Sunteți pe pagina 1din 21

Studiu de caz III

Formarea contiinei istorice

Realizat de urmatorii
elevi:Jucan Marius,Kukta
Robert,Sirca Vctor
Cronica
Cronica este scrierea istoric n care sunt consemnate n ordine cronologic evenimentele dintr-o
anumit perioad,
dup surse diverse, att scrise, ct i orale. In spaiul medievalitii romneti, denumirea ei este de
letopise i limba
de expresie este la nceput slavona, limba oficial, de cancelarie, preluat din mediul bisericesc care o
consacrase ca
limba a culturii scrise. tefan cel Mare este promotorul acestei aciuni, continuate ulterior i de ali
domnitori, pentru ca
n secolele urmtoare s devin oper de autor, att n Moldova, ct i n ara Romneasc.
CRONICA tipologie n funcie de autor sau iniiator:
cronica domneasc este cronica oficial, ntocmit sub directa supraveghere a domnului care a
avut iniiativa ei i este expresia punctului de vedere oficial;
cronica de autor este cronica ntocmit de un nvat laic, exponent al clasei sociale cu acces la
instrucie, care are iniiativa de a fixa n scris evenimentele importante din istoria neamului su;
cronica anonim este un tip de cronic al crei autor nu este cunoscut; cercetrile ntreprinse
asupra acestor cronici, ncepnd cu secolul al XIX-lea, au permis diferite ipoteze privind
paternitatea lor; pentru a desemna presupusul autor, se folosete formula atribuit lui.
Temele fundamentale abordate de cronicari i de ceilali autori preocupai de contiina istoric a
romnilor sunt:
originile
limba
continuitatea
evenimentele istorice
instituia domniei
Formarea contiinei istorice
Contiina istoric se nate din ncercarea de a construi identitatea unui popor, a unei
naiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naiuni. Cteva dimensiuni specifice
acestei raportri sunt: situarea n timp i n spaiu, evenimentele istorice, limba, cultura
i civilizaia, mentalitile. Incepnd cu secolul al XVI-lea, preocuprile privitoare la felul
n care romnii se nscriu n cursul istoriei apar n documente scrise n limba slavon.
Acest interes se dezvolt datorit contactelor pe care cei preocupai de formaia lor
intelectual ncep s le aib cu alte culturi i alte civilizaii. Primul romn care afirm, n
lucrarea sa Hungaria (1536), scris n limba latin, originea roman i unitatea limbii i a
poporului romn este savantul umanist Nicolaus Olahus. Pasul important este fcut n
acest domeniu de cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul secolului al XVII-lea i
nceputul secolului al XVIII-lea, scriind n limba romn, pun bazele istoriografiei i care,
de asemenea, sunt considerai a avea merite n crearea unui stil literar. Scrierile lor au
ecou i n ara Romneasc, unde apar alte cronici care continu efortul de reconstituire
a istoriei mai ndeprtate sau mai recente. Dimitrie Cantemir se detaeaz ca un istoric
savant, acoperind, prin scrierile sale, att spaiul universal, ct i cel autohton. Intenia
autorului este de a elabora o descriere complet a trecutului poporului su.
M.Koglniceanu ncepe s editeze, n 1843, Letopiseele rii Moldovei i ndrum
programul revistei Dacia literar ctre formarea unei literaturi naionale, pentru care
tema istorica este esenial. De-a lungul timpului, contiina istorica genereaz polarizri
( n perioada interbelic ) sau se supune ideologicului ( n perioada comunist apar teorii
deformate despre originile i vechimea romnilor ).
