
ab
C = (1 + a 2 )
t
ab
d. A= sin ( a ln t ) + t cos ( a ln t ) 
t 
ab
B= t cos ( a ln t ) − sin ( a ln t ) 
t 
ab
C = (1 + a 2 )
t

12
Fie curba ( C ) : ρ = a cos nθ , n ∈  . Notăm S n - lungimea segmentului subnormală polară şi R -
n n

raza
de curbură. Atunci:
D 45 a

R
a. S n = ( n + 1) R b. Sn = c. Sn = n2 R d. Sn = R n
n +1
 
Fie curba ( C ) a carei ecuatie vectoriala este ( C ) : r = r ( t ) , t ∈ I . Notam:
. .. ... 
r , r , r - derivatele de ordinul intai, doi, respectiv trei ale vectorului r ( t ) ,
1 1
, - curbura respectiv torsiunea curbei.
R T
F 18 Atunci: F
 . .. ...  . ..
r,r,r  r× r
1   1
= 2
= 3
R . .. T .
r× r r

Fie curba de ecuatie implicita:


( C ) : F ( x, y ) = 0
şi M ( a, b ) ∈ ( C ) un punct care satisface conditiile:

 F ( a, b ) = 0
A 38  t
 Fx ( a, b ) = 0
 t
 Fy ( a, b ) = 0

Atunci, M se numeste ……………..…PUNCT SINGULAR……………..…al curbei ( C )


Fie curba de ecuatie implicita:
( C ) : F ( x, y ) = 0
si M ( a, b ) ∈ ( C ) un punct care satisface conditiile:

 F ( a, b ) = 0
H 212 
 Fx ( a, b ) = 0

 Fy ( a, b ) = 0

Atunci, M se numeste .....................PUNCT SINGULAR..................... al curbei ( C ) .

Fie curba de ecuatie: F ( x, y ) = 0 şi M un punct pentru care


2
( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 > 0,
A 13 Atunci b

a. M este un punct izolat c. M este un punct regulat


b. prin M trec doua ramuri ce admit
tangente distincte în acest punct d. M este un punct de intoarcere
Fie curba de ecuatie:
A 71 (C) : y2 − (x−2)(x−1)=0
Atunci A ( 2, 0 ) este un punctul singular de tip ……………..…NOD……………..…

13
Fie curba de ecuatie:
(C):x4+2ax2y−ay3 =0
Să se stabileasca care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:
A 21 e
a. Originea este singurul punct regulat d. Originea este un punct dublu
b. A ( 2, 0 ) este un punct singular al curbei e. Originea este un punct triplu
c. Toate punctele curbei sunt regulate
Fie curba de ecuatii parametrice:
 x = x ( t )
(C ) :  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )
A 35 şi M ( X , Y ) ∈ ( C ) un punct regulat situat pe curba. Atunci dreapta de ecuatie:

xt ( X − x ) + y t (Y − y ) = 0

reprezinta ……………..…NORMALA……………..… în punctul curent la curba data


Fie curba de ecuatii parametrice:
 x = x ( t )
(C ) :  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )
A 36 şi M ( X , Y ) ∈ ( C ) un punct regulat situat pe curba. Atunci dreapta de ecuatie:

X −x Y −y
= t
xt y

reprezinta ……………..…TANGENTA……………..… în punctul curent la curba data.


Fie curba de ecuatii parametrice:
 x = x ( t )
(C ) :  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )
A 37 şi M ( X , Y ) ∈ ( C ) un punct regulat situat pe curba. Atunci dreapta de ecuatie: ?

X −x Y −y
= t
− xt y
reprezinta ………TANGENTA……..…în punctul curent la curba data.
Fie curba de ecuatii parametrice:
 x = x ( t )
(C )  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )
H 202 si M ( X , Y ) ∈ ( C ) un punct regulat situat pe curba. Atunci dreapta:

x′ ( X − x ) + y ′ ( Y − y ) = 0

este ecuatia .....................NORMALEI..................... in punctul curent la curba data.

14
Fie curba de ecuatii parametrice:
 x = x ( t )
(C ) :  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )

H 215 si M ( X , Y ) ∈ ( C ) un punct regulat situat pe curba. Atunci dreapta:


X −x Y −y
=
x′ y′

este ecuatia .....................TANGENTEI.....................in punctul curent la curba data.


Fie curba de ecuaţie:
x
( C ) : y = ach , a ≠ 0 (lănţişorul)
a
1
Notăm: - curbura curbei şi S n - segmentul normală corespunzătoare unui punct arbitrar pe curbă.
D 62 R c
Atunci:

1 1 1 2
a. = Sn b. = 2Sn c. Sn = const d. Sn =
R R R R
Fie curba de ecuaţie:
( C ) : ρ = aeka , (spirala logaritmică)
1
Notăm: - curbura curbei şi S n - segmentul normală corespunzător unui punct arbitrar pe curbă.
D 63 R c
Atunci:

1 1 1 2
a. = Sn b. = 2Sn c. Sn = const d. Sn =
R R R R
Fie curba de ecuaţii parametrică:
x = t +1

(C )  y = t 2 + t + 2
z = 2 − t2

D 144 c
atunci ecuaţia planului osculator într-un punct arbitrar situat pe curba ( C ) este:

a. ( 2 − t ) x + y − tz − 2 = 0 c. x− y− z +3= 0
b. tx + ( t − 1) y − z + 2t = 0 d. 2 x − y + z − 3t = 0

15
Fie curba de ecuaţii parametrice:
 1
 x =
t

1
( C )  y = 2 ( )
 t
z = t2


Atunci:
D 148 a. ( C ) este o curba plană d
1 2t 2 + 1
b. curbura curbei este =
R ( 3t 4 + 24t 5 + 1)3/2

1 4 + 5t 2
c. torsiunea curbei este =
T ( 3t 4 + 24t 5 + 1)2

d. Td 2 = constant, unde d este distanta de la originea axelor de coordonate la planul


osculator într-un punct M ( t ) ∈ ( C )

Fie curba de ecuaţii parametrice:


 x = t cos ( a ln t )

( C )  y = t sin ( a ln t )
 z = bt

Atunci binormala in punctul curent are ecuatia:

X − t sin ( a ln t ) Y − t cos ( a ln t ) Z − bt
a. = =
ab ab a
t
 ab sin ( a ln t ) − ab cos ( a ln t ) 
t
 a cos ( a ln t ) − cos ( a ln t ) 
t
(1 + a 2t )
D 146 b
X − t cos ( a ln t ) Y − t sin ( a ln t ) Z − bt
b. = =
 a cos ( a ln t ) + a sin ( a ln t )  t (1 + a )
ab ab 2
 ab sin ( a ln t ) − cos ( a ln t ) 
t t
X − at ln t Y − a ln t Z − bt
c. = = 2 2
ab  abt sin ( a ln t ) − abt cos ( a ln t )  ab  abt cos ( a ln t ) − abt sin ( a ln t )  ( a + t )
X + t sin ( a ln t ) Y + t cos ( a ln t ) Z + bt
d. = =
ab ab a
 ab sin ( a ln t ) + ab cos ( a ln t ) 
t 
 ab cos ( a ln t ) + ab sin ( a ln t ) 
t  t
(1 + a2 )

Fie curba de ecuaţii parametrice:


1+ t 1 t
(C ) : x = , y= 2
, z= , t ∈  \ {±1}
1− t 1− t 1+ t
şi planul (P) de ecuaţie:
( P ) : x2 − 4 y + 2 z + 3 = 0
D 89 atunci: b

 1 
a. curba înţeapă planul în punctul A  1, − , −3  c. curba este conţinută în plan.
 2 
b. planul este tangent la curbă în punctul M (1,0, −2) d. tangenta la curbă în punctul curent
are direcţia normală a planului.

16
Fie curba de ecuaţii:
 x2 + z 2 − 4 = 0
( C ) :  2 2
 x + y − 4 = 0
atunci, ecuaţia tangentei ( t ) şi ecuaţia planului normal ( Pn ) în punctul M 0 ( )
3,1,1 sunt respectiv:
X − 3 Y −1 Z −1
a. (t ) : = = , ( n ) : 3 X + 3Y − Z − 1 = 0
3 3 1
D 111 d
X − 3 Y −1 Z −1
b. ( t ) : = = , ( n ) : 3 X + Y − 3Z − 1 = 0
3 1 3
X − 3 Y −1 Z −1
c. (t ) : = = , ( n ) : X + 3Y + 3Z − 3 = 0
1 3 3
X − 3 Y −1 Z −1
d. (t ) : = = , ( n ) : X − 3Y − 3Z + 3 = 0
−1 3 3
Fie curba ( C ) definită în coordonate polare de ecuaţie: ( C ) ρ = ρ (θ ) – (posibil (C)=ρ= ρ(θ)). Notăm V
- unghiul dintre tangenta MT şi raza vectoare OM . Atunci
D 14 c
1 1 ρ ρ′
a. tgV = b. tgV = c. tgV = d. tgV =
ρ ρ′ ρ′ ρ
Fie curba în spaţiu:
   
( C ) : r ( t ) = 2ti + t 2 j + ( ln t ) k , t > 0

Să se calculeze versorul tangentei δ , în punctul P ( 2,1, 0 ) şi ecuaţia tangentei la curbă în acest punct.

2 2  1 
 X − 2 Y −1 Z
a. δ = i+ j + k si (T ) : = =
3 3 3 2 2 1
D 132 a
    X − 2 Y −1 Z
b. δ = 2i + 2 j + k si (T ) : = =
2 2 1
   1 X − 2 Y −1 Z
c. δ = i + j + k si (T ) : = =
2 2 1 2
 2 2  1  X − 2 Y −1 Z
d. δ = i + j − k si (T ) : = =
3 3 3 2 2 −1
Fie curba plana reprezentata cartezian de ecuaţia
( C ) : F ( x, y ) = 0, ( x, y ) ∈ D ⊂  2
1
unde F ∈ C ( D ) . În acest caz, solutiile sistemului
 F ( x, y ) = 0
A 12  a
 Fx′ ( x, y ) = 0
 ′
 Fy ( x, y ) = 0
se numesc puncte

a. singulare b. regulate c. izolate

17
Fie curba plana:
(C) : F(x,y) ≡x3+xy2+xy+y3−2x2−2y2=0
A 88
Atunci, punctul originea este un ……………..…PUNCT IZOLAT……………..… pentru curba data.
Fie curba plana:
(C) : y2 − (x−2)(x−1)=0
A 86
Atunci, punctul A ( 2, 0 ) este un ……………..…NOD……………..… pentru curba data.

Fie curba plana:


(C) : y2 − (x−2)(x−1)=0
A 87
Atunci, punctul A ( 2, 0 ) este un ……………..…NOD……………..… pentru curba data.

3 2 2 3 2 2
Fie curba plană ( C ) : F ( x, y ) ≡ x + xy + yx + y − 2 x − 2 y = 0
Să se stabilească punctele singulare ale curbei.
D 54 d
a. O(0,0), punct izolat. c. B(−1,−1) , punct singular de tip nod.
b. A(1,1) , punct dublu. d. altă variantă.

   r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul τ =  se numeste versorul
F 10 r F
binormalei la curba in punctul curent pe curba.
.
   r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul τ = . se numeste versorul
F 11  T
r
tangentei la curba in punctul curent pe curba.

   r × 

r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul b =   se numeste
H 225
r × 
r

versorul .....................BINORMALEI..................... la curba in punctul curent pe curba.


 
   r × 
r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul b =   se numeste
F 12 r ×r F

versorul tangentei la curba in punctul curent.

   r × 
r

Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul b =   se numeste
F 13 r × 
r T

versorul binormalei la curba in punctul curent.



   r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul τ =  se numeste versorul
H 214 r
.....................TANGENTEI..................... la curba in punctul curent.
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv b versul tangentei
F 14    F
respectiv al binormalei la curba in punctul curent. Atunci vectorul: n = b × τ se numeste versorul
canonic la curba in punctul curent pe curba.

18
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv b versul tangentei
F 15    T
respectiv al binormalei la curba in punctul curent. Atunci vectorul: n = b × τ se numeste versorul
normalei principale la curba in punctul curent pe curba.
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv n versorii tangentei
respectiv al normalei principale la curba in punctul curent si cu R raza de curbura corespunzatoare.
F 16 Atunci T

dτ 1 
= n
ds R
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv b versorii tangentei
respectiv al binormalei la curba in punctul curent si cu R raza de curbura corespunzatoare. Atunci
F 17  F
dτ 1 
= b
ds R
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv b versul tangentei
  
H 206 respectiv al binormalei la curba in punctul curent. Atunci vectorul: n = b × τ se numeste versorul

.....................NORMALEI PRINCIPALE..................... la curba in punctul curent pe curba.


   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv n versorii tangentei
respectiv al normalei principale la curba in punctul curent si cu R raza de curbura corespunzatoare.
Atunci
H 222

dτ 1 
− n= .....................0.....................
ds R
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu b respectiv n versorii binormalei
respectiv al tangentei la curba in punctul curent si cu T raza de torsiune in punctul curent. Atunci
H 223

db 1 
− n= .....................0.....................
ds T
 
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala r = r ( t ) , t ∈ I . Notam:

{τ, n, b} - versorii triedrului lui Frenet
H 217 R , T - razele de curbura respectiv de torsiune corespunzatoare. Atunci:

dn 1  1 
− τ+ b= .....................0.....................
ds R T

   r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala: r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul: τ =  se numeste versorul
B 23 r
..........................TANGENTEI...................... la curba în punctul curent.

   r × 

r
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala: r = r ( t ) , t ∈ I . Atunci vectorul: b =   se numeste
B 24 r × 
r
versorul ...................... BINORMALEI...................... la curba în punctul curent pe curba.

