Sunteți pe pagina 1din 30

Cuprins

INTRODUCERE...3
1. CLASIFICAREA MATERIALELOR LIANTE5
2. MATERIA PRIMA SI CARACTERISTICILE EI....7
2.1. Varul hidraulic
2.2. Producerea varului nestins
2.3. Obinerea varului
2.4. Utilizarea varului nestins
2.5. Avantajele varului
2.6. VARUL- un material natural cu aplicaii in industria construciilor,
metalurgie, stabilizarea solurilor, chimie, agricultura, protecia mediului
2.7. Varul n industria construciilor
2.8Varul in industria metalurgic
2.9. Varul n aplicaii privind protecia mediului i agricultura
2.10. Varul n aplicaii privind protecia mediului i agricultura
3. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC SI CARACTERISTICILE LUI -
CUPTORUL ROTATIV 24
3.1 Sistemul depurificarede lagazele de arderedincuptorul rotativ
3.2. Sistemului de control
3.3. Termoreglare aechipamentelor
3.4. Coolerul (racitor)
3.5. Inclzire vertical
3.6. Echipamentde baz
3.7. Proces tehnologic
3.8. Materii primepentruproducia devar
3.9. Aplicatia cuptorului rotativ
3.10. Caracteristici
4. SECURITATEA ACTIVITATII VITALE...30
BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE
Industria liantilor. Este subramura de baza a industriei materialelor de constructie, ei
revenindu-i cel mai mare volum de producere si fiind cea mai rspndita. In prezent se cunosc
diverse tipuri de materiale liante. Dar in practica se utilizeaza doar o parte din acesti produsi.
Materialele liante se clasifica in doua grupe:
1. neorganice - numite si minerale din care fac parte: ciment Portland si tipurile lui, ipsos de
constructie, var;
2. organice - in care se inscriu : petrol, bitum.
Materialele liante sunt produse de origine minerala maruntite fin, care dupa amestecarea cu
apa formeaza o pasta plastica, prezentind capacitatea de a se intari, si care treptat se intareste si
trece intr-un material solid.
In procesul de intarire se deosebeste priza care se caracterizeaza prin inceput si sfirsit.
Inceputul prizei se considera momentul la care pasta se indeseaza si pierde viscozitatea (pentru
cimenturi timpul este de la 45min. 3h,4h. Sfirsitul prizei se caracterizeaza prin trecerea pastei
in corp solid. Pentru cimenturi sfirsitul prizei este intre 6 10h. Dupa trecerea pastei in corp
solid se petrece intarirea liantului care se caracterizeaza prin 3 stadii:
1. Dezvoltarea
2. Coloidarea
3. Cristalizarea
Aceste produse se folosesc in cele mai multe cazuri in amestec cu apa si diferite adaosuri
minerale, constituite din granule si bucati de diferite dimensiuni. Liantii in amestec cu adaosuri
maruntite fin (nisip) dau mortare, in amestec cu adaosuri marunte si bucati mai mari se obtin
betoanele.
Utilizarea produselor liante in compozitie cu diferite adaosuri se face din cauza ca:
in primul rind, pretul materialelor liante este foarte inalt, si de aceea pentru a scadea din pretul
produselor sau constructiilor este necesar de a le obtine cu un consum minim de lianti. Pentru
fiecare tip de produs consumul de lianti se determina in conformitate cu necesitatile cerute,
rezistenta necesara constructiei vizate, fiabilitatea si durata de exploatare a constructiei in al
doilea rind, materialele liante in forma de pasta fara adausuri au un procent mai ridicat la
compactare si umflare atit in timpul intaririi, cit si la aparitia modificarilor diferitor fenomene
naturale (temperature, umeditate, presiune). Aceasta duce la aparitia fisurilor si distrugerea
rapida a constructiei.
Producerea materialelor liante prezinta un complex de activitati chimice si fizico-mecanice
asupra materialelor, obtinute intr-o oarecare succesivitate.

3
La momentul actual materialele liante se utilizeaza pe larg la producerea tencuelilor si
mortarelor de zidarie. Sunt destinate legarii materialelor granulare (agregatelor) pentru a forma
conglomerate artificiale (betoane si mortare).
Scurt istoric despre producerea si dezvoltarea liantilor minerali
Primul material liant care a fost folosit inca din antichitate de catre om a fost argila nearsa. Acest
material se utilizeaza si in present pentru executarea celor mai simple cladiri, cind pentru
constructia data nu este prevazuta o rezistenta inalta. Din 2500-3000 ani pina la e.n. au fost
gasite diverse metode de obtinere a materialelor liante, in primul rind a ipsosului si varului.
Ipsosul de constructie se folosea la constructia piramidelor in Egipt. Cu timpul s-au invatat sa
atribuie proprietati hidraulice mortarelor de var cu ajutorul adaosurilor, cum ar fi argila arsa si
diverse tipuri de minerale vulcanice (tuf, praf in forma maruntica). Asemenea mortare se utilizau
in constructiile hidrotehnice.