Secolul al XV-lea i al XVI-lea
Scrierile istorice cele mai cunoscute sunt:
Analele scrieri istorice n care sunt nregistrate, an cu an, ntmplrile importante
din viaa unui popor;
Cronicile ( letopisee ) lucrri istorice mai frecvente n Evul Mediu, care cuprind
nregistrri cronologice a evenimentelor sociale i politice;
Cronografii scrieri de factur istoric, ncepnd cu facerea lumii, i care se bazeaz
pe izvoare istorice, dar i pe legende populare;
Secolul al XV-lea i al XVI-lea:
cronici n limba slavon:
cronici de curte prin care se fixeaz memoria unei colectiviti conduse de un voievod;
au circulat numai n manuscris;
primele texte nchegate narativ, care depesc modelul enumerativ i sec al analelor;
primele forme de consemnare a istoriei prin prezentarea cronologic a evenimentelor mai
importante ale fiecrui an;
primele au fost scrise n Moldova ( anonime, la porunca lui tefan cel Mare );
originalele nu s-au pstrat, ci doar mai multe copii identificate dup locul n care au fost
gsite;
cronici despre Mihai Viteazul;
la acestea se adaug cronici n versuri scrise n limba greac;
Cronica lui tefan cel Mare
Letopiseul de la Bistria , care a fost descoperit de I. Bogdan este un manuscris
copiat la sfritul veacului al XVI-lea sau nceputul celui de-al XVII-lea.Codicele
cuprinde cronica lui Manases n traducere slav , urmat de Letopiseul moldovenesc.
Cronica lui tefan cel Mare este precedat de o alt cronic de ntindere mai mic care
ncepe de la desclecatul lui Drago (1359) i merge pn la urcarea in domnie a lui tefan
cel Mare.Cronica marelui domn al Moldovei se nfaieaza deci aici ca o continuitate a
acestuia din urm ,alctuind cu ea un singur trup,un singur letopise,cu titlul : Acesta e
letopiseul de cnd cu voia lui Dumnezeu s-a nceput ara Moldoveneasca. Letopiseul
acesta nu este nsa complet , fiindc lipsesc ultimele pagini.

Letopiseul de la Putna a fost publicat in Vechile cronici moldovenesti pana la Urechia.


Originalul a fost gsit in Biblioteca Academiei teologice din Kiev. Materialele istorice sunt
alctuite din cele mai vechi anale srbeti , din cea dinti cronica bulgreasc si dintr-o
versiune a cronicii moldoveneti. Versiunea acestui letopise este copiat de clugrul Isaia
din mnstirea Slatina a Moldovei. Originalul pare s fi venit din mnstirea Putna , fiindc
n cuprinsul textului se gsesc numeroase amnunte privitoare la mnstirea Putna.
tefan cel Mare
Secolul al XVII-lea
- cronici scrise n limba romn in Moldova: Letopiseul Tarii Moldovei de Grigore Ureche,
continuat de Miron Costin i Ion Neculce;
- cronici in limba polon, n versuri i n proz, scrise de Miron Costin;
- o istorie a moldovenilor scris de Miron Costin;
- cronici anonime muntene;
- cronici de autor din ara Romneasc;
Cronicile anonime munteneti
a.Letopiseul cantacuzinesc
Scurtele note analistice despre nceputuri, o prescurtare a biografiei lui Nifon, istoria lui Mihai
Viteazul,epoca tratat de Matei Basarab pana la Mihnea III Radul, toate acestea au fost adunate laolalt de un
cronicar de la sfritul secolului al XVII - lea, de Stoica Ludescu ( se presupune)care a implinit din partea sa
letopiseul pn la sfritul domniei lui erban Cantacuzino. Cum aceast implinire are caracterul unei cronici de
familie, ostile altei pri, s-a dat acestei poriuni(1654-1688) numele de cronica Cantacuzinilor.
Trecnd peste legenda lui Radu Negru(aflat la inceputul compilaiei logofatului), putem observa, c i n
vechile anale moldovne, o list a domnitorilor pn la Radu cel Mare cu anii de domnie si uneori cu ctitoriile i
rzboaiele lor(Ludescu copiaz desigur din vechiul letopise).
De la Radu cel Mare nainte compilaia lui Stoica Ludescu reproduce, dac nu cumva aceast parte era deja
cuprins n vechile anale pmntene, un fragment din viaa patriarhului Nifon, scris de Gavril, preotul Muntelui
Athos n care viaa sfntului se impletete cu istoria rii Romneti sub domniile lui Radu cel Mare , Mihnea cel
Rau, Vlad Vod cel Tnr si Neagoe Basarab. Dupa Neagoe Basarab compilaia trece in revista domniile
urmatoare concentrnd expunerea, asupra luptelor fratricide dintre ficiunile boiereti in jurul scaunelor boiereti.
Astfel, din frmntri, din snge i din suferine se ese istoria rii Romne i pn la Mihai Viteazul.