19
 
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala: r = r ( t ) , t ∈ I . Notam :

{τ, n, b} - versorii triedrului lui Frenet
B 27 R,T - razele de curbura şi respectiv de torsiune corespunzaroare. Atunci:


dn 1  1 
− τ + b = ......................0......................
ds R T
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala: r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu τ respectiv b versul tangentei
  
B 25 respectiv al binormalei la curba în punctul curent.Atunci vectorul: n = b × τ se numeste versorul

..................DIRECTOR AL NORMALEI PRINCIPALE...................... la curba în punctul curent pe curba.


   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala: r = r ( t ) , t ∈ I . Notam cu b respectiv n versorii binormalei
respectiv ai tangentei la curba în punctul curent şi cu T raza de torsiune în punctul curent. Atunci:
B 28

db 1 
− n = ......................0......................
ds T
   
Fie curba regulata de ecuatie vectoriala: r = r ( t ) , t ∈ I .Notam cu τ respectiv n versorii tangentei
respectiv al normalei principale la curba in punctul curent si cu R raza de curbura corespunzatoare. Atunci:
B 26

dτ 1 
− n = ......................0......................
ds R
Fie curba regulata definita parametric de ecuatiile x = x ( t ) , y = ( t ) t ∈  . Atunci dreapta de ecuatie:
X −x Y −y
=
A 9 − y′ x′ b
dusa printr-un punct arbitrar ( x, y ) al curbei reprezinta

a. tangenta la curba b. normala la curba

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) , t ∈ I

B 19 z = z (t )
Atunci dreapta ce trece printr-un punct arbitar M ( X , Y , Z ) definita prin:

X −x Y −y Z−z
= t = t
xt y z
este ecuaţia ......................TANGENTA...................... la curba data.

20
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) , t ∈ I

B 20 z = z (t )
Atunci ecuaţia:
xt ( X − x ) + y t (Y − y ) + z t ( Z − z ) = 0

reprezinta planul ......................NORMAL...................... la curba intr-un punct arbitar M ( X , Y , Z ) .

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) , t ∈ I

z = z (t )
B 21 Atunci ecuaţia:
X −x Y −y Z−z
xt yt zt =0
x tt y tt z tt

reprezinta planul ......................OSCULATOR...................... la curba intr-un punct arbitar M ( X , Y , Z ) .

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) , t ∈ I

z = z (t )
B 22
Atunci dreapta ce trece printr-un punct arbitar M ( X , Y , Z ) definita prin ecuatiile:

X −x Y −y Z−z yt zt zt xt xt yt
= = , unde A = tt , B = , C =
A B C y z tt z tt x tt x tt y tt

este ......................BI.NORMALA...................... la curba data.


Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

z = z (t )
H 220
Atunci dreapta ce trece printr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) definita prin ecuatia:

X −x Y −y Z−z y′ z′ z ′ x′ x′ y′
= = , unde A = , B= , C=
A B C y′′ z ′′ z ′′ x′′ x′′ y′′

este .....................BINORMALA..................... la curba data.

21
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

H 227 z = z (t )
Atunci ecuatia:
x′ ( X − x ) + y ′ ( Y − y ) + z ′ ( Z − z ) = 0

reprezinta planul ........................NORMAL........................ la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) .

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

F 8 z = z (t ) T
Atunci dreapta ce trece printr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) definita prin:

X −x Y −y Z−z y′ z′ z ′ x′ x′ y′
= = unde A = , B= , C=
A B C y′′ z ′′ z ′′ x′′ x′′ y′′
este ecuatia normalei principale la curba data.
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I
F 5  T
z = z (t )
Atunci ecuatia planului normal la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) este:
x′ ( X − x ) + y ′ ( Y − y ) + z ′ ( Z − z ) = 0

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

F 3
z = z (t ) F

Atunci ecuatia normalei la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) este:


X −x Y −y Z−z
= =
x′ y′ z′
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I
F 
z = z (t )
4 T

Atunci ecuatia tangentei la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) este:


X −x Y −y Z−z
= = .
x′ y′ z′

22
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

F 9  z = z (t ) T
Atunci dreapta ce trece printr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) definita prin:

X −x Y −y Z−z y′ z′ z ′ x′ x′ y′
= = unde A = , B= , C=
A B C y′′ z ′′ z ′′ x′′ x′′ y′′
este ecuatia binormalei la curba data.
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

 z = z (t )
H 218 Atunci ecuatia:
X −x Y −y Z−z
x′ y′ z′ = 0
x′′ y′′ z ′′

reprezinta planul .....................OSCULATOR..................... la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) .

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

z = z (t )
F 7 Atunci ecuatia: T
X −x Y −y Z−z
x′ y′ z′ = 0
x′′ y′′ z ′′
reprezinta planul osculator la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) .

Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

z = z (t )
H 226
Atunci dreapta ce trece printr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) definita prin:
X −x Y −y Z−z
= =
x′ y′ z′

este ecuatia .....................TANGENTEI..................... la curba data.

23
Fie curba strimba ( C ) care are reprezentarea parametrica:

 x = x (t )

(C ) :  y = y (t ) t ∈ I

z = z (t )
F 6 Atunci ecuatia: F
X −x Y −y Z−z
x′ y′ z′ = 0
x′′ y′′ z ′′
reprezinta planul normal la curba intr-un punct arbitrar M ( X , Y , Z ) .

2
Fie curba ( C ) : y = 1 + e şi M un punct arbitrar situat pe curbă. Notăm R , raza de curbură, St şi S n
x

lungimile segmentelor subtangentă, respectiv subnormală corespunzătoare punctului M . Atunci


D 44 a
St S 
a. R= b. R = St − S n c. R= t  d. R = St + S n
Sn  Sn 
Fie curba(C) , definita de ecuatiile parametrice
 x = e cos t
t

A 62
(C ) : 
 y = e sin t
t

şi M (0) punctul fixat pe curba.Atunci segmentul subtangenta este


PN = ……………..…0……………..…
Fie curba:

 x + y + z − r = 0
2 2 2 2

(C ) :  2 2
 x + y − rx = 0
atunci ecuaţiile parametrice ale curbei date sunt:

 x = r cos 2 t  x = r sin t cos t


D 83   2
a
a.  y = r sin cos t , t ∈ [ 0, 2π ] c.  y = r cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t  z = r sin t
 
 x = r sin 2 t

b.  y = r sin cos t , t ∈ [ 0, 2π ] d. alt raspuns
 z = r cos t

Fie curba:
  t3 
 x = 4  t + 
(C )   3
 2 2
 y = (1 + t )
D 9 c
5
Se ştie că raza de curbură este dată de relaţia R = 4 y . Dacă S n este segmentul de normală al curbei,
4

atunci:

1
a. R = Sn b. R = 2Sn c. R = 4Sn d. Sn =
R

24
Fie curba:
  t3 
 x = 4 t + 
( C ) :   3 t ∈ 
 2 2
D 8  y = (1 + t ) c
Notăm R - raza de curbură în punctul curent pe curbă. Atunci:

2 3 5 4
a. R = 4y 3
b. R = 4y 2
c. R = 4y 4
d. R = 4y 5

Fie curba:
2
( C ) : F ( x, y ) ≡ y 2 − ( x − a ) ( x − b ) = 0, a, b ≠ 0
Să se studieze punctele singulare ale curbei.

D 51 a. B ( 0, b ) , este nod pentru curba ( C ) dacă a < b . b


b. A ( a, 0 ) , este nod pentru curba ( C ) dacă a > b .
c. A ( a, 0 ) , este punct izolat pentru a > b .
d. B ( 0, b ) , este punct izolat pentru a < b .
Fie curbele
 x = x ( t )
( C1 ) :  ; ( C2 ) : F ( x , y ) = 0 .
 y = y ( t )
A 103 Dacă
ϕ ( t ) = ϕ ′ ( t ) = ... = ϕ ( n ) ( t ) = 0; ϕ ( n +1) ( t ) ≠ 0,

atunci cele două curbe au în punctul M ( t ) un ......................CONTACT...................... de ordinul n

x2
Fie curbele ( C1 ) : y = e , ( C2 ) : y = 1 + x +
x
. Să se calculeze curburile K1 şi K 2 corespunzătoare
2
lui ( C1 ) şi respectiv ( C2 ) în punctul comun A.

D 5 c
1 1
a. A (1, 0 ) , K1 = K 2 = c. A (1, 0 ) , K1 = K 2 =
3
2 2 2
1 2 1 1
b. A (1,1) , K1 = , K2 = 3 d. A ( −1, 0 ) , K1 = , K2 =
3
2 3 3 2 2
Fie curbele plane ( C1 ) şi ( C2 ) . Se spune ca cele două curbe au un contact într-un punct M ce aparţine
A 101
ambelor curbe dacă cele două curbe date admit în M aceeasi ......................TANGENTA......................
Fie curbele
 x = x ( t )
( C1 ) :  ; ( C2 ) : F ( x , y ) = 0 .
A 102  y = y ( t )
Dacă cele două curbe au în punctul M 0 ( t0 ) un contact de ordinul n, atunci t0 este rădăcină multiplă de

ordinul ......................n+1......................

25
2 3
Fie curbura ( C ) : y = x + px, p ∈  . Să se determine punctele singulare ale curbei

 p   p   p  p
a. A ,0, B − ,0 c. A  0,  , B  0, − 
D 46  3   3   3   3  b
    
 p   p   p  p
b. A  − , 0  , B  − − , 0  d. A  0, −  , B  0, − − 
 3   3   3  3
2 2 2
Fie ( C ) : ( x − α ) + ( y − β ) = r ecuaţia cercului osculator la curba de ecuaţie carteziană:

( C ) : y = f ( x ) . atunci:

  
y′2 (1 + y′2 ) α = x − y (1 + y )
′2 ′2  y ′2
α = x + α = x −
 y′′  y′′  x′y′′ − x′′y′
D 69    b
 y′2 (1 + y′2 )  y′2 (1 + y′2 )  y ′2
a.  β = y − b. β = y + c. β = x +
 y′′  y′′  x′y′′ − x′′y′
  
 (
1 + y ′2 )  (
3
1 + y ′2 ) 2  ( x ′ 2
+ y ′ )
2 2
3

r = r = r =
 y′′  y′′  ( x′y′′ − x′′y′)
d. alta varianta
Fie elicea circulara:
   
( C ) : r = ( 2 cos t ) i + ( 2sin t ) j + ( )
5t k

B 35
Sa se calculeze lungimea arcului  ( )
AB situat pe curba ( C ) unde A şi B corespund bijectiv valorilor
t = 0 şi respectiv t =1.

l
AB
= ......................3......................

Fie elicea circulară:


   
( C ) : r = ( 2 cos t ) i + ( 2sin t ) j + ( )
5t k

Să se calculeze lungimea arcului  ( )


AB situat pe curba ( C ) unde A şi B corespund bijectiv valorilor
D 92 t = 0 şi respectiv t =1. c

a. l =5 c. l =3
( )
AB ( )
AB

b. l  = 4 d. l =2 5
( AB ) ( )
AB

26
Fie elicea circulară:
( C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt
Să se scrie ecuaţiile tangentei la curba ( C ) în punctul curent.

D 97 a
X − a cos t Y − a sin t Z − bt X − a cos t Y − a sin t Z − bt
a. ( t ) : = = c. (t ) : = =
a sin t a cos t b a cos t a sin t b
X + a cos t Y + a sin t Z + bt X + a cos t Y + a sin t Z + bt
b. ( t ) : = = d. (t ) : = =
a sin t a cos t 0 a cos t a sin t b
Fie familia de curbe (n +1) − parametrice:

(C a1 ...an+1 ) : F ( x, y; a , a ,..., a ) = 0
1 2 n +1

A 99
Curba (γ ) se zice ……………..…OSCULATOARE……………..… la o curbă din familia Ca1 ...an+1 ( ) într-un
punct M al acestei curbe, dacă cele două curbe au în M un contact de ordinul n.

Fie o curba data ( C ) şi M un punct pe curba a.i. prin acest punct trec în figura alaturata.

A 70

Atunci M este punct de ……………..…INTOARCERE……………..…

Fie o curba definita prin coordonatele sale polare: ρ = ρ (α ) şi un punct regulat M situat pe curba (vezi

A 11

figura).
Atunci: segmentul tangenta polara este

ρ + ρ ′2
a. ON = ρ ′ b. TN =
ρ

27
Fie o curba definita prin coordonatele sale polare:

A 32

28
Fie o curba regulata de ecuatie: y = f ( x ) , x ∈  şi M ( x, y ) un punct pe curba (vezi figura)

A 31 a

Atunci:

y y
a. XT = x − b. PN = x c. X N = yy′
y′ y′
Fie o curba strimba pentru care torsiunea sa este
1
=0.
B 30 T

Atunci, curba este ......................DREAPTA......................


Fie o curbă (C) şi un punct M regulat în care am definit tangenta şi normala la această curbă .
Dacă notăm cu P proiecţia punctului M pe axa absciselor, atunci se pun în evidenţă următoarele segmente

A 17 d

(vezi figura)

a. MT − segmentul normala, c. PT − segment tangentă,


MN − subnormală,
b. MT − subtangentă
PT − segmentul tangentă, d. PN − subnormală.

 x = x ( u, v )
 2
Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) , ( u , v ) ∈ ∆ ⊆  . Atunci forma patratica:

 z = z ( u, v )
H 211
ds 2 = Edu 2 + 2 Fdudv + Gdv 2
(unde E,F,G este primul grup de coeficienti ai lui Gauss)

se numeste .....................PRIMA FORMA PATRATICA..................... a suprafetei ( S ) .

29
 x = x ( u, v )
 2
u = u ( t )
Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) ( u , v ) ∈ ∆ ⊆ R şi fie ( γ ) :  t∈I ⊆ R
 v = v ( t )
 z = z ( u, v )
C 16 o curba oarecare pe suprafata ( S ) .Atunci

ds = Edu 2 + 2 Fdudv + Gdv 2

se numeste ........................ELEMENT.................... de arc pe curba (γ )


 
Fie o suprafata ( ∑ ) : r = r ( u , v )

ds 2 = Edu 2 + 2 Fdudv + Gdu 2


C 20
Relatia (1) exprimã patratul …………………..ELEMENTULUI DE ARC..................... al curbei (γ) pe suprafata

(S) şi se mai numeste prima forma pãtratica fundamentala.