Figura 1. Mortare pe baza de var

4
1. CLASIFICAREA MATERIALELOR LIANTE

Toate materialele liante de constructie in dependenta de priza de intarire si durata contra actiunii
diferitor factori a mediului ambiant, se impart in trei categorii : aeriene, hidraulice si acide.
Lianti aerieni se caracterizeaza prin posibilitatea amestecarii cu apa intarirea si rezistenta
durabila in mediul inconjurator. In conditii umede si apa isi micsoreaza rezistenta.
Prin umezirea permanenta a betonului semifrabicat si a constructiilor bazate pe materiale liante
aeriene comparativ isi pierd repede rezistenta si se distrug. Din aceasta grupa fac parte lianti de
gips, ipsos de constuctie, sticla solubila, si de asemenea varul aerian.
Lianti hidraulici se deosebesc prin aceea ca dupa amestecarea cu apa au capacitatea de a se
intari si a pastra rezistenta atit in mediul aerian cit si in mediul acvatic,dupa intarire prezinta
durabilitate la actiunea apei. Liantii hidraulici primesc in producere diverse forme si constructii,
de asemenea si la executarea cladirilor destinate exploatarii in conditii aeriene si acvatice. Din
aceasta grupa fac parte materiale liante, care la rindul lor pot fi impartite in citeva subgrupe.
Din prima subgrupa fac parte liantii hidraulici care contin sau nu contin mai mult de 10 20%
de adaosuri active. Din aceasta subgrupa face parte :
1. Cimentul Portland fara adaosuri, cimentul Portland cu adaosuri minerale, ciment Portland
rezistent la sulfati cu si fara adaosuri, ciment Portland alb ;
2. Ciment aluminos;
3. Romancimet ;
4. Var hidraulic.
Din a doua subgrupa fac parte liantii hidraulici amestecati, obtinuti prin amestecarea liantilor
curati, de asemenea liantilor separati sau amestecurile lor cu adaosuri minerale active, adaugate
in cantitate de 10 20%. Principalii lianti ai acestei subgrupe :
1.Ciment Portland Puzzolanic, ciment pentru mortare de zidarie ;
2.Ciment puzzolanic cu var
3.Ciment dilatat
4.Ciment cu zgura
La liantii acizi se refera liantii, care prezinta un amestec maruntit de nisip de cuart dizolvat
in mortar plastic de silicat Na si K. Acesti lianti dupa inceputul prizei in mediul aierian pot o
vreme indelungata sa se opuna activitatilor acizilor organici si neorganici agresivi. Impreuna cu
materialele liante aieriene si hidraulice intr-o grupa aparte se evidentiaza lianti cu autoclava de
priza. Unii lianti se intaresc mai efectiv la prelucrarea hidrotermica la o presiune de 0.8 1.5
MPa. La ei se refera var cuartos, zgura de var, care nu sunt capabile sa se intareasca repede la
temperature de 20 950 C. Pentru producerae materialelor liante servesc diverse tipuri si unele
5
produse secundare a ramurilor industriale ( metelurgia, energetica, chimica s.a). Astfel pentru
producerea liantelor de ipsos se utilizeaza diferite tipuri de ipsos, care contine un principiu ipsos
CaSO4 2H2O.
Producerea liantilor magnezieni se bazeaza pe utilizarea magnezitelor naturale MgCO3 si
dolomite MgCO3 CaCO 3. Varietatile carbonatice in forma de var, creta, dolomite constituie
temelia obtinerii varului hidraulic si aerian, de asemenea si a roman cimentului. La producerea
materialelor liante pe larg se folosesc produsele secundare provenite din diferite domenii ale
industrii, ca zgura metalurgica, zgura si cenusa de la arderea a diferitor produse combustibile,
zgura de la producerea fosforului pe cale electrotermica.
Toate aceste produse dupa proprietatile chimice sunt apropiate diferitor lianti inclusive a
cimentului Portland,si poseda o anumita rezerva chimica si energie termica, primita in timpul
prelucrarii termice.Aceasta determina inalta eficacitate tehnico - economica a utilizarii
semifabricatelor in ramura de producere materialelor liante. In materiale liante, in mortare si
amestecuri de betoane pentru regularea, imbunatatirea sau atribuirea unor proprietati speciale in
cele mai multa cazuri se introduce diferite adaosuri. Ele actioneaza la procesele chimice si fizico
- chimice de intarirea a liantelor si betoanelor, deseori piatra de ciment schimbindu-si
microstructura in drectia dorita. Asemenea adaosuri se numesc modificatori.

Figura 2. Varul- material liant, material de constructie.

6
2.MATERIA PRIMA SI CARACTERISTICILE EI
2.1 Varul hidraulic, varul nehidraulic, varul gras, varul stins,etc.
Varul hidraulic se obtine prin arderea calcarelor marnoase ( cu argila , 6-20 %) , la temperaturi
mari , peste 1000 C .

Figura 3. Varul hidraulic.


Utilizari :
- rezista la actiunea apei , dupa intarire .
- mortare in mediu uscat si umed ,
- betoane de marca mica .
Varul nehidraulic este liant artificial , rezista numai la mediu uscat.
Varul gras. Varul de construcie i cimentul se prepar din aceeai materie prim calcarul (n
principal carbonat de calciu CaCO3), care se arde fr nici o preparare prealabil pn sub limita
de calcinare i se transform n var de construcie.
La arderea pietrei de var ( n esen carbonat de calciu CaCO3) bioxidul de carbon se evapor
sub limita de calcinare i rmne var ars CaO (oxidul de calciu), care se livreaz att buci, ct
i mcinat. Prin tratare cu ap (stingere) se transform n var stins Ca(OH)2 (hidroxidul de
calciu), care se prezint, dup cantitatea de ap adugat, sub form de pulbere sau cu
consisten pstoas (varul past).Varul stins absoarbe ncet din nou bioxidul de carbon din aer
n prezena apei, i se ntrete prin formare de carbonat de calciu (CaCO3). n lipsa aerului (de
exemplu sub ap) nu poate surveni o ntrire prin efectul bioxidului de carbon. n afar de
ntrirea prin efectul bioxidului de carbon se produce i o altfel de ntrire la unele tipuri de var,
i anume sub ap, respectiv n absena aerului; ea provine din cauza unor cantiti mai mari (mai
mult de 10%) de componente silicioase i argiloase solubile n var, i a formrii de silicai i
aluminai de calciu. Este liant nehidraulic, obtinut prin arderea in cuptoare industriale a
calcarelor ( piatra de var) ,cu un continut minim de 95 % CaCO3, la temperaturi de 1000
12000C , obtinandu-se var bulgari.

7
Utilizarile varului gras :
a) Var gras : - mortare pentru zidarie si tencuieli , ca liant unic sau mixt ( ipsos var , ciment
var ) ;
b) Pigment alb in vopsele de apa ( zugraveli ) ;stabilizarea ternuri argiloase ;
c) Var stins praf : -tencuieli , zugraveli decorative ;filer in produse pe baza de bitum .
d) Var nestins macinat : - fabricarea BCA mortare , tencuieli , puse in lucru pe timp de iarna (
friguros ) .
Varul bulgari in contact cu umiditatea si CO2 , din atmosfera se autodistruge ( se hidrateaza ) se
transforma in pulbere fara proprietati liante. De aceea transportul , depozitarea se face in conditii
ferite de umezeala .

Figura 4. Varul bulgari.


Varul nestins se obtine din var bulgari prin macinare. Procesul de stingere a varului const n
hidratarea oxidului de calciu CaO conform reaciei:
CaO + H2O = Ca(OH)2 + 270 Kcal/kg de CaO
Reacia este exoterm (cu degajare de cldur), n afar de degajare mare de cldur la stingerea
varuluiare loc i o mrire de2-3 ori a volumului. Stingerea n past se efectueaz manual i
mecanic.
Varul stins se obtine prin tratarea varului nestins cu apa . In functie de cantitatea de apa folosita
la stingere se obtine :
- var stins praf - cu cantitate mica de apa;
- var stins pasta cu cantitate mare de apa ;
Varul past. Stingerea n past (procedeul umed): se recomand adugarea varului n apa de
stingere deoarece procednd invers, adugnd apa peste var, exist pericolul arderii varului i a
unor reacii extrem de violente ale varului cu apa, ceea ce poate duce la accidente. Stingerea
manual a varului se va face folosind ntotdeauna echipamentul de protecie (ochelari, mnui de
cauciuc, cizme de cauciuc i salopet de protecie), n mod special se vor proteja ochii i
suprafeele expuse ale corpului (faa, minile). n cazul contactului varului cu ochii se vor
efectua de urgen splturi cu o soluie de ap cu zahr sau cu ap curat n cazuri grave
accidentatul trebuie transportat de urgen pentru tratament oftalmologic de specialitate.
8
Lada de stingere se umple cu ap aprox. i apoi se adaug varul bulgri, sfrmat n buci de
mrimea pumnului, astfel nct varul s rmn puin deasupra suprafeei libere a apei.
Varul ncepe s se descompun i s se nclzeasc mult, volumul crescnd considerabil
(sporire). Doar la nceputul acestei sporiri se mai poate aduga o cantitate nou de ap, cldura
dezvoltat trebuind s fie meninut.