Razboaiele sunt povestite fr amnunte precise, aa de sumar i de ters inct nu mai avem impresia c
au fost notate de cineva care ar fi luat parte la ele sau macar ar fi transcris tirile proaspete aduse de cei care se
intorceau n triumf de pe cmpul de lupt.
Nici mcar pacea care a stins pentru mai bine de zece ani vrajba dintre cei doi domni nu e amintit. Nu mai
vorbim de aducerea imprimeriilor din ar.
Este greu de crezut c un crturar ca Udriste Nsturel, dac ar fi el autorul, ar fi trecut cu inima uoar
peste aceste evenimente. Acest lucru ar fi fost posibil doar dac autorul compilaiei nu ar fi folosit izvorul dect
parial, ceea ce nu este exclus.
Cronicarul cantacuzinesc st astfel cu mult n urma cronicarilor moldoveni si prin lipsa de obiectivitate i
prin darul formei literare, dar el are meritul de a fi pstrat, in compilaia sa, cele mai vechi anale ale rii
Romneti i de a fi innodat povestirea evenimentelor de la desclecat pn in vremea sa.
Letopiseul anonim al Blenilor
Raspunsul partidei Blenilor a venit prin pana foarte fin ascutita a lui Radu
Popescu, dac e s credem prerea destul de rspndit astzi, care-I atribuie, fr
totui argumente convingtoare, nu doar cronica, semnat, de dup 1700, ci si pe
aceea, anonim, care apuc lucrurile de la desclecat, la fel ca letopiseul
cantacuzinesc.Spre deosebire de Ludescu, cu spaimele i superstiiile lui de om btrn,
crescut in spirit cretin i vorbitor numai al limbii scripturilor, Radu Popescu are tonul
unui om de lume, scolit in strintate, s-ar zice, unde a invat istorie si trei, patru limbi,
i el este un curtean i un diplomat ncercat in slujba domnilor succesivi. Alegerea lui de
ctre bleni, dac asa s-a pus problema, ca s scrie versiunea cea bun a istoriei s-a
dovedit norocoas. Letopiseul Blenilor infieaz intr-un mod mult mai verosimil
ticloiile Cantacuzinilor dect o face letopiseul acestora cu ale Blenilor. Ura lui Radu
Popescu este mai putin delirant dect a lui Ludescu si, exceptnd pasajul referitor la
nscunarea lui erban Cantacuzino ( care, in fond, I-a ucis tatl) celelalte sunt mai
degrab viclene, cu bune aduceri din condei,esnd batjocura cu firul subire al
indiferenei. Dincolo de asta, ceea ce atrage atentia la Radu Popescu, intr-o msur mai
mare dect la toi cronicarii notri, este ceea ce s-ar putea numi o art a spectacolului.
Radu Popescu este un scriitor cursiv i antrenant.
c. Letopiseul anonim brncovenesc
Cea mai obiectiv ca i inuta cea mai frumoasa, c factura literar este ins
o cronic pe care unii au atribuit-o lui Radu Popescu, dar care este considerat de
N. Cartojan anonim.
Cronica este alctuit, dup cum a artat regretatul Giurescu, din dou pri
inegale. Prima este alctuit dincinci asimi din ntinderea total a operei i
istoriete mersul ascendent al domniei lui Brncoveanu, care culmineaz n 1703,
cnd, n vremuri de aparen linite, domnul, rupnd toate firele intrigilor esute
de dumanii si , se intoarce in Adrianopol in ar, cu hatiserif din partea
sultanului garantdu-i domnia pn la sfritul vieii.
In a doua parte sunt descrise evenimentele externe din al cror angrenaj s-a
dezlnuit rzboiul dintre Petru cel Mare i turci, rzboi care, in vltoarea lui, a
pregtit prbuirea lui Brncoveanu.
N. Cartojan declar c noi, istoricii literari, care cutm in slova
strmoeasc, dincolo de adevrul istoric, eternul omenesc prins in formele artei,
trebuie s recunoatem aci c, aceast repede expunere a faptelor[]este de un
real efect dramatic, pe care cronicarul tie s-l speculeze din punct de vedere
literar .
