REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI

PUBLICAT SUB AUSPICIILE CASEI SCOALELOR

SUB INGRIJIREA LUI

SECUNDAR

URE*TI
TIPOGRAFIA ION C.
No. 4, STRADA No. 4
191 6

www.dacoromanica.ro
REVISTA SOCIETTII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI

SUB CASEI SCOALELOR

SUB INGRIJIREA D-LUI

MOISIL
PROFESOR SECUNDAR

VOL. I.

BUCURWI
TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB, ION
No. 4, STRADA UMBREI, No. 4

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Sunt treisprezece ani de am
infiintarea unei societdti care de scop
cereetarea studierea Dobrogei. Eram, director al
liceului din Tulcea fi urma numeroaselor cadlorii ce
mai ani acestei
provincii, fi din ce Intreprindeam, ajunsesem
sd-mi dau seama de ce
are regiune pentru tara neamul nostru
pe cum de ce asupra
ei nu dar cercurile cari
fie mai bine informale.
parte mari ce le aduseserd
de acest fel
ce le-au din publicafiunile nu oamenii de
fliinta, dar chiar
reufisem ideie, pe
mai pe Luca
pe alunci al Tulcea, un
de cele mai bune
care a fi o
judetului.
ce-i prezentasem 1903, ocazia
unui de veac dela reanexarea Dobrogei,
chip necesitalea studierii Dobrogei
unei acest scop :

www.dacoromanica.ro
 4

Dobrogea este pe de impor-

pe de grea. In primul sarcina
este, stabilim se poate mai intime intre
diferitele neamuri ale provinciei, pentru a face din ele o
populatiune sentimente aspiratiuni.
parle populajiune unitd prin
cu patria-mamd. Acest fel de nu se
stabili numai prin de interese, ci pentru
ca ele fie durabile, o bazd
Interesul pe vreme legdturile
de tot mai tari, prin
tot mai caracterul, natura oamenilor.
Dar este necesar mai
sufletul popoare, le cunoaftem viaja din trecut
din prezent, obiceiurile, etc. aceasta nu se
poate urma unui
al doilea noi
economicd a acestei aceasta
nu o vom face daca vom cunoafte,
mijloacele de producjie de schimb. Pentru a
agricultura viticultura terenul
condifiunile climaterice. Pentru a da
comerfului sd materiile prime ce
act, mijloacele mai lesnicioase de fabricare de
scivimb. In caz economicd a provinciei nu se
poate pe baze solide, ce se vor
pe baze temeinice condqiile de care depinde ea.
In noi Dobrogea o misiune
Aceastd ei prim
fauna flora ei, prin rolul ei
prin neamurilor ce au o locuiesc,

cum poate nu nici o din Europa.

este numai o a de ci

www.dacoromanica.ro
 5

irebuie fie o o ambitiune ca noi,

strdinii o
de ce studierea Dohrogei, din toate
de vedere, este o chestiune cea mai mare
de ea depinde muncii
noastre a
Dar mele
lui Luca lonescu, anumite locale au
afapluirea aceslei idei. Ea a preocupe
mai departe, stabilirea mea am
activitatea ce am depus limp de zece ani
Dobrogea, dddea dreptul realizarea
ei. Mai ales trecea timpul convingeam tot
mull despre necesitatea de a se astfel de

In popoarele noi ne
mai pe care de
veacvri pe care 1.-am putut de mari
sacrificii. Din de vedere:'
geologic geografic, i din
de vedere al florei, faunei, etc. cele mai multe
regiuni ale romnese nu informafiuni
eu insuficiente. de pdgubitoare este
de cunoptinte activitatea se vede
ales ne realizarea
politice ! romnepti se impune
mai mai practic mijloc aceasta
este regionale acest Re-
strdlucite ce dat alte
de acest fel, sunt cea mai despre marea
cea mai

1) Luca de pe 1903.

www.dacoromanica.ro
 6

Dar de folosul
au un rol social din cele mai salutare.
pe din
din
mai male ori de ordin intelectual
se
preocupdrilor

la
moral
mai inalle, mai
-
cele

generoase, regionale sunt o

o inviorare in
din limpezeased greoaie,
ce pe multi ii de
a neamului.
Anul 1913 Dobrogea de o
deoarece ei prin
dela Berlin, a mou provincia ce
se minor,
lui eel vechiul al
Dar in acela limp nedrepte asupra
ale unor vecini, se manifesteze mai
s'a atunci momenta
mai potrivit din unei
studierea Dobrogei, credinla luerdrile ce le vor
ei, de o vor opinia publica
cereurile asupra ce are
regiune, vor barba-
arme sustinerea drep-
avem asupra ei.
De aceasta prezintau i de
mai mari. primul un de
elevi liceul din Tulcea, cari
superioare, sa-
crifice o din limp
probleme dobrogene. De parle omul de bine
care D-1 Popescu,
lelor, care loldeauna mai mare

www.dacoromanica.ro
 7

luerdrile menite la propdsirea

a sub ocrotirea D-sale
precum loate similare ce
asigure lipdrirea publicatiunilor
am fericirea dau
primul Dobrogei,
.publicafiune menita cuprinda lucrdrile membrilor
studierea transdanubiene.
ea va facd mai bine
noscute diferitele probleme dobrogene va putea sera
pentru de publicarea de
similare
va fi deplind deajuns de

CONST. MOISIL
13 Martie 1916.

www.dacoromanica.ro
CTEVA CONSIDERATIUNI ETNOGRAFICE
ASUPRA DOBROGEI

Culegeri de studii de etnografie

stint rare noastr. totusi, din acest punct
de vedere, ca din multe altele, Dobrogea e un al
geologie, geografie, arheologie, ea a
plait va din pe harnicul cereettor, setos
de a tainele acestui trecutul
istoric al fragmente.lor omenire ce locuese. Msurtoiile
antropologice ale lui Eugne Pittard asupra mozaicului de
nationalitati acest al ne-au
deare un cmp hogat
perient, pe un spatiu relativ gseste
o mare varietate de elemente. Ai uneori impresia
afli muzeu etnografic.
Cu toate acestea, studii etnografie ne lip-
sese. E de
ca disciplina a parte, chiar trile cultur mai
inaintata, abia ultimul timp o atentie
un de onoare de celelalte discipline vechi.
Este prin urmare neglijarea ei la noi unde,
lipsa catedre inchinate acestor studii, nu format
acum bine cari eu
cultura a poporului dela
descrierea etnografica a romnesc patura
sa cea mai interesanta.
Filologia istoria indeplinit .aproape prisos

www.dacoromanica.ro
 9

datoria lor, una originea elementelor linguistice

din tezaurul vorbirii noastre fixand proportia de fond latin
strin din limb, pe au ajutat-o isvoarele,
lmurind trecutul nostru politic, social, economic, militar etc;
domeniul etnografiei st ca un aproape
Casa felul ei particular de constructie, partea ori-
de influent din stilul arhitectonic romanesc,
aderentele locuintei tot ce au ele specific neamului nostru
deosehire alte nearnuri vecine; instrunientele agricole,
nu sunt produse ale fabricilor streine ; instrumentele
muzicale populare; obiectele portul, bogata lui
rietate adesea strlucitoarea sa frumusete; motivele
rnesti de desen pictur; cultur
au oprit pasii unui cercettor
izolat, inzestrat o fericit curiozitate. Lucrri de sintez
Totusi cultura sufleteasc s'a bucurat
o atentie mai statornic. A.vem pubHcatii
stinate avutului nostru folkloristic: basme, des-
gbicitori, balade, colinde, superstitii etc. S'au
numeroase colectii de asemenea produse, unele chiar
provincii. tiprit oarecare studii, putem
aceast directie o miscare
Dar filologul poate aduce foarte multe
cazuri partea sa de s'a colectat
registrat asemenea material, nu mai poate aduce
vinuirile etnograful. De pentru s'a fcut
nu putem fi deck Fiecare generatie
potrivit ce i-a vremea ca fim
chiar apus, o privire mai limpede, mai metodic,
felului cum trebue tratat material, este rodul
activittii deceniilor din urm. Ba chiar, unele privinte,
astzi unele chestiuni de metod n'au ajuns la o clari-
ficare deplin.
cules la noi multe ale spiritului popular.

www.dacoromanica.ro
 secarea acestui isvor pretios, ar
de etnologie, de etnografie comparata. Cele mai fru-
moase captivante probleme s'ar ridia ne-ar
o de alte probleme filologia
lor.
Filologul, alegnd de ne-a dat
dictionare ale tesaurului latin : cunoastem astfel in
ce prin Romani in ce am
fost influentati de Slavi, Francezi, Greci, etc. Antropologia,
o care nu s'a nseut la noi, ne va in ce
noastr apartinem varietatii
mediteranee, alpine sau atlantice a albe europene. Dar
ne-a dat aceeasi directie etnografia ? In ce proportie
prin cultura suntem
latini, in ce proportie suntem originali suntem
influentati de ? Care e vechimea diferitelor strate de
au venit ele s'au suprapus timp
spatiu unele peste altele? Ce provincii culturale geografiee
avem? articole de sunt ase-
menea rare la noi cele care s'au publicat,
sunt semnate mai ales de streine. Cteva studii de
comparat au stabilit afinitati intro noi
Provincii etnogeografice ; zone de acculturare,
de curente de
; istoriceste
pe cale etnografica, ori despartirea bunurilor
culturale originale cele de multe alte pro-
bleme de acest soi, ramn sarcina prezentului
viitorului.
Nici un popor nu e omogen in sa. Mi-
din trecut invaziile armate i-au alterat,
giuni, fiinta sa izolarea sau circulatia mai
influentele diverse, prebum substratul antropologic
diferit, au dat nastere la dialecte; influente geografice, mai
ales climaterice, de curentele streine, au creat

www.dacoromanica.ro
 11

provincii etnografice un habitus deosebit; chiar istoria

a provinciilor nu a fost aceeasi decursul secolilor
se compare d. ex. cu Bucovina, Oltenia
Transilvania Basarabia. Toate aceste au
ca massa unuia popor, luat
intinderea sa, nu gsim o omogeneitate desvarsit, ceeace
ar fi o pretentie absurd, mai de grab o mare varietate,
care ne conduce la stabilirea de provincii filologice, etnografice,
istorice, studiul ne conduce la stabi-
lirea de provineii geologice geografice.
Grija etnografului va fi limiteze asemenea provincii
va stratele de exact
ca geologul, care intinderea stratificarea ro-
celor de aceeasi Pentru cultura material asemenea
studii se pot mai usor. Ele totusi trebuesc organizate,
fiindea aceasta nu poate fi opera unui singur orn.
ani este eel mai
eficace. Ea poate dela Universitate, dela un
zeu etnografic, sau dela o societate cultural, s
individul izolat,
bunavointa lui, nu va ne dea informatii din
centre cercetate, dar care niciodata nu vor putea con-
duce la stabilirea de Totusi, pentru cercetarea tipo-
logie chiar asemenea anchete izolate sunt
suficiente bine venite. Cunosc regatul Romniei
nu se Ce granite de are
coHndului subdiviziuni se pot face acest cuprins ?
Care este centrul de unde a radiat acest obiceiu ce
prejurari istorice sau etnografice i-au dat nastere? Cunosc de
rspandirea aproximativa a unor de sport
popular: este aceast etnografica, sau
antropogeografica? Este practica unor asemenea
sporturi precum inventia unor asemenea o creatiune
spontan, independenta de alte centre, sau e un imprumut?

www.dacoromanica.ro
 12

La este acest un nou-pentru

a putea cronologia stratificarii, - sau e o mostenire
timpuri istorice, sau chiar cum e d. ex.
patinagiul pe care se numesc
? o probleme adevar captivante, care
cu sintetizate apoi, sunt a a-
o disciplina care ne
structura a roman.
Am intreprins asemenea studii
brogea. Ele vor cere ani ani de adunare de material
cercetari continue : o de sigur, nu poate
oamenilor pripiti. Nu cunose tot
un alt care ne ofere un de mai
bogat din dreapta Dunrii. In urma colonizarii
brogei elemente de pretutindeni, ea este un
zumat, un muzeu etnografiei Dacii. pe
Moldoveanul din Neamt Hotin, de
pe Munteanul din dealurilor de
din pe Oltean de Transilvanean ; pe
dobrogean vechi, alaturi de dobrogean nou. Fiecare
ne-a sosit din provincia lui eu portul obiceiurile sale,
dialectul faptura sa deosebita; o
sufleteasc, spurt un habitus etnografic
diferentiat. din totalizarea contopirea acestor aspecte
se pe acest al experientii o noun cultura po-
pular, care este mult mai compo-
nentele sale, tocmai pentru le pe toate. Malt
mai apoi, la cultura a Romnilor se
cultura celorlalte conlocuitoare, care ele
natia trecutul urmare o expe-
a vietii. Bulgari din Macedoniei
Rumeliei, purtati de spre Basarabia apoi spre
Rusi moscoviti Rusnaci din Turci
neamuri de Armeni, Evrei Greci ; ale unor

www.dacoromanica.ro
 13

popoare disphrute, precum sunt ; apoi Albaneji Srbi;

Tigani romnesti turcesti ; Nemti Italieni; orientul de
occident; strini risipiti totii massa precumpnitoare
elementului romnesc, care tinde imprime timpul pe-
cetea sa regiuni, alterndu-se
parte, dup e Dobrogea e un soiu de Ame-
a Romniei, un de muzeu etnografic un
soiu de focar de care se razele culese de
pretutindeni concentrate mai vie, ce
mai inlesnire obiectul sale.
In revista de , al nume e
unor asemenea cercetri, publica cu
materialul pe care 1-am cules culege
aceast provincie, avnd grija intotdeauna s unele
indicatii necesare pentru viitoarele sinteze etnogeografice.
deosebit atentie vom avea asupra produselor
vechilor Dobrogeni, pentru ca apoi, adunate la un
volum, s poat la reconstituirea vietii
acestei ramuri de care prin trecutul istoric
deferentiat de din fluviului. Regretnd
imposibilitatea, de e satisface intotdeauna cerintele filologice
vederea exact a particularittior de limb,
tocmai din imposibilitatea de aduna eu
risipit sate, voiu fi putin multumit
dac voiu putea terenul pentru o cercetare etnogra-
mai a Dobrogei. Studhil istoric al curentelor
migrare XIX, vechimea diferitelor
dobrogene, cultura sufleteasc5, influentele
reciproce, inregistrarea de material folkloristic din toate satele
etc. un program de activitate etnografic, pe care
ne propunem realiza.
C.
Profesor la Normala din Constanta.

www.dacoromanica.ro
Mustafa roaibe,
De la Baba Pintenoage la picioare,
Cu dung! negre pe spinare,
Din StrAnutAnd de cate-o
hogea Eu dau sfatul la voi,
dati
La Iancu-VodA sosia La'npAratu de-mi
din InpAratu-i
-Turceste-te, - Turpit-ati pe ?
te Ian rAspundea:
Lege i - Noi, nu I-am turcit
de toate el, s'o
de miere de unt, noi
De aur de argint, Cu cinzeci iepe
Care este la Turc roaibe,
de Pintenoage la
Cu negre pe spinare,
-Eu, m'oiu StrAnutand de
Daca voi InbuestrA'n fuga mare!
Cu cinzeci de iepe roaibe, InpAratu

1) Babadag, or4e1 dobrogean, aproape de lacul

Chilia
Vidinul.

www.dacoromanica.ro
 15

- Bac 1) pe ?
Ce i-a poftit sufletu!
mitre, de mi-i dati - Noi, nu I-am turcit,
el, s'o
De mi-1 turciti, noi
de nu mi 1-Ati Cu cinzeci de berci
Noi mai Dela coade coarne
Ei la se Tot de dourisprece palme;
crt-i Coarnele bratele,
de-i veda, cule pe
MustAcioara Inprtratul
Mai rAsucia - Bac sana ghiauru
gra:
- delli

te pe legea
Cc i-a poftit sufletu!

siHti
mi-i dati

Lege bogatil De
de toate : de nu mi
miere de tint, Noi mai
De de argint, Ei la
Care la Turc este mult
de pe mi-i
: MustAcioara
-Eu, mitre, m'oiu Mai frumos mi-o
DacA voi :