Carbonarea Carbonatul
+CO2 si de calciu
H2O Piatra de
var,CaCO3

Mortarul de Arderea
var pietrei de var
+T CO2

Prepararea Oxidul de
mortarului calciu
CaO(varul
bulgari)
nestins)

Hidroxidul Stingerea
de calciu varului
varul pasta +H2O

Figura 5. Ciclul de transformare a varului


Excesul de ap provoac o rcire prea mare, rezultnd necarea varului. Bucile de deasupra
suprafeei libere a apei nu trebuie lsate prea mult vreme n contact cu aerul, deoarece nu se pot
stinge complet (arderea varului). De aceea varul trebuie nivelat cu o unealt de amestec i
amestecat pe urm bine. Apa se adaug urmrind meninerea constant a temperaturii de reacie.
Dup amestecarea continu i ncetarea reaciei violente, laptele de var format, de consisten
subire, se scurge printr-o sit cu ochiuri de 4-6 mm n groapa de depozitare, unde particulele
nestinse cad la fund. Coninutul gropii ncepe s se solidifice n curnd, asfel c trebuie s evitm
o vrsare ulterioar de lapte de var, deoarece particulele nestinse care cad din el, ar rmne la
mijlocul coninutului gropii. Pentru tencuieli, stratul inferior al gropii nu se poate utiliza, datorit
prezenei particulelor nestinse adunate
acolo.Varul past este un gel format din micele alungite de hidroxid de calciu nconjurate cu
pelicule de ap, grupate ntr-o structur tridimensional. Golurile acestei structuri sunt umplute
9
cu o soluie saturat de hidroxid de calciu Ca(OH)2. Particulele de ap care nconjoar cistalele
de Ca(OH)2 confer plasticitate pastei. Se pare c n decursul timpului, gelul de Ca(OH)2 i
modific structura mrindu-i coeziunea intern. Aceste este motivul pentru care este indicat
pstrarea varului past n gropi ct mai mult cu condiia de a-l feri de contactul cu aerul (bioxidul
de carbon atmosferic CO2). Gropile se astup cu un strat de pmnt i se pstreaz minum 6 luni
pentru mortare de tencuieli i 2-3 luni pentru lucrri de zidrie.
Exista 3 feluri de var hidraulic- departajarea se face dupa continutul de argila si un indice de
hidraulicitate propus chiar de catre Vicat. Primul varul NHL 2 are cele mai putine calitati
hidraulice si e in general folosit pe suporturi usoare cum ar fi peretii de pamant, caramizile de
pamant, pietre usoarele si tencuielile cu canepa timpul de uscare e de 18 la 24 de ore. Varul 3.5
e cel mai des folosit pentru toate tipurile de constructii: pavaje, tencuieli. Se intareste in 10 la 12
ore si se poate aplica pe pietre, pamant, caramizi. Varul NHL 5 are cele mai multe proprietati
hidraulice si se foloseste indeosebi la fabricarea pavajelor. Timpul sau de intarire e de la 3 la 5
ore. Foarte important este sa nu cumva sa confundam varul hidraulic NHL cu NHL-Z ce contine
ciment si nici cu varul artificial HL care de fapt este un ciment realizat din deseuri inerte
macinate.

Figura 6. Varul pasta.

La ntrirea varului gras utilizat la prepararea mortarelor au loc dou procese distincte: un proces
fizic i un proces chimic.

10
Procesul fizic const din pierderea apei din pasta de var fie prin evaporare, fie prin absorbia ei
de ctre materialul poros al suportului pe care se aplic mortarul (tencuial sau zidrie). Prin
pierderea apei, nucleele de Ca(OH)2 se apropie unele de altele formnd o reea compact i
rezistent, fenomen care determin contracia mortarului concomitent cu creterea porozitii
(deoarece varul past nu se poate contracta n aceai msura cu apa care se elimin). Procesul de
ntrire prin evaporarea apei sau absorbia ei de catre suportul pe care se aplic mortarul este de
scurt durat, avnd ca efect o rapid mrire a consistenei mortarului dup aplicare.
Procesul chimic de ntrire este de lung durat i se desfoar dup urmtoarea reacie
chimic: Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 + H2O.
Acest proces este carbonatarea hidroxidului de calciu Ca(OH)2 prin absorbia de bioxid de
carbon CO2 atmosferic, din aceast reacie chimic rezultnd carbonatul de calciu CaCO3 i apa
H2O. De regul carbonatarea este precedat de procesul fizic de ntrire a varului, ea neputnd
avea loc n absena porilor din mortar care rezult prin eliminarea apei din pasta de var i care
permit accesul bioxidului de carbon n profunzimea masei mortarului.
Procesul de carbonatare a pastei de var confer mortarelor de var rezistene mecanice sporite i o
stabilitate mai mare la aciunea apei. Sporul (randamentul n past):de fiecare 5kg de var ars (var
bulgri) se cer urmtoarele sporuri medii:
la varul alb.11 l past de var
la varul dolomitic 11 l past de var
Constana volumului:
Fiecare var stins complet i corect nu-i schimb volumul prin ntrire la aer. Varurile care se
ntresc sub ap s nu i schimbe volumul prin aceast ntrire.
Varurile care din cauza unui prea mic coninut (pn la 10%) de substan care formeaz silicai
se ntresc numai la aer, prezint urmtoarele avantaje: se sting uor, sunt spornice i dau un
mortar maleabil.
Celelalte varuri, care se ntresc att la aer ct i n ap (varurile hidraulice), se sting mai greu la
o capacitate mai mare de ntrire i un spor i o maleabilitate mai mic, aa nct fa de avantaje
rezisten mecanic mai mare;
- capacitatea ca dup o scurt ntrire la aer s rmn neatacat i sub ap,
- continua s se ntreasc, avem dezavantajul c dau mortaruri mai scurte.
Stingerea uscat: se adaug varului doar atta ap nct produsul final s formeze o pulbere
uscat.
Varul sfrmat de mrimea pumnului, aezat n couri cu ochiuri mai rare, se introduce n ap
pn ce bulele de aer nu se mai ridic. Apoi se aeaz varul n grmezi de 1 m nlime i se
acoper cu nisip. Dup o depozitare de 2 zile, el e stins suficient pentru lucrri de zidrie. Pentru
11
tencuieli trebuie s stea cel puin 8 zile; pe urm trebuie cernut prin ciururi cu cca. 400
ochiuri/cm2. Varul stins se amestec bine cu nisip, fr adaos de ap, dup care se lucreaz bine
cu apa.