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE
Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de seam, a crui oper a
nfruntat timpurile, ajungnd pn la noi. Cronicarul a nvat carte la Lvov, unde a studiat istoria, geografia,
limbile clasice latina si greaca, retorica i poetica. Rentors in ar a participat la viaa politic mai nti ca
logoft, apoi sptar. n vremea domniei lui Vasile Lupu a fost unul din sfetnicii apropiai ai acestuia, mare
sptar, iar din anul 1642, urmnd calea printelui su a ajuns mare vornic al aceleai ari de Jos.A murit in
anul 1647 i a fost nmormntat intr-o cript de la mnstirea Bistria din Moldova.
Spre sfritul vieii, Grigore Ureche a nceput s scrie Letopiseul Tarii Moldovei, la care a
muncit ntre anii 1642-1647. E unica lucrare cunoscut, cuprinznd evenimentele din perioada 1359-1594,
rmas nefinisat. . Este o epoca care l face pe cronicar sa vorbeasc despre Moldova ca despre o ar
mictoare i neaezat aflat in calea rutilor din cauza crora de multe ori se fceau rzboaie ara
fiind prdat si ars, bntuit de foamete cu rare vremuri de bucurii si linite. n aceste condiii principala
atitudine a oamenilor e lupta, trstura moral definitorie este vitejia, iar modelul eroic e tefan cel Mare.
Prin el Grigore Ureche urmrete s trezeasc in contemporani sentimentul patriotic si ideea c jugul turcesc
poate fi nlturat. Cronicarul prezint cteva momente din viaa domnitorului: imprejurarea morii, portretul,
sentimentele poporului la moartea domnitorului, intrarea lui in legend, starea vremii in acel an, i o scurta i
precis nsemnare istoriografic.
Grigore Ureche deschide arta portretului prin concizia exprimrilor memorabile realiznd un elogiu al
domnitorului exemplar: Fost-au acest tefan Vod,om nu mare de stat, mnios si de grab a vrsa snge
nevinovat; de multe ori la ospee omoria fr giude. Amintrelea era un om ntreg la fire, neleneu, i lucru
su l tia a-l acoperi, si unde nu gndeai acolo l aflai. La lucruri de rzboaie meter; unde era nevoie nsui
se vria ca vzndu-l ai si s nu s indrpteze si de aceea raru razboi nu biruia. i unde-l biruia alii, nu
pierdea ndejdea, c tiindu-se czut jos, se rdica deasupra biruitorilor.
Cronicarul obiectiv prezinta calitatile si defectele domnitorului fapt ce umanizeaza eroul. Portretul fizic
e doar schitat in propozitii negative cu sens pozitiv om nu mare de stat ceea ce contrasteaza cu avalansa
de atribute morale: impulsivitatea domnitorului autoritar care are drept de viata si de moarte asupra
supusilor sai: manios si de graba a varsa sange. Energic preocupat este omniprezent unde nu gandeai
acolo il aflai. In politica externa exceleaza prin spiritul de luptator fiind un excelent strateg si conducator de
osti la lucruri de razboaie mester, cunoaste puterea exemplului unde era nevoie insusi se varaia ca
vazandu-l ai sai sa nu se indarapteze, dar si prin optimism si prin spiritism diplomatic stiindu-se cazut jos
se ridica deasupra biruitorilor. Se remarca rolul inversiunii al epitetului si al antitezei in realizarea portretului
moral.
Cronicarul motiveaz scrierea acestui letopise din simplul pretext "ca s nu se nece ...anii
cei trecui" i s lase urmailor amnunte despre cele ce au fost s se petreac in anii de
demult, dar i din grija c acetia s nu rman "asemenea fiarelor i dobitoacelor celor
mute i fr minte". E de accentuat importana pe care o acord cronicarul istoriei in
trezirea i creterea contiinei naionale a poporului, "Letopiseul rii Moldovei"
constituind nceputul istoriografiei n limba romn.Grigore Ureche a consemnat in mod
obiectiv evenimentele i ntimplrile cele mai importante, innd foarte mult sa fie nu un
"scriitoriu de cuvinte dearte ce de dereptate".
Grigore Ureche a deschis un nou drum n literatura istorica romn,
care avea s contribuie la elaborarea unor opere dintre cele mai importante in literatura
romneasca veche. Acest drum a fost continuat n primul rnd de Miron Costin, care are
cuvinte de laud pentru predecesor, pentru dragostea lui de ara, nelsndu-i patria s
rmie ntru ntunerecul netiinei.
Miron Costin
Miron Costin
Miron Costin nscut in anul 1633, avea aproape 5 ani in 1638 cnd devine nobil polon.