Cu cinzeci de berbeci berci, -Turceste-te,

De la coade coarne te pe legea
Tot de dourtsprece palme; Lege
Coarnele bratele, de 'ndestulatA;
pe de miere de unt
Eu dau sfatul la De aur de argint
Voi dati Care la Turc este
de-mi pe
Inpgratu-i
4) Ia te

www.dacoromanica.ro
 16

Eu, mare, m'oiu Mai frumos mi-o

voi drui la mi-i
Cu cinzeci de catra$i Masa le'ntindea
Cu purcei de-mi ospata,
Eu dan sfatul la voi Alti doi dasagi punea
Voi dati la ! la 'nparat mi-i porni.
rspundeh: Irnparatu-i :

de ghiauru, Turcit-ati pe ?
Ce i-a poftit sufletu!
mi-i clati -Nu noi de 1-am turcit
Ori el ne-a romtinit.
De turciti, Daca, mare, nu ne crezi
de nu mi dsagi vezi.
Noi mai Cand
daca fripti
La Iancu-Voda din gur'a$a :

Galbina$ii domniasca
cand mi-i vedeh, domniasca
Mustacioara De nimeni nu !

a fost de Constantinescu
Pimen, elev al normale din Constanta, din gura lui
Niculai Dorobantu, de 70 ani, din comuna Tortoman,
plasa Megidia, judetul Constanta. Tortoman este un sat curat
romanesc. statistica din 1914 877 suflete.
razboiul din 1877 picior de el.
Musulmanii, a$ezat locul mai
ales din judetele Ialomita, Pe
ei se mai Ardeleni. In grain]. popular primii
sunt porecHti Cojani; din Mocani. Arde-
lenii sunt rninoritate, vr-o zece dintre cari
s'au mai cumparate foarte
de la Turci. Niculai Dorobantu face parte dintre Cojani.
C. B.

www.dacoromanica.ro
 DIN ETNOGRAFIA DOBROGEI

ASEZRILE BULGARILOR

Rare tinuturi prezint o varietate mare ceeace

conlocuitoare, Dobrogea, putine
se pot mai de
s'au exercitat dela o rmtiune la alta, ca aici.
ce
Dinteo regiune alta fapte caracteristice se
cercetdtorului.
la satele germane, ordonate, aliniate la
formele varietatea e foarte interesantd.
cine nu e deprins a spiritul gru-
etnice felul particular de de organizare,
e de
cercetare mai arat
constitutiv particularitate e rezultatul unor
mente culturale aanci, pe cari oricare din
azi, ce au luat parte la acest proces de influente
proce, le-au adus cu diinsele le
parte, constituind caracteristica individualitdtii sale
proprii. Pe atAtea elemente comune ce apropie de
mult popoarele din acest colt al Europei sud-orientale, se vor
alte multe elemente ce le caracterizeaza pe
parte.
bunoar5, nu se va felul particular
2

www.dacoromanica.ro
 al Romanilor Dobrogea, care
el dintr'o regiune alta, multimea de cuvinte ce
se graiul aeestor Romani mai mare
sau dupa cum se asezati nordul,
sau sudul catre sau linie a Du-.
nu se va pute care parte inglobarea
masse de populatiune fost mai mare de cand
dainueste convietuire
Se va astfel mai de ce construese
casele Dobrogei, spre deosebtre
de sud tipul clAdire e altul.
Numai o cercetare asupra
etnografice aparte, o cercetare a veehimei, a organizatiei
a puterei de de conservore, no va
a o de fapte cari altminteri

acest capitol,
brogea, credem aduce lumina asupra
aceste mai ales unii din bulgari,
motive patriotice rAu intelese, le-au atribuit o
secole, la coneluziunea aceasta le dreptul de
pentru timpurile actuale.

De buna dupA disparitiune a

vietei ce se sprijineti pe un de cetati de
apArare, cari aproape de intinzandu-se-
dealungul pe trei din ei, pArtile vechei
minore, Slavii, ca alte ale Peninsulei
asezat mai durabil deck popoarele de
au aceste drumul de
Noviodunum, devenise

www.dacoromanica.ro
 19

centru de asezare mai apoi interior,

se jurul

1) pag. 62--63.
Procopii, De Aedifieiis ed. Bonn Liber IV. Cap. VII. p. 292: Post,
arx dicta ; quoniam Sclavensis barbaris grassatoribus
din sedem praebuerat, vacabat iam nomen servabat. Dr. I. Weiss,
im Sarajevo 1911, p. ; V.
Academiei Romane, XXXIV, pag. 3.
Cele nume toponimice slave, se datoresc desigur Slavilor nu
Bulgarilor.
Numele satului de astAzi Telita e slav, sau alte
mt ne atestii deck tocmai veacurile XVIII
XIX. Cele ce ne fac vechimea lui. urmtoarele fapte : Satul
azi Telita se afli cam la 25-30 km. la sud Isaccea.
Isaccea, vechiul Noviodunum, locuite de masse
parte din Slavi, ne spune Constantin Porfirogenitul, se
borau din spre noapte, enumrnd alte de
cetatea Constantini Porphirogeniti: De administrando imperio Cap. ;

Lintres ulteriore Russia Cpolim appellentes a Nemograda proficiscuntur, ubi

Sphendosthalbus Russiac habitabat. Sunt etiam a castro
Miliusica, Teliut,ra, Tzernigoga et Rusegrade . Vezi pentru aceasta Joseph
Slavische vol. I p. 514 vol. p. 129. Un sat acest
nume se in Moldova, In veacul al XVIII in el o de potasii.
N. lorga, literaturii veacul al XVIII-lea, vol. p. 7.
mai e faptul se o asemenea in Moldova
pe unde au locuit Slavi, dar Bulgari nu. Aceasta e mai de admis
numirea s'ar trage dela un Telett care erh un conduciitor bulgar. (N.
d'un historien relatifs aux vnements des Balkans. Bucarest 1913, pag. 7).
De asemeni numele Taita e probabil tot din acele
insenmeazii ceva care tainic, ascuns. Poate i se fi dat acest
nume din seack timpul verei, timp al
.deabea duce ap. Cuvntul e sigur format din vechiul taiti ocultare.
Fr. Miklosisch : Lexicon paleoslorenico-graeco-latinum, pag. 982. Un mai
de forma ni-1 limba in care forma ca-
cher, cler, vergeben, verstecken, de unde s'ar mai usor forma
Taita + a). (Fr. Miklosisch : de six langues slaves, p. 832).
Poate tot un nume fie numele satului Tristenie de azi
plasa Tulcea, pe care 11 mai mult sine e vechiu
o sigur. Avem cii la 1096, pe coastele numirile
incepuse a fi inlocuite
cele slave, cari se acesta.
C. Die Romanen in Dalmatiens Mittelalters I
pag. in Denkschriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien.
Philosophische-Historische Classe. Band XLVIII (1901) : der Umgebung von
(Local) der Tabela Peuti ist die Zahl der vorslavischen Flurnamen
gering ...; in Calamito C. 1096 R. 177 ad slauonica

www.dacoromanica.ro
 20

dincoace de s'au
regiunile rsaritene ale ei, pe aproape de Varna,
Preslavului, din care
In secolul al X stepele Dobrogei de
Silistra, erau locuite Pecenegi, cari sub conducerea
Kegen se botezar de 20.000
aceste 2) Pentru insemnri sigure asupra
neamurilor ce vor fi locuit Dobrogea nu avem. Mentiunea
privire la populatiunile coprinse tratatul lui cu
Genovezii 1387 care vorbeste de Graeci, Bulgari vel
nu ne spune precis.
desigur ora-
selor pe litoralul jar Bulgarii vor fi locuit
rsritene ale de azi, prin regiunea Varnei
vecintatea ei, unde, mai departe,
vrem ni se vor da
Paul Georgiu. Din cauza mari
sudice, Deliorman, din cauza cari
fi fost foarte numeroase Dobrogei valea Carasu
regiunea marilor -e foarte putin
fi putut o populatiune mai numeroas.

latino vero Calamet, 1144 Lucius bei Schwandtner 3, 447, k. 2, 37,

jetzt Trstenik, zwischen und am Meere .
Faptul tot timpul satul acest Dobrogea a fost locuit de
Turci, ne-ar face e una dintre putinele nume de locali-
tti, ca cele mai sus, ce-au fost poate de populatiunea
in Dobrogea.
1) I. Schafarik, p. 163. Als die Bulgaren
Msien bedrohen begannen zog zwar Kaiser Konstantin Pogonat gegen sie
(678) allein ohne etwas auszusichten, zog sie aber hinter die Donau.
Noch im besetzen sie die Gegend von spter ganze
von dem slaven bevolkerte Moesien. Notes d'un historien relatifs
aux des Balkans pag.
2) C. Jirecek, Einige Bemerkwigen die Oberreste der
in Sitzungsberichte der bhmischen Gesellschaft der
Wissenschaften (Philosophische-historische-philologische Jahrgang 1888
pag. 4. N. Volkes, I, pag. 79.

www.dacoromanica.ro
 21

1400 turceasca care se

aduse coIonisti cari, pentru
prima oari, mai puternic Dobrogea Felul cum
se va fi colonizare e putin
stadiul de al cercetarilor 2) de

latiunei
-
Cercetarile lui Drinov

rasaritul Principatului bulgar

Spisanie
asupra statisticei popu-
prin voia
clarifice de unde s'an
Pentru ce in aceste s'an
in alte locuri ale Bulgariei e foarte neinsemnat,
ce s'a populatiunea bulgard
provincii bulgare, unde acum e mai mult populatiune
au rimas neispravite.
Totusi din ceea ce a publicat el reese, in
saritene ale Bulgariei de azi, de asezarea Turcilor,
populatiunea era mai Faptul
Drinov regelui Vladislav in lupta dela
(1444) n'a nici o rezistenta din partea
ce el, era o crestina, nu
spune mai nimic. Se poate nici nu fi existat o popu-
armata fi urmat drumul a
Martorul ocular al luptei dela Palaggio,
referindu-se Dobrogea spune era un >

din ale Bulgariei de

dincolo dincoace de Balcani, a fi veacul

N. Jorge: Geschichte olkes, II, p. 388.

2) Ne vorn mai de aproape aceastii ehestiune
etnografia Dobrogei sub vorbi despre Tatari

C. pag.
ot in Sbornik V
501-517, publicat Osterr-Ungar. Revue 1890 XI-XII sub titlul Ethno-
graphische Veriinderungon Bulgarien seit der Errichtung des

www.dacoromanica.ro
 22

XVI minoritate de elementul turcese 1). In acest veac

Paul Georgiu ca sate locuite curat de Bulgari pe
urmkoarele: Manastir, Krivna,
(Gniauscia), (Guglie),
(Cenga) Divdeadovo
ce toate cad aproape de granita de nord a
Bugariei nord-estice, pe aproape de calea ce
trece Referindu-se la
- Cadrilatetul de la Dobrogea, Georgiu
acestea n'au fost de populate ca GorHovo
ele elementul n'a ocupat orasele Silistra, Cerven
(Cirvenigi) Preslavul, cari orase erau lo-
mai mult deck 2) Dobrogea
numai malul de crestini,
Charar (Caraharman ?) Costanza,
Balcich, Cavarno, Corbir,
el, erau locuite
de crestini de Turci, de Balcic unde erau numai crestini.
Dobrogei, de ea ne vorbeste Paul Georgiu,
locuiau numai Turci tinuturile: Baba (Babadagul)
Carassuui (Carasu), Cassasui, Pastargi (Pazargic Pro-
In (Isaccea Babassi, - poate e vorba
de crestinilor era mai deck al Turcilor

Miletici, Das in Schriften der I3alkancommission

[Linguistische Abtheilung], Wien 1903, 12.
2) Lj. : Staroto
1902, pag. 6.
Monumenta historica Narorum meridionalium II, vol. XV
din Glasnik), pag, 243. Paul Georgiu Dobrogea astfel:
chiamata Dobruccia, la quale piana e aperta senza boschi e fratte di lun-
ghezza per la marina, comminciando suo principio dalla foce Danubio,
.ove sbocca in mare fino a Vaivar, questa provincia per molti anni ho
praticato..
identificare despre care vorbete Paul Giorgiu s'a incercat
s'o M. Drinov, Istoricesho in Periodicesko Spisanie, Sreadetu
(VII 1874) p. 1 urm.

www.dacoromanica.ro
 23

Cine care ni-i Paul Georgiu

Jireek a admis ei nu sunt deck Cumani crestinati,
s'au asezat acestea evul mediu cari
crestinati de venirea Turcilor, au putut se mentie,
avnd

formnd
tinuturile
cele
- osmanlaie ase-
vremurile
insule de populatiune Acea-
sta cu mai spune Jireek,
pe le Stanislav, se
eu nume, contin, unele din ele,
'). Cu mult mai mi se pare
d-lui Iorga, care sustine acesti crestini nu eran
foarte vechi, cari au fost pentru dar
si-au pstrat religia D-sa zice: Turcii cari
colonizau al XIV-lea drumuri
marii, se tara pe care Dobrotiei o
forme Dobroge, Marii-Negre o popu-
latiune greacit, foarte veche, antice,
care este mentionata actele medievale traetatut
din 1387, Bulgarilor. Ea locui, orase, mai ales.
porturi, nu era dispusa emigreze. Dar ei era
inferior celui al turci. Situatia ei era toate
asemenea celei a Grecii din Caramania,
pentru limba dar greac,
aveau veacul al marturia lui Gerlach,
la Constantinopol, se slujba 'limba

1)Jirecek. Bemerkungen die berreste der Petsebenegen

pag. 28. Fiirstentum Bulgarien, pag. Die meisten
Kumanen sassen wohl in dem heutigen Gagauzenlande, wo sich der Zusammen-
hang der Bevlkerung historisch verfolgen lsst.

Die continuitt der christlichen Bevlkerung in derselben Kustengegend

zwischen Varna und Kustcndze beweisen die Beschreibung des Ragusaners-
Giorgi, 1595 und des Bischofs Stanislav 1659 sowie die Erhaltung so vieler
alter Ortsnamen.

www.dacoromanica.ro
 24

pentru cari a mai o editie a

Bibliei Albert Verfall des
Kleinasien im XIV Iahrhundert, Leipzig 1903).
ei aceiasi Un englez a
crezut descopera dialectul unui romaic
impur >. Li se dar nu din
renasterea
ethnographique de
-la nouvelle Dobroudja Roumaine p.
greci (Romansky,
politice

23); se vorbeste de urme de > la

de litoral ; cei interior, n'au fost la
Bulgari, ci numai au devenit mai ca cei din Basa-
rabia Mai trebue de observat, au
ocupatiuni caracteristice vechei popuhitiuni
vieri, ce Bulgarii
sunt agricultori (Jireilek, Fiirstenthum Bulgarien, p. 143).
Cat priveste numele de este, se turc
face parte din numelor cu sufixul uz, ca ogursuz,
dela ogur, etc. Radicalul gaga este o poreela,
a o populatiune, carei
pare o trebue apropiat de
al Evreilor.
neaza >. Colonizarea deci - pe care o vom
aparte dat un colorit special Dobrogei.
veacul al XVII-lea, elementul turcesc
majoritatea populatiunei. Aceasta o toate relatiunile
de cari amintesc Dobrogea cari sunt unanime
a regiunei Dunarei undo locuian
a oraselor populatiunea era popu-
musulmana.
Cand cum s'a o populatiune
se fi asezat Dobrogea, aceasta este intrebarea la
care ne propunem rspundem deocamdata.
*

') N. de de l'Europe p. 242.

www.dacoromanica.ro
 25

In fata progresului colonizarea turceascl.