2.2. Producerea varului nestins

Varul a fost folosit inca din antichitate romanii au observat ca daca amesteca varul pur
cu cenusa vulcanica recenta, bogata in siliciu si aluminiu, obtin un liant hidraulic foarte bun. In
jurul secolului 18 se observa ca unele varietati de var mai slabe care provin din calcar impur
rezista mai bine la intemperii. Aplicaii n domeniul conservrii i restaurrii:

Figura 7. Varul a fost folosit inca din antichitate.

Istoria folosirii mortarelor de var este veche de cateva milenii, timp n care au fost
dezvoltate mii de retete i amestecuri cu proprieti extrem de diferite pentru acoperirea oricrei
situaii de punere n oper.Tratatul De Architectura al lui Vitruvius Pollio, arhitect i inginer
roman, scris probabil nainte de 27 . Chr. menioneaz c varul se obine prin arderea pietrei de
calcar sau a silicei, i recomand un proces de ardere care s reduc greutatea iniial a
ncrcturii cuptorului cu o treime. Varul se va pstra bulgri (calx viva), mai rar hidratat i
transformat n praf (calx extincta), i frecvent stins pn la starea de past (calx macerata). Varul
obinut din piatr dens era destinat lucrrilor de zidrie, iar cel provenit din piatr poroas
tencuielilor. Reetele vitruviene pentru prepararea mortarului depind de calitatea nisipurilor.
Amestecurile presupun trei pri nisip de carier la una de var, respectiv dou pri nisip de ru la
una de var. Mortarul cu nisip de ru era mult mbuntit prin adugarea, n proporie de o
treime, a unei cantiti de igl pisat i cernut. Varul este un material de construcie tradiional
ntlnit la toate construciile cu valoare istoric exceptnd construcii vernaculare din lemn sau
pmnt. Avantajele sale trebuiesc ncadrate din prisma contextului constructiv n care este
12
utilizat, iar nlocuirea sa cu materiale moderne trebuie fcut doar n cazuri bine fundamentate
prin cercetare. Redescoperirea tehnologiilor tradiionale de construcie nu are doar valene
romantice sau de amintire, cieste un prilej de evaluare i apreciere obiectiv a calitilor
materialelor de construcie, precum i a utilizrii lor judicioase ntr-un context dat, n combinaie
cu alte materiale de construcie. Varurile hidraulice. Liani hidraulici unitari neclincherizai.
Varurile hidraulice se obin prin arderea calcarelor cu coninut variabil de argil la o temperatur
inferioar temperaturii de clincherizare. n funcie de coninutul de argil din materia prim i
modulul hidraulic* se obin citeva tipuri de varuri hidraulice .

La arderea varurilor hidraulice rezult o cantitate de oxid de calciu CaO necombinat.


Raportul dintre componenii mineralogici (hidraulici) i oxidul de calciu CaO liber variaz,
mrimea lui impunnd procedeul de stingere. Stingerea se face cu o cantitate bine determinat de
ap, ap necesar stingerii oxidului de calciu CaO i transformrii lui n hidroxid de calciu
Ca(OH)2. Utiliznd ap mai mult ar putea ncepe hidratarea componenilor mineralogici care ar
putea duce la ntrirea pastei nainte de punerea ei n oper. Produsul obinut se macin, dup
care se ambaleaz n saci. Este de reinut faptul c varul total hidraulic, neconinnd oxid de
calciu CaO dect n cantiti neglijabile, nu se stinge. ntrirea varurilor hidraulice: Avnd un
caracter dublu de var i ciment, ntrirea varurilor hidraulice este rezultatul a dou procese
distincte: Procesul caracteristic ntririi varului gras, constnd din carbonatarea hidroxidului de
calciu Ca(OH)2, proces descris n amnunt la varul gras (aerian). Al doilea proces, caracteristic
ntririi cimentului, const din hidratarea n prima faz a componentelor mineralogice, care are
ca rezultat hidrosilicai i hidroaluminai de calciu insolubili n ap, ntrirea fiind de fapt
rezultatul ntririi i recristalizrii gelurilor generate de hidratarea componenilor mineralogici.
Aceste fenomene vor fi descrise pe larg la cimentul Portland. Timpul de priz i ntrire al
lianilor hidraulici neclincherizai este mai mare dect cel al cimentului Portland, fiind direct
proporional cu coninutul de CaO i invers proporional cu coninutul n componeni hidraulici.
Utilizare:

- Varurile slab hidraulice se utilizeaz n special pentru mortare i tencuieli n medii umede.
- Varurile medii i total hidraulice fiind rezistente la aciunea apei se utilizeaz la executarea
fundaiilor cldirilor slab solicitate, a blocurilor de zidrie cu zgur pentru perei exteriori, a
betoanelor de pant i egalizare, a mortarelor pentru zidrie. n perioada ntririi varurile
hidraulice vor fi protejate mpotriva apei, deoarece apa ar produce dizolvarea surplusului de
Ca(OH)2, aceasta determinnd scderea rezistenelor mecanice.

13
Varul e obtinut din calcar din cariere subterane si in primul rand se obtine un var nestins
CaO, care in combinatie cu apa da varul stins Ca(OH)2. Dupa felul de calcar utilizat, dupa
coacere avem doua feluri de var natural : var aerian sau gras CL (Calcium Lime) ce provine
dintr-un calcar pur si var hidraulic sau slab NHL (Natural Hydraulic Lime), ce provine dintr-un
calcar argilos.
Varul aerian, stins si nestins, e folosit la noi pentru vopsirea peretilor si pentru
dezinfectare. Putini stiu ca varul poate fi folosit si la tencuieli! Varul hidraulic lasa peretii sa
respire foarte bine si e ideal pentru tencuirea peretilor de vaiuga sau a locurilor umede cum sunt
pivnitele, subsolurile, peretii subterani. Putem chiar sa facem fundatii, pavaj, intr-un cuvant
poate fi folosit in toate locurile unde este umiditate sau unde circulatia aerului e impiedicata. In
plus varul este un bun izolant fonic cat si termic, dar performantele sale pot fi ameliorate
amestecand in mortarul de var bucati de in sau canepa. Producera chimic presupune un
ansamblu de componente ,printre care: produsul, materia prim,condiiile producerii,aparate
tehnologice. Obinerea substanelor n industrie se numete producere chimic.
Varul nestins CaO este o substan solid,greu fuzibil, de culoare alb. Se obine la
descompunerea termic a calcarului. Un astfel de proces se numete: prjirea clcarului.

CaCO3 <==> CaO(s) + CO2(g) Q;


Calcar var dioxid sau cret nestins de carbon. Ambii produi ai acestei reactii au utilizare
larg.Astfel,din var nestins se obine : varul stins (Ca)OH2.
In Republica Moldova cantiti mari de var nestins i dioxid de carbon snt consumate la
fabricarea zahrului. Iat de ce lng fiecare fabric de prelucrare a sfeclei de zahr funcioneaz
cte 2 cuptoare productoare de var nestins i dioxid de carbon.
n localitatea Vatra avem o uzin modern de producere a varului nestins
VAR-NESTS.A . Fiecare cuptor produce zilnic 100-200 tone de var.