Fie o suprafata ( S ) , iar v versorul normalei la suprafata intr-un punct arbitar
   
C 30 v = cos α i + cos β j + cos γ k .

Numerele cos α , cos β , cos γ reprezinta .........................COSINUSII DIRECTORI.................. ai normalei

 x = x ( u, v )
 u = u ( t )
Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) ( u, v ) ∈ ∆ ⊆ R 2 . Atunci (γ ) :  t∈I ⊆ R
C 14  v = v ( t )
 z = z ( u, v )

reprezinta o ......................CURBA................... pe suprafata .

 x = x ( u, v )
 u = u ( t )
Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) , ( u, v ) ∈ ∆ ⊆  2 . Atunci (γ ) :  t∈I ⊆ 
 v = v ( t )
H 210  z = z ( u, v )

reprezinta o .....................CURBA..................... pe suprafata ( S ) .

 x = x ( u, v )

Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) ( u, v ) ∈ ∆ ⊆ R 2 . Atunci forma patratica:

 z = z ( u, v )
C 15
ds 2 = Edu 2 + 2 Fdudv + Gdv 2
(unde E,F,G este primul grup de coeficienti ai lui Gauss)

se numeste .......................PRIMA FORMA FUNDAMENTALA.................... a suprafetei ( S )

30
 x = x ( u, v )

Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) ( u, v ) ∈ ∆ ⊆ R 2 . Atunci forma patratica:

 z = z ( u, v )
C 19
ϕ = Ldu 2 + 2 Mdudv + Ndv 2

se numeste ....................A DOUA FORMA FUNDAMENTALA ……..... a suprafetei ( S ) (unde L,M,N este
cel de-al doilea grup de coeficienti ai lui Gauss)

 x = x ( u, v )

Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) ( u, v ) ∈ ∆ ⊆ R 2 . Atunci forma patratica:

 z = z ( u, v )
C 27
ϕ = Ldu 2 + 2 Mdudv + Ndv 2
se numeste a doua forma fundamentala a suprafetei ( S ) , iar L,M,N este cel de-al doilea grup de coeficienti

ai lui ………….….…GAUSS………..…..…..

 x = x ( u, v )
 2
Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) , ( u , v ) ∈ ∆ ⊆  . Atunci forma patratica:

 z = z ( u, v )
H 208
ϕ = Ldu 2 + 2Mdudv + Ndv 2
(unde L,M,N este cel de-al doilea grup de coeficienti ai lui Gauss)

se numeste .....................A DOUA FORMA PATRATICA..................... a suprafetei ( S ) .


3
Fie ( S ) ⊂  o suprafata reprezentata de ecuatiile parametrice, iar (γ u ) , ( γ v ) curbele de coordonate
duse prin punct M ∈ ( S ) şi fie ( γ ) o curba oarecare trasata pe aceasta suprafata
u = u ( t )
(γ ) : 
v = v ( t )
C 28
prin acelasi punct P. Relatia:
 
1 dr ⋅ dv
cos α = −
R ds 2

exprima ……………......CURBURA...................curbei (γ ) .
3
Fie ( S ) ⊂  o suprafatã reprezentatã prin ecuatiile ei parametrice
Atunci relatia
C 26 F
cos α =
EG
exprima unghiul a doua curbe ........................COORDONATE.......................... pe suprafata ( S ) .

31
 x = x ( u, v )
 u = u ( t )
Fie o suprafata ( S ) :  y = y ( u , v ) , ( u, v ) ∈ ∆ ⊆  2 si fie (γ ) :  t ∈ I ⊆  o curba
 v = v ( t )
 z = z ( u, v )
H 207 oarecare pe suprafata ( S ) . Atunci

ds = Edu 2 + 2 Fdudv + Gdv 2

se numeste .....................ELEMENT..................... de arc pe curba (γ ) .


Fie parabola de ecuatie carteziana
(C) : y2=2px, p>0.
A 73
Atunci axa Oy taie segmentul ……………..…TANGENTA……………..… în doua parti egale.
Fie parabola de ecuaţie carteziană
( C ) : y 2 = 2 px, p > 0 .
A 104

Atunci axa Oy taie segmentul ......................TANGENTA...................... în doua parti egale.


  2
Fie suprafata ( S ) : r = r ( u , v ) cu ( u , v ) ∈ ∆ ⊆  si M ( u0 , v0 ) ∈ ( S ) . Atunci prin M trec o
G 3 T
infinitate de familii de curbe coordonate (γ u ) si (γ v ) .
2
Fie suprafata ( S ) : z = f ( x, y ) cu ( x, y ) ∈ ∆ ⊆  si un punct ordinar M ( x, y ) ∈ ( S ) .

Atunci vectorul v = ( cos α , cos β , cos γ ) definit prin relatiile:

H 221
p q −1
cos α = , cos β = cos α = , cos γ = cos α =
2 2 2 2
± 1+ p + q ± 1+ p + q ± 1 + p2 + q2

este versorul .....................NORMAL..................... la suprafata.


2
Fie suprafata ( S ) : z = f ( x, y ) cu ( x, y ) ∈ ∆ ⊆ R şi punct ordinar M ( x, y ) ∈ ( S ) .

Atunci vectorul v = ( cos α , cos β , cos γ ) definit prin relatiile:

C 12 p q 1
cos α , cos β , cos γ cos α
2 2 2 2
1 p q 1 p q 1 p2 q2

32
 
  2  r × 
r
Fie suprafata ( S ) : r = r ( u , v ) ∈ ∆ ⊆  . Atunci versorul v =   este versorul ..........
H 200 r × 
r
.....................NORMALEI..................... la suprafata.
  2
Fie suprafata ( S ) : r = r ( u , v ) ∈ ∆ ⊆ R .Atunci expresia:

C 17 dσ = EG − F 2 dudv

ne da .........................ELEMENTUL DE ARIE........................... al suprafetei ( S ) .

Fie suprafata :
( ∑ ) : x = u 2 + v 2 , y = u 2 − v 2 , z = uv
Elementul de arc pe curba
C 8 (γ 2 ) : v = 1 a
situata suprafata (Σ) este

a. ds2 = 8u 2 + 1 du; b. ds2 = 8u 2 − 1 du


Fie suprafata definita parametric de ecuatiile:
 x = u cos v
( ∑ ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈  2
z = u + v
C 5
 a
Atunci ecuatiile normalei în punctul M 0 ( u = 1, v = π ) sunt, respectiv

x +1 y z −1− π x +1 y z −1+ π
a. = = b. = =
1 1 1 1 1 1
Fie suprafata definita parametric de ecuatiile:
 x = u cos v
( ∑ ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈  2
C 6
z = u + v

Atunci ecuatiile planului tangent M 0 ( u = 1, v = π ) sunt, respectiv

a. x− y− z =π b. x y z π

33
Fie suprafata definita parametric de ecuatiile:
 x = u cos v
( ∑ ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈  2
z = u + v

C 4 c
Atunci ecuatiile planului tangent M 0 ( u = 1, v = π ) sunt, respectiv

a. x+ y+z =0 c. x+ y+ z =π
b. x− y−z =0 d. x− y− z =π
Fie suprafata regulata
 
( S ) : r = r ( u, v ) ∈ ∆ ⊆ R 2 .
Atunci
 
C 13  r × 
r
v=  
r × 
r

versorul ......................NORMALEI...................... la suprafata în punctul curent pe suprafata


Fie suprafata:
( S ) : x = u cos v, y = u sin v, z = av
C 7 Sã se afle elementul de arie pe suprafatã. a

a. dσ = u 2 + a 2 du dv b. ds 2 = du 2 + ( u 2 + a 2 ) dv 2

34
Fie suprafaţa
C 36 ( S ) : z = 5x2 + 4 y − 3
Să se determine ecuaţia planului tangent în punctul M (1,0, 2). …………….10x+4y–z–8=0…………….

Fie un cerc de rază a . Fie A un punct pe cerc şi O punctul diametrar opus lui A. O secantă oarecare
dusă prin O taie cercul în punctul C şi tangenta în A la cerc în punctul B. Să se afle locul geometric al
punctului P astfel încât BP = OC .

 x = cos3 t
D 20
a.  3
(astroida) (posibil y=2asin3t) c. ρ = aeka (spirala logaritmica)
a
 y = a sin t
 x = 2a sin 2 ϕ
  x = a ( t − sin t )
b.  sin 3 ϕ (cisoida lui Diocles) d.  (cicloida)
 y = 2a cos ϕ  y = a (1 − cos t )

Fie M ( x, y , z ) ∈ ( C ) un punct regulat. Planul normal, ( Pn ) la curba ( C ) în punctul M este

B 6 a. ( Pn ) : ( X − x ) x′ + (Y − y ) y ′ + ( Z − z ) z ′ = 0 a
b. ( Pn ) : ( X + x ) x′ + (Y + y ) y ′ + ( Z + z ) z ′ = 0

Fie:
 x = 2t
( C )  y = ln t , t > 0 ecuatia unei elice cilindrice. Atunci:
D 149 z = t2 d

T R
a. T =R b. = const c. 4T = R d. = −1
R T
Fiind dată o curbă în spaţiu:
(C ) : x = x ( s ) , y = y ( s ) , z = z ( x ) unde s ∈ I ⊂  , s parametru natural pe curbă şi notând:
1 1
- curbura curbei, - torsiunea curbei, atunci care dintre următoarele egalităţi este falsă:
R T
D 121   d
dδ 1  db 1
a. = n c. =− n
ds R ds T
 
dn 1  1  dn 1  1
b. = δ+ b d. =− δ + b
ds R T ds R T
Inversul raportului
x′y′′ − x′′y′
3
A 92
( x′ 2 + y ′ 2 )
se numeste ……………..…RAZA DE CURBURA……………..… a unei curbe regulate (C) din plan.

35
Lungimea unui arc de curba AB definit prin ecuatiile sale parametrice:
 x = x ( t )
(C ) :  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )
E 7 F
se calculeaza cu formula:
β
l AB = ∫ 1 + y′dt
α

Lungimea unui arc de curba AB definit prin ecuatiile sale parametrice:


 x = x ( t )
(C ) :  ( t ∈ (α , β ) )
 y = y ( t )
E 8 T
se calculeaza cu formula:
β
l AB = ∫ x′2 + y′2 dt
α

Normala principală la curba ( C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt , t ∈ 


în punctul curent este:

D 129 a
a. paralelă cu planul xOz . c. paralelă cu planul xOy .
π
b. perpendiculară pe planul xOy . d. face cu planul xOz un unghi de măsură
6
Numarul real pozitiv:
x t y tt − x tt y t
3
(x t2
+ yt 2 )
A 39 reprezinta ……………..…CURBURA……………..… curbei intr-un punct arbitrar al curbei definita parametric
de ecuatiile:
 x = x ( t )
(C ) :  (t ∈ I )
 y = y ( t )
Numarul real pozitiv:
x′y′′ − x′′y′
3
( x′ 2
+ y ′2 )

H 201
reprezinta .....................CURBURA..................... curbei intr-un punct arbitrar al curbei definita parametric de
ecuatiile:
 x = x ( t )
(C )  (t ∈ I )
 y = y ( t )
Numim segment normala în punctul M al curbei (C) distanta de la punctul M la punctul N, unde
A 60
normala (MN) taie axa ……………..…Ox……………..…
O curba pentru care raportul dintre razele de curbura si de torsiune este constant reprezinta o:
H 199
.....................SFERA.....................

36
O curba plana pentru care torsiunea sa
1
B 31 = ......................0......................
T
este o dreapta.
O curbă pentru care raportul dintre razele de curbură şi de torsiune este constant reprezintă o:
B 29
...................... ELICE……….........
O curbă pentru care raportul dintre razele de curbură şi de torsiune este constant este o:
D 127 a
a. elice. c. cerc.
b. elipsă. d. dreaptă.
O suprafata definita prin ecuatia implicita:
( S ) : F ( x, y, z ) = 0 cu F ∈ C1 ( D )
pentru care
H 219
Fx2 + Fy2 + Fz2 = 0 ∀ ( x, y, z ) ∈ D

se numeste .....................REGULATA.....................
O suprafata definita prin ecuaţia implicita:
( S ) : F ( x, y, z ) = 0 cu F ∈ C1 ( D )
pentru care
C 11
Fx′2 + Fy′2 + Fz′2 = 0 ∀ ( x, y, z ) ∈ D

se numeste …………..…REGULATA…………….…
Originea este un .....................PUNCT DE SUPRAFATA..................... pentru conul de rotaţie
C 33
x2 + y 2 = z 2
Parametrii directori ai normalei la planul osculator ( Po ) în punctul A ( t = 1) la curba

(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt sunt:

a. A = ab 2 , B = −a 2b, C = (1 + a 2 ) b
D 130 c
b. A = −ab 2 , B = ab 2 , C = (1 + a 2 ) a

c. A = −ab 2 , B = − ab 2 , C = (1 + a 2 ) b

d. A = −a 2b, B = − a 2b, C = a (1 + a 2 )

Pentru o suprafata ( S ) datã de ecuatiile parametrice


 
r = r ( u, v )
C 22 notam ds elementul de arc. Completati semnul corespunzator pentru a obtine o egalitate. +

ds = Edu 2 ...... + ...... 2 Fdudv + Gdv 2 ......................+ ......................

37
Pentru o suprafata ( S ) datã de ecuatiile parametrice
 
r = r ( u, v )
C 23 Atunci relatia
dσ = EG − F 2 dudv

exprima ......................ELEMENTUL DE ARIE.......................al suprafetei.