Balcanul de regiunile Varnei, Pra-
vadiei, Novi-Pazarului Deliormanului la pu-
sus zisele regiuni
n'au mai putut au fost
Muntenia sau
se
se
Miletici - s'an fcut neobservat
Aceste
pe de la
-
s emigreze-

al XVII-lea, La jumtatea
veacului al XVII, socotelile episcopului catolic Philipp
Stanislav, 1659, enumhate printre ce
populau Babadag, pe 1700 case turcesti
garorum, Graecorum, Valachorum sunt
300 circiter, animae 2000 circiter Mai avem despre
bulgari, Patriarchului
din a a secolului al
Chiustenza, o joas
al bulgari, numit
Dunrei. un drum de pe e
mahometan, dar am cruci
acest pe marginile drumurilor pe mormintele
Exist o oras. porci mare numr hrana
pe uliti. Din loe am ajuns numit ora
malurile Dunrii continand 420 case de crestini
bulgari. E din de sub mahometan e
pasaMcul Are administratori un
Localittile i astzi, Mcin.

') Lj. Staroto bulyarsko p.

2) spectantia historiam Slavorum meridionatium vol. XVIII
coprinzand Acta ecclesiastica ab. a. usque ad. a. 1799 , p.
The navels of Patriarch of Antioch written his
archdeacon, Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. A. M. Oxon
London MDCCCXXIX. vol. I, p. 42. vor fugit din tinuturile
propria vorbind de Ismailului, Paul de
ora.5 (Ismail) sunt mai 12.000 familii de
Bulgari cari au tirania Turcilor vcnit aci viata e

www.dacoromanica.ro
 26

acesti Bulgari vor fi refugiati mai dinainte de

prin tinuturile Bulgariei cotropite de
populatiuni cari au
.conlocuitoare eu au avut de suferit
foarte multe din
Cand rkboaele au transformat aceste
vesnic teatru de ritzboi, o parte din populatiunea
crestinA din nordul sudul Balcanului a
in mai Muntenia Rusia.
cUre al XVII celui
al XVIII-lea din cauza austro-turce,
roase familii bulgari catolici din Ciporovci
Oltenia, dup't ce aceastil. provincie sub
.dominatiunea - la 1718 - transportati cam
4600 suflete Banatul Temisoarei, Vinga Besenov 1)
Asemenea s'au pe tot
din dincolo din
arilor astfel un aspect romnese
lului vecin Pe regiunile muntoase ale
ca cele ale Balcanilor ale revarsat
prisosul populatiune in spre DunArei ale

miscare de emigrare mai se produse

massa populatiunei bulgare spre regiuuile mai

se poate cineva dreptate unde

tele, de haraciu (ed. Cioran, p. 262).
1) L. Miletici : Na y Sofia extras aparte
Brdgarski Prgled III, pug. 40-57. Februarie 63-88. Vezi
Archiv slavische Philologie XIX (1896) p. ; Das
Bulgarien, p. 50.
2) N. Gh. la rile de populatie, Anuar
geografie antropogeografie 1914, Bucuresti 19] 5. Gh. din
Serbia. pag. 15, In popoarele baleanice, (conferinte ale Ligei
Culturale). N. des Volkes, vol. II, p. 88. N.
eu priviro la viata a pag. 40, 77.
der Serben, p. 10.

www.dacoromanica.ro
cu Rusia, la finele veacului al
inceputul celui
Prima emigrare veacul al ar fi fost
1752-1754 spre guvernamntul Hersonului numgr de
620 de familii. Chiar cursul acestei emigrgri se vor fi
asezat unii din ei Dobrogea de oarece Boscovich
pe care o face spre Constantinopol prin anii
1761-1762, prin Dobrogea, ne informa-
tiuni incidentale din cari vedem locuiau prin uncle
ale ei prin oraselul Karassu satul
Lefz, Boscovich ajunge Ballazikioi care era format
mahalale: una de alta de Bulgari
tini Un alt sat locuit de Turci Bul
gari e Taseltburun, format 'din 50 de case Astgzi un sat
acest nu mai Totusi el fi fost
dealul acest ce lacul Raze
un punct de ca trecut
Pe o de 1780 von der
Bessarabien ... von General Bauer K
se gseste o care
fi pusg acest de
Asupra acestor 13oscovich nu spune-
Necontenite de Balca-
nului au fost determinate jafurile
turceste hot pustiu ; scrieri
contemporane se mai numese locuitori de
sau simplu haiduci).
') Lj. Miletici: pag. 14; acela,
13 A. Skalukovskiy: Bolgarskija Kolonii Bessarabii i Novorossijskom
Odessa 1848.
Boscovich I. Voyage de 153. Editia.
germanil: Des Abt Joseph Boscovich Reise von Konstantinopol durch Romanien,
Bulgarien und die Moldau nach Lemberg in Polen. Leipzig 1779.
Boseovich ed. I. francezil pag. 167.
4) Asupra importantelor ce se aici vezi: Th. Volkov :
ukrainienne Dobroudja. (Ukrainscke ribalustvo y Dobrydii), peg. 37.

www.dacoromanica.ro
 28

Acestia au fost cea mai mare nenoroeire pentru

mai ales in zilele lui Selim al
cauza lipsei de ordine a relei administratiuni a
riului, au jefuit timp de 12 ani mod
neomenos, regiuni se
.cntecele amintirile mostenite din despre
tecia groaza acelor vremi Astfel sileau
ia drumul pribegiei. Nu rare ori au trecut Mun-
tenia, mare, Dobrogea, se
ducea Rusia.
Cei cari treceau Muntenia se asezau pe unele
de deeurgeau o multime de plngeri impotriva
o la Divan bejenari veniti
tinutul Silistrei, s'au asezat mosia
Aici arendasului,
de lui, li se da voe. Plngerea
treaz Romnii se de peste Dundre, probabil tot
cauze ca
din veacul al XVIII, cand regiunile din
jurul Adrianopolului erau vreme ce tinutu-
rile se despopulau din cauza deselor ale
impotriva Transilvaniei austriace, a Poloniei a
Rusiei, nenumdrate fainilii din aceste regiuni au luat drumul
pribegiei 3).
Drumul acelora cari se Rusia trecea prin Dobrogea.
atunci a ca Dobrogei fie cutreerat
de aceste cete pribege, toate aproape un veac. Ins

C. Jirecek, der Prag, 1876, pag. 482.

2) V. A. Urechig, vol. IX, pag. 547. vol. XI pag. 570.
Pentru Bulgarilor Muntenia vezi G. Weigand In
des Instituts fr Sprache pag. ; Dionisiu Fotino

a Daciei sau a Transilvaniei, a .Mol-

dovei (traducere de G. Sion) Bucuresti 1859. 1V pag. 163.
numrul er jud. de 899.
3) C. Jirecek : Das Frstenthum Bulgarien, pag. 50.

www.dacoromanica.ro
 .29

dup pacea dela Iasi (1792), ele a fi din ce

ce mai numeroase sporir, cand cruzimele nelegiuirile
CrjaHilor ajunser de nesuferit.
Tot puhoiul acesta de populatie se spre Rusia,
trecnd de sigur cea mai mare parte prin tinuturile dobro-
gene 1). In sudul Rusiei s'au asezat prin satele
de prin orasele Ismail,
Reni, Akerman chiar Chisingu
Rzboaele dela ineeputul al XIX Rusi
au despopulat mai mult anumite din
Bulgari a.
Intre s'a, una cele mai mari
ernigratiuni.
Ar fi emigrat atunci 4000 farnilii. Peste vre-o
20 de ani, numai, se Basarabia Bulgarii cam
70.000 de suflete De parte se pare Rusii s'au
servit de aceste rzboaie pentru a transport neineetat popu-
latiunea din Balcani spre a Basarabia
4). Martin, consul Principate,
raport al din 17 1810 Champigny

Jirecek: der Bulgaren, pag. 526; Z. Arbure: Basarabia

al XIX p. 104; N. pag. 265-266; N.
Geschichte des Volkes, vol. p. 203; Petrescu D. A.
Sturdza: Acte documente relative la III, p. 1083, No. 802.
2) Asupra de care e vorba mai sus vezi : G.
Zanetov; Bulgarskite Xolonii vu (Periodicesko Spisanie (1895, pag.
249-298); ber die Uebersiedlung der Bulgaren Bessai abien
1853-1856 in Vbornik Razv'dcika 1896-1897 Heft G. Lejan Ethno-
der Turkei pag. 29. (Ergnzungsheft zu Petermann's geo-
graphischen Mittheilungen), Gotha, 1861.
3) Dr. Wilhelm Ruland ; Geschichte der Bulgaren, Berlin, 1911, p. 61.
4) N. : Chilia p. 265: grije a
in Basarabia autentic propriu fusese pe Tritarii
ruti printr'o poporatiune creting, care nu fie Neamurile cele
mai deosebite vecine pe acest vechiu moldovenesc. Contra
biroul de colonizare, aduse Nemti chiar Italieni - Germanii
formau pe timpul Demidov cinci agricole- apoi Armeni, Cazaci,
Lipoveni, Bulgari.

www.dacoromanica.ro
 30

prin treceau coloane de prizonieri compuse mai ales din

copii femei. informatiimele pe cari le cptase
deasemenea prin trecuse, dela inceputul
mai mult de 16.000 de indivizi, Turci, Bulgari
lucru aratit
Inteun raport acesta spune un general rus ar fi
clarat alte 12.000 familii au Dunrea
sunt multi cari se pe partea Moklovei. Gene-
ralul cam vre-o 50.000
de suflete astfel de popukiuni migratiuni
raport din 27 Septembrie 1810 se
precis l'avantage phis rel que la Russie retir
prsent de la guerre actuelle c'est d'avoir envoy les
habitants Dobroudje et de la Bulgarie, peupl Bessarabie,
et meme le gouvernement d'Odessa 3). Bulgarii,
cari avem erau luati din Dobrogea Rusia,
proveneau din Bulgaria propriu ne-o aratit pe deoparte
traditia care se mai pstreazA sate din
gea de azi Bulgaria care povesteste despre
populatiunei prin pustiurile Dobrogei, apoi
au trecut Basarabia; pe de parte faptul
1) XVI No. MDCCLXV, p.
2) XVI, peg. 871 : Kutusof
in 1811 peste Prut, Bulgarii din Rusciuk. (C. Les Slaves de la
2 vol. Paris 1844, vol. II. pag. 326.
In 1810 locuitorii din istov trebuiau fie transportati in Rusia. Se
mai spuneh 8.000 de familii bulgare au aceeasi des-
ca cei luati din Razgrad, Silistra din alte pirti. XVI,
No. MDCCLXXX, pag. 383.
3) XVI, pag. 876. La 10 Oct. 1810 locuitorii des pays
situs entre et le sunt in Basarabia dar mai
in Oceacovului. XVI, p. 878. proecte de
ordin militar ne intentinea care o aveau Rusii de a aduce
de populatiuni dela sud la nord.
Hurmuzachi III. Supl. I. No. LI, p. 371. Les seuls avantages apparents
que nous puissions par consquent tirer expdition pareille - en
russisse - de dtruire tout ce qu'il y a de villages entre les
et le Danube et emmener les habitants en Moldavie.

www.dacoromanica.ro
 31

nici un izvor nu de o
Scurgerea convoinrilor de Bulgari spre Rusia
faptul o care opera
brogea 1809 surprinde situ 5 ou 6
verstes d'Isatchy 1200 de bulgari ce se preggteau
cari au fost condu$i Basarabia. La 2, 14
August ocuparea generalul Boulatow face ca
de aici, care Bulgari, ce
din ale Bulgariei, spre
dag. Sunt prin$i, 1500 de locuitori sunt trecuti Basa-
rabia cu toate cgrutele, bagajele animalele 2).
din 1828 pustie$te Dobrogea, iar acest an
o de din Bulgaria
Cauza acestei emigmtiuni fost rolul activ pe care popu-
din Bulgaria propriu 1-a avut
de partea Rusilor. Generalul Johmuse care a
prin Balcani, multe asupra rAzboiului
din 1828-29 asupra provocate aeest
boi. Bulgarii avut un rol foarte mare atunci. Ei chiceau
un de serviau Ru$ilor clrept
spioni. Turcii i s'au au avut mai de
suferit Bulgarilor decat a Ru$ilor 3). De aceea
prin tratatul Adrianopole se chiar aceia

') Asupra traditiei vezi Lj. Miletici, naselenie... pag. 9.

2) Journal de eampaynes faztes au service de la Rassie (1809) par le comte
de Langeron, in Hurmuzachi-Odobeseu, vol. III, p. 176.
Aici observat Cocos, de care sigur e vorba in raportul
citat, e mai deck 1830-1840, dupa se in lucrarea
dobrogene. Arhim. Roman Sorescu, Bucuresti 1914, p. 16-17, la
1809 raportul precis de o asemenea n'ar fi biserica
veche din se vede din faptul nu se nimic despre sat, care e
mai vechiu acest an, ci numai occupa sur le champ le monastre
situ 5 ou 6 verstes Vezi recenzia din Bulletin de l'institut
pour l'tude de l'Europe sud-Orientale I-er Anne No. 4 Avril 1914, pag. 88.
8) Cartea lui Johmuse se Notes of a journej into the Balkan
or mont Haemus London 1853 traducerea de N. Masolov 1868. Vezi
A. Isirkov, Romunska Dobroxa in Bulgarski PrUgled An. V vol. IV, pag. 79.

www.dacoromanica.ro
 32

dintre dnsii cari Bulgaria pentru a

duce Rusia, au permisiune chiar din partea
turcesti Din unii se vor fi simtit mai siguri
de emigrare, coltul retras al Do-
brogei, unde administratiunea era mai
tirnp rzboaele ruso-turce au au fost trecuti
in Rusia
de Dibici pare a fi
provocat mai mare care se socoteste fi fost
mai mare de Dobrogea
sud la Insusi Dibici, se nu era de acord
pentru o astfel de emigrare care mari
greutti mai ales in vremuri rzboiu. Sub conducerea
generalului spre Basarabia,
bucurAndu-se de o multime de privilegii pe
cari le guvernul 1828, dup
cum e cunoscut. o mare Bul-
garia. emigranti mai multi din nu toti s'au
la locurile ci mai multi din ei asezat
in Bulgaria Tot o parte mare din
n'au putut Rusia au

') Sturza dorumente relative la vol. III,

No. 802, pag. 1083-84. le trait d'Adrianople, sign de 14 Septembre
1829, dans le but de mettre fin la guerre entre la Russie et l'Empire Ottoman,
il a t decid que ceux des habitants de la Roumelie et de la qui
voudrait se retirer sur le territoire russe, pourraient le faire librement et sans
tre inquiets. certain nombre des paysans bulgares, entrains par des motifs
religieux, s'taient compromis pour les pendant le des hostilits.
Ils profitZirent de la stipulation du trait de paix, et se retirrent.
leurs families, dans Bessarabie, ou des terres leur furent coneedes..
partout les s'enfuyaient qu'ils apercevaient un des nos
cavaliers et l'on rassemblaient et expediait en Bessarabie les habitants
vol. III, I, p. 177.
Franz Bradaska Die in der Turkei in Petermann's Mitteilungen
peg. 448.
C. Jirecek, Bulgaren, p. 526 530; Jirecek, Das Furs-
Bulgarien p. ; Cyprien Robert, Les Slaves volumul
peg. 232.

www.dacoromanica.ro
 33

Dobrogea. din s'au asezat tinuturile

brogene ce au colindat Dobrogea, ani dearndul
pacea dela Adrianopol, drumul mai bun spre
Rusia, unde se puhoiul principal, trecea prin
brogea '). Astfel o parte din populatiunea din Do-
brogea s'a asezat ea a se mai duce Rusia, oprin-
du-se acest mod unii emigranti ai tinuturilor Bulgariei,
cari cutau refugiu ctre fratilor de nord.
Cea mai mare parte a ce formeaz astzi satele
ale Dobrogei s'a din Basarabia.
putttndu-se adusi de Rusi pentru a
aceleasi tinuturi cari erau Bulgarii 2),
noua situatie locurile ce trebuiau
s le locuiasc, din cauza de vegetatie. a
abundent erau obicinuiti pduroase ale Balca-
nilor, au s treac din nou dreapta S'a
ca timpul aceleasi s se fi
trecut ernigrarea reintoarcerea Dece se
opreau Dobrogea acesti ?