Figura 8. Uzina VAR-NESTS.A fondata in anul1960.

14
Ca materie prim servesc calcarul sau creta, iar n calitate de combustibil gazul natural i cocsul.
Uzina din Vatra funcioneaz pe baza de gaze naturale , iar cuptoarele de pe lng fabricile de
zahr-pe baza de cocs. Cldura degajeaz n urma reaciilor de ardere:
CH4+2O2 = CO2 + 2H2O + QC + O2 = CO2 + Q
este folosit la descompunerea reaciilor de ardere. Materia prim, dup mrunire i calibrare
,este amestecat cu cocs (sau fr el) i ncarc n cuptor prin partea de sus. Tot aici snt montate
i hotelele de captare a dioxidului de carbon. Prin partea de jos a cuptorului este descrcat varul
nestins i concomitent se asigur un flux de calcar care decurge n partea de mijloc a cuptorului,
unde se dezvolt o temperatur necesara pentru arderea combustibilului.
Procesul de producere este continuu: de sus se mic calcarul rece, Iar n contracurent-gazul
fierbinte. Are loc schimbul de cldur, n care materia prim se declaneaz,ia gazul se racete.
Ajungnd n zona de prjire, calcarul se descompune. Varul nestins solid, nfierbintat, se
deplaseaz n jos, trecnd prin curentul de aer rece ce urc n sus. Are loc i aici schimbul de
cldur: varul nestins se rcete, iar aerul se nclzete. Astfel, calcarul i aerul reuesc s se
nfierbinte pn ajunge n zona de prjire (zona de mijloc). Varul nestins este descrcat prin
partea de jos direct pe transportor i dus la depozit, iar dioxidul de carbon este purificat i
ncrcat n butelii sub presiune.
Principiile tiinifice ale producerii varului nestins: continuitatea procesului, mrunirea
,contra- curentul,schimbul de cldur, mecanizarea i electrificarea.
Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezint sub form de pulbere de culoare
alb, care cu apa reacioneaz energic, efervescent cu degajare de cldur formndu-se hidroxid
de calciu(varul stins).CaO + H2O --> Ca(OH)2.
Varul este oxidul de calciu, obinut prin arderea n cuptoare a pietrei de calcar. Procesul
tehnologic presupune c, ulterior exploatrii calcarului din cariere i parcurgerea etapelor de
marunire i sortare, piatra de var s fie transportat la instalatiile de depozitare i alimentare a
cuptoarelor.
Prin ardere la temperaturi ridicate, calcarul ii schimb structura fizico-chimic, n
cuptor formindu-se varul nestins. Acest poart denumirea de varul bulgarii este utilizat in
constructii sau siderurgie. Acesta poate fi granulat pentru obtinerea varului mcinati mai apoi,
prin parcurgerea procesului de hidratare, se obtine varul hidratat.
In succesiunea operaiilor de ardere, mcinare i hidratare se actioneaz specific pentru
imbunatatirea calittii si asigurarea caracteristicilor tehnice specifice fiecrui sortiment.

15
2.3. Obinerea varului

Oxidul de calciu se obine prin tratarea termic (arderea) la 800 C a calcarului (carbonat de
calciu) cu eliberare de dioxid de carbon:CaCO3 --> CaO + CO2.

Figura 9. Obtinerea varului la nivel molecular.

Acest proces are o serie de trepte de stingere cu ap a varului calcinat dup durata timpului
de contact cu apa:

1. < 2 min var stins puin


2. 2 - 6 min var stins mijlociu
3. > 6 min var stins tare

Varul calcinat i cel stins este caustic, avnd o reacie puternic alcalin (valoare pH 1213),
astfel c se impune evitarea contactului cu pielea i cu ochii.

2.4. Utilizarea varului nestins

Varul nestins este folosit n industria de construcii, la prepararea mortarului pentru


tencuial, ca ghips, sau la vruirea pereilor, n industria de fabricare a cimentului. In industria
chimic este utilizat la producerea amendamentelor de mbuntire a solurilor acide. In
metalurgie este folosit la desulfurarea minereului de fier. De asemenea este folosit la reinerea
sulfului din fum (detoxificare), la obinerea hipocloritului de calciu, sau ca regulator al valorii
pH (quantum satis) la alimente (E 529).

16
2.5. Avantajele varului

In primul rand, lasa casa sa respire deci nu mai exista probleme de umezeala. De fapt
varul capteaza umiditatea si apoi o elibereaza sub forma de vapori. Cum incalzirea unei case
unde nu este umiditate e mult mai usoara, utilizand varul facem si economie de energie.
Stim, evident ca varul protejeaza peretii de intemperii si ca e un bun dezinfectant. In plus, e o
substanta rezistenta ce datorita supletii si elasticitatii sale tolereaza miscarile cladirilor. E usor de
inlocuit calitate esentiala, mai ales in restaurarea unei cladiri mai vechi.
Varul e coroziv, se recomanda utilizarea manusilor si a mastilor pentru protejarea cailor
aeriene.

2.6 . VARUL- un material natural cu aplicaii in industria


construciilor, metalurgie, stabilizarea solurilor, chimie,
agricultura, protecia mediului
Obinut prin prelucrarea calcarului, varul este un material natural care are la baz calciul, un
metal alcalino-pmintos. Calciul este al 5-lea element din punct de vedere al rspndirii n
scoarta terestr. Cea mai mare parte se regasete sub forma de carbonat de calciu (CaCO3),
componentul principal al rocilor sedimentare. El apare n dou forme cristaline: calcitul i
aragonatul.

Figura 10. Roci sedimentare de carbonat de calciu


Calcitul este forma cea mai stabil i cea mai raspindit, i poart denumirea de calcar sau de
piatr de var. Calcarul este foarte rspindit, alctuind deseori masive muntoase. De obicei
calcarul este impurificat cu argil. Calcarul (piatra de var), are multiple ntrebuinri: la obinerea
17
varului, la fabricarea sodei i n industria metalurgic. De obicei roca este alb, dar apar i
varieti colorate in roz, verde, rosu, cenusiu, negru, etc. Creta este o varietate amorf de CaCO3,
de origine animal, provenit aproape n ntregime din resturi de foramnifere i alte
microorganism marine. Calcarul, format n milioane de ani de evolutie a planetei, reprezint roca
pe care astazi o prelucrm pentru obtinerea varului. Cu ct coninutul de CaCO3 din roc este
mai ridicat, cu att roca are o valoare mai mare ca materie prima. Intimplarea a fcut ca, dup ce
aceast roc a stat suficient n foc, omul preistoric s observe c s-a transformat i are noi
proprieti si anume, amestecat cu nisip si ap, rezult un material nou. Acesta a fost folosit la
ziditul pietrelor in tot ceea ce a insemnat istoria evoluiei construciilor. Mrturie stau piramidele
egiptene, edificiile Imperiului Roman, cetile Greciei Antice, etc, monumente pe care le putem
admira si astazi. Astfel s-a nscut un nou material : varul.