Pentru un arc de curbă definit prin ecuatiile sale polare: ρ = ρ (θ ) , θ ∈  , elementul de arc este
A 3 b
a. ds = ρ '2 + ρ ''2 dθ b. ds = ρ 2 + ρ '2 dθ
Planele normale la curba:
( C ) : x = sin 2 t , y = sin t cos t , z = cos t
trec prin
B 7 a

a. originea sistemului de π π π
b. punctul A  , − ,  c. A (1, 1, 1)
coordonate 2 2 2
Planul de ecuatie:
X −x Y −y Z−z
x′ y′ z′ = 0
B 38 x′′ y′′ z ′′

se numeste ......................PLAN OSCULATOR...................... la o curba (C) din spatiu dus prin punctul regulat
M ( x, y, z ) situat pe curba data.
Planul normal la curba de ecuaţii parametrice:
x = t +1

(C )  y = t 2 + t + 2
z = 2 − t2

D 145 a
dus prin punctul M de parametru arbitrar t si situat pe curba ( C ) este:

a. ( X − x ) + ( 2t + 1)(Y − y ) − 2t ( Z − z ) = 0 c. X + Y − Z + ( 2t + 1) = 0
b. − ( X − x ) − 2t (Y − y ) + 2 ( Z − z ) = 0 d. X − tY + Z − 2t − 1 = 0
Planul normal la curba
 x = z
2

 2
B 11  z = x a
dus prin punctul M(1,1,1) este

a. 2X+Y+4Z−5=0 b. X+Y−Z−1=0

38

Planul normal la curba: ( C ) : r = ( a cos t ,sin α sin t , cos α sin t ) , în punctul curent, trece printr-o
dreaptă fină de ecuaţie:

D 110 x = 0 y = 0 d
a.  c. 
 y sin α + z cos α = 0  x sin α − z cos α = 0
 x sin t − y sin α cos t − z cos t = 0 x = 0
b.  d. 
 x cos t − y cos α sin t + z sin t = 0  y cos α − z sin α = 0
Planul osculator la curba
 x = z 2
 2
B 12  z = x b
dus prin punctul M(1,1,1) este

a. 2X−Z−1=0 b. 2X+Y−3Z−1=0
Planul
Xsin 2t + Ycos2t − Zsint = 0
reprezinta pentru curba
B 8 ( C ) : x = sin 2 t , y = sin t cos t , z = cos t a

a. planul normal b. planul osculator c. planul binormal

Prin definitie, diferentiala functiei: s = s ( t ) , ( t ∈  ) se numeste ……………..…ELEMENT……………..…


A 49 
al unui arc de curbă AB ∈ ( C )

Proiectia curbei:
 x + y + z − r = 0
2 2 2 2

(C )  2 2
 x + y − rx = 0
D 137 pe planul xOy este: b

a. o curba plană; c. un punct M ( r , 0, 0 ) ;


2 2 2
b. segmentul AB cu A ( r , 0, 0 ) şi B ( 0, − r , 0 ) ; d. cercul x + y = r .

Proiectia ortogonala ale segmentelor tangenta pe axa Ox se numeste


A 61
……………..…SUBTANGENTA…………………

Proiecţia curbei:
 x = r cos θ
( C )  y = r sin θ
 z = kθ

D 138 pe planul xOy este: c

 x2 + y 2 − r 2 = 0  x2 + y 2 − r 2 = 0
a. (C )  c. cercul: ( C ) 
z = 0 z = 0
b. un segment de dreaptă; d. alta variantă.

39
Punctul M ( x, y ) ∈ ( C ) de ecuatie
F ( x, y ) = 0
A 72
se numeste ……………..…NOD……………..… al curbei daca:
2
( F ′′ )
xy − Fx′′2 Fy′′2 > 0
Raportul
x′y′′ − x′′y′
3
A 93
( x′ 2 + y ′ 2 )
se numeste ……………..…CURBURA……………..… unei curbe regulate (C) din plan.
Raportul dintre segmentul tangenta MT şi segmentul normala MN, corespunzator unui punctul fixat
M ( 0 ) al curbei
A 44  x = et cos t
(C ) : 
 y = e sin t
t

are valoarea ……………..…0……………..…


Reprezentarea elicei conice:
 x = at cos t
( C )  y = at sin t
 z = bt

sub forma unei ecuaţii implicită este:
 x2 y 2 z 2
 a 2 + b2 − b2 = 0 ( x + y ) a − z b = 0
2 2 2 2 2
D 140 a. ( C ) 
 c.  a
 z = barctg y  z = by
 x
 x2 y 2 2  x2 y 2 z 2
 a 2 + b 2 − z = 1  b 2 + a 2 − a 2 = 1
b. ( C )  d. (C ) 
 z = arctg x  z = barctg x
 y  y
Să se afle curbura curbei:
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt
în punctul curent pe curbă.

D 125 1 a 1 + a2 1 t a
a. = c. =
R (1 + a 2 + b 2 ) t R ab 1 + a + a 2

1 b 1 + a + a2 1 a 1 + a2
b. = d. = t
R 1 + a2 R b 1 + a + a2

40
Să se afle curbura K şi raza de curbură R în punctul M (1, −1) la curba:
( C ) x3 − y 3 + 2 xy = 0, ( x, y ) ∈  2 (C) x3−y3+2xy=0 ,

D 38 2 2 a
a. K = 4 2, R = c. K= , R=4 2
8 8
2 2
b. K = −4 2, R = d. K = 4 2, R = −
8 8
Să se afle desfăşurata elipsei:
 x = x cos t
(C ) :  , t ∈
 y = b sin t

 x = a cos3 t  x = a ( t − sin t )
D 77 a.  3
c.  b
 y = b sin t  y = b (1 − cos t )
 c2
 x = cos3 t
a x2 y 2
b.  d. + =1
 y = − c sin 3 t a 2 b2
 b
Să se afle desfăşurata parabolei:
( C ) : y 2 = 2 px

D 78 4 3 8 3 b
a. y2 = ( x − p) c. y2 = ( x + p)
27 27
2 8 3 8 3
b. y = ( x − p) d. y2 + ( x − p) = 0
27 27
Să se afle elementul de arc al elicei circulare:
 x = a cos t
( C ) :  y = a sin t , t ∈ [0, 2π ]
 z = kt

D 90 d
2 2 dt
a. ds = a − k dt c. ds =
a2 + k 2
1
b. ds = dt d. ds = a 2 + k 2 dt
k
Să se afle elementul de arc al elicei circulare:
 x = a cos t
( C ) :  y = a sin t , t ∈ [0, 2π ]
 z = kt

B 3 d
dt
a. ds = a 2 − k 2 dt c. ds =
a + k2
2

1
b. ds = dt d. ds = a 2 + k 2 dt
k

41
Să se afle înfăşurătoarea cercurilor de rază r dată, care au centrele pe cercul x2+y2=R2.

3 3 3
x
a. x2 + y2 = k 2 c. y = ach
D 74 a d
 x = a ( t − sin t )
b.  d. alta varianta
 y = a (1 − cos t )
Să se afle înfăşurătoarea familiei de curbe:
3 2
( C ) : F ( x; y; a ) ≡ ( x − a ) − ( y − a ) =0

D 72 a. ( D) : y − x = 0 c. ( D) : y + x = 0 b

4 4
b. ( D) : y − x = − d. ( D) : y + x =
27 27

p
Să se afle înfăşurătoarea familiei de drepte y = mx + în care m este parametrul variabil.
2m
D 75 x c
a. y2 = c. y 2 = 2 px
2p
b. x 2 = 2 py d. x2 + y 2 = p2
Să se afle înfăşurătoarea familiei de parabole:
x2
( C ) : y = α x − (1 + α 2 )
2c
D 71 C 1 2 C 1 2 a
a. ( γ ) : y = + x c. (γ ) : y = − x
2 2C 2 2C
1 x2 Cx x 2
b. ( γ ) : y = + d. (γ ) : y = + 2
2C 2C 2 2 2C
Să se afle lungimea arcului
AM al elicei circulare
 1
x = cos θ
 2
B 37  1
y = sin θ θ ∈ [ 0, 2π ]
 2
 1
z = θ;
 2
ds= ......................1......................
Să se afle lungimea arcului de curbă:
 x = a cos t
  π
( )

AB :  y = a sin t , k ∈ 0, 
 z = kt  2

D 91 a
π
a. l = a2 + k 2 c. l = 2π a 2 + k 2
( )
AB
2 ( )
AB

b. l  = π a2 + k 2 d. alt raspuns
( AB )

42
Să se afle lungimea arcului
a  ax − 
x

( C ) : y =  e + e  ; x ∈ [0, b]
a

A 6 2  a
b x
a. ash b. ash
a a
Să se afle lungimea unei bucle a cicloidei
 x = a ( t − sin t )
(C ) :  , t ∈ [ 0, 2π ]
A 5  y = a (1 − cos t ) a

t t
a. ds = 2a sin dt , b. ds = a sin dt
2 2
Să se afle lungimea unei bucle a cicloidei
 x = a ( t − sin t )
A 78 (C ) :  , t ∈ [ 0, 2π ]
 y = a (1 − cos t )
l
AB
= ……………..…8a……………..…

Să se afle lungimile segmentelor de tangentă MT , subtangentă PT , de normală MN şi subnormală PN


π   x = t − sin t
în punctul M  − 1,1 la cicloida ( C )  t ∈ [ 0, 2π )
2   y = 1 − cos t

 1  1
D 31  MT = 2  MT = 2  MT = 2  MT = 2 d
   
 PT = 2  PT = 1  1  PT = 1
a.  b.  c.  PT = d. 
 MN = 1  MN = 1  2  MN = 2
 PN = 1  2  MN = 1  PN = 1
   
 PN = 1  PN = 1

Să se afle lungimile segmentelor de tangentă MT , subtangentă PT , normală MN , subnormală PN în


punctul M (1,1) la folium-ul lui Descartes: (C) x3+y3−2xy=0 – ( posibil sa nu apara la examen)

a. MT = 2, PT = 1, MN = 2, PN = 1
1 1
D 32 b. MT = , PT = 1, MN = , PN = 1 a
2 2
c. MT = 1, PT = 2, MN = 1, PN = 2
1 1
d. MT = 1, PT = , MN = 1, PN =
2 2

43
Să se afle poziţia planului ( P ) de ecuaţie:

( P ) : 7 x + 4 y + 6 z + 22 = 0
faţă de curba:
1 1 1 1
D 96 (C ) : x = t + , y = −  7t −  , z = 3t + c
t 2 t 3t

a. Curba este inclusă în plan.


b. Curba înţeapă planul în punct de parametru t = −1.
c. Curba este tangentă la plan.
d. Planul taie curba în două puncte.
Să se afle punctele de interesectie dintre curba
( C ) : x = t 2 + 2t + 3, y = 2t 2 + 3t + 1, z = 3t 2 + t + 2, t ∈  şi planul ( P ) de ecuaţie:
B 4 ( P) : x + y + z − 6 = 0 a

a. A(2,0,4), B(3,1,2) c. B(3,1, 2), C(−1,0, 2)


b. A(2,0,4) d. C(−1,0, 2)
Să se afle punctele de intersecţie dintre curba
( C ) : x = t 2 + 2t + 3, y = 2t 2 + 3t + 1, z = 3t 2 + t + 2, t ∈  şi planul ( P ) de ecuaţie:
D 94 ( P) : x + y + z − 6 = 0 a

a. A(2,0, 4), B(3,1, 2) c. B(3,1, 2), C(−1,0, 2)


b. A(2,0, 4) d. C(−1,0, 2)
Să se afle punctele singulare ale curbei
(C):x3+y3−3axy=0 , x > 0
şi sa se scrie ecuatiile tangentelor corespunzatoare

A 15 c
a. A ( 0, a ) , y = ± ( x − a )
b. Originea este singurul punct singular. Ecuatiile tangentelor este y = ± x
c. Originea este singurul punct singular. Ecuatiile celor doua tangente sunt y = 0, x = 0

Să se afle punctele singulare ale curbei:


( C ) : F ( x, y ) ≡ x3 + y 3 − 3axy = 0, a > 0
D 50 a
a. O ( 0, 0 ) , este punct singular de tip nod. c. ( )
A 1, − 3a , punct dublu.
b. ( )
A 1, 3a , punct dublu. d. altă variantă.

Să se afle raportul dintre curbura şi torsiunea curbei:


(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ 
D 124 c
T T b T a T 1
a. = 2ab b. = c. = d. =
R R a R b R 2ab

44
Să se afle raportul dintre raza de curbură R şi lungimea segmentului normală MN corepunzătore curbei
 x = a ( t − sin t )
(C )  t ∈ [ 0, 2π )
D 37
 y = a (1 − cos t ) b

R R R R 1
a. =1 b. =2 c. = 2 d. =
MN MN MN MN 2
 x = a ( t − sin t )
Să se afle raza de curbură a cicloidei: ( C )  t ∈ [ 0, 2π )
 y = a (1 − cos t )

D 36 t t a
a. R = 4 a sin c. R = 4a cos
2 2
t t
b. R = 4a sin d. R = 4 a cos
2 2
x
Să se afle raza de curbură a lănţişorului: y = ach , x ∈ 
a
D 35 d
a. R = a chx c. R = a sh 2 x
b. R = a shx d. R = a ch 2 x
Să se afle raza de curbură în punctul curent situat pe curba:

 x = t − sin t

( C ) :  y = 1 − cos t ( )
 t
 z = 4sin
 2
D 153 1 4 d
a. R= c. R=
t t t
1 + sin cos 1 + sin 2
2 2 2
1 2
b. R= d. R=
1 + 4sin 2 t 1 + sin 2
t
2
Să se afle segmentul de tangenta intr-un punct arbitrar M al curbei
 x = t − tht
A 67 ( C ) :  1
 y = cht
|MT| = ……………..…1……………..…

45
 x = t − tht

Să se afle segmentul de tangentă MT într-un punct oarecare al curbei ( C )  1
 y = cht

D 18 b

1 1
a. MT = b. MT = 1 c. MT = −1 d. MT = −
2 2
Să se afle subtangenta PT şi subnormala PN intr-un punct arbitrar M situat pe parabola
(C) y2 = 2px.