') Lj. Miletici bulgarsko, pag. 14 capitolul Romanska Dobrydja

p. 167, 199. citat a fost tradus de Ap. Culea ziarul
Dobrogea din Constanta. Asupra crtrtei s'a filcut o dare de seamil in
Buletinul geografice anul 1912 No. 2, p. 360 de L.
T. B. Revista de An. I. No. 6 a ziarul Dobrogea
IV No. 14 din 10 Julie 1908, o dare de searnZi].
2) C. Robert : II, p. 327, ceux qui suivirent en 1829 l'arme de Die-
bitch Bessarabie, n'y purent cohabiter avec les colons russes y avait entre
ces colons et les Bulgares toute la distance qui spare un citoyen d'un
ils n'ont pu continuer vivre en Russie, et sont revenus la plupart aux huttes
de leurs anctres, pag. 328.
2) un bulgar din satul povesta acest sat
de de acolo, din 1828, 700 case. spre
Rusia au trecut prin Varna au ajuns in Ieni-Kubei, au stat
trei i de unde se obicinuia.scil noua situatie s'au reintors
Nu e nu sunt arbori, din e, spune4 ; am
am semiinat, a venit o a supt mezul i multi am zis mer-
fi . Din acei s'au intors mai multi treand
Dobrogea au acolo, ceilalti au venit Smeadovo. L. Miletici.
bulgarsho . p. 42-43.
3

www.dacoromanica.ro
 34

rzboaele inceputul XIX

mai ales acela din 1828-29 ajunsese un pustiu.
informatiunile pe care le avem, s'a petrecut
timpul Dobrogea. Rusii au devastat tot ce au
Mama hart a statului major ne pentru
treaga Dobroge vre-o 40.000 Cele mai multe
sate pe care le devastate, din cele exis-
tente ici-colea, uncle ele au 40-50 case.
Cele mai mari orase erau Baba dagul 500 Isaccea.
eu 150 case Constanta eu 68 1) Informatiuni mai auten-
tice sigure, din 1828, 1829 mai
ne-o arat ca o pustie nu se sate
la foarte mari distante, din care este
extrem de Totusi pe hart o loca-
Mate Bulgarskiei Amsaloi, mai putin de 5 curti, care va
fi fost colonizat dela tot de asemenea cete
dar din lipsei de a abundentei de
locuinte satele
pe cari le Turcii populatiunea ce
din Bulgaria spre Rusia, ca aceea care se
Rusia spre tinuturile origin, a se
masse compacte Dobrogea 3) Ceiace mai mult

Petrescu Sturza: vol. III, p. 1084. No. 802. un assez grand

nombre de famille, ne pouvant supporter l'existence nouvelle qui leur tait faite,
au bout de quelques annes leur pays natal .
1) G. :0 romdnesti prilejul
statistice vechi descoperite ultimul timp) in Buletinul geo-
grafice 1912, pag. 225.
2) Moltke, Campagnes des dans la Tarquie d'Europe en 1828 et
1829, Paris. (trad. de A. pag. 36. Ami Bou: Recueil
dans la d'Europe, Vienne 1854, vol. I, pag. 136. y
manque en t dans beaucoup de localits et la population y est fort clair-
sem, surtout depuis que les ont une partie des habitants dans
les du Delta du Danube que les Turcs ont la'bvue de leur cder.
3) E. Briefe und in der aus
den lahren 1835 bis 1839, Berlin 1841, pag. 159. Das Land hat frchterlich
gelitten; gewiss ein Dritel der Hauser stand leer.

www.dacoromanica.ro
 35

aceast afirmatie este faptul satele

Karamkeui Beidaucl, Casemdja.
Novaia Karanasub, cari astzi aproape toate sunt
locuite mimai de o erau pustii
1828, cum se observ pe harta despre care
fu vorba mai sus. numai dupa
s'a asezat ele, inlocuind
astfel pe cea osmankle, care le
periul otoman. In mod foarte sigur putem spune c s'a
toate celelalte sate celor de
mai sus.
Timpul 1828 1856 a favorizat
chiar oarecare aceste Se pare au
avut o deosebit pentru regiunile din apropierea
apelor, de oarece majoritatea s'au asezat regiunea

cea mai mare parte din populatiunea care

asezase Basarabia celelalte ale
de provenia regiunile Sliven Provadi
cari pierduse din locuitorii 1), de aceea cea

') Jirecek. der pag. ; Fr. Bradaska : Die Sloven

in der Turkei. (Petermann's Mitteilungen) 1869, p. Lj. Miletici : Das Ost-
bulgarisehe, col. 23 : Mon findet den o Dialekt, wie unten ausfhrlicher
gezeicht wird, in neuen Ansiedlungen in der und im Bezirke
von Silistra ; diese wurden meistens von Emigraten aus der Umgebung von
Sumen, Provadija und Razgrad zu Anfang des XIX Iahrhunderts und noch
mehr, nach dem russisch-turkischen Kriege im Jahre 1828 angelegt. Aus derselben
Zeit datieren meistens auch die Colonisten, die den o Dialekt sprechen in
Bessarabien und Sudrussland. Der o Dialekt hat sich am reinsten und
alterthilmlichsten in der Umgebund vom Sumen, d. h. im Bezirke von
Preslav, Novipazar und Pravadija col. 30. Deswegen finden wir auch
hier (Dobrudza) Vertreter unseres o Dialekt, namentlich Ansiedlungen aus
Umgebung von Sumen, Provadija, und Razgrad..
Li. Miletici Bolgarsko zis mai sus Dobrogea
populatia se compune din colonisti recenti, secolului pre-
cedent (XVIII) chiar la romtino-ruso-ture. Ca
sunt din din cari provin coloniile bulgare dela Silistra
de oarece mai multi din ei fixat aici, ce au colindat Do-

www.dacoromanica.ro
 36

mai mare parte din populatiunea care s'a asezat

Dobrogea - fie ducndu-se Rusia, fie
din Rusia provine tot din aceleasi regiuni. Nu
un singur sat in Dobrogea in care se
neasc veche aceasta
rile celor mai frunte bulgari strini, cari
ocupat aceasta chestiune.
Faptul bulgari din Dobrogea provin exact
tinuturi ca cei din Basarabia la
evident origina provenienta din tinuturile Bal-
de rsrit.
acest de - provocate de
timpul din cauza opresiunei
turcesti - Bulgarii din Dobrogea mai provin pe cale.
Dobrogea a fost vreme foarte de pstori
turmele oi. Majoritatea Mocanilor din judetele
Constanta Tulcea provin de urma
ce s'a odinioar pe in ei iernau
din Ardeal, mai Tara Pentru
aceasta chiar ajunsese renumita de Dobrogea
Chiar timpul rzboiului fizionomia
a Dobrogei semn o stepa care cutreerau turme de
oi dela un pierzndu-se printre iarba ce creste
o din mers2). Pentru aceste
motive o cercetau ciobani4 din Cotel, toemai
prin desvoltarea mare a pastoritului. Ca regiune de
brogea ani pacea Adrianopol. mai
spre Rusia, unde se indreptase al
Dobrogea. massa e bulgaril din prejurul
ca din Dobrogea.
aici emigrarei din Provadia din Balcanii
Cotel Gulita) din Tracia, din Iniprejurimile Slivnei,
Kavaclii Adrianopole.
') N. Brafovul vol. X din Studii Docu-
mente), pag. 49.
2) Dr. G. Allard : Paris 1864, pag. 28, 29, 30

www.dacoromanica.ro
 37

ierburi mari bogate timpul primverii o dulce

mai eu spre Dobrogea
pstorii din de ale Balcanilor.
din Transilvania aici,
veniau
mult mai usor le era celor din Cotel o cutreere ei.
Fcea din Dobrogea ca inutu-
rile din jurul Cotelului, iar prin aceasta le era mai
psuneze deck cari veniau tocmai
Ardeal cari o de 'dificultti pentru
a trece dintr'o alta. la viata
a Romanilor din Balcani, mai ales decursul mediu
cutreerau muntii din Tesalia pentru a trece
Albania Serbia a ajunge in Bosnia 1), pare
foarte ca ajung din
la gurile
din Cotel locuiau de a se aseza
brogea, Tracia, se numiau locuinte
statornice, iarna in vara Balcani
Marea-Neagr. Numeroase de ale lor,
prejur, erau tinuturile Babadag, au
nuit aproape un Dobrogea: din 1812,
la aceast provincie
un imens
La Bulgari se poate Robert ni-i
nevetuind dans les

St. Novakovici, dela i u staroj srpskoj drzavi ,

43 departe, Glasnicul Aeademiei XXIV 1891; C. Jirecek,
der vol ; C. lirecek, din und
in den von pag. 112-113, in Sitzungsbenchte der
bohm. Gesellschaft der Wissenschaften 1879. Fr. Miklosich. die Wanderungen
der 4.
2) Ev. Kotlensko i (Pe-
Tiodicesko Spisanie XXXII-XXXIII (1890) (310-326) 311-312; St.
vakovici 21 nota 1.
3) E. Ritter, Briefe und Begebenheiten in der Turkei aus
den 1835 bis 1839 pag. 162.

www.dacoromanica.ro
 38

de 90 de ani spuneau
rugati de diferiti functionari turci se aseze satele
pustiite-si dintre cari unei treimi nu-i mai rmsese
urmele2) pentru a le popula, inlesninduli-se
Astfel de timpul rzboiului
meii aveau dela 3000-6000 chiar 10.000 de
Aceast viat decade venirea Dobrogea
cea mai nu avea mai mult de 3000 de oi.
astfel de stare a rzboiul
Dobrogea a fost din ei s'au asezat
ca statornici Dobrogea ca
ardeleni, desi numr mult
ca cestialalti
In tinuturile Dobriciului Balcicului se
proportie mult mai mare ca Dobrogea veche
In judete numai din satele n'an
Cotlenesti4). Asadar Bulgarii de azi din Dobrogea provin
In prima a al XIX
bulgare se debt la
cari apoi au rmas locuitori stabili satele pe cari
le-au
1) C. Robert, le Slaves la Vol II, pag. 226.
2) E. Ritter 1. pag. 163.
3) Lj. naselenie. pag. 168. E cunoscut din
Cotel In timpul dominatiunei se multi Dobrogea, ca ciobani.
s,ar fi colonisti,din Cotel. ar forma partea
Ins nu trebuie ciobanilor Cotleni. de oarece
foarte multi din ei aici in urmil Cotel,
pag. 45 Multi Cotleni au lasat locul natal . sunt
Cotleni Gerlovo, dar mai in Dobrici Dobrogea

4) L Ev. 311.
6) C. aus Das
gebiet und der Haemus, 131 in Archologisch-epigraphische Mit-
teilungcn ans herausgegeben von O. Benndort und E. Bor-
An. L ; Bulgarien pag. 50. In der
Friedenzeit 1829 wurde das Donaugelnde durch Bulgaren des dicht.
bevlkerten Nordanhanges der Balkankette besiedelt. aus

www.dacoromanica.ro
 39

Pe aceste putut stabili locuitorii bulgari

azi
cum se asezati Bulgarii Dobrogea roma-
cea limpede drumul pe care
1-au acesti pribegi. Populatiunea de tara, ex-
ceptie e noun din mijlocie, pe
gustorimea din Babadag, Constanta,
etc., e parte venita din Romania din ora-
bulgare Sumen La aceleasi rezultate a ajuns
profesorul de Universitate A. care a fcut studii
speciale Dobrogea asupra Bulgarilor 1895,
18971).
* *

IncercAnd a stabili cari au fost ocupate de

la de Bulgari, chipul s'au mentinut
sau au fost de celelalte natiuni conlocuitoare, ar
bui ne statisticilor sau diferitor relatiuni de
cari din nefericire lipsese aproape eu
von Trnovo sich Rusciuknieder, der Gegend von
in der Dobrudxa, wo sich zuerst nur auf die Winterweide kamen,
aber Grundstcke kauften und blieben, pag. 52 die
von Kotel wie in die Dobrudza.
Un anonim in articolul Tulcianski
(publicat in ziarul din Constantillopole 1875 No. 9)
cii o parte din loeuitorii orasului Tulcea se din regiunea
acestiq numiau pe Bulgarii care-i acolo in alte din Dobrogea
Cerni (e vorba
Emmanuel de Martonne La vie pastorale la transhumance dans les
mridionales, Zu Friedrich Leipzig 1904 pag.
240 La transhumance est pratiqu aussi par les Bulgares Balkan leveurs
de boeufs, qui hivernent dans la basse Maritza ou vers Burgas, et par ceux du
Kotel qui gagnent en hiver la .
F. Kanitz, La Bulgarie danubienne pag. 485 En gnral on dire
que le habitant de la Dobroudja doit son existence aux moutons, dont trou-
peaux sont gards presque exclusivement par des montagnards bulgares, pour
la plupart originaires des environs de Kazan.
') A. Romonska Dobrosa Bolgarski" Pregled An. Vol. 4
pag. 80.

www.dacoromanica.ro
 40

Harta cea mare nu ne poate cari

satele unde se asezase atunci Bulgarii. Ea numai
satele de de mahomedani, preciza mai de
aproape anume ce natiuni Ne poate servi ne
arate satele locuite de Turci sau precum cele cari
fusese devastate urma trecute. Ca avem
mai detaliate asupra localitiltHor cari se
noii locuitori bulgari trebuie ne referim la harta
a lui I. la lucrarea lui asupra Dobrogei
sud nord Bulgarii locuiau
amestecati cu alte populatiuni satele: Palaz,
Kasap (Kasapchioi), Sariguouli, (Sarighiolul
gresc de azi), (Sariurt),
Ioutehououittzi, Tatarchamilla, - La
cu alte neamuri se aflau satele
Turci, Bulgari ; Kiosseler Bulgari una
Turci; Taschaoul trei Tuci una Bulgari ;
(Caranasuf) douit prti Bulgari una Turci; Tariverdi,
tate Bulgari ;

gari, jumtate Karamak (Karamanchioi) prti

Bulgari una ; Baba (Babadag) o parte Bulgari, una

Turci; Kamber Ttari una Bulgari;

Kamena doua prti Bulgari una Turci; (Cerna),
una Turc:i ; Tulcea, douit prti Bulgari,
una una Turci ; (Isaccea) o treime de
bulgari, una una Turci Zatoka, Bulgari
jumtate mai aflau districtul Mangaliei
locuind la un en 393 Turci 5 familii
Intre cele 89 sate din districtul Pazargicului de azi se

1) I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja unc

Constantinople (Imprimerie
Constantinople) 1850.
1. pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro
 120 case t) In acest district se
locuind satele 27 Karadournouz
cu 4
Era amintirea I3ulgarilor Dobrogea,
povesteau nu trecuse nici douitzeci de ani
cnd se asezarea acestor de
Les Bulgares sont venus dans la Dobrodja
depuis une vingtaine d'annes abandonnant des ingrats
pour celles bien plus fertilles qu'ils ont trouvs dans ce
pays. Le nombre des familles bulgares est presque gal
des In statistica pe care autor ne-o
populatiunea e reprezentatA pentru vremea din
junil anului 1850, astfel: Cazaua Tulcei sate avea 200
familii; cazaua Isaccea 11 sate n'avea nici o familie de
Bulgari; cazaua Macin 18 sate cuprindea 92 familii
bulgare; cazana HArova eu 33 sate Babadag
71 sate avea 871 cazaua Kustendj cu 37 sate
avea 26 a .Mangaliei 36 sate 5 Balcicul
84 sate 482 familii Pazargicul 89 sate 538
famiHi.
Pentru Dobroge erau atunci 2.214 de
Bulgari, aproape familiilor tatare cari se
la 22254).
C. Allard care a cercetat cunoscut de aproape
Dobrogea, ne prea putine relatiuni asupra

1) ibidem, pag. 20,

2) Ibidem, pag. 21.
2) pag. 82.
4) 1. pag. 82. 0 statisticii tot vrerne, -
in No. 9 1850 al din Constantinopole, Tarigradski
pentru Bulgarii din Dobrogea 3734 de familii repartizate astfel
Cazale: Tulcea 850, Isaccea 162, 20, Babadag 1007, Con-
60. Mangalia 18, Balcic 682 i Pazargic 932. Staroto bolgarsko
pag 169-170. vede de aici eel mai mare se
in cazalele, Babadag, Tulcea Pazargic.

www.dacoromanica.ro
 42

bulgare. El i-a cunoscut satele

sabkioi, de Bulgari
Oltina bulgare avec des habitants bul-
gares et valaques fine Silistra < nous
beaucoup de femmes valaques et bulgares vOtues de leurs
gracieux costumes nationaux population y est
peu nombreuse, moins qu'on ne considre comme telle
artie de la population turque, surtout des
d'anciens Bulgares
In 1861 acestia locuian regiunea Constantei, pe
satele mentionate harta lui
apropiere de Palaz, Topsopovoloi.
Se aflau apoi regiunea Razelm satele
(Sarighiolul bulgAresc) Kasap,
Beidaut, Eski-Baba, Kamena, Tehamurlu, ; apoi
Turcoaia localitate gresit Cerna,
fine o regiune, pe malul la sud
la nord de satele ;
Djafir-Faki, Karamanji, Sutalmich, Tehabla,
Gyubenlick,
Islandjik, Nagalbej, 7).
Pentru regiunea a Dobrogei Lejean urineaza in

1) Dr. C. Allard, La pag. 103.

2) Ibidem pag. 129.
131.
4) Ibidem pag. 132.
Ibidem pag. 136.
Ibidem pag. 7.
harta a Turciei europene la lucrarea lui G.
Le Jean, der
Cu ocaziunea aparitini lui Le Jean - 1861 -o dare de
complectatoare etnografiei Turciei socotia bulgarilor din Bulgaria
Albania, Basarabia la cifra ds 4.500.000.
(Dr. Adolf Ficker, die der
Turhei. Aus Anlass der Vorlage vom Lejean's Karte, in Mitteilungen
der Kais.-Kniglich geographischeu Gesellschaft, Wien V Jahrgang 1861 pag.
123-131).

www.dacoromanica.ro
 43

deaproape pe I. Partea noun

interesantn e
care se raport ce se
sudul Dobrogei, dela
sudul Discutnd harta tuturor Slavilor
de Schafarik, Le Jean zice race bulgare ne forme qu'une
faible dans la Dobroudja
Peters, 1865-1867, pe Bulgari satele
Karamankioi, Pascha-Kischla, Tschamuri,
altele la capul
Midia, dar cari nu le numeste.
Sate le, ca locuite numai de Mari, pe hnrtile
lui i Le Jean; Ienikioi, Congaz, Adschilar, Tres-
Peters le de Bulgari,
continuele din Basarabia sporeau neeontenit nu-
Dobrogea, se asezau locul ce

El ni-i stabiliti i locul Romnilor, cari

nu unde s-or fi dus. Astfel satul care Le
Jean locuit de o populatiune curat romneascn,
de Bulgari. In Baschioi, o
Peters ca
parte din satul Gretschi,
numai 25 erau 2--3
- - din 140

e Regiunea Babadagului sate

Sarighiolul Tergikioi. Nu cred
fi
nu se -
De altminteri, el, care a
din regiunea Carassu,
spune Peters (pag. 52).
cu
astazi

brogea pentru studiile sale geologice care o cunostea

de nu ne d nincar o numire de sat
locuit Bulgari pentru regiune. Pe
Romnii sau singuri
navoda, Rassova, intreagit numai ei

Le Jean. pag. 1.

www.dacoromanica.ro
 44

Kusgun regiunea uncle Peters socoteste

fi fost mai multe sate cleat Le Jean 1).
In 1861 continuau chiar emigrArile spre sudul

Peters referindu-se la jurul Raze

dreptate nu ocupatiunea i-a
atras aceste prti, sustine Lejean 3), ealitatea
care e mult regiunea sus numit
total al Bulgarilor din Dobrogea era, dupa
de 25.000 suflete.
Harta tuturor de Schafarik
Dobroge ca desi el spune ea sunt multi
Turci. era o minoritate se vede
din scrisoarea unui din Rusciuk pe care
slavisehe Literatur, Kunst und
(1865 II Bd. 6 Heft p. 430). unde se spune :
(Bulgariens) sind mit Ausnahme von Do-
brugea und den grossen Bulgaren
1856--57 se vor fi a se
din al
marele lac bratul sudic Sf.
o linie ce-ar duce drept, dela la Babadag,
regiune fusese prin tratatul dela Adrianopol fie

1) Karl F. Peters, Grundlinien Geographic und Geologie der Dobru-

dseha in Denkschriften der Kngl-Kais-Akademie der Wissenschaften Wien
1866 mit geolog. Karte.
Vezi Capitolul Beitriige zur politischen Geographie und Ethnographie
pagina 52.
Briefe bulgarisehe in Wiener Journal Wanderer
No.
3) Le Jean 1. pag. 29.
4) K. Peters, Grundlinirn Geographic und Geologie der Dobrudscha
pag. 52 nota 1 ; Luca Dare de prezentald Consiliului
pe anul 1904. Bucuresti 1904 pag. 20.
) Fr. Bradaska, Die Slaven in der pag. 454.

www.dacoromanica.ro
 45

o toate hgrtile pentru acest interval de

timp1), au se aseze Bulgarii satele de
Sarighiol Agighiol. Toate aceste
nu sunt mai veehi deck anii 1856-57. Amintirile
cu cari am vorbit, nu de vremuri
mai vechi, Peters ne spune Sarinasuf la 1867
nu existau 20 familii Moldoveni 70
Bulgarii veniti aici acest an sunt din Potur, Beidaut
Tot de trebuie se fi asezat cei
din Sarighiol, familii cari aproape au
dispgrut massa populatiunei romnesti.
In comuna se vor fi asezat numgr mare,
deoarece care locuia acest sat pe
la 1850, a massa celei bulgare, mai perzistnd
ca urine din ea trsgturi caracteristice, regulate
ale fetei curat
Din statisticele pe cari le acuma vedem
nu este chiar cari s'au
cursul aceluiasi an. Aceasta se datoreste
parte acestui serviciu pe acele vremuri, dar
socotesc i faptului ei se mutau continuu de ici
colea.
De aceia chiar socoteala lui Miletici care aritta proportia
care s'a fgcut cresterea populatiunei, pentru a se apropia
de pe care nu pare a fi
rilzboiul din 1877-78 care aduce anumite
ceiace priveste situatia a Bulgariei, o
parte din populatiunea aflgtoare Muntenia
Dobrogea a din Bulgaria.

') Vezi pentru aceasta capitolul care va trata despre

In Dobrogea.
Ap. D. ardeleni Dobrogea Tribuna din 21 Ian.
2 Febr. 1912.

www.dacoromanica.ro
 46

districtul Varnei se 1000 Bulgari emigrati din

Dobrogea
parte din populatiunea Dobrici
listrei provine din Dobrogea
Din cele 20 29 turcesti ale satului
din tinutul Dobriciului, locuitorii sunt veniti din
satele dobrogene Baschioi (2 case) I3estepe case)
Enichioi (2 case) 2 case din Babadag.
In satul mare (Goleama Ceamurlia)
case turcesti, Bulgarii . sunt
satele Cataloi Enichioi, Tulcea. Toti acestia sunt
1884 3) Satele Durgutu-Kalfa, Durbali,
M. Bazaurtu, Giorgenli, Devedji-chioi,
contin noi colonisti toti din Dobrogea
veche In Topeii tinutul Silistrei se grt-
sesc locuitori ce au stat sat de
vechea 5) asemenea satul
eu 67 case, care era intregime locuit
Turci, acum majoritatea o formeazil ce aproape
toti provin din sat, Arabadji 32
case bulgare 78 turcesti) format din noi co- >

din provin din satul Kanlia din

vechea Dobroge in (31 case bulgare 73
case locuit de acum

') C. Das Bulgarien 52; Lj. Miletici,

naselenie vo seaveroktocna Bolgaria pag. 171. Se dupil eliberarea
Bulgariei mare de familii bulgare din Dobrogea au emigrat
in Dobrogea Etnograficeski promenia vo Bolgaria
novanieto no Sborniko V (1891) pag. 515-516;
2) Lj. Miletici, naselenie peg. 155 osobno treabva da se
preaselenia izo romonska Dobrudja, gdeato toi
sravnitelno sa vse kolonisti oto seaverna i Bolgaria".
L. Miletici, pag. 157.
4) Ibdem pag. 158.
162.
6) 165.

www.dacoromanica.ro
 47

ocupat de Bulgari din satul Alma din sa-

tele acestuia
In turcesti din Silistra
deasemenea locuitori bulgari ce veneau din Dobrogea
iar valorii care o adusese
plecare a elementului mahometan fu
de noua asezare In 1879 Silistra cele
7 mahalale ale sale 1399 case cari le locuiau 2915 fa-
turcesti, 529 bulgare, 210 familii romne, 140
115 familii grecesti, 65 familii 58
familii de Tigani
Statistica din ordinul lui Bieloserkovici, guvernatorul
timpul ocupatiunei rusesti (1878) pentru
districtele Babadag, Kiustengea,
gidia Sulina capi de familie nationalitate
repartizati astfel orasul Tulcea 814, districtul Tulcea 465,
distr. 332, distr. Babadag 2068, Sulina 12
Tot pentru 1877 o statistica a Dobrogei care coprindea
sangiacatul pe al ne cifra
de 57.000 bulgari

cucerirea Dobrogei, prima

naliati 1879, de ministerul de interne
adresa No. 1466 din 20 Ianuarie, ni-i Bulgari
comune capi de familie plasa Babadag: Ali-
7, 97, Babadag 170, Baschioi 199,
Beidaut 218 (aici sunt trecuti Canla-Bugeac 108,

1) pag. 166.
2) F. Kanitz, La danubienne et Voyage
1860-1880] Edition francaise Paris 1882 peg. 507.
L. Dare de a jud. Tulcea p. 26-29.
E. G. Ravenstein, The of. Russia and Turkcy, In journal
of. the statistical Society of London. vol. 40, 1877 pag. 433-459

www.dacoromanica.ro
 48

Casimcea 201, Congaz 163, Caranasuf 156, Ceamurlia de

sus 242, Ceamurlia, de jos 159, Cogelac 65, Caramanchioi
183, Casapchioi 257, Enisala 10, Nalbant 70, Potur 173,
Toxof 42, Zebil 45. Total 2565.
Tulcea : Agighiol 37, 38, 4,
taloi 129, 61, 15, Meidanchioi 14, Ni-
10, 1, Sarighiol 27, Sarinasuf 49, Somova 3,
8. 396.
Plasa : Carjelari 33, Cerna 250, Greci 2, Isaccea
26, Luncavita 4, 87. Pecineaga 3, Satu-nou 49,
2. 456.
Plasa Sulina: Veche 21, Sf. 4, Satu-
2, Sulina 2. 29.
Totalul pentru Tulcea e de 3446 capi de
milie, procentul de 1).
Pentru judetul Constanta nu am putut o enume-
rare pe comune a bulgare. Cifrele cari le
mai jos sunt pentru anul 1880 totalul acestui
fel de pe plase. avem pentru plasa Con-
stanta 1.107, Hrsova 330, 522 pl.
gidia 295, plaza 5.784, formnd un total
de 8038 familii
Dela 1880 la 1900 numitrul pentru
Dobroge 1880 pentru judetul 21.402
Constanta 8.038; 1885 Tulcea 21.851, Constanta 7971 ;
1890 24.671, Constanta 9.076; 1895 Tulcea
24.668, Constanta 11.671; 1900 Tulcea Con-
stanta
A. Isircof, 1895, ca centre locuite de

') Luca Ionescu, 1. pag. 34-35 tabloul statistic.

Scarlat C. general a la
anului 1903. Constanta 1904 pag. 24-25.
') M. D. Dobrogea veaculut al XX-lea 1904
pag. 905.

www.dacoromanica.ro
 49

gari sau unde ei predominit chip important de la nord

la sud satele :
FricAtei, Ienichioi, Hagilar, Congaz, Baschioi,
Armutli, Satu-Nou, Camber, Kavgadgi,
chioi, Testemele, Eski-baba, de sus, Ciamurli de jos,
Alifaka, Beidaut, Sarighiol, Potur, Sariurt,
de sus, Casapchioi, Caranasuf, altele.
In Dobrogea cele mai mari sate erau
Cerna cu 1462 de 92 Romani Satul-nou cu
402 Bulgari de 320 Pe Carasu se mai
aflau sate, pe cari nu le precum dealungul
Seimeni, Oltina, Cusgun, orase locuiau
Tulcea, Babadag, Constanta Numrtrul exact al
din nu-1 Totusi socoteste nu
mai putini de 35.000, dar nici mai mult de 45.000 de su-
flete. Sa credem ca mai de 50.000 de Bulgari
Dobrogea, o facem adesea, ne
felam mod grosolan1).
Pentru 1904 statistica ne pe Bulgari locuind
satele dobrogene cum
Plasa Babadag. Armutlia 784, Babadag 1401,
Baschioi 2043, Beidaut 763, Canlaugeac 589,
1302, Caranasuf 1750, Casapchioi 2504, 463, Cea-
de jos 1369, de sus 2050, Ciucurova 7,
879, Congaz 1723, Jurilofca 6, Nalbant 506, Ortachioi 16,
Potur 1367, Sarichioi 28, Slava 26, Toxof 732, Zebil
352. Total 20670.
16, 4, 97,
Cerna 537 (aici se vede cifra de A. Isircof e exa-
geratrt), Greci 106, Isaccea 178, Luncavita 30, 390,
Pecineaga 16, Pisica 3, Satu-Nou 393, Turtucaia 8,
reni 9, Total 1791.

1) A. Isirkov, (Bulgarski Pregled V) pag.

4

www.dacoromanica.ro
 50

Rasa Suli na. Chilia veche 55, Satu-Nou 14, Sf.

21, Sulina 45. Total 125.
Tulcea. Agighiol 10, Bestepe 329, Cataloi
59, Frec4ei 79, Malcoci 12,
chioi 98, Morughiol 19, Nicolitel 29, 12,
Sarinasuf 165, Satu-Nou 17, 70. Total
Orasul Tulcea 4688.
Totalul judetului Tulcea era deci de 29.633 suflete
vechime ei se pot grupk pe n modul
4049, capi de famine plasa sunt do-
brogeni 1877 130 veniti reanexare;
Tulcea 328 vechi 107 noi; pl. Sulina 29 de 1877,.
15 acea plasa Tulcea 466 veehi 14 noi.-
Orasul Tulcea 803 aici administratiunea
de 274 sositi apoi din diferite
Pentru Constanta avem,
neral al popubtiunei pe 1902, cifre pentru
pe
Plasa Constanta 658 familii, Cara-
harman 199, PeletHa 276, Dorobantu 1, Caracoium
gealia 12, Mamaia 2, Palazu Tasaul 24,
mare 410, Gargalacul 578, Sahman 6, Hasancea 1,
hometcea 27, Murfatlar 12, Omurcea 7, Anadolchioi 125,
Canara 244, Palazu mare 38, Pazarlia Seremet 32, Agigea
27, Hasiduluc 4, Laz-mahak 20, Techirghiol 58.
Rasa Rahman 6, 6, Ciobanu
18, 13, 247, Ostrov 5, Muslubei 1,
Boascic 3, Topolog 13, 1, 1.
Plasa 9, Carachioi Mustafaci 32,
Calfachioi 7, Caraorner 1, Cerkezchioi 5, 1, Do-
cuzaci 6, Ghiuvenlia 9, Cavaelar 30, Mangaci 10, Acargea 6,
Cadichioi 7, Casimcea 2, Chiragi 18, Papucci 6, Valala 19

') L. Ionescu, 1. c. pag. 20 tabloul ce

www.dacoromanica.ro
 51

Amzacea 2J, Casteci 12, 14; 193,

Gheringic 127, Carlichioi 9, Muratan-mic 5,
Urluchioi Musurat 5, Abdulah 5, Osmanfaea 3, Osmancea
12, Tuzla 278, 2, 22, Hagilar 16, 1,
Sarighiol 7, Topraisari 11.
Alacap 9, Cheostel 3, 3, Ca-
ratai 8. Chioseler 8, Alibei-Ceair 1,
cargea 9, Sususali-Bei 13, Mahmut-Cuiusu 10, Medgidia 100,
Rasova 41, 7.
Silistra. Alma 1644, 330, Cherim-
Cuis 3, Chiol-punar 206, Bugeac 112, Canlia
din 227, din vale
mare Carvanu 148, 2, 10, Ba-
zarghian 14, Nastradin 42, Techechioi 7,
903, Galita Cuiugiuc Esechioi 619, Calaici 4,
Lipnita 780, 15, Oltina 2, Ostrov 79, Paraehioi
9. Regep-Cuius 5.
deci ar fi de
Aproape cifre le avem anul 1905,
12.245 de Bulgari pentru Constanta, 29.633
pentru judetul Tulcea un total 41.978

Din cele spuse de relatiunile

le avem asupra BulgarHor din Dobrogea, 1850-
ei nu locuiau pe atunci toate cari,
artate mai sus, astzi coprind mai mare
mai mie, bulgarrt. Aceasta mai
cu dupa vreme s'au asezat numr din
ce ce mai mare in satele dobrogene, in au
sporit, in noastre, uneori parte din ei au trecut
') pag. 24-25 tablourile statistiee
C. D. Pariano, Dobrogea 1905 4.

www.dacoromanica.ro
 52

tinuturile mai cu Dobrogea sau

regiunea Deliormanului a Varnei. lueruri dovedese
eu Dobrogea, unde provin
au de emigrare spre
Bulgaria.
care am ajuns e cea mai con-
adevrul. Dealtminteri aeeiasi e concluziunea la
care au ajuns bulgari cari
stiintific serios pe care faptele ordin istoric, etno-
grafic filologic o dovedese eu

Originea a Bulgarilor dobrogeni o arat anumite

consideratii de ordin linguistic.
Vechii locuitori din regiunea
sau lii - (dela vorba turceasca jer= loe)
sau se deosebese de ce locuese prin'
Stara-Planina, Tracia, (hinzugewanderten)
dzii sau sau Otejofcani (de la
turceasc otejuz), ceiace priveste limba.
Forma a substantivelor masculine accentuate
genetiv singular se i o o u),
chiar simplu pentru cele neaccentuate la sau Hor-
ci, spre exemplu:
leasi forme pentru locuitorii din Bulgaria
din regiunile se dt sau de
nos(t), cilka(t)
Femeile Balkandzijka o de Mn, ca un
de capot, care acoper timp eu
tot (Leib Rock zusammen) numit Su/man sau
spre deosebire de cele obisnuese

1) Lj. Das (Schriften der Balkancommission, Lin-

guistische Abteilung 20-21); Lj. Staroto pag. 23-24.

www.dacoromanica.ro
 53

locul rochiei una alta

ca noastre din regiunile unde
poartg un port. de forme
numesc Zaviska >
se in
a nord-estului Bulgariei precum nord vestul
numindu-se Tokmenik <

se un fel de pantaloni de
spre deosebire
de Balkandzii>, cari un de de
foarte largi, cum 'se noi prin Ialomitei,
etc. Pentru aceasta sunt
negri > (Cerni Bolgari) sau Cernite> 1)
Dialectul s'ar fi
>

pe linia dela Marea la

Isker, care se poate ca cea mai veche de vest
Varna
s'a pgstrat in regiunile
Novipazar Provadija. a se re-
giunile sudici, Tmcia etc.
au Dobrogea
provin regiuni unde se ambele dialecte, regiuni
cari se nord-estul Bulgariei. aceasta
la sunt o populatiune ce s'a
refugiat aici Bulgariei.
Dobrogea
Bulgari in dialectul Ca port se
pare s'a al Balkandziilor, care se

') 0 mare exista portul din Bulgaria

portul nostru romanesc din muntoase. Mai multe
aceastil privinta se In lucrarea d-lui
(Viilenii de Munte) se admite aceasta este o
tenire de k peninsule

www.dacoromanica.ro
 54

toti Bulgarii Dobrogea, pe care imprumutat

unii din vechii dobrogeni.
Faptul varietate de se la toti
locuitorii din jurul Silistrei ca ce
populatiunea Dobrogei, cei
de a se regiunea Silistrei au
Dobrogea
Elementul se datoreste
populatiune din Dobrogea
din tinuturile Varnei, provine din Provadia,
din Gulita), din Tracia,
Slivnei, Adrianopole.
sunt din Ca Erchecenii Gulicenii se
buni colonizatori Aitoseni, din satele Copara, Oraman,
apoi din satele Glavdn (Cavaclii), Adrianopolenii mai ales
din spre Carclise. Din Bulgaria de element de
colonizare tare sunt emigrantii satele
numitii Silistra din care sunt multi
brogea Basarabia
Cercetand provenienta de colonisti din
brogea veden, dupd graiul ce-1 vorbesc
amintirile despre locurile de unde plecat, sunt
noi vin din regiunile mai sus numite.
Tulcea, locuitorii din el provin unii
din prejur, din judet, sunt veniti
din ca negustori 3) In Fre-
sunt Bulgari din diferite
sunt Bulgari de diferite origini.
Lj. Miletici, Das col. 30.
Miletici, pag. 167-168.
Ibidem pag. ; C. Iirccek, Das pag. 86 vor-
bind despre I3ulgarii din in Tulcea spune chiar cum unul ei
cirnpoiul in casa bani, afacerile din timpul
zilei. el seara melodii triste ce amintiri de duioie
ale patriei.

www.dacoromanica.ro
 55

(astAzi M. Coaniceanu) coprinde zaralii din Stara-

Zagora vorbind dialectul 1). Agighiol aunt
Greci Bulgari dinspre satul Coparan plasa Anchial,
Bulgari cari a se au stat satul
Hamamgia.
Un din acest sat, spune e din
Turtucaiei, a de acolo Dobrogea mai
fi fost prin Basarabia. Cunosteti de aproape de
oarece de copil mic petreeuse prin imprejurimile lui grit-
dinar. Vorbiti despre el eu mult regret mai vadit
aunt sikovei din satul Cercovna, plasa Pra-
vadia, unii dinspre Stara-Zagora. aunt emigranti
1828 din loeuitori ai satului Gebege (Belevo) plasa
Cu toate acestea nu s'au asezat de atunci
sate, ci vor mai fi umblat de oarece la 1850,
harta a lui L e sat
rese. dupA 1861, Peters ne locuiau
Bulgari. Socothn gresit crede sunt
din 1828.
Hagilar, Bulgari de necunoscuM. In
Iambonlii sau din vorbese
lectul cu
adrianopoleni.-Alibeichioi Greci din satul
apropierea Varnei, Bulgari.-Basehioi, cu
dialectul
Annutlia < sat turcese Bulgari'>, Miletici,
a origina Ast5zi Turci aproape nu mai existL
La 1850, Armutlia e locuit nurnai de ntari.
Se poate ntarilor multi Bulgari din
Camber, sat vecin, precum din alte ptirti, poate
noi din Basarabia se fi stabilit
') Lj. Miletiei, pag. 173; Lj. Miletici, Das
col. 197. Toate in privinta de unde sunt
ale

www.dacoromanica.ro
 56

Satu-Nou, Bulgari din diferite

Camber. Cei de aici provin din satul Glavani (Kavaclii).
Peters (pag. 52) atunci locuiau Camber Mol-
doveni la Bulgarii.
In Cerna sunt multi Bulgari. Unii sunt satul
Dragojevo, Preslav, altii din satele Sm'adovo Ris.
Toti vorbesc o, de din Ris
Babadagul 1902, o mie de suflete prove-
nind diferite are Bulgari de
necunoscutl
Ceamurlia de sus, sunt din satele sarte Crivna,
Ravna altele din plasa Limba par-
dialectului o.
jos. Se amestecati, din satele
(plasa Pravadia), din satul Dragoevo Traci
din regiunea Iambolului.
Eski-baba. Bulgari din diferite
Beidaut. Bulgari satul Hambarla-Karaagaci
Slivneni satul Haidar ahele. Graiul e
terizat prin
locuitori din satele Dragoevo, Ris,
(plasa Preslav) din Tracia. Dialectul e o.
de din satul (pl.
Preslav). Dintre acestia Potur, se trag o parte a
Sarinasuf.
Kasapchioi. Locuit de Dragoevceni (din satul Dragoevo,
plasa Preslav), amestecati cu altii din Sm'adovo,
Traci din Tracia, Tocani".
Bulgari din Ris Sm'adovo (pl. Preslav).
Sarighiol. Sikovci din Provadia. ace-
stora ca din Casapchioi este o.

Lj. Miletici, Das col. 30.

www.dacoromanica.ro
 57

Iambolii cu dialectul ca din lia-

cari provin din Slivnen
In Alifaca, Testemel, sunt
gari din timpuri recente.
adrianopoleni; din
Dobromir, adrianopoleni; Parachioi, Bulgari emigrati din
diferite prti; mare Bulgari emigranti ame-
stecati, veniti aici 1877, locul Turcilor.
Lipnita, sHvneni iamboleni graiul at.
la, din satul van, Canlia,
Cuiugizuc, slivneni dialectul
dialect; sicovti slivneni din preajma
Slivnei dialectul o ca acei din cari sunt
sicovti. In acest sat locuiau la un
Bulgari. Cei emigrat, mimai

Bugeacul e locuit de Bulgari graiul carac-

terizat prin cari provin din preajma
lului, jumtate de
populatiunei bulgare e Grebenci,
sunt sicovti. Aeestia din s'au fixat
la 1812 provin din satele: Enevo Caspicean,
Ravna, Krivna Marcovcea din pMsile Novipazar
din Caspicean au stat la 1812 apoi
o din ei au trecut fixAndu-se lu. La
acesti din jurul se va fi poate
matiunea care constat a folosinta chiar
de anumite ce nu le apartineau
Afar de acestea ei se mai o
de alte sate,- pe cari cifrele artate mai sus nu le in-
dic - foarte mai eu ca ne-
gustori carciumari.

') mai sus, pag. 28.

www.dacoromanica.ro
 58

Faptele acestea conclud in mod asupra

Cele o al, - Osindu-se astfel a-
mestecate a se zone le-ar
hi mod precum varietatea de uncle
provin, o vechime Dobrogea
o ani. De aceia spune
; ca este
populatie ar fi sa singuri"
o in
numai pe la 18GO, cartea de
pe la 1830, de date cartea
ea in graiu vechilor preoti
din 2)

Cu toate acestea, influenta exercitata asupra bstinasilor

pare fi fost de serioasit Portul dobrogeni
pe cari i-a e influentat de
acela pe balcangii. bulgar
imbrcat pantaloni negri, largi fund
dela genunchiu jos, gsti.
Peste care trupul poart un ilic
iarna ; cap sau opinci
obiele de acestea ate de pr de
cal, din sau vandri". in zilele de

1) Lj. Miletici, naselenie... pag. 168 Da si mislimo, ce

kato izklioeimo gradovetea, irna i starovrcamsko bulgarsko naselenie, bi
goleama Lj. Das coloana 19. ist
aber Thatsache, dass ausser diesen Gagauzen, ausgenommen nuch die wenigen
griechischen Colonien, die ganze christliehe Bevlkerung in den Bezirken
von Dobric und zum in Novi-Pazar, Provadija, Kurthunar
Ind Silistra, sowie in Dobrwha, sich als neu coloniesiert erweist, d. h.
nicht lter als 100 Jahre, in seltensten Fllen etwa anderthalb Iahrhunderte
ansssig ist .
2) N. Ce in Dobrogea, de Monte 1910 pag. 19.

www.dacoromanica.ro
 59

batoare poart ghete. Ca haine pentru vremuri de zloatit

au mantana, din cojocul din
de lung la sau scurt, un fel de
uneori pieptare
Femeile sunt pe dedesubt
eu lungi largi; de obiceiu
este rochia are cusute
poalele ei. Deasupra ei se rochia, sucman,
astfel acopere corpul, euprinzand
pieptul. In au un de numit
Pe cap fetele ca femeile, deasupra au im
rosu de peste care se cu
care de e de euloare Acest obiceiu
1-au imprumutat cari ce s'au
poarte pentru a se de fetele
tinere. De una din obligatiunile mirelui la este
aceia, a-i procura sotiei fes pe care chiar de a doua zi
poarte.
Fetele bulgare, zilele legate
de fes niste miei ornamente de
iar pe frunte un fel de zale de de argint. La au
salbe formate din galbeni, rubiele, mahmudele
salbe se din copii, a fi
sau schimbate.
ciorapi vara,
nu-i zilele de
umbla eu pieioarele goale numai numiti ealcati"._
In interiorul femeile chiar fetele obisnuesc
poarte, mai ales timpul iernei niste de
acopar pieiorul,
Toata barbatului a femeii se
casa, mai ales timpul toamnei iernei. adevarata
arta au ceiace priveste vopsitul servindu-se
mordanti vegetali foarte puternici.

www.dacoromanica.ro
 60

De agricultura a luat o desvoltare disproportionatd,

lucru ce sHeste de a-si petrece timpul mai
citmpului, confectionarea
a citurile oraselor pdtrund puternic
satele de Bulgari ca la Dobrogea.
In sunt de o foarte severa
Modul de al felul de al casei,
chipul care se interiorul ei
capitolul ce va chestiune la din
Dobrogea, vedem punctele de asemdnare de
-deosebire cari se intlnesc toate
toare din
ALEXANDRU P. ARBORE

IMPORTANTA STRATEGIC& A DOBROGEI

1912 1913 au ca multi

de importanta a Dobrogei.
la general la soldat, dela deputat la cel dhi
tean, rdzboiul 1913, Romnia l-a purtat ca
dea o strategicd garanUirei contra
invaziuni.
Putini sunt aceia seama aceste cuvinte,
hnportant frontierd strategicd de aceia voi
acest studiu deslusesc ce se prin
strategie apoi care este importanta strategica a
Dobrogei.
Strategia este studiul care are de obiect dirijarea

www.dacoromanica.ro
 61

a armatelor, alegerea scopului atins atitudinea (defensiva

sau ofensiva) de
Dirijarea a armatelor cunoasterea
a terenului un de geografie se impune.
Scopul de este distrugerea care el
pinde de prezenp, frontierele pozitia regiunei
raport probabilii
Atitudinea deasemeni, o preggtire
timp pace.
face asupra importantei strategice a
Dobrogei, nu m voi de prezent, ci numai
de consideratiunile geografice voi schit importanta
din punct de vedere militar pentru dirijarea trupelor, a
a atitudinei

Consideratiuni
a) Forma a regiunei. Dobrogea este o
de cuprins Vest Nord, Marea
Neagr o linie conventional porneste apro-
ximativ la 15 Sud-Vest de Turtueaia se
cam tot Sud de Ecrene
Se foarte mult eu trapeze suprapuse pe
baza mic ar fi din Carasu, bazele mari
ar fi la Nord la linia conventional Ter-
tucaia-Eerene.
fsie d3 are o pe valea Carasu
de Sud Nord cam de 300
Valea formele de term ce
strategie se zic esichiere.
In studiul ce voi face voi studia Nordul
Sudul vei Carasu.
dela Nord valea
Forme le de teren Nord au aspectul unei palme

www.dacoromanica.ro
 62

s'ar cu podul a$ezat Mcin Tutuiatul),

degetele s'ar rsfirate spre Rsrit spre Sud.
Vom care spre
Ghecet Galati, oblignd cotul din fata
Galatilor aceast constitue o pozitie de oprire
spre Reni.
Spre din piscul Tutuiatul se despart
aproape de 300 metri cari
Isaccea se nurnesc care au la 200 metri.
Din se printre Telita lacul Ba-
badag cari incercuesc lacul
Tot din piscul Tutuiatului spre Sud-Est se
Babadagului, centrale
ale Dobrogei care se Medgidiei sub
diferite numiri spre Dunre avem dealul
Dulgherului, ce se
abrupte, constituind o pozitie important iar spre
mare sunt: Sarighiol taie
Tulcea-Constanta
unde dealul poaWt de Cogealac care cons-
titue o important pozitie de oprire.
Linia de desprtire a dealurile dintre Dunre
Mare este de ce se termin
fata

constitue un
ul dela Sudul
Dorobantilor.

care merge
-dinspre
regiune

Carasu spre Sud-Vest constituind Prin

Deliorman se de deasupra Silistrei, coprins
Oltina, Dunre din prejurul Rus-
ciucului Beli-Lom) sub forma unui triungbiu.
Toate aceste culmi pornesc de pe nostru de
pe Dunrii, unde au de ating
pe teritoriul bulgar de 400-500 in.; Spre Sud-Est

www.dacoromanica.ro
 63

se termina un platou ce are pantele dulci ia

cm i.
Linia de a apelor este
de (Bazargic), Cocargea-

Regiunea dela Apusul acestei Hnii special cea

este de o de care sunt toate
iar dela Silistrei for-
platoul zis al Deliormanului, pe care frontiera
politicfi de do0, i
ce se nase din creasta lui topografica care am
spus se pe teritoriul bulgar.
Frontiera este defavorul nostru din
punct de vedere militar.
Cele mari jurul Dobriciului 300
metri, cele mai regiunea Silistrei-Turtucaia.
Regiunea dela Hniei de desOrtire a apelor,
este o regiune ce are aspectul unei vaste monotone.
Dobrogea mai ales Dobrogea-NouA (sudicit) este
o regiune de de

Ilidrografia.
- Din dreptul lacului Greaca ambele maluri
ale ei apartin Romaniei. Malul drept mai Malt

: Silistra, Ostrov, Cerna-

Voa, Harsova, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina
Sf.
Intre Turtucaia Silistra, este in albia
sa, prin ei o multime insule Coslugea,
CWinescu, Cusuiu, dreptul Turtucaei care foarte
importante din de vedere servind la arun-

www.dacoromanica.ro
 64

carea unui pod, la aprarea lui, cum a flotei

ce ar lui.
la Silistra Dunrea curge pe drept la
vreo 2 Nord-Silistra, se
propriu Borcea. Intre aceste brate un
ostrov foarte acoperit mare parte lacuri
numit Balta de Sus; se la Gura
Vadu Oilor.
Malul Silistra Ostrov este ridicat
abrupt spre Ostrov deasemenea,
intrerupt de ce le
care toate de a
se lac scurgerea ea.
malul e la
punctul zis al Vadul se desparte din
brate pentru un alt ostrov se
Balta de care se la Ghecet.
Vadul Oilor se vede este un punct de o im-
dela Nord de Silistra
este un singur uncle s'ar pute, un pod.
Ghecet, se Nord
Nord-Est un larg pe ambele
rnaluri. de pe malul este larg cam de vreo 10
este dominat Dealul Bugeacului, care a avut
are Toti aminte vizitatorul
va vede ce vorbesc despre rzboiul
Rusi Turci 1877.
Intre Galati Reni Dunhrea face cotul zis al Pisicei,
pozitie importanth pentru apararea chci prin acest
se poate interzice Rusilor trecerea flotei susul
a transport, deci Galatilor a

apoi se spre Sud-Vest

www.dacoromanica.ro
 65

malurile numai dreptul Cartalului Isaccei

mai ridicat unde s'ar eventual un pod.
Prin acest Darius a pe Sciti expeditia
sa contra bor. vin apele mari, constructia podului
e foarte grea chiar aici.
Isaccea, are ambele numai
tinoase dela Paltageanea se brate,
Sf. Gheorghe. Chilia ce face frontiera spre Rusia, iar Sf.
Gheorghe ce din jos de Tulcea, Ceatal 7-8 spre
se imparte din nou in lina Sf. Gheorghe.
Numal Sulina este navigabil aceasta din cauza intretinerei
o face Comisiunea Dunarea
mereu Sf. Gheorghe cu toate
muncile depuse, au fost imposibil. de a fi navigabile.
Intre aceste trei brate se o regiune Delta
regiune foarte care
ultimii 2 ani din cauza inundatiilor, a fost aproape
plectamente eu ap. Cu munca pentru
a se face o regiune a fost imposibil, cred
va fi imposibil; regiune constitue un
grozav obstacol greu se poate vre-o operatie
parte.
la Isaccea jos nu mai pot fi treceri peste
Unele militare de o dela Tulcea la
o cred imposibil din cauza din
malurilor care n'ajut pe nici unul dintre de a
sustine o aruncare de pod aici.
Afar de acest fluviu mare care Romnia, Dobrogea
are ce se lacul Ba-
badag din dealurile culmele
de dealurile Nicolitel ca volum de
Babadag;
sunt foarte miei neconstituind deck spre Babadag un
obstacol treceri. Alte sunt Cerchezeascd

www.dacoromanica.ro
 66

ce se vars lacul Golovita cad nu

nicio
deasemenea nicio important.
TeHta are un volum mai
i care prin modul este prin natura
malurilor abrupte o linie de contra
unui
Ruri nici o chiar ca
de ce se Peciaeaga
Sud (Valea Carasu).
Carasu are origina Vestul Constantei 3
Hasancea, curge Est spre Vest
Dobrogea.
aproape de n'are ploi,
are maluri pe restul intinderei
o de putin care nu se
dect Mircea-Vodd. Ea are
sindu-se punctele Cernavoda-Medgidia-Constanta obiective
vizate ori ce
ei este de istorie, aici
gsindu-se Romane construite de
La Sudul Carasu se o serie
anume: Caramancea, Ghiordumov,
cului, Oltina, Canara-Ceair), (Canaghiol-
Saslar-Ceair, Kiostea) Bulanla-Dere,
Guzgun-Luc, Carasar-Dere, toate avnd directia
Sud-Vest spre Nord-Est pozitii bune
contra invazi Sud.
Partea rea a toate au
teritoriu atunci fi cu
ape nici o se
in Mare Batova la Nord de Ecrene, Kabaigi-Dere

Mangalia lacul acelasi

www.dacoromanica.ro
 67

nume, care este stucliu a fi unit Marea a face un

flotei noastre Mare caz de

de
ferate. - Dobrogea este de
calea Cerna-Voda-Constanta. cale cale
uneste cele trei mai importante din de
vedere militar Constanta-Medgidia-Cerna-Vodg, de im-
portanta ei
Din statiei o cale de
strategica este acum de curnd anume :
Mircea-Voda-Copadin-Caraomer-Dobrici de la frontiera.
cale este numai pentru a servi la gru-
parea fortelor jurul Dobriciului pentru o aprovizionare
a coloanelor ce ar in
cale este studiu anume : Medgidia-
Tulcea, care astazi se data in exploa-
tare numai la Ester. cale deasemenea
are gruparea fortelor Tulcea
in jurul Medgidiei valea Carasu ca de operatie.
Dobrogea de Nord este de
sosele bine intretinute un numar de alte
sosele sunt curs de a se face.
osele nationale ce Dobrogea sunt:
ccea-Gavarn-Ghecet. ar fi foarte importanta
din punct de vedere al din in multe
a ies la este din Rusia, nu
permite manevre prin surprindere ; comunal Tulcea
de curnd permite a se efectua manevre
Isaccea Tulcea de Tulcei.
k;oseaua permite
deasemenea ca caz de ocupare a Isaccea-Tulcea,

www.dacoromanica.ro
s se fortele Tulcea cele

oseaua imparte Tulcea-Cataloi-Topalu-Harsova,

Muntenia spre Tulcea cazul
unui la Nord, a Dobrogea
contra aceluiasi care fi trecut de la
moloasa-Galati ar asupra Bucurestilor.
nationala
are pentru apararea Dobrogei Nord
spre Sud ajutand gruparea fortelor spre Medgidia, sau
retragerea fortelor caz de al Capului de pod Cerna-
trecerea la
oseaua nationala Tulcea-Constanta, foarte bine
permite deplasarea fortelor atat spre Nord
spre Sud.
sudica.- Mult mai comunicatie
ca Dobrogea n'are osele bune deck spre
iar restul de din cauza stratului de lss sunt im-
pe timp ploae, aproape imposibila
deplasarea fortelor
oselele mai importante sunt :
Cerna-Voda-Cuzgun - Ostrov-Silistra - Sarsanlar-
ce este Dunrei
care este o linie de cazul inamicul ar
trecut frontiera prin platoul Deliormanului s'ar fi indreptat
celor Turtucaia Silistra,
cooperarea fortelor aceste
foarte importanta din de
militar este Silistra-Alfatar-Tatara-Asen-Akadanlar,iar,
de se desparte spre Omurcea deacolo spre
Razgrad, cealalt spre Rahman-Asicler deacolo spre
Aceste prin faptul merg spre orase,
care sunt centre importante, rees importanta
cum a punctelor Silistra.

www.dacoromanica.ro
 69

la Tatar-Asen Silistra-Akadtmlar se
spre Dobrici formand o linie de pentru trupele
ce eventual s'ar gsi pe frontier.
Soseaua Silistra pela Bei-Bunar Tatar-
de trupe
Hstra.
la Dobrici la Varna este cale deasemeni
Dobrici la Balcic.
Aceste care toate au nod Dobriciul ne
importanta militar localitati.
Din Silistra-Cerna-Vod Cuzgun pornete
o prin Copadin la Constanta de la Copadin la Medgidia.
Regiunea dela Estul Dobriciului este de

de trai.
Lipsa de a cea mai mare parte a Dobrogei
s fie de sate ; in Dobrogea satele nu
dech aproximativ din 10 10 klm.
foarte mult traiul operatiile.
In regiune trupele vreme a anului vor
fi nevoite a bivuacuri sau cantonamente-bivuacuri ser-
foarte mare barace sau bordee

Regiunea despre Sud spre este mult mai

populat, sate mai dese trupele vor se
neascit mult mai usor.
Regiunea dinspre Mare se gseste aceleasi conditiuni
ca regiunea Nord.
Solul Dobrogei produce mult orz. Aproape
casele sunt previlzute cuptoare pentru
s'ar foarte bune conditiun,
asupra locuitoyilor. Populatia mare parte se
ere$terea vitelor pescuitul, ceeace foarte mult hrana.

www.dacoromanica.ro
 0

ni a.
Este ca restul o continental mult
mai de In timpul verii se simte o
mare de ploae, o o ora 9
la 4 p. m. ce face aproape imposibil lucru ce
foarte mult operatiunile.

atins.
azi, multi din cei ce nu se
strategia cred scopul ei este a obtine rezultatul
de aici o de
discutiuni trebuesc manevrate trupele in acest scop.
Azi toti cunoscatorii suprem de atins in-
tr'un rzboi este distrugerea
purtat de Napoleon in 1812 contra Rusilor n'a
dus la nici un rezultat, el inaintase ocupase o
portiune de nu pe adversar. Ritzboiul de
azi acum deasemeni nu a ajuns nici un rezultat
va trebul mult timp sit ajutorul mijloa-
celor de azi zdrobirea inamicului un timp
mult mai indelungat. Dela se
ritzboiului este trebue fie zdrobirea
Zdrobirea inamicului depinde de doi factori: 1)
fortele care ele la
organizare, moral calitate, 2) pozitia teatrului de
acest teatru poate comunicatiile proprii,
poate pe sale de
amici.
studiul ce mi-am propus a-1 face nu poate fi
de fortele deci de discutat pozitia
Dobrogei raport celelalte de operatie pro-

www.dacoromanica.ro
 71

babilii inamici, poate ne garanteze

rnunicatii a le pe ale inamicului. Acest
depinzand de frontiere le imediat.

raport eelelalte teatre

teatru operatiuni se portiunea de teren
pe care au evenimente (operatiuni) militare. Pe asemenea
teatre pot evenimente decisive atunci teatrul se
numeste principal, iar cazul operatiunile n'ar
zdrobitor asupra restului de evenimente, teatrul se zice
secundar. Din modul se tara ca
ca resurse ca administratie, vom in ori
ce parte s'ar opera, un teatru principal de operatii anume
Muntenia, iar restul de provincii Oltenia, Moldova
brogea vor fi teatre secundare.
In teatrul principal Dobrogea aripa
despre Est mice miscare a inamiculai Mare
teatrul principal.
priveste celelalte Moldova ar
atingere doar la Galati, iar Oltenia o atingere.
punct de vedete geografic se ating, din
de strategic de pe un teatru trebue
fie cu cele pe teatre.
In raport cu vecine Dobrogea se
Rusia Bulgaria separand complect elementul
dela Sud dela Nord. Daca astazi aceste state se
sese lupth s'ar la prima vedere Dobrogea
din ar mai nici un rost, atrag atentia
cititorilor rhsboiul ce se Rusia Bul-
garia este un rasboi guverne nu este un rasboi
natiuni dach Rusia ar bate pe Bulgari
punh pe tara atunci numai Dobrogea ar fi
de s'ar opune acestei uniri si deci la corn-

www.dacoromanica.ro
 72

plecta a noastre; ajungnd esire

la Mare e cazul Serbiei al Elvetiei; apoi
luptitm pentru esire, de o de ori mai mult
ca azi, contra elementului care se spre
Sud Peninsula Balcanicd.
Aceasta este Dobrogei din punct de vedere
national rniHtar.

Dobrogea are 3 fruntarii: La Duniirea, Est

Marea la Sud linia conventionald Turtucaia-Ecrene.
- Am cnd am studiul
este un obstacol serios contra unei tre-
ceri, prezentndu-se totul folosul pentru
de sau teritoriului spre Nord.
Avnd vedere de Rusia
noastr
apoi prin Moldova sunt mai importante,
dela pe aceastil portiune de teren
trebue se tie numai pozitiile de pe-
dealul Bugeacului dela Isaccea, Tulcea Deaiul Bestepe
bune pozitii de oprire.
risipirea de forte a ceste pozitii
nu ne-ar pune aceste
pozitiuni nu se vor de forte
de observatie, iar rezervele zise tactice fi
grupate Telitei, vale a le
att spre spre addpostite.
(trupa ce fie a
pret o inaintare spre trebue numai se
la Babadag, se pe
Constanta, opunndu-se spre sud apoi la
Babadag este o amenintare pentru trupele ce fi
Dunrea se spre

www.dacoromanica.ro
 73

fruntaria Dundrei nu o putem utiliza

cazul unui la Nord contra in
conditiuni ne avantaje
Presupusd linia Babadagul, bune po-
zitii de oprire spre Sud ar fi dealul Testemel deasupra
mamgiei, alt linie rezistenta fi apoi Sarighiol,
gealac, Taliverde ultima linie la
tanta fi Pazarlia-Caramurat-Cicraci.
aceste pozitii succesive nu le cred utilizabile,
rostul trecerei in aceastd parte nu poate fi deck
intoarce spatele) liniei Focsani-
Nmoloasa-Galati atunci fortele ce au trecut s'ar
o parte spre Babadag a-1 a-si asi-
aripa restul ar trece fie pe
fie pe la apoi s'ar contra Bucurestilor. In
acest caz reese importanta
strategicd a
Pozitiile care le-am enumrat pot fi socotite numai
unei ofensive ruse cu Bulgaria aceastd directie
numai pentru a teecerea Bulgarei
forte importante in aceast parte.
priveste fortele noastre care ar trecut Dundrea
Rusia prin punctele servesc pentru ca s
toate ocupate armatele pe dealu
rile Basarabiei contra armatelor dela Nord, aceasta ar
mai ales la scopul de a tot mai
mult teritoriul nostru de a fi teatru de
c mobilizeazd mult mai repede ca Rusia.

Est.
Marea prin felul coastei ei se imparte
anume dela Nord de Constanta care este joas
e impropriu regiu-

www.dacoromanica.ro
 74

nea Sudul Constantei care este are maluri

abrupte, apoi apropierea ape scilzute nu per-
mite aeostarea de vase tonaj mare la
tanta, MangaHa
inamicul dela Sud nu ca noi de o
nu ne putem teme contra unor operatiuni din parte
prezent, a ne tome numai contra unei
incursiuni rusesti.
vedere resursele Rusiei, noi niciodat nu vom
superioritatea flotei de cea rus5,
azi chestiunea unei marine militare este de
a nu expune portul nostru Constanta contra
unei a fost i fortificarea lui; cred
s'a fAcut foarte bine Rusii pot prin modul cum
deschis portul Constanta, bombardeze apoi
debarce mai la Sud.
va puta fi vorba o a sau a Man-
galiei face o de mare
aceasta numai scopul de a proteja acea
Apoi cred Rusii nu pot o
acest atunci s'ar fortele separate, a
fi parte; n'ar acest deck
ar fie aHati Bulgarii, fie cnd
ar fi riisboiu cu ei, iar Bulgarii ar fi nedecisi,
scopul de a-i intimida.
trupe relativ putine s'ar
toralul Constanta, la
s'ar conditiuni favorabile noastre.

Frontiera Sud.
Este o care taie
ce iau Deliormanului de pe teritoriul
Acest face ea foarte mult din im-

www.dacoromanica.ro
 75

portanta care ar fi facut bune obstacole puthnd a le

Frontiera un patrulater strategic
de mare anume
zargic,care ar servi ca o pozitie de adunare
contra unei invazii dela Sud. Frontiera de azi ne permite a
fortifich in mod permanent pozitiile Turtucaia-Silistra-
Mangalia a face astfel o perdea de
tificatiuni contra inarnicului Sud. Tot ea trecerea
mai ce o puteau Bulgarii, trecerea pe la Tur-
tucaia-Oltenita unde apoi pe
bovitei puteau irnediat asupra Bucurestilor, object vizat.
vedem acum frontiera se opune unei
invaziuni bulgare a noastrA.
Bulgarii pot avea planuri de sau
Dunrtrei pe la Rusciuk-Giurgiu, sau Nicopole-Turnu-Mrigurele,
indreptndu-se asupra Bucurestilor, prin aceasta acoperindu-si
direct 'Capita la; sau se adune regiunea Rusciuk-
inainteze ocupe Dobrogea.
Trecerea la Rusciuk-Giurgiu gAsindu-se la 40
de Turtucaia vre-o 60 de Bucuresti cade
Turtucaiei fortificatiile ei.
numai trecerea dela Nicopole care
prea mult pe Bulgari de obiectivul vizat,
De planul Statului Major bulgar nu era acum
de a trece prin acea ci de a se regiunea
Rusciuk*mtla-Varna putnd in Dobrogea in
Muntenia. In cazul unei treceri a Romnilor prin puncte,
prin o pozitie de flanc ar Sofia ar tine piept
unei invazii din Dobrogea.
adunare trebue luate
Biela-Thrnova-Sumla-Razgrad ca mai departe de frontierA,
adunarea trupelor.
Liniile de invazie din regiune ar fi acest caz
Linia Rusciuk-Turtucaia-Silistra care poate

www.dacoromanica.ro
 76

fie de pozitia dela Turtucaia de pozitia

dela Silistra, de dintre aceste orase
constituesc bune pozitii opunere.
2. Linia Razgrad-Hagifaclar-Staroselo
la frontiera de Turtucaia.
3. Liniile urcea-Akadnlar-Srumla-Rahmann
pot fi interzise la intrarea
Omurcea apoi la Alfatar Silistra.
4. drumul
Dobrici ce poate fi interzis de Dobriciului.
5. Linia Varna-Baladgea-Bazargic ce fi
de culmile Dobriciului.
6. Linia poate fi inter-
la la Tek.

Atitudinea.
Din cele spuse la formele de teren c regiunea
cu liniile de invazie zise ale Deliormanului, este o regiune care
fortifieatiile Turtucaia Silistra se vor
opune mod
o defensiva acest senz pentru
se impune, vedere forma terenului bulgar,
trecerea frontierei.
cazul unei invaziuni bulgare vedere pozithle
fortificate dela Turtucaia Silistra, din jurul Dobriciului
a Mgrei va atrage o parte din fortele principale de invazie,
de cazul obstacolul dela Dobrici va fi
se vor mult mai usor apoi pe
drumul Dobriciului vor pun pe
i ce duce spre Cobadin, care e comunicatiilor
de acolo la Medgidia prin aceasta s'ar
pune pe Dobrogea

www.dacoromanica.ro
 77

Pentru a face o opunere mai mare se impune numai

fortificarea Dobriciului, ale Cobadinului Medgidiei.

Din cele spuse Dobrogea are mare

importantit anume pentru motivele, :

1. incercuirea teatrului principal Muntenia.

2. Opreste unirea de Nord cu
dela Sud.
3. Contine drumul spre Mare.
4.
5. o pozitie flanc
pentru un ce s'ar nainteze asupra Bucu-
restilor. Pentru aceste motive trebue
timp ei.
Fortificarea punctelor expuse mai sus se impune.
Prin pacea dela 1913 Guvernul trebuia
principiul fi cilutat a
frontiera mai aproape calea Rusciuk-Novi-Ba-
zar-Varna, pentru a platoul Deliormanului.
Guvernul Bulgar
o portiune din Serbia,
pe Rusia care i-a dat independenta desigur ne
va pe noi care seama de toate principiile
etnografice cuviintit cnd altii le nesocotesc.
In asemenea ehestiuni totdeauua primeze
celui mai tare noi 1913 trebui facem
primeze acest lucru.
COPACIUS JUNIOR.

www.dacoromanica.ro
 CTEVA CONSIDERATIUNI GENERALE

DOBROGEI

Civilizatia ca al evolutiei, e direct cu

inflorirea strtrei economice a popoarelor, o care
n'are un punct mare, de unde adevarate
comerciale spre mondiale e o tara datoria
mai de aceasta, sentimentul conservarei nea-
impune din toate de vedere
acest al noastre care se Dobrogea care
este adevarata fereastra a Romniei.
din istorie suntem martori ai luptei
titaniee, de rus pentru indeplinirea
visului Petru Mare de care e propsirea
acestei lupta pentru deschiderea strmtorilor. Constan-
tinopolul, cheiaprientului, internationalizat visul
ca noastre atinse, bastimentele romnesti vor puteo.
tricolorul oceanul Atlantic Pacific,
inconjurul lumei, steagul fata tunurilor
din forturile turcesti.
CAlauzit de aceste gnduri aria acelora,
nenorocire sunt Tara cari Tulcea
ori Sulina prin striine, provincie de im-
prin ei are izvoare de
interne de considerabile, ct poate din
acest punct de vedere un mare rol propasirea Romniei.
ce zicea E. von Sydow, numai despre o parte a acestei

www.dacoromanica.ro
 79

provincii, ocazia Congresului Paris la 1856, cand Europa

ne redase delta
De cand s'au dat Moldovei gurile DunArei,
asupra ochii Europe dep. de mult
timp, i-a acesteia indatorirea de a-si
tele ei nationale conformitate timpului;
asimileze elemente straine cari nu vor fi recalcitrante spre a-i
da ajutor mijloacele secolului nostru inteligent, mun-
din toate puterile spre un viitor Raspunsul
ce mod se poate face aceasta nu poate fi :
baza elementelor >.

cuvinte:
Fantazia, cititorului poate acum luncile
Dunarei lat de diguri, canale,
colibelor de porturi orase
prin munca unor oameni harnici doua
Lombardie, o a doua Marei-Negre!
nu ar de sigur fata ochilor nici decum un tablou
fantastic pentru reaHzarea nu ar
turale pentru care mijloacele secolului nu i-ar da
ajutorul necesar, ar un tablou pentru realizarea
cirnia e nevoe o stare asezate, care s dom-
neasci ordinea unei durabile de
a popor silnitos
brawl Chilia la
Tara tot marele nostru fluviu, se
la Est cu pe o 234
km. de iar la Sud o linie strategica o
desparte de Bulgaria. Pe o de 23.145 km. (vorbesc
de Dobrogea), locuesc vre-o 623.847 suflete de
diferite strazile oraselor acestei pro-
') E von Sydor. Ein Blick auf das russisch-tarkische Grenzgebiet an
der unteren Donau, la Dr. G. Antipa. Probleme economice privit. la Delta
Dunrrei. pag. 69.

www.dacoromanica.ro
 80

se pare te babilonie, din

cauza diferitelor porturi a limbilor ce se
E din punct de vedere geografic 43.46'
latitudine de N 25.2' 27.20' longitudine de
E, meridianul din Paris.
O dovaditi provincie ne apartine din timpurile
cele mai vechi ne-o titulatura Mircea care
era: Mare voevod domnitor a tara Ungro-Vlahiei
a de peste munti, pre
(adicA dinspre Ungaria cu toate posesiunile ei)
i herteg banatului Severin domn
de pe la marea cea
mare cetatea stapanitor.).
la 1812 partea de nord anume delta
Dunrtrei a fost mai mult dela
la 1878 ne-a revenit definitiv a fost obiectul
luptelor cari s'o cari
lucrau pentru popularea ei eu colonisti respectivi,
pentru a avea vre-un drept de revindeciiri mai Rusii
au fost mai norocosi din de vedere, trtranii
rusi mai ales Lipovenii veniti dela gurile Donului, s'au
acomodat mai repede viata grea deaceea
populatia ei e mai mult incercarea de colonizare
veterani, oameni sufieient de stat, n'a
dat un rezultat. trebuesc aduse elemente tinere,
elemente viguroase, obicinuite viata grea (vorbesc de inun-
datiile ce au fiecare an), solutia Domnul Dr.
Gr. Antipa, care recomanda de prin satele
Tulcea, ca unii ce sunt obicinuiti cu cari
viiturile apelor nu o nenorocire dar un an de de
zic ei.
Dobrogea poate fi ca
giuni: una muntoas o regiune
un platon care se Marea

www.dacoromanica.ro
 81

In prima regiune gsim formatii vechi e.

cristaline calcare nefosilifere de mase eruptive,
contin pe alocurea filoane metalifere exploatate altdat.
Astzi nu se carierele mari dela Grecii
Turcoaia Jacob Deal, un exploatare a
de particulari
Statul nostru pentru miniere de
interes ca pentru terenurile petrolifere, ca
pentru minele de crbuni dintre cari cea dela Sehela-Gorj
contine un antracit de prima calitate.
provincie de a fost
din de vedere geologic mai de scriitori
mari numai urma cercetrilor a atras
si savantilor nostri.
dintre cercetkorii care a semnalat
sistemul de ai a fost cu ocazia
prezentrei de A. a note geologice despre
Banat, apoi Acela care
a dat mai complecte totmai exacte asupra
Dobrogei fost 1856. Toti cei de mai sus
ocupat mai mult partea de nord a acestei provincii.
Mai inginerul in lucrarea sa intitulat Note
geologice asupra Dobrogei Rasova Constanta, d
relatii asupra prtii centrale, infine geologul K ron
Peters la 1867 a lsat cea mai important monografie despre
Dobrogea scriind Grundlinien der und Geologie
von Dobrudscha conclusiile sale fost mo-
dificate total.
Dintre geologii nostri Grigore neobositul cer-
cettor de altdat, a contribuit ca prin
sale, s intretin de interes stiintific

a trecut Ministerului de
6

www.dacoromanica.ro
 82

provincie autori von

jisovici aprobat.
Nacian provincie din de vedere
social, ramura care sunt foarte multe de studiat, a-
vnd vedere cosmopolitismul caracteristic Dobrogei.
Pascu 1894 au Consideratii geo-
logice miniere jud. Tulcea cartea
intitulat Dobrogea secolul e un
Larousse.
aceast provincie e de savantii nostri
profesori Simionescu, lun-
de elevii ca d. Gh.
covei, Cantuniari, etc. Dar din de vedere
geologic Dobrogei nu i-au lipsit cercettorii din
cele mai din punct de vedere istoric studii
numeroase asupra acestei provincii, apoi din punct de vedere
florei nu cartea lui D.
Dobrogei,precum sporadice de Pantu,
C. Savulescu Tr.
schimb importanta econornicit a atras atentia
de timp lagunele ap
dulce san ce se afl dealungul Negre, au fost
studiate mai eu din punct de vedere
Scriitorii mai principali cari s'au ocupat aceasta sunt
.Nordmann ichtiolog rus Kessler,
care au dat solutii priveste exploatarea acest
de vedere. La noi s'a ocupat aeeast chestiune
fostul asistent al marelui savantul Dr. Gr.
prin cultura ce-o are cum prin
situatia ce-a avut-o la noi a
a inceputul unei opere monumentale, despre care voi
jos. D-sa mai de a fi
roase de o valoare, menite li-
teratura noastra faunisticrt care se mai ales la Delta,

www.dacoromanica.ro
 83

Afar de d-sa amintesc d-nul P. Bujor despre fauna

laeurilor srate, d-nul dela laboratorul de Morfologie ani-
d-nul Dr. Reghmea cea im-
a Dobrogei e incontestabil Delta numai printeo
a ei, ajunge a scoate o
cantitate de pentru export, pentru nevoile
locuitorilor, care se cu minimal, tiindu-se
constitue mare parte alirnentul
Pentru a fi exploatata regiune, primul
trebue s fie cunoscut atunci serviciul pescariilor
menirea a incercat, servindu-se de hrtile
existente, pue valoare regiune de peste 430.000
ha., are Delta i intinderea marilor lacuri dinspre S.
nu complecte aceste si
pe propria sa socoteal, acest serviciu a din 1899,
sub conducerea geometrului Copetinsky, lucrri de
La 1909-910 a mare sub conducerea
inginerului apare noua
toate datele necesare unei adevarate adrninistratiuni.
ca s arat cum erau administrate aceste
la 1895, n'am deck citez benefica ridicula
lei pe urma celor 430.000 ha., ceeace revine
nici 70 hectar.
cleci acestei din punct de
vedere anume acel. al formrei Deltei, a
acest mediu caracteristic, studiul lacurilor
etc., cari adevrate statiuni balneare,
voi numai cu productia Deltei a marilor lacuri
Sud din punct de vedere economic.
Aceast regiune s'a studiat de multe ori. cer-
cetri cele mai productiei, cum
cu nevoile locali, au fost fcute de serviciul
pescariilor statului, de sub conducerea a d-lui Dr.
Gr. Antipa. Studii asupra ameliorrii zonei inundabile au

www.dacoromanica.ro
 84

fost eatre numeroase persoane competinte,

cari pe acela a d-lui Dr. Antipa pus de altfel
aplicare al d-lui inginer hidraulie
Virgil s'a simtit nevoia acestor studii,
se simte mai eu nevoea mai
inundatiile ce au de vre-o 4 ani, au
pe locuitorii acestei regiuni nu mai au undo
ce le Delta
aproape tot timpul acoperita de Citez
exemplu satul Lascar-Catargiu, pe care vizitat personal
si'n care n'au ramas, de de
acestia legate de pridvoarelor,
aproape a case.
de irigatii de an mai
toate statele exemplul
surplusul apei din Sena Ocean, s'ar putea
la drumul prin excedentului
de ce astazi provoacit inundatia regiuni, Cerna-
la mare.
lucrarea d-lui Antipa numai prin indi-
guiri s'ar putea 60.000 ha.,
cari pescarilor pentru vi-
telor, restul de 370.000 ha., se amenajeze chip
s'ar ca terenuri
agricole. ca un argument nu no expunem la
cheltueli enorme pentru a ce se
2 sub nivelul sunt toemai au
Austria Germania, unde terenuri sunt
amenajate artificiale. La noi asemenea
Moldova, aproape nu mai
Greseala e desigur a Ministerului Domenii, care n'a
prin mijloace de publicare popularizeze acest mod de a
vedeA, mai ar fi trebuit ase-
menea tot restul raport direct

www.dacoromanica.ro
 regiuni. Aceste lncmri nu se
materie de iehtiologie nu pot fi altii
ciali$ti, la noi se sistemul de-a
advocati ca ingineri. naturalisti etc. un specialist
biologie, un adevrat care se eu mala-
acestei faune, care s analiza tuturor apelor
viata curiozittile animale, pentru
loealizeze anumitor specii anumite lacuri, aceasta
din punet de vedere mrirei nu exist
tara
Ca rezultat vitrige administratii, vitregie
ineompetintei conduetorilor pe vremuri, citez
lte ajunsese la 36.000 kgr.
mimai dup studiile d-lui Antipa, urma s'a
pus anumite cu Dunrea, prin canale cari
le-a apele, Raze singur a produs zece ori
mai mult ca intreagit Delta. Raportul cheltuielile fcute
pentru amenajarea vederea productiei
a profitului realizat este cazul canalului Carol
ce leag bratul Razehnul suma
de 260.000 lei s'a cheltuit eu executarea acestui canal s'a
amortizat numai din produetia a dou s'a pus
exploatare pescuitul lacul