2.7 Varul n industria construciilor

Varul este singurul material care vine in industria construciilor cu o vechime de peste
7500 de ani, i cruia istoria i-a oferit poziia de lider de necontestat in tradiia folosirii lui. In
urma proceselor tehnologice de stingere sau hidratare, realizate la nivel industrial cu abur, i
macinarea pina la granulaia stabilita conform standardelor, varul hidratat este utilizat n
industria construciilor n producerea de mortare uscate i umede.

Figura 11. Utilizarea varului in industria constructiilor.


Mortarul pe baza de var este un mortar premium, utilizarea acestuia aducind o serie de
avantaje: asigur zidului o porozitate ridicat, astfel n ct peretii respia, igienizeaza i
dezinfecteaz, asigurnd protecia faa de bacterii i mucegaiuri i previne astfel degradarea,
ofera o aderena buna, fiind n mod natural un material cleios, preia mici socuri seismice datorit
elasticitaii sale, este usor de aplicat si rezistent la umezeal, este un material durabil cu
proprietai de autoreparare n cazul unor mici fisuri aparute de-a lungul timpului. De asemenea
fr a fi hidratat, varul se poate macina n scopul obtinerii unei pulberi extreme de fine, dar
18
foarte active, utilizata n procesul de fabricatie a BCA-ului. In reetele productorilor de BCA,
fie ei autohtoni, fie din spaiul european, varul are un rol important,fiind prezent n diferite
proporii. Are rolul de a imbunti performanele maturarii mixului inainte de procesul de
autoclavizare.

2.8. Varul in industria metalurgic

Varul rezultat n urma procesului de ardere a calcarului este cunoscut sub denumirea de var
industrial. Aplicaiile acestuia n industria metalurgic sunt datorate proprietii varului de a
purifica metalul topit. Se foloseste in dozaje precise date de natura aliajului.

Figura 12 . Utilizarea varului in industria metalurgica.


Datorit proceselor tehnologice foarte poluante pe care le presupune extractia fierului din
minereu, industria siderurgica a abandonat aceste procedee iar in prezent producia acestora are
la baz reciclarea fierului vechi. Aceasta presupune nlturarea unor cantiti impresionante de
impuriti. Aici intervine aciunea varului, datorit proprietii acestuia de a desulfuriza fonta, de
a mbunti calitatea metalului prin extragerea siliciului, fosforului si a sulfului. De aceea este
important ca varul sa aib un coninut redus de sulf si de dioxid de carbon residual. Este cert ca
nu exist niciunde in lume 1 kg de otel, la fabricarea i purificarea cruia s nu fi
contribuit varul.

19
2.9. Stabilizarea solului cu var

Varul mcinat nestins se utilizeaz ca agent in stabilizarea solurilor argiloase pentru


realizarea terasamentelor de drumuri i a platformelor industriale, n funcie de caracteristicile
solului i umiditatea acestuia. Folosit n dozaje corespunzatoare, bine determinate de laboratoare
specializate, varul amestecat cu argila de la fata locului, cu ajutorul utilajelor specializate,
stabilizeaz solul pe poriuni respective. Se elimin astfel necesitatea nlocuirii solului respectiv
cu agregate de riu sau carier. Folosirea acestei metode are i avantaje tehnice ulterioare
aplicrii, datorit lipsei necesitii de compactare ulterioari obtinerea unei capacitti portante
finale mai mari decit n mod traditional. De asemenea, solul tratat cu var devine mai putin
maleabil, umiditatea relativ se micsoreaz si este mai usor compactabil i, astfel se
imbuntteste soliditatea i stabilitatea acestuia. Rezultatele se obtin imediat, la nivel de ore,
valoarea portantei solului fiind tot mai ridicat dup aplicarea metodei.

Figura 13. Stabilizarea solului cu var.

2.10. Varul n aplicaii privind protecia mediului i agricultura

Varul trateaz, n diversele sale forme, apele reziduale industrial (prin reglarea ph-ului
acestora i prin proprietile care ajuta la precipitarea metalelor grele), ajutind astfel
natura s- i refac echilibrul n urma interveniei umane.

20
Varul purific apa n staiile de tratare nainte de a fi furnizat retelelor urbane,
valorificnd de asemenea ph-ului varului i propriettile sale antiseptice. Varul este un
bun dezinfectant i usureaza, astfel, integrarea naturii n viaa comunitaii.

Figura 14. Varul purifica apa.


Varul desulfurizeaza gazele produse de arderea diverselor tipuri de carbine n
termocentrale, reducind astfel uriasul impact pe care il au acestea asupra mediului prin
producerea de ploi acide.

Varul curt si dezinfecteazi de aceea agronomii l folosesc n diverse combinaii la


stropitul plantelor si al pomilor fructiferi.

Figura 15. Varul dezinfecteaza, stropitul plantelor si al pomilor fructiferi.

Varul reduce aciditatea solului. Pui n faa unor mari incercri odata cu expansiunea
speciei umane, agricultorii devin tot mai dependent de terenurile arabile. Suprafeele
arabile, trebuie sa creasc anual. Din pacate acest lucru duce la despduriri masive i deci
la dezechilibre intre ecosisteme. O alternativ viabil este tratarea solurilor acide, soluri

21
care de altfel nu pot furniza nici un beneficiu. Bineineles tratarea acestor soluri se face
cu var stins n combinaie cu calcar mcinat, produs ce modifica ph-ul solului,
neutraliznd aciditatea si redind astfel terenul circuitului agriculturii.

Figura16. Varul reduce aciditatea solului.

Caracteristici tehnice- gama sortimental. Var pentru construcii calcic hidratat CL


80-S dp conform SR EN 459-1/2003.
Caracteristici SR EN 459-1/2003
CaO + MgO Min. 80%
MgO Max. 5%
CO2 Max. 7%
SO3 Max. 2%
Densitate aparent 0,30,6 kg/dm3
Rest pe sita de 0,2 mm Max. 2%
Rest pe sita de 0,09 mm Max. 7%
Apa libera Max. 2%
Stabilitate Satisface incercarea

Tabelul 1.

22
Se livreaz nscuit n saci de 40kg, 25 kg, 5kg, 4kg paletizat si infoliat. Greutatea unui palet este
de 1250 kg. Se poate livra si vrac.

Figura 17. Livrarea varului.

Var pentru construcii calcic nestins CL 80-Q dp conform SR EN 459-1/2003 sau var
mcinat pentru beton celular autoclavizat conform SR 9310/2000.