Era al doilea fiu, ntre cei 11 copii.Costinii fceau parte dintr-o familie care se ridicase
recent din punct de vedere politic, i-i adunase o avere nsemnat in moii i sate.Tatl
su, Iancu Costin, a fost silit s fug n Polonia, cu familia.Acolo a cptat o cettenie
polon i i-a dat copiii la coal. El apare pentru intia oa n documentele istorice, care
a ajuns postelnic al doilea (1626), mare postelnic (1630-1632) sub Moise Movila i mai pe
urm hatman (1633). Ioan sau Iancu Costin a fcut parte dintre boierii filopoloni. Familia
Costin se stabilete in Polonia lng Bar i capt n arend moia Novosilca Nova. Astfel,
Miron Costin intr n rndurile nobilimiii polone de la varsta de cinci ani i se bucur de
privilegiile acordate acesteia. Marele cronicar moldovean a nvat in condiii apropiate de
acelea in care s-a pregtit Ureche. Adugnd atitudinii lirice rigoarea investigativ,
Miron Costin este creatorul prozei tiinifice romneti, n De neamul moldovenilor.
Cultura romn a nceput s se individualizeze inc din secolul al XVI-lea i n prima
jumatate a celui urmtor. Grigore Ureche nu facea dect s afirme plenar aceast individualizare. Confirmareaei a
fost fcut prin hotrrea lui Miron Costin de a continua Letopiseul nceput de Ureche, dar i prin inaugurarea
unor genuri i specii literare noi.
La Miron Costin ntlnim pentru ultima oar un echilibru intre tentaia povestirii i efortul de pozitivare a
demostraiei. Miron Costin ii ncheie predoslovia la Letopise cu fgduina unui letopise ntreg si cu regretul de
a nu-l fi realizat nc. Cel din 1675 este prezentat ca o parte dintr-un plan mult mai vast : Fost-au gndul mieu,
iubite cetitorule, s fac letopiseul rii noastre Moldovei din desclecatul ei cel dinti [] i urdzisam i nceptura
letopiseului. El este adevratul intemeietor al tradiiei istoriografice in cultura romneasc, fiind primul care
inelege s lucreze dup un plan clar, cunoscnd dinainte locul fiecrui detaliu informativ i fcnd eforturi
con tiente si metodice in privina documentrii.
Miron Costin este primul intelectual romn la care putem surprinde o ncercare (bazat mai mult pe intuiii
dect pe demonstraie) de a fundamenta o metaistorie. El a ineles c istoria nu este doar o succesiune (ordonare
cronologic), cisi cauzalitate, monument cultural si ndreptar politic.El i ndreapt o mare parte a eforturilor spre
lmurirea originii poporului, a crei necunoatere o deplnge deseori. El este primul romn care a dedicat acestei
probleme o ntreag lucrare (De neamul moldovenilor), anticipat prin cele dou lucrri in limba polon.
Cu Miron Costin suntem pentru ultima oar intr-o stare de relativ echilibru ntre istorie si literatur. Pentru el
poeii mai erau dascli, vestii istorici i adevratele istorii mai erau citite ca literatur beletristic.
Ion Neculce
Ion Neculce
Cuprinde evenimentele din 1662 pn la 1743, la care a fost mai totdeauna prta sau le-a
cunoscut de aproape. n prefa ne spune c pn la Duca-Vod s-a slujit de diferitele izvoare
ce a aflat pe la unii i alii, "iar de la Duca-Vod cel btrn nainte pn unde s-o vedea, la
domnia lui Ion Vod Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimnui, ce am scris singur dintru a
mea tiin, cte s-au tmplat de au fost n viaa mea. Nu mi-au trebuit istoric strin s cetesc i
s scriu c au fost scrise n inima mea". Letopiseul este precedat de cteva file ce poart titlul:
"O seam de cuvinte ce sunt auzite din om n om, de oameni vechi i btrni i n letopisee nu
sunt scrise...".
Neculce nu era prea nvat, dar era om cu bun sim, cu pricepere de a judeca lucrurile,
ctigat prin amestecul direct n afacerile statului i cu un deosebit talent de a povesti. Se
poate zice c el e cel mai literat din toi cronicarii Moldovei. El tie foarte adesea s gseasc
cuvntul just pentru a zugrvi o situaie sau pe un om.