A 26 a

a. PT = −2x, PN = p c. PT = p, PN = −2x
b. PT =2y, PN = p d. PT = p, PN =2y
Să se afle subtangenta PT şi subnormala PN într-un punct arbitrar M situat pe parabola
( C ) y 2 = 2 px

D 17 a

a. PT = −2 x, PN = p c. PT = p, PN = −2 x
b. PT = 2 y, PN = p d. PT = p, PN = 2 y

46
Să se afle tangenta polară MT , normala polară MN , subtangenta (polară) PT şi subnormala polară PN
într-un punct oarecare al spiralei logaritmice: ( C ) ρ = aeka , k > 0

1 1
a. MT = 1 + k 2 ρ , MN = k 1 + k 2 ρ , PT = ρ , PN = k ρ
k k
D 19 1 1 a
b. MT = k ρ , MN = ρ , PT = 1 + k 2 ρ , PN = k 1 + k 2 ρ
k k
ρ ρ
c. MT = 1 + k 2 , MN = ρ 1 + k 2 , PT = , PN = k ρ
k k
ρ ρ
d. MT = k ρ , MN = ρ 1 + k 2 , PT = 1 + k 2 , PN =
k k
Să se afle torsiunea curbei:
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt
în punctul curent pe curbă.

D 126 1 ab 1 ab a
a. = t c. = t
T 1 + a2 + b2 T 1 + a2
1 b 1 1 + a 2 + b2
b. = t d. = t
T 1 + a2 + b2 T ab
Să se afle versorii tangentei la curba
(C) : x = acosθ, y = asinθ, z = bθ
în punctul M (θ = 0 )
B 15 b
    
 aj + bk  − a sin θ i + a cos θ j + bk
a. τ (M ) = b. τ (M ) =
2 2
a +b a 2 + b2

47
Să se afle versorii triedrului lui Frenet într-un punct M oarecare al curbei:
(C ) : x = a cos θ , y = a sin θ , z = bθ (elicea circulară)
 a sin θ  a cos θ  b 
δ ( M ) = i + j − k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
 b sin θ  b cos θ  a 
a. b ( M ) = i+ j+ k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
 
 n ( M ) = cos θ i + sin θ j


  − a sin θ  a cos θ  
 δ ( M ) = i + j + bk
 a 2 + b2 a 2 + b2

  b sin θ  b cos θ  ak
b.  b (M ) = i− j+
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
  
n ( M ) = − cos θ i + sin θ j
D 119  b

 b sin θ  b cos θ  a 
 δ ( M ) = i + j + k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
 − a sin θ  a cos θ  a 
c. b ( M ) = i− j− k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
 
 n ( M ) = cos θ i + sin θ j


 b cos θ  b sin θ  a 
δ ( M ) = − i + j − k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
 a sin θ  a cos θ  b 
d.  b (M ) = i+ j+ k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
 
 n ( M ) = sin θ i − cos θ j


Să se calculeze curbura curbei corespunzatoare arcului de cicloida:
 1
 x = 4 ( t − sin t )
A 97 (C ) : 
 y = 1 (1 − cos t )
 4
în punctul t = π . ……………..…1……………..…

Să se calculeze curbura elicei circulare:


(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ 
în punctul curent pe curbă.
D 122 1 a2 1 a c
a. = c. = 2
R a 2 + b2 R a + b2
1 b2 1 b
b. = 2 d. = 2
R a + b2 R a + b2

48
Să se calculeze curbura într-un punct oarecare al curbei:
 x = a ( t − sin t )
(C ) : 
 y = a (1 − cos t )

D 61
1 1 1 1 c
a. = c. =
R 2a sin t R 4a sin t
2 2
1 t 1 1
b. = ach d. =
R 2 R 4a cos t
2
 π
Să se calculeze curbura şi raza de curbură a cardioidei: ρ (θ ) = 2a (1 − cos θ ) în punctul M  θ = 
 2
3 2 4 2 4 a 2
D 41 a. K= , R= a c. K= , R= b
8a 3 2a 4
4 2 3 2 3 a
b. K= a, R= d. K= , R=
3 8a a 3
Să se calculeze ecuaţia desfăşuratei curbei plane dată de ecuaţiile sale parametrice:
 x = x ( t )
(C ) : 
 y = y ( t )

 2 1 + y′
2
 1 + y ′2
 X = x − y′ y′′  X = x − y′′
 
D 76 a. ( γ ) :  c. (γ ) :  b
2 2
Y = y + 1 + y′ Y = y + 1 + y′
 y′′  y′′
 1 + y ′2  1 + y ′2
 X = x − y ′  X = x +
 y′′ y′′
b. ( γ ) : 
2
d. ( ) 
γ : 2
Y = y − 1 + y′ Y = y − 1 + y′
 y′′  y′′
m
 θ
Să se calculeze elementul de arc pe curba definită în coordonate polare: ( C ) ρ =  sin  , m ∈ 
 m

m −1 m −1
 θ  θ
D 11 a. ds =  sin  dθ c. ds = m  sin  dθ a
 m  m
m +1
 θ
 sin  m +1
 n  θ
b. ds = dθ d. ds = m  sin  dθ
m +1  m

49
Să se calculeze elementul de arc pe curba: ( C ) ρ = a (1 + cos α ) (cardioidă)

α 2a
a. ds = 2a sin dα c. ds = dα
2 α
D 12 cos b
2
α 2a
b. ds = 2a cos dα d. ds = dα
2 α
sin
2
e x + e− x
Să se calculeze elementul de arc pe curba: ( C ) y = = chx (lănţişor)
2
D 13 c
a. ds = shx dx c. ds = chx (posibil ds = chx dx)
2
b. ds = thx ds d. ds = sh x dx
Să se calculeze elementul de arc pe curba:
 x = a sin 2 t

( C ) :  y = a sin t cos t
 z = a cos t a
D 93 

a. ds = a cos t dt c. ds = a sin t dt

b. ds = a 1 + cos 2 tdt d. ds = a 1 + sin 2 tdt


Să se calculeze elementul de arc pe elicea circulara definită prin
1 1 1
B 36
(C ) : x = t cos t ; y = t sin t ; z = t; ( t > 0 )
2 2 2

ds= ......................(1+(t)^2/2)^1/2 dt......................

Să se calculeze lungimea subtangentei PT la curba exponenţială: ( C ) y = ae , x ∈ 


bx
a, b constante
nenule

D 33 a. PT = b c. PT = 2b b

1
b. PT = d. PT = b 2
b
Să se calculeze raza de curbura a cicloidei:
 x = a ( t − sin t )
A 96 (C ) : 
 y = a (1 − cos t )
în punctul t = π . ……………..…4a……………..…

50
Să se calculeze raza de curbură a curbei ( C ) dată prin coordonatele sale polare:
m

( C ) ρ =  sin  , m ∈ 
θ
 n

D 10 a
m +1
m +1 m
m −1
m +1
a. R= ρ c. R= ρ m
n m
m m −1
m m +1
m
b R= ρ d. R= ρ m
m +1 m +1
Să se calculeze segmentul de tangentă MT , segmentul de normală MN , subtangenta PT şi
3 2
subnormala PN pentru curba (C) x − xy + 2 x + y − 3 = 0 în punctul M în care curba (C) taie axa Oy .
S-au notat T - punctul de intersecţie al curbei ( b ) cu axa Ox , N - punctul de intersecţie al curbei (C)
cu axa Ox , P - proiecţia punctului M pe axa Ox .

15 2 3
a. MT = , MN = 15 2, PT = , PN = 21
D 4 7 7 a
15 2 3
b. MT = 15 2, MN = , PT = 21, PN =
7 7
3 15 2
c. MT = 21, MN = , PT = , PN = 15 2
7 7
3 15 2
d. MT = , MN = 21, PT = 15 2, PN =
7 7
Să se calculeze subnormala PN pentru curba
( C ) : x3 − xy 2 + 2 x + y − 3 = 0
în punctulM în care curba ( C ) taie axa Oy (vezi figura)

A 110

PN= ......................21......................
Să se calculeze subtangenta PT şi subnormala PN la cicloida:
 x = a ( t − sin t )
(C ) : 
 y = a (1 − cos t )
în punctul M arbitrar situat pe curbă:
D 42 b
t t t t t
a. PT = 2a sin tg , PN = a sin t c. PT = 2a sin tg 2 , PN = 2a sin
2 2 2 2 2
2 t t t
b. PT = 2a sin tg , PN = a sin t d. PT = 2a sin t ⋅ tg 2 , PN = 2atgt
2 2 2

51
Să se calculeze torsiunea curbei:
1+ t 1 t
(C ) : x= , y= 2
, z= (C): 2
1− t 1− t 1+ t

5
D 131 1  1+ t2 2 1 d
a. =  c. =0
T  1+ t2 + t4  T
7 3
1  1+ t2 4 1  1+ t2 2
b. =  d. = 
T  1+ t2 + t4  T  1+ t2 + t4 
Să se calculeze torsiunea elicei circulare:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ 
1 a2 1 a
D 123 a. = 2 c. = 2 d
T a + b2 T a + b2
1 b2 1 b
b. = d. = 2
T a 2 + b2 T a + b2
Să se calculeze unghiul V dintre tangenta MT şi raza vectoare OM , unde M este un punct oarecare al
curbei (C) ρ =aekα (spirala logaritmica).
A 25 c
1 1
a. tgV = k b. tgV = 2 c. tgV = d. tgV = k
k k
Să se calculeze unghiul V dintre tangenta MT şi raza vectoare OM unde M punctul corespunzator
A 54 parametrului α = 900 este situat pe cardioida definita prin –1
( C ) : ρ = a (1 + cos a ) . ……………..…-ctg pi/4 (sau) –1……………..…

Să se calculeze unghiul V dintre tangenta MT şi raza vectoare OM , unde M este un punct oarecare
al curbei ( C ) ρ = aeka (spirala logaritmică)
D 16 c
1 1
a. tgV = k b. tgV = 2 c. tgV = d. tgV = k
k k
  
Să se calculeze versorii δ ,b, n a-i triedrului Frenet corespunzători curbei:
(C ) : x = a cos θ , y = a sin θ , z = bθ (elicea circulară)
în punctul A (θ = 0 ) .
   
 aj + bk  −bj − ak  
a. δ ( A) = , b ( A) = , n ( A) = i
a 2 + b2 a 2 + b2
   
D 120  bj + bk  aj − ak   d
b. δ ( A) = , b ( A) = , n ( A ) = −i
a 2 + b2 a 2 + b2
   
 −aj − bk  bj + ak  
c. δ ( A) = , b ( A) = , n ( A) = i
a 2 + b2 a 2 + b2
   
 aj + bk  −bj + ak  
d. δ ( A) = , b ( A) = , n ( A ) = −i
a 2 + b2 a 2 + b2
Să se detemine subnormala intr-un punct arbitrar la parabola de ecuatie carteziana
A 65 (C) : y2=2px, p>0
PT = ……………..…p……………..…

52
Să se detemine subnormala într-un punct arbitrar la parabola de ecuaţie carteziană
A 107 ( C ) : y 2 = 2 px, p > 0
PT = ......................p......................
Să se detemine subtangenta intr-un punct arbitrar la parabola de ecuatie carteziana
A 64 (C) : y2=2px, p>0
PT=……………..…–2x……………..…
Să se detemine subtangenta intr-un punct arbitrar la parabola de ecuatie carteziana
A 108 ( C ) : y 2 = 2 px, p > 0
PT=......................–2x......................

Să se determine cercul osculator într-un punct M al curbei plane ( C ) dată pe ecuaţiile sale
parametrice.
 x = x ( t )
(C ) : 
 y = y ( t )

α = x − y ( x + y )
′ ′2 ′2
 x′y′′ − x′′y′

2 2  x ′ ( x ′2 + y ′ 2 )
a. Ecuaţia cercului osculator este: ( x −α ) + ( y − β ) = r 2 , cu  β = y +
 x′y′′ − y′x′′
 3
 (x + y )
′ 2
′ 2 2

r =
 ( x′y′′ − x′′y′)
 y ′ ( x′2 + y ′2 )
α = x +
 x′y′′ − x′′y′
D 68  a
2 2  x′ ( x′ 2 + y ′ 2 )
b. Ecuaţia cercului osculator este: ( x − α ) + ( y − β ) = r 2 , cu  β = y −
 x′y′′ − y′x′′
 x′ + y ′2
2
r =
 ( x′y′′ − x′′y′)


 y ′2
α = x − 1
 ( x′ 2 + y ′ 2 ) 2

2 2  x ′2
c. Ecuaţia cercului osculator este: ( x − α ) + ( y − β ) = r 2 , cu  β = y − 1
 ( x ′ 2
+ y ′ )
2 2

 1

 ( x ′2 + y ′ 2 ) 2
r = ′ ′′ ′′ ′
 (x y − x y )
d. altă variantă.

53
Să se determine cosinuşii directori ai tangentei ( t ) la curba ( C ) de ecuaţie:

( C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ 

b a cos t a sin t
a. cos α = , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
D 100 a cos t −a sin t b d
b. cos α = , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
−a sin t b a cos t
c. cos α = , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
a sin t a cos t b
d. cos α = − , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
Să se determine curba descrisă de intersecţiile tangentelor la curba:
(C ) : x = t, y = t 2 , z = t 3 , (t ∈  )
cu planul xOy .
 2t  t2
D 109
y = 3  y =
3 b
 3 2  
y = x  y = 3x 2
 t2  2t
a.  4 b.  c.  y = d. y =
 z = 0 z = 0  2  3
 z = 0  z = 0
 
 
Să se determine curbele plane ale căror curbură este constantă.

D 64 a. elipsele sunt singurele curbe plane având curbura constantă. b


b. cercurile sunt singurele curbe plane având curbura constantă.
c. astroida este singura curbă plană având curbura constantă.
d. altă variantă.
Să se determine curbele plane ale căror ecuaţie intrinsecă este:
1 a
= 2 , a = const
R a + b2

D 65  x = a ( t − sin t ) x c
a.  c. y = ach
 y = a (1 − cos t ) a
2 2 2
 x = a cos t
b. x3 + y3 = a3 d. 
 y = a sin t
Să se determine curbura curbei:
x = t
( C ) :  t2
 y = 1 + t −
A 94  2
în punctul t = 1
1
= ... ……………..…1……………..…
R

54
Să se determine ecuaţia cercului osculator la elipsă în punctul de intersecţie cu semiaxa pozitivă a
absciselor.

2 2

2 a2 − b2  b4 2 a 2 + b2  b4
D 6 a. x +  y −  = 2 c. x + y +  = 2 d
 a  a  a  a
x2 y 2  a 2 − b2  2 b4
b. + =1 d.  x − + y = 2
a 2 b2  a  a

Să se determine ecuaţia planului osculator în punctul O ( 0, 0, 0 ) la elicea conică:

(C ) : x = t cos t , y = −t sin t , z = at

D 116 a
a. ( P0 ) : aX − Z = 0 c. ( P0 ) : X −Z =0
1
b. ( P0 ) : X − aZ = 0 d. ( P0 ) : X+ Z =0
a
Să se determine ecuaţiile normalei principale N p ( ) la curba:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt (elicea circulară)
π
în punctul M ∈ ( C ) corespunzător valorii t =
2
D 117 d
π
Z −b
X X + a 2Z − bπ X Y −a
a. (N ): = = c. (N ): = = 2 22
0 ab + a 2
p p
0 a b a +b
X Y −a 2Z − bπ
b. ( N p ) : = 2
= d. alta varianta
0 ab + a 0
2 2
Să se determine elementul de arc al cercului x + y = 4 ,
A 77
ds=… ……………..…2ds……………..…
Să se determine evolventa cercului de ecuaţie:
 x = a cos t
(γ ) :  , t ∈ [ 0, 2π ]
 y = a sin t

D 59  x = a ( cos t − t sin t )  x = a ( sin t + cos t ) c


a. (C ) :  c. (C ) : 
 y = a ( sin t + t cos t )  y = a ( t sin t + cos t )
 x = a ( cos t + t sin t )  x = a ( cos t − sin t )
b. (C ) :  d. (C ) : 
 y = a ( sin t − t cos t )  y = a ( t cos t − sin t )

55
Să se determine evolvenţa lanţişorului de ecuaţie:
x
(γ ) : y = ach a≠0
a

 x = r ( t − sin t )  x = a ( cos t + t sin t )


a.  , t ∈ c.  , t ∈
D 60  y = r (1 − cos t )  y = a ( sin t − t cos t ) d

 t
 x = t − ath
 x = a cos t a

b.  , t ∈ d.  a , t∈
 y = a sin t y = t
 ch
 a
Să se determine lungimea arcului de cardioida
( C ) : ρ = a (1 + cos α )
A 76 cuprins intre punctele A ( 0 ) şi B (π )
l AB = ... ……………..…4a……………..…
Să se determine lungimea arcului de cicloida
 x = a ( t − sin t )
(C ) : 
A 74  y = a (1 − cos t )
cuprins intre punctele A ( 0 ) şi B ( π )

l AB = ... ……………..…4a……………..…

Să se determine lungimea arcului de curba 


AB pentru
 x = a cos θ
( C ) :  y = a sin θ
 z = kθ

D 142 unde punctele A si B corespund valorilor θ = 0 , respectiv θ = π . b

a. l
AB
= 2π a 2 + k 2 c. l
AB
= 2π ak

b. l = π a2 + k 2 d. l =
a2 + k 2
AB AB

Să se determine lungimea lantisorului


a  ax x

(C ) : y =  e + e a

2 
A 75
cuprins intre punctele A ( 0 ) şi B ( a )

l AB = ... ……………..…ash1……………..….

56
Să se determine parametrul λ astfel încât curba:
1 1 1
(C ) : x = t + , y = λt + , z = 3t + , ( t ≠ 0 )
t 2t 3t
să fie tangentă la planul:
D 95 ( P ) : λ x − 2 y − 3z + 2 ( λ − 2 ) = 0 b

2 7  7
a. λ=− b. λ=− c. λ ∈ 1, −  d. λ =1
7 2  2
2
Să se determine punctele de pe curba: ( C ) : x = ln t , y = 2t , z = t , ( t > 0 ) în care planele normale
sunt paralele cu dreapta: ( D ) : x + 4 y = 0, y = z .
D 107 c

a. M (1, 0, 2 ) b. M ( −1, 0, 2 ) c. M ( 0, 2,1) d. M ( 2, 0,1)


Să se determine punctele singulare ale conicei data pe ecuaţia generala:
( C ) : F ( x, y ) = a11 x 2 + 2a12 xy + a22 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0

A 30 a. Doar conicele nedegenerate au puncte singulare. b


b. Doar conicele degenerate admit puncte similare.
c. Daca A ( x0 , y0 ) este un punct dublu al conicei date, exista o singura dreapta
tangenta ce trece prin acest punct.
d. alta varianta.
Să se determine punctele singulare ale conicei dată pe ecuaţia generală:
( C ) : F ( x, y ) = a11 x 2 + 2a12 xy + a22 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0

D 56 a. Doar conicele nedegenerate au puncte singulare. d


b. Doar conicele degenerate admit puncte similare.
c. Dacă A ( x0 , y0 ) este un punct dublu al conicei date, există o singură dreaptă tangentă
ce trece prin acest punct.
d. altă variantă.
2 2
Să se determine punctele singulare ale curbei ( C ) : y = x ( x − 1) şi să se scrie ecuaţiile tangentelor în
aceste puncte.

D 55 a. ( ) ( )
A 2, 2 şi B 2, − 2 , puncte izolate. În aceste puncte curba nu admite tangentă. b

b. M (1,0), punct dublu, dreptele tangente corespunzătoare: y = x − 1; y = 1 − x .


c. O(0,0), punct dublu, tangentele corespunzătoare sunt dreptele de ecuaţie: y = x; y = − x .
d. altă variantă.
2 2
Să se determine punctele singulare ale curbei ( C ) : y = x ( x − 1) şi să se scrie ecuaţiile tangentelor în
aceste puncte.

a. M ( 0,1) , ( t1 ) : y = 1 − x, ( t2 ) : y = x + 1
D 48 d
b. M ( −1, 0 ) , ( t1 ) : y = −1 + x, ( t2 ) : y = −1 − x
c. M ( 0,1) , ( t1 ) : y = x + 1, ( t2 ) : y = −1 + x
d. M (1, 0 ) , ( t1 ) : y = x − 1, ( t2 ) : y = 1 − x

57
Să se determine raza de curbura pentru curba:
x = t
A 95
( C ) :  t2
 y = 1+ t −
 2
în punctul t = 1 .
R=……………..…1……………..…
Să se discute natura punctelor multiple ale curbei:
y 2 = x 3 + px, p ∈  (parametru)

 p   p 
a. daca p ≥ 0, A  , 0  si B  − , 0  , sunt puncte duble.
 3   3 
 −p   p 
D 53 b. daca p < 0, A  , 0  si B  − − , 0  , sunt puncte izolate. b
 3   3 
  
 p   p 
c. daca p > 0, A  , 0  si B  , 0  , sunt puncte izolate.

 3   3 
 p   p 
d. daca p ≤ 0 , A  − , 0  si B  − , 0  , sunt puncte duble.
 3   3 
Să se elimine parametrul t între ecuaţiile curbei:
 x = r cos t
( C ) :  y = r sin t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = kt

şi să se obţină ecuaţiile implicite ale curbei.

D 86  x2 + y2 + z 2 − r 2 = 0  x 2 + y 2 + z 2 − rz = 0 d

a. ( γ ) :  z c. (γ ) :  y
 y − xtg = 0  y − arctg = 0
 k  kx
 x 2 + y 2 + z 2 − rx = 0

b. ( γ ) :  z d. alt raspuns
 y − tg = 0
 k
π 
Să se gaseasca curbura K şi raza de curbura R în punctul M   la curbura:
4
(C) ρ (θ)=5sin 2θ, θ ∈ [0,2π )
A 28 d

1 1
a. K= R=2 b. K =2R= c. K =R=2 d. K = R =1
2 2

58
Să se gasească vectorii de poziţie de pe curba:
 1  
(C ) : r = i + tj + ( 2t 2 − 1) k în care tangenta la curbă este perpendiculară pe dreapta:
t
3x + y − 2 = 0
(d ) 
− x + z + 8 = 0
D 152 d
       
a. există doi vectori de poziţie r1 = i − j + k si r2 = i + j + 2k
   
b. există un singur vector de pozitie r = i − j − k
      
c. există trei vectori de pozitie r1 = k , r2 = 2i − j , r3 = i − 2k
   
d. există un singur vector de pozitie r = i + j + k

π 
Să se găsească curbura K şi raza de curbură R în punctul M   la curbura:
4
D 40 ( C ) ρ (θ ) = 5sin 2θ , θ ∈ [0, 2π ) d

1 1
a. K= R=2 b. K =2 R= c. K =R=2 d. K = R =1
2 2
Să se găsească expresiile curburii K şi razei de curbură R în coordonate polare:
 x = ρ cos θ
(C ) :  ρ = ρ (θ )
 y = ρ sin θ
ρ 2 + 2 ρρ ′ − ρ ′2 ρ 2 + ρ ′2 − ρρ ′′
a. K= 3\2
c. K= 3\2
(ρ 2
+ ρ ′2 ) (ρ 2
+ ρ ′2 )
3\2 3\2

R=
(ρ 2
+ ρ ′2 )
R=
(ρ 2
+ ρ ′2 )
D 39 c
ρ 2 + 2 ρρ ′ − ρ ′2 ρ 2 + ρ ′2 − ρρ ′′

ρ 2 − 2 ρρ ′ + ρ ′2 ρ ′2 − 2 ρ ′ρ ′′ − ρ ′′2
b. K= 3\2
d. K= 3\2
(ρ 2
+ ρ ′2 ) (ρ 2
+ ρ ′2 )
3\2 3\2

R=
(ρ 2
+ ρ ′2 )
R=
(ρ 2
+ ρ ′2 )
ρ 2 − 2 ρρ ′ − ρ ′2 ρ ′2 − 2 ρρ ′′ − ρ ′′2
1
Să se găsească familia de curbe care au subtangenta constantă şi egală cu
b
D 34 c
a. y = ae 2bx , a, b const. c. y = aebx , a, b const
b. y = ate − bx , a, b const d. y = a (1 + be x ) , a, b const

59
Să se găsească lungimile segmentelor de tangentă MT , de normală MN , subtangentă PT şi
subnormală PN într-un punct M situat pe curba:
 π π π 
( C ) y = tgx, x∈ − ,  M  ,1
 2 2 4 
5 1
a. MT = , MN = 5, PT = , PN = 2
2 2
D 30 a
5 1
b. MT = 5, MN = , PT = , PN = 2
2 2
1 5
c. MT = 2, MN = , PT = 5, PN =
2 2
5 1
d. MT = 5, MN = 2, PT = , PN =
2 2
Să se găsească o reprezentare raţională a curbei definită implicit de ecuaţiile:
 x2 + y 2 + z 2 − 2 = 0

x + y + z = 0

2t + 1 t (t + 2) t 2 −1
a. x= , y = − , z = − , t ∈
t2 + t +1 t2 + t +1 t2 + t +1
D 101 c
2t + 1 t (t + 2) t2 +1
b. x = − 2 , y= 2 , z= 2 , t ∈
t + t +1 t + t +1 t + t +1
t 2 −1 2t + 1 t (t + 2)
c. x = 2 , y= 2 , z=− 2 , t ∈
t + t +1 t + t +1 t + t +1
t (t + 2) 2t + 1 t 2 −1
d. x = 2 , y=− 2 , z= 2 , t ∈
t + t +1 t + t +1 t + t +1
Să se găsească parametrul real λ astfel încât curba:
( C ) : x = t + t 3 , y = t 2 + t 3 , z = 1t + 3λt + 2t 2 + λt 3 , t ∈ 
să fie plană şi să se scrie ecuaţia planului care o conţine:
D 104 c
a. λ =1 şi 3 x − 2 y + z − 1 = 0 c. λ=1 şi 3 x + 2 y − z − 1 = 0
b. λ = −1 şi 3 x + 2 y + z − 1 = 0 d. λ = −1 şi 3 x − 2 y + z − 1 = 0

Să se găsească punctele de intersecţie ale curbei ( C ) definită parametric de ecuaţile:

 x = t 3 − 3t
(C ) t
y t2 3
D 23

60
Să se găsească punctele singulare ale curbei:
( C ) : x 4 + 2ax 2 y − ay 3 = 0
D 52 b
a. curba nu are puncte singulare. c. O ( 0, 0 ) , este punct triplu.
b. O ( 0, 0 ) , este punct dublu. d. curba are două puncte singulare.

 z + 2 ( x − 1)2 − 2 = 0
Să se parametreze ecuaţia implicită a curbei ( C ) : 
 x − y − z + 3 = 0
a. (C ) : x = t − 1, y = t 2 + t − 2, z = 2 − t 2

D 114 b. (C ) : x = t + 1, y = t 2 + t + 2, z = 2 − t 2 b

t −1 t2 t2
c. (C ) : x= , y = + t + 1, z = 1 −
2 4 4
t +1 t2 t2
d. ( C ) : x = , y = − t + 1, z = 1 +
2 4 4
Să se precizeze concavitatea arcului de elipsă:
  x = a cos t
AB :  , t ∈ [ 0, π ]
A 23  y = a sin t a

a. concav b. convex
Să se precizeze concavitatea spiralei lui Arhimede :
(C): ρ =aα
A 22 a
a. concava inspre pol b. convexa inspre poli
Să se precizeze concavitatea şi convexitatea arcului de elipsă:
 x = a cos t
(
AB ) 
 y = b sin t
t ∈ [ 0, π ]

 π π 
D 57 a. arcul  ( )
AB este concav pe  0,  şi convex pe  , π 
2   2  
d

b. arcul ( 
AB ) este concav pe [ 0, π ]
 π π 
c. arcul ( 
AB ) este convex pe  0,  şi concav pe  , π 
 2 2 
d. altă variantă.
Să se precizeze planele (A), (B), (C) din figura alaturata.

B 13 a

a. (A) - planul rectificator b. (A) - planul tangent c. (A) - planul normal


(B) - planul osculator (B) - planul osculator (B) - planul osculator
(C) - planul normal (C) - planul binormal (C) - planul rectificator

61
Să se scrie a doua forma fundamentala pentru suprafata definita parametric de ecuatiile:
 x = u cos v
( ∑ ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈  2
z = u + v

C 10 a

  −1/2 −1/2
a. n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) dudv + u 2 (1 + 2u 2 ) dv 2
  −1/2
b. n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) dudv − v 2 (1 + 2u 2 ) dv 2
Să se scrie a doua formă fundamentală pentru suprafaţa definită parametric de ecuaţiile:
 x = u cos v
( ∑ ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈  2
z = u + v

1
  −
D 156 a. n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) 2 dudv

62
Să se scrie ecuaţia binormalei la curba:
   
( C ) : r ( t ) = ( 2t ) i + ( t 2 ) j + ( ln t ) k , t >0
în punctul P ( 2,1, 0 ) .
c
D 134
X − 2 Y −1 Z X − 2 Y −1 Z
a. = = c. = =
−2 0 1 2 −1 −2
X − 2 Y −1 Z X − 2 Y −1 Z
b. = = d. = =
2 1 2 2 1 0
Să se scrie ecuaţia cercului osculator la curba de ecuaţie carteziană:
x
y = ach (lănţişorul)
a
 2 x x
α = x + ash a ch a

2 2 2  x
a. ( x − a) + ( y − β ) = r cu  β = y + ach
 a
 2 x
r = ach a

 2 x
α = x − ash a

2 2 2  x
b. ( x − a) + ( y − β ) = r cu  β = y + ach
 a
D 70  2 x b
r = ach a

 2 x
α = x + ash a

2 2  x
c. ( x − a) + ( y − β ) = r cu  β = y − ach 2
2

 a
 x
r = ach a

 x
α = x − ash a

2 2 2  x
d. ( x − a) + ( y − β ) = r cu  β = y + ach
 a
 2 2 x
r = a ch a

63
Să se scrie ecuaţia explicită a curbei ( C ) definită parametric de (prin) ecuaţiile:

 t+2
 x = 3t + 4  4 1
(C )  t ∈  \ − , − 
 y = 4t + 3  3 2
 2t + 1
D 25 a

7x − 5 3 5x − 7 3
a. y= , x∈ \   c. y= , x∈ \  
5x − 3 5  5x − 3 5 
7x + 5 3 5x + 7 3
b. y= , x∈ \   d. y= , x∈ \  
5x − 3 5  5x − 3 5 
Să se scrie ecuaţia normalei la curba
 x = et cos t
A 55
(C ) : 
 y = e sin t
t

în punctul A(1,0). ……………..…x + y – 1 = 0……………..…


Să se scrie ecuaţia normalei la curba
 x = et cos t
A 81 (C ) : 
 y = e sin t
t

în punctul A(1,0). ……………..…X + Y – 1 = 0……………..…


Să se scrie ecuaţia planului normal la elicea circulară:
( C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt
în punctul curent pe curbă.

D 98 a. a sin t ( X − a cos t ) + a cos t (Y − b sin t ) + b ( Z − bt ) = 0 b

b. − a sin t ( X − a cos t ) + a cos t (Y − b sin t ) + b ( Z − bt ) = 0


c. a sin tX + a cos tY + bZ = 0
d. a cos tX − a sin tY − bZ = 0

Să se scrie ecuaţia planului osculator ( Po ) la curba de ecuaţie:

(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt (elicea circulară)


în punctul curent.

D 115 a. ( Po ) : b sin tX + b cos tY + aZ − abt = 0 d

b. ( Po ) : −b sin tX + b cos tY + aZ + abt = 0


c. ( Po ) : b sin tX + b cos tY − aZ − abt = 0
d. ( Po ) : b sin tX − b cos tY + aZ − abt = 0

64
2 2
Să se scrie ecuaţia planului osculator la curba ( C ) : x = t + 1, y = t + t + 2, z = 2 − t în planul curent
M ( x, y , z ) .
D 113 c
a. ( Po ) : x − y − z − 3 = 0 c. ( Po ) : x − y − z + 3 = 0
b. ( Po ) : x + y − z − 3 = 0 d. ( Po ) : x + y + z + 3 = 0
 2
Să se scrie ecuaţia planului rectificat in punctul M  1,1,  situat pe curba.
 3

x = t

(C ) :  y = t 2
 2
D 150 d
z = t3
 3
 2
a. 4 X + Y − 3Z − 3 = 0 c. 4 ( X − 1) + 2 (Y − 1) − 3  Z −  = 0
 3
 2
b. 3 ( X − 1) + (Y − 1) − 3  Z −  = 0 d. 2 X − Y + 2Z − 3 = 0
 3
Să se scrie ecuaţia planului tangent în punctul curent situat pe suprafaţa sferei de rază R.
C 34 ( S ) : F ( x, y , z ) ≡ x 2 + y 2 + z 2 − 1 = 0
…………….Xx+Yy+Zz=1…………….

Să se scrie ecuaţia tangentei în punctul curent la curba definită implicit de sistemul


2 x 2 − y 2 = 0
 2 2
 x + z − 1 = 0
B 10 a

X −x Y −y Z−z X −x Y −y Z−z
a. = = b. = =
−4 yz −4 z 0 −4 yz −4 pz 0
Să se scrie ecuaţia tangentei la curba

 x = e cos t
t
A 80 (C ) : 
 y = e sin t
t

în punctul A(1,0). ……………..…X – y – 1 = 0……………..…

Să se scrie ecuaţia tangentei la curba politropă: x y = 0, m + n =1


m n

m my
D 43 a. Y − y = − ( X − x) c. Y−y=− ( X − x) c
n nx
my my
b. Y − y = ( X − x) d. Y−y= ( X − x)
nx nx
Să se scrie ecuaţia tangentei la curba
 1  2 2 3/2  
r = t 2i + t j + tk în punctul t = 2 .
B 5
2 3 a
8
y−
x−2 3 = z−2 x −2 y −3 z −2
a. = b. = =
2 2 1 2 −2 1

65
Să se scrie ecuaţia tangentei la curba
 1  2 2 3/2  
r = t 2i + t j + tk
2 3
B 9 în punctul t = 0 . b
8
y−
x−2 3 = z−2 X Y Z
a. = b. = =
2 2 1 0 0 1
Să se scrie ecuaţia tangentei şi normalei în punctul M (2, −1) la curba: (C) : x3+3x2y−y2−2x+9=0

a. ( t ) : −7 x − y − 13 = 0 c. ( t ) : 7 x + y − 13 = 0
D 29 (n) : x − 7 y + 9 = 0 (n) : x − 7 y − 9 = 0 d

b. ( t ) : 7 x + y + 13 = 0 d. (t ) : x − 7 y − 9 = 0
(n) : x − 7 y + 9 = 0 ( n ) : 7 x + y − 13 = 0
Să se scrie ecuaţia tangentei şi normalei în punctulM (2, −1) la curba:

(C) : x3+3x2y−y2−2x+9=0

A 27
a. ( t ) : −7 x − y − 13 = 0 c. ( t ) : 7 x + y − 13 = 0 d
(n) : x − 7 y + 9 = 0 (n) : x − 7 y − 9 = 0
b. ( t ) : 7 x + y + 13 = 0 d. (t ) : x − 7 y − 9 = 0
(n) : x − 7 y + 9 = 0 ( n ) : 7 x + y − 13 = 0
Să se scrie ecuaţiie tangentelor duse prin originea O(0,0) la curba :
 t+2
 x =
3t + 4  4 1
(C )  t ∈  \ − , − 
 y = 4t + 3  3 2
 2t + 1
D 24 d

1 9
a. ( t1 ) : y = x, ( t2 ) : y = c. ( t1 ) : y = − x, ( t2 ) : y = x
x 4
4 49
b. ( t1 ) : y = x, ( t2 ) : y = x d. ( t1 ) : y = x, ( t2 ) : y = x
9 9
Să se scrie ecuaţiile normalei la curba
A 83 (C) : x3+3x2y−y2+9=0
în punctul A(0,3). ……………..…X = 0……………..…

66
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale curbei definită implicit prin:
 x2 + y2 z 2
 a 2 − b 2 = 0
( ) 
C :
 z = barctg y
 x

D 87  x = at sin t  x = at cos t c
 
a.  y = at cos t , t ∈ [ 0, 2π ] c.  y = at sin t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = bt  z = bt
 
 x = at sin cos t
 2
b.  y = at cos t , t ∈ [ 0, 2π ] d. alt raspuns
 z = bt

3 3
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale curbei: ( C ) : x + y − 3axy = 0

 3at  3at
 x = 1 + t 3  x = 1 + t 2
a. ( C )  2
t ∈ c. (C )  2
t ∈
D 7
 y = 3at  y = 3at a
 1+ t3  1+ t2
 3at 2  3at 2
 x = 1 + t 3  x =
1+ t3
b. ( C )  t ∈ d. ( )
C t∈
2
y = 3 at y = 3at
 1+ t3  1+ t4
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale elocventei curbei plane de ecuaţii parametrice:
 x = t − shtcht

 y = 2cht

 x = t + ( k − 1) cht
 x = t + ( k − 1) sht
D 82 a. ( γ ) :  c. (γ ) :  (1 − k ) a
 y = cht + (1 − k ) tht  y = sht +
 cht
 x = t − ( k − 1) tht  x = t + ( k − 1) tht
 
b. ( γ ) :  1− k d. (γ ) :  1− k
 y = sht −  y = cht +
 sht  cht

67
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale evolventei curbei de ecuaţie:
 x = x ( t )
(C ) : 
 y = y ( t )

 x = a sin t − ( k − at ) cos t
a. (γ ) :  k = const
 y = a cos t + ( k − at ) sin t
D 80  X = a cos t − ( k − at ) sin t c
b. (γ ) :  k = const
Y = a sin t + ( k − at ) cos t
 X = a sin t + ( k − at ) cos t
c. (γ ) :  k = const
Y = a cos t − ( k − at ) sin t
 X = a cos t + ( k − at ) sin t
d. (γ ) :  k = const
Y = a sin t − ( k − at ) cos t
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale evolventei curbei plane de ecuaţie:
 x = x ( s )
(C ) : 
 y = y ( s )
unde s este arcul pe curbă.

D 79 c
 x = x + x′ ( k − s )  x = x − x′ ( k − s )
a. ( γ ) :  k = const c. (γ ) :  k = const
 y = y + y′ ( k − s )  y = y + y′ ( k − s )
 x = x − x′ ( k − s )  x = x + x′ ( k − s )
b. (γ ) :  k = const d. (γ ) :  k = const
 y = y − y′ ( k − s )  y = y − y′ ( k − s )
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale strofoidei: x(x2+ y2)+a(x2−y2)=0

 at  at ( t 2 − 1)
 x = 1 + t 2 x =
 t2 +1
a.  2
t ∈ c.  t ∈
 y = at  a ( t 2 − 1)
 1+ t2 y = 2
D 22  t +1 b

 a ( t 2 − 1)  at 2
 x =
x = 2 2

b. 
t +1  (1 + t 2 ) t ∈ 
t ∈ d. 
 at ( )
t 2
− 1  y = at
y = 2  2
 t +1  (1 + t 2 )
Să se scrie ecuaţiile planului tangent în punctul M (1, 3, 4) la suprafaţa
x = u
C 37 
( S ) :  y = u 2 − 2v …………….–2x+2y–z+12=0 3Y-2Z-1=0……….….
 z = u 3 − 3uv

68
 x = et cos t
Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) la curba:  în punctul A (1, 0 )
 y = e sin t
t

D 2 (t ) : x + y −1 = 0 (t ) : x − y = 0 b
a. c.
( n) : x − y −1 = 0 ( n) : x + y = 1
(t ) : x − y −1 = 0 (t ) : x + y + 1 = 0
b. d.
( n) : x + y −1 = 0 ( n) : x − y +1 = 0
3 2 2
Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) la curba: x + 3 x y − y + 9 = 0 în punctul A ( 0,3 )

(t ) : y + 3 = 0 (t ) : y − 3 = 0
D 3 a. c. c
(n) : x = 0 ( n) : x = 0
(t ) : x − y = 0 (t ) : x = 0
b. d.
( n) : x + y = 0 ( n) : y = 0
1 
Să se scrie ecuaţiile tangentei (t ) şi normalei (n) în punctul M  ,3  la curba:
2 
 t−2
 x = 3t − 4 4 1
(C ) :  t ∈ \  , 
 y = 4t − 3 3 2
 2t − 1
D 28 c

a. ( t ) :16 x + y − 5 = 0 c. ( t ) :16 x − y − 5 = 0
( n ) : 2 x − 32 y − 97 = 0 ( n ) : 2 x + 32 y − 97 = 0
b. ( t ) :16 x − y + 5 = 0 d. ( t ) : −16 x − y − 5 = 0
( n ) : 2 x + 32 y − 97 = 0 ( n ) : 2 x − 32 y + 97 = 0
Să se scrie ecuaţiile tangentei (t ) şi normalei (n) în punctul M (1,1)la curba:
 4x
 x = 2x −1
(C ) 
x ≠ 1
 2
D 27 c
a. (t ) : y − 2x = 1 c. (t ) : x + 2 y − 3 = 0
( n ) : 2 y + x = −3 ( n) : 2x − y −1 = 0
b. (t ) : 2x − y −1 = 0 d. (t ) : y + 2x −1 = 0
(n) : x + 2 y − 3 = 0 (n) : x − 2 y − 3 = 0

69
Să se scrie ecuaţiile tangentei la curba:
 x 2 − 2az = 0
( C ) :  2
 y − 2bz = 0

D 99 c
X −x Y −y Z−z X −x Y −y Z−z
a. ( t ) : = = c. (t ) : = =
b a 2z a b 2z
X −x Y −y Z−z X −x Y −y Z−z
b. ( t ) : = = d. (t ) : = =
a b ab − a b 2 ab
Să se scrie ecuaţiile tangentei şi a planului normal în punctul M 0 (1,1, −1) la curba:

 x 2 + 2 y 2 + 3z 2 = 6
(C ) : 
 x + 2 y + 3z = 0

X −1 Y −1 Z +1
a. (t ) : = = , (n) : 2 X − y +1 = 0
D 106 −2 −1 0 b
X −1 Y −1 Z +1
b. ( t ) : = = , ( n) : 2 X − y −1 = 0
2 −1 0
X −1 Y −1 Z +1
c. ( t ) : = = , (n) : 2 X − 2 y +1 = 0
−2 1 −1
X −1 Y −1 Z +1
d. ( t ) : = = , (n) : 2 X + y +1 = 0
−2 −1 0
Să se scrie ecuaţiile tangentei şi a planului normal la curba:
( C ) : x = et cos t , y = et sin t , z = et , t ∈ 
în punctul M 0 (1, 0,1)

X −1 Y − 0 Z −1
a. (t ) : = = , ( Pn ) :1( X − 1) + 1(Y − 0 ) + 1( Z − 1) = 0
1 1 1
D 105 a
X −1 Y − 0 Z −1
b. ( t ) : = = , ( Pn ) : −1( X − 1) + 1(Y − 0 ) + 0 ( Z − 1) = 0
−1 1 0
X −1 Y − 0 Z −1 1
c. ( t ) : = −1 = , ( Pn ) : e ( X − 1) + (Y − 0 ) + 2e ( Z − 1) = 0
e e 2e e
X −1 Y − 0 1 − Z
d. ( t ) : = = , ( Pn ) : 0 ( X − 1) + 0 (Y − 1) − 1( Z − 1) = 0
0 0 1
Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) la curba y = x + 1 în punctul de abscisă e (posibil x = e)

( t ) : x − ey + e = 0 ( t ) : x + ey − e = 0
D 1 a. c. d
( n ) : ex + y − 2 + e2 = 0 ( n ) : ex − y − 2 − e2 = 0
( t ) : ex − y − e = 0 ( t ) : ex + y − 2 + e2 = 0
b. d.
( n ) : x + ey − 2 + e2 = 0 ( n ) : x − ey + e = 0

70
Să se scrie ecuaţiile tangentei şi planului normal la curba:
( C ) : x = ln t , y = 2t , z = t 2 , ( t > 0 )
în punctul M ( 0, 2,1) .

X Y −2 Z −1
a. (t ) : = = si ( n ) : X + 2Y + Z − 6 = 0
1 2 1
D 108 d
X Y −2 Z −1
b. ( t ) : = = si ( n ) : 2Y + Z − 1 = 0
0 2 1
X Y −2 Z −1
c. ( t ) : = = si ( n ) : X + 2Y + 2Z − 2 = 0
1 2 1
X Y −2 Z −1
d. ( t ) : = = si ( n ) : X + 2Y + 2Z − 6 = 0
1 2 2
Să se scrie ecuaţiile tangentelor la curba
(C ) x3 − y 3 − 3x 2 = 0 (x2-y2-3x2=0) – alta varianta
paralele cu prima bisectoare a axelor de coordonate:
D 26 a
a. ( t1 ) : y = − x, ( t2 ) : y = x − 4 c. ( t1 ) : y = x, ( t2 ) : y = 4 − x
b. ( t1 ) : y = x, ( t2 ) : y = x − 4 d. ( t1 ) : y = − x, ( t2 ) : y = 4 + x
Să se scrie prima forma fundamentala pentru suprafata definita de ecuatiile:
x = u
( ∑ ) :  y = v ( u, v ) ∈  2
 z = uv
C 2  a

a. ds 2 = (1 + v 2 ) du 2 + 2uvdudv + (1 + u 2 ) dv 2

b. ds 2 = (1 + u 2 ) du 2 + 2uvdudv + (1 + v 2 ) dv 2
Să se scrie prima forma fundamentala pentru suprafata definita de ecuatiile:
x = u
C 40
( ∑ ) :  y = v ( u, v ) ∈  2
 z = uv

ds 2 = (1 + v 2 ) du 2 + ... + (1 + u 2 ) dv 2 …………….2uvdudv…………….

Să se scrie prima forma fundamentala pentru suprafata definita implicit de ecuaţia:


( ∑ ) : x + y = z3

C 1  1  2  1  b
a. ds 2 =  1 + 4  dx 2 − 2 2 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9z  9x y  9z 
 1  2  1 
b. ds 2 =  1 + 4  dx 2 + 4 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9z  9z  9z 

71
Să se scrie prima formă fundamentală pentru suprafaţa definită de ecuaţiile:
x = u
( ∑ ) :  y = v , ( u, v ) ∈  2
 z = uv

D 154 a. ds 2 = (1 + u 2 ) du 2 + 2uvdudv + (1 + v 2 ) dv 2 b

b. ds 2 = (1 + v 2 ) du 2 + 2uvdudv + (1 + u 2 ) dv 2

c. ds 2 = (1 − v 2 ) du 2 + 2uvdudv + (1 − u 2 ) dv 2

d. ds 2 = (1 − u 2 ) du 2 + 2uvdudv + (1 − v 2 ) dv 2
Să se scrie prima formă fundamentală pentru suprafaţa definită implicit de ecuaţia:
( ∑ ) : x + y = z3

 1  2  1 
a. ds 2 =  1 + 4  dx 2 + 4 dxdy +  1 + 4  dy 2
 9x  9z  9y 
D 155  1  2  1  c
b. ds 2 =  1 − 4  dx 2 + 4 dxdy + 1 − 4  dy 2
 9x  9z  9y 
2  1  2 2  1 
c. ds =  1 + 4 
dx + 4 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9z  9z  9z 
 1  2  1 
d. ds 2 =  1 + 4  dx 2 − 2 2 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9z  9x y  9z 
Să se stabilească ordinl de contact r în punctul A ( 2, 0 ) între elipsa:

 x = a cos t
( C1 ) : 
 y = b sin t
şi cercul:
D 67 c
 c 2  2 b4 2 2 2
 x −  + y − 2 = 0, c = a − b
 a a

a. r = 3 b. r=2 c. r =1 d. r=4

Să se stabilească ordinl de contact r în vârful V ( 0,1) între parabola:

x2
( C1 ) : y = +a
2a
D 66 şi lănţişorul c
x
( C2 ) : y = ach
a

a. r =1 b. r=2 c. r=3 d. r=4

72
Să se studieze convexitatea şi concavitatea curbei ( C ) : ρ = aα (spirala lui Arhimede).

a. curba ( C ) este convexă spre pol.


D 58 b
b. curba ( C ) este concavă spre pol.
c. curba ( C ) nu admite concavitate sau convexitate.
d. altă variantă.
Se considera punctul M de intersectie al celor doua curbe. Relatia
 
dr ⋅ δ r
cos α =  
dr δ r
C 24
exprima ......................UNGHIUL DINTRE TANGENTELE........................... a doua curbe pe o suprafata data

prin ecuatiile sale vectoriale.


Se consideră curba plană:
 x = t − shtcht
(C ) : 
 y = 2cht
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale ecuaţiei.

D 81 b
 x = 3cht − 2 shtcht  x = t − 3chtsht
a. ( γ ) :  2
c. (γ ) :  2
 y = 2cht − 4ch t  y = 4cht − 2ch t
 x = t − 2 shtcht  x = 4 sht − 2 sh 2t
b. (γ ) :  2
d. (γ ) : 
 y = 4cht + 2ch t  y = t + shtcht
Se numeste cerc .....................OSCULATOR..................... intr-un punct M al unei curbe plane (C) cercul (γ) care
H 209
are cu (C) un contact de ordinul doi.

Se numeste cerc ……………..…OSCULATOR……………..… intr-un punct M al unei curbei plane ( C )


A 40
cercul ( γ ) care are cu ( C ) un contact de ordinul doi.
Se numeste desfasurata sau evoluta unei curbe plane (C) o curba (γ) care este desfasuratoarea curbei
E 13 F
(C).
Se numeste desfasurata sau evoluta unei curbe plane (C) o curba (γ) care este infasuratoarea familiei
E 15 T
de normale duse la curba (C).
Se numeste desfasuratoare sau evolventa (a) unei curbe plane (C) o curba (γ) care este infasuratoarea curbei
E 14 T
(a carei desfasurata este curba data) (C).
Se numeste desfasuratoare sau evolventa (a) unei curbe plane (C) o curba (γ) a carei desfasurata este curba
E 16 F
data (care este infasuratoarea curbei) (C).
Segmentele tagngenta MT şi normala MN corespunzatoare curbei
(C) : x3−xy2+2x+y−3=0
în punctele în care tangenta şi normala în M (1, 1) intersecteaza axa Ox , se gasesc în relatia
A 45
MN
= ……………..…–4……………..…
MT

73
Segmentul de tangenta intr-un punct arbitrar M al curbei
 x = t − tht
( C ) :  1 ( tractricea )
A 47  y = cht
este
MT = ……………..…1……………..…
Segmentul subnormala corespunzatoare curbei
(C):x3−xy2+2x+y−3=0
A 43 în punctele în care tangenta şi normala în M (1, 1) intersecteaza axa Ox este
PN = ……………..…–4……………..…
Segmentul subnormala, corespunzatoare curbei
(C) : x3−xy2+2x+y−3=0
A 63 în punctele în care tangenta şi normala în M (1, 1) intersecteaza axa Ox, este
PN =……………..…–4……………..…
Segmentul subnormala, corespunzătoare curbei
A 109 ( C ) : x3 − xy 2 + 2 x + y − 3 = 0 -4
în punctele în care tangenta şi normala în M (1,1) intersectează axa Ox este PN =......................– 4......................

Segmentul subtangenta polara OT corespunzator spiralei logaritmice

A 68
( C ) : ρ = aekx , k > 0 .
este proportional cu distanta polara a punctului considerat, factorul de proprtionalitate fiind egal cu

……………..… k (sau) 1 / k……………..…

Segmentul subtangenta polara OT corespunzator spiralei logaritmice

A 105
( C ) : ρ = aekx , k > 0
este proportional cu distanta polara a punctului considerat, factorul de proprtionalitate fiind egal cu

...................... k (sau) 1 / k......................

Sensul pozitiv al ……………..…NORMALEI……………..… la o curba plana este dat de versorul:



A 84  dτ
n=

Spirala logaritmica
ρ = ae 2α
isi taie razele vectoare sub un unghi constant de masura:
A 8 b

1 1 1
a. tgV = b. tgV = c. tgV =
α 2 k
A 106 Subnormala parabolei y 2 = 2 px este constantă şi este egală cu ......................p......................
A 66 Subnormala parabolei y2 = 2px este constanta şi este egala cu ……………..…p……………..…

Subnormala PN intr-un punct arbitrar la parabola de ecuatie carteziana:


(C) : y2=2px, p>0
A 46 este
PN = ……………..…p……………..…

74
Suprafaţa
( S ) : x = u cos v, y = u sin v, z = av
C 3 este a

a. regulată b. singulara

Tangentele la curba ( C ) : x = a ( sin t + cos t ) , y = a ( sin t + cos t ) , z = be


−t
intersectează planul
xOy după:
 x2 y2  x2 y2
 + =1  2 + 2 =1
a. o elipsă de ecuaţie:  a 2 b 2 c. o elipsă de ecuaţie:  4a 4b
D 112 a
z = 0 z = 0
 
 x2 y 2
 − =1  x 2 + y 2 = 4a 2
b. o hiperbolă de ecuaţie:  a 2 b 2 d. un cerc de ecuaţie: 
z = 0 z = 0

C 31 Toate punctele unei sfere sunt …………………..……OMBILICALE……………..….
Un arc de curba definit de ecuatia vectoriala
 
(C ) : r = r (t ) , t ∈ (α , β )
H 203

se numeste .....................REGULAT..................... daca r ( t ) ≠ 0, ∀t ∈ (α , β )
Un arc de curbă definit de ecuaţia în coordonate polare:
ρ = ρ (α ) , (α ∈ I ⊆  )
A 2 se numeste regulat daca: a

a. ρ 2 + ρ '2 ≠ 0 b. ρ+ρ'≠0
Un arc de curbă definit de ecuaţia vectoriala
 
( C ) : r = r ( t ) , t ∈ (α , β )
A 34

se numeste ……………..…REGULAT ……………..…daca r ( t ) ≠ 0, ∀t ∈ (α , β )

Un punct M ( x, y ) situat pe o curba ( C ) se numeste punct ……………..…SINGULAR……………..… daca


A 79
xt 2 + y t 2 = 0
Un punct M ∈ ( C ) in care sunt satisfacute conditiile de regularitate se numeste punct
H 204
.....................REGULAT.....................

Un punct M ∈ ( C ) în care sunt satisfacute conditiile de regularitate se numeste punct


A 33
…………..… REGULAT ……………..…
A 69 Un punct dublu este pentru o curba un punct ……………..…SINGULAR……………..…
Unghiul V dintre tangenta şi raza vectoare corespunzator unui punct pe o curba definita de ecuatiile sale
polare: ρ = ρ (α ) este
A 7 b
ρ′ ρ
a. tgV = b. tgV =
ρ ρ′

75
Unghiul V pe care îl face binormala la curba:
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt
cu axa Oz între punctul curent este:

D 128 π a c
a. V= c. cos V =
2 1 + a 2 + b2
1 + a2
b. V = 0 d. cos V =
1 + a 2 + b2
A 58 Vectorul normalei la o curba plana este orientat spre ……………..…CONCAVITATEA……………..…curbei
Vectorul normalei la o curba plana regulata este orientat spre
A 16 a
a. concavitatea curbei b. convexiitatea curbei
Versorul

 dr 
τ = , τ =1
A 85 ds

ne dă sensul pozitiv al ……………..…TANGENTEI……………..… la o curba plana

76