Caracteristici SR EN 459-1/2003 SR 9310/2000


CaO + MgO Min. 90% Min. 90%
MgO Max. 5% Max. 5%
CO2 Max. 4% Max. 5%
SO3 Max. 2% Max. 2%
Randament, dm3/10kg 26 -
Stabilitate - -
Finete:
Rest pe sita de 0,20 mm Conform cerintelor Max. 5%
Rest pe sita de 0,09 mm Conform cerintelor Max.15%
Durata de stingere, min. Conform cerintelor 15-25
Temperatura finala de stingere,
C Conform cerintelor Min 50-55

Tabelul 2.

23
3. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC SI
CARACTERISTICILE LUI CUPTORUL ROTATIV
Cuptorul rotativ: se foloseste un racitor si un incalzitor pe vertical, forma conic a cozii si
capului cuptorului. Coada i capul cuptorului folosesc frunze de construcii-ermetic echipamente.
Cuptorul rotativ poate produce var de nalt calitate,cu materialul de la roci calcaroase ,carbonate
i moi(creta, tuf, calcar) n form de buci mici.
nclzirea const ntr-o serie de camere individuale. n fiecare forma de evacuare din camera
de cldur, cantitatea de gaz i materialul poate fi ajustat individual pentru a asigurarea lizarea
unui procent ridicat de transfer de cldur. Parametri de transfer de cldur n ntregime
controlat de un sistem electronic de PLC, ideal combinat cu cuptor, permindu-v pentru a
crete productivitatea, a reduce costurile de energie, mbuntirea calitii produselor. Camera
de nclzireeste complet independent. Fluxurile de ardere a materii prime din fiecare celul pot fi
controlate individual, n acest sens, este posibil s se realizeze echilibrul termic n fiecare
camera.
Schema tehnologica de obtinere a varului

Figura 18. Schema tehnologica.

3.1. Sistemul de purificare a gazelor de ardere din cuptorul rotativ


n conformitate cu cerinele, schimbul de cldur este folosit, pentru incalzirea aerului
pinla 200C, i l transmite in calitate de combustibil. Emisiile in urma micsorarii temperaturii
24
aerului nimeresc ntr-un colector de praf. Fumul de cldur a cuptorului, este ejectat de catre
ventilator printr-o conduct n atmosfer. Concentraia de praf dup tratament rmne n limitele
standarde lor stabilite.

Figura 19. Sistemul de purificare.

3.2. Sistemului de control


Sistemul de producie utilizeaz controlul PLC, si monitoringul CRT, insa intregul sistem
de control const ntr-un set de PLC. Sistemul de management produce echipamentele de
signalizare, starea de urgen, precum i msurarea i controlul presiunii, debitului de bord,
temperatura, la fel are grija sa afieze imagini automate de procese pentru a urmri opiunile,
comenzile i problemele de la toate operaiunile. Flacra-model cu canale multiarztoare,
impreuna cu lungimea sa sint adaptate la procesul de ardere i la distribuia temperaturii n
interiorul corpului cuptorului rotativ.Temperatura flcrii este controlat, de fapt,se poate
monitoriza zona de temperatura cea mai ridicat. De aceea, are loc prevenirea arderii materiei.

3.3. Termoreglare aechipamentelor


Controlul temperaturii se efectueaza de catre echipamentele de copt,sistema este
reglementata, monitorizata i semnalizata cu ajutorul controlului centralizat de PLC n camera de
comand principal. n general, sistemul are un nivel ridicat de automatizare. Bazat pe teoria
formrii de Nox n timpul arderii este controlat de coninutul de Nox n gazele de ardere.
Designul multi-arzator este eficient pentru a reduce continutul de Nox n gazele de ardere care
corespunde la realizarea de standard mondial.

25
3.4. Coolerul (racitor)
Coolerul (racitor) const dintr-oserie decamere. Fiecare camera este format dintr-un
injector de aer de rcire, care ofer n reacie maxima de transfer de cldur ntre aer i
materialul. Parametrii termice sunt controlate de sistemul electronic de rcire PLC. mprit n
mai multe zone de rcire, astfel se inregistreaza viteza uniform de rcire a aerului n sectia de
racire al coolerului. In interior esteinstalat o reea, care reduce gradul de deteriorare.

Figura 20. Coolerul


Cooler: aerul rece i materia calda vin n contact direct formind procesul de schimb de
cldur. Aerul secundar poatea junge la o temperatura de peste 600C, numai bun pentru ardere.
Echipamentul de rcire are doar cteva detalii care se pot misca. Evacuate din procesul de rotatie
al cuptorului nclzit la o temperatur ridicat, materia(calcar saudolomit) este ncrcat n rcitor.
De sus n jos i invers datorita jeturilor de aer de rcire are loc schimbul de cldur. Aerului
nclzit dup rcirea materialului se utilizeaza din nou pentru ardere. Cuptorul rotativ permite
mecanizarea i automatizarea complet de ardere. n cele din urm, pot fi aplicate toate tipurile
de combustibil-pulverizat lichid solid i gazos.

Figura21.Racirea materialului

26
3.5. Inclzire vertical
Incalzirea verticala este o nclzire independent pentru cuptorul rotativ. Varul este
nclzit la o temperatur ridicat. Sistemele de nclzire verticale pot rezista la temperaturi mari
de evacuare.Materialul se nclzete complet, dar nu este descompus, astfel nct n comparaie
cu alte forme de cuptoare rotative, consumul de cldur n cuptor este redus, consumul de
cldur mai mic de 5016kJ/kg de var.

3.6. Echipamentde baz


Cu ajutorul liftului calcarul se ridic la prenclzitorul n buncrul de sus, i apoi
distribuit prin conducte n sisteme de nclzire pe vertical. Calcarul este incalzit de gaze pina la
1100C n partea din spate a sobei. Apoi, trece prin screpere electromagnetice vibratoare pentru
procesul urmtor. De aer rece n cooler este nclzit la o temperatur de 600~700 C, i apoi
trimis la cuptor ca aerul secundar pentru ardere. Banda transport oare refrigerat e gleat de var
merge n siloz, apoi ambalate i gata de colectare.

3.7. Proces tehnologic


Varul liant, obinut prin prajire si prelucrarea ulterioar i de calcar, creta si alte roci
calcaroase-magneziene. Pur puin solubila n ap(aproximativ 0,1% la 20C) var, o densitate de
aproximativ 3,4g/cm3. n funcie de coninutul de MgO n stnc sunt urmtoarele tipuri de var:
calciu(coninnd pnla5% din greutate MgO), magneziu(5-20%) i dolomit(20-40%). n
funcie de compoziia chimic i de condiiile de var stins mprit n aer, care se ntrete n aer
uscat-condiii, i hidraulice, care se intareste la aer i n ap.

3.8. Materii prime pentru producia de var


Principala materie prim pentru producia de var sunt roci naturale(carbonat de calcar).
Compoziia chimic, mai degrab influenteaza puternic calitatea produsului finit(var) calcare
sunt mprite n dou tipuri. Mai mare coninut de carbonat de calciu n calcar, var mai nalt
calitate pot fi generate de aceasta. Calitatea de roci carbonate pentru producia de var n Rusia
sunt reglementate OST21-27-76 "roci carbonate pentru producia de var."
Linia de var din China. Linia de producie a volumului de var activ include un set
complet de echipamente, cum ar fi un prenclzitor vertical, cuptor rotativ, cooler grtar, sistem
de rcire cu aer, sistemul de transport al materiilor prime, produse finite sistemului de transport,
27
un sistem de mcinare prime(non-mbogit), crbune, etc. Central de comand al DCS este
folosit pentru managementul productiei. Calitatea produsului: conformitatea GOST9179-77.
Dimensiune pelete: 0 ~40 mm. Metoda de obinere: Procesul modern de uscat(PNS), folosind
Incalzitori vertical is istemul de rcire vertical pentru cuptor rotativ.

Figura 22.
Cuptorul rotativ pentru var este utilizat pe scar larg n industria de construcii,
metalurgie, produse chimice.
Cuptorul rotativ ofera:
1.Calitate nalt aprodusului obtinut;
2.Productivitate maxima;
3.Simplitateade proiectare, operaii de stabilitate;
4.Uurinareglariiprocesului de fabricaie.

3.9. Aplicatia cuptorului rotativ


Cuptorul rotativ, cuptor industrial, cu o micare de rotaie n jurul valorii de cilindric axei
longitudinale, concepute pentru nclzirea materialelor n vrac, cu scopul de a lor fizico-chimice
de tratament.
Cele mai importante sunt cuptoarele rotative, in care ardea este pulverizata, combustibil
solid, lichid sau gazos direct n spaiul de lucru a cuptorului i gazele de nclzire se ndreapta
spre materialul prelucrat. Tamburul metalic cptuit cu crmizi, se instaleaza sub un unghi mic
fata de orizont ,pe role de sprijin.Tamburul este acionat de un motor electric prin intermediul

28
unui angrenaj i unelte n aer liber. Taxa de uscat servete cabluri de alimentare mecanice i taxa
sub form de past - n vrac sau prin duza. Carburant (10-30% din greutatea taxa) este introdus
prin intermediul arztorului, plasat ncapul cuptorului. Descarc aici produsul finit, regizat n
frigider. Gazele de la cuptor se cur de praf n sistemul de curare.Pentru a mbunti
transferul de cldur n schimbtorul de aparat cuptor de cldur ncorporeaz lame, rafturi, lan
perdele, echipamente, etc
Interiorul cuptorului este cptuit cu crmid refractar. Corpul cuptorului se bazeaz pe
role bandaje. Cuptorul rotete unitate situat aproximativ n mijlocul corpului cuptorului, se
transmite prin roata carcasa.
Principiul de funcionare:
Cuptoare rotative se disting: pe principiul schimbului de caldura - cu un contor de gaze i
o paralel de curent i materiale - materiale directe, energie termic indirect (prin peretele
retort).
Prin denumirea VP hrana cuptor de sinterizare n producia de alumin, producia de
clincher de ciment, oxidare, reducere, de clorurare prjire, calcinare, hidroxid de aluminiu,
carbon, carbonai, sulfai, etc, materiale hidratat, recuperarea de zinc i plumb (Waelz cuptor) ,
primirea de fier sau de metale neferoase din minereuri lor, prin reducerea direct n faza solida
(cuptor bloomery) de ardere materiale refractare prime, etc. Cuptorul rotativ de ardere prin
procedeul de ciment umed funcioneaz pe principiul de contracurent si a fluxului de gaze n
micare unul fa de cellalt.Materialul este alimentat la sfritul rece a cuptorului i a gazelor
fierbini de la sfritul fierbinte de descrcare a cuptorului. Pregtit de nmol umed, n medie,
35-45% este pompat n alimentatorul de dozare si alimentare cuptor. Alimentatorul de nmol pe
eava de evacuare intr n partea de boot a cuptorului.Particulele mari de praf sau gaze din cuptor
n camera de praf, precipitat, i mai mici destinate pentru refacerea final a electrofiltru. Uneori,
pentru curarea de praf de o mai bun ntre aparatul foto i acumulatorul instalat suplimentare
cicloane electrostatice centrifuge. timpului de ardere a clincher aproximativ 2 ore.
Pentru micarea de praf i de debitul de gaz este setat la un exhaustor puternic prin care gazele
de evacuare, prin stiva la atmosfer. Praful prins n electrofiltru, un tub pneumatic este alimentat
la un cuptor cu un lan lateral a voalului.De rcire are loc n clincher cooler grtar, ofer camere
cu aer rece. Deoarece cantitatea de aer care intr n sum de rcire prevyshet clincher de aer
necesar arderii, atunci o parte din aerul din frigider este eliberat n atmosfer dup pre-tratament
in dispozitiv pyleulavnivayuschem.

29
3.10. Caracteristici
Cuptor rotativ const dintr-o carcas, un cablu, un dispozitiv de sprijin, n dispozitiv cu
role de presiune, un dispozitiv de nchidere de la sfritul cuptorului, cuptoare portabile i capul
camerei de ardere, etc
n partea de sus a cuptorului exist ecran industriale, care ajut la controlul cuptor, n
scopul de a crete, gradul de automate. Imitaii de fosfor permite utilizatorului s vad procesul.
n plus, un sistem de scanare cu infrarou este folosit n zona de calcinare, pentru a reflecta n
mod direct de tragere n calculator.
Aceste tehnologii fac operaiunile restante uoare n funciune. Comparativ cu alte echipamente
de exploatare rata de vitez i producia au crescut cu 5-10%, n timp ce, sarcina de cldur este
redus cu 15%.
4. SECURITATEA ACTIVITATII VITALE

La majoritatea uzinelor de var, echipate cu mecanizme grele si utilaje pentru extragerea si


prelucrarea materiei prime, arderea amestecurilor de materii prime si macinarea clincherului,
transportarea, depozitarea si descarcarea unui volum mare de material, numarul mare de motoare
electrice o importanta mare la proiectarea uzinei si expluatarea ei, se acorda masurilor de
securitate si conditiilor bune de lucru. Tehnica securitatii trebuie sa corespunda normei
respective : Regulile pentru tehnica securitatii si respectarea curateniei in cadrul uzinei de var .
Muncitorii care se angajeaza la uzina, inainte de a fi introdusi in cimpul de munca trebuie sa
fie instruiti cu regulile de securitate. In fiecare simestru este necesar sa se petreaca instruirea si in
fiecare an sa se repete instruirea cu regulile securitatii la locul de munca.
La uzina de producere este foarte important de a ingradi partile miscatoare a mecanizmelor
si motoarelor, de asemenea a utilajelor electrice, gropilor de descarcare, chepenguri etc.

30
BIBLIOGRAFIE

1. A.Voljenschii Lianti minerali : Moscova 1986;

2. C.Stanciu, C.Bocsan, V.Maximciuc Dictionar de constructii Rus-


Roman: redactia principal a enciclopediei, Chisinau 1991.

3. www.greatwall-mill.com

4. www.constructor.md/

31