Aproape toi domnii, despre care vorbete n cursul cronicii sale, au cte un scurt portret sau
cte o caracteristic. De la el aflm c Dumitracu Cantacuzino (1684-85), era "om nestttor la
voroav (vorb), amgitor, geamba de cai de la Fanar din arigrad", Constantin Cantemir
(1685-1693), "carte nu tia, ci numai isclitura nvase de o fcea; practic bun avea: mnca
bine i bea bine. La stat nu era mare, era gros, burduhos, rumn la fa, buzat, barba i era
alb ca zpada". Fiul acestuia, Antioh Vod (1695-1700) era om mare la trup, chipe, la minte
aezat, judector drept; nu prea era crturar, numai nici era prost. Minciunile
nu le iubea; la avere nu era lacom; era i credincios la jurmnt. Mnie avea
stranic; de multe ori rcnea tare, cam cu grab".
Dar nu nu numai pe indivizi i plcea lui Neculce s-i caracterizeze, ci
i grupurile, naiunile (psihologia social nu-i era strin). Despre ttari ne
spune c sunt lupi apuctori, iar despre greci are un faimos pasagiu, din care
reproducem aci cteva rnduri: La grec mil, sau omenie, sau dreptate, sau
nevicleug, sau frica lui Dumnezeu, nici unele de acestea nu sunt. Numai cnd
nu poate s fac ru se arat cu blndee, iar inima i firea tot ct ar putea
este s fac rutate.
Concluzii
Cronicarii moldoveni si munteni au bazele procesului de construire a istoriografiei
romne care va face posibil apariia n epoca paoptist a primilor istoriografici
romni.
Recupernd prin opera lor Istoria romnilor de la nceputuri cronicarii au pus
pentru prima oar problema originii latine a poporului romn. Afirmaia fcut de
Grigore Ureche potrivit cruia toi romnii de la rm se trag a fost reluat de
Miron Costin in cronica sa si dezvoltat in tratatul De neamul Moldovenilor .
Aceeai concepie se gsete i in opera lui C.Cantacuzino. Ideea romanitii
poporului romn pus de cronicari n legtur cu aceea a latinitilor limbii
romne a contribuit la formarea con tiinei naionale.
Dincolo de aspectul pur istoric cronicile au i o valoare literar. Aici se
ntlnesc ntr-o form incipient procedee ale prozei artistice: portretul ( Grigore
Ureche ), descrierea ( Miron Costin ), naraiunea si dialogul (Ion Neculce).
Influena cronicarilor asupra literaturii romne moderne e indiscutabil. Autori
precum Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihail
Sadoveanu .a. s-au inspirat din opera lor.
Bibliografie:

1.N. Cartojan, Istoria literaturii romne vechi


2.G. Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent
3.Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne
4.N. Cartojan, Istoria literaturii romne vechi
5.Dicionarul enciclopedic romn
6.Grigore Ureche, Letopiseul
7.Miron Costin, De neamul moldovenilor
8.Dan Horia Mazilu, Cronicari moldoveni Antologie
9.Dan Horia Mazilu, Recitind literatura romn veche
10.Eugen Negrici, Naraiunea n criticile lui Grigore Ureche si Miron Costin
11.Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne
12.Istoria literaturii romne, vol I
13.Dumitru Velciu, Grigore Ureche
14.Mircea Scarlat, Miron Costin
15.Ion Rotaru, Valori expresive in literatura romn veche
Test de evaluare
Ce este cronica?
(Cronica este scrierea istoric n care sunt consemnate n ordine
cronologic evenimentele dintr-o anumit perioad)
Cine e primul romn care afirm originea romn si unitatea limbii si a
poporului romn?
(Grigore Ureche)
Unde a fost gsit originalul Letopiseului de la Putna?
(n Biblioteca Academiei teologice de la Kiev)
Cnd a nceput s scrie Grigore Ureche Letopiseul rii Moldovei?
(spre sfritul vieii ntre anii 1642 1647)
Cine este creatorul prozei tiinifice romneti?
(Miron Costin)
Cine este primul romn la care putem surprinde o incercare de a
fundamenta o metaistorie?
(Miron Costin)
Cine cuprinde evenimentele dintre anii 1662 si 1743 ?
(Ion Neculce)
Cine au pus pentru prima oar problema latinitii a poporului romn?
(Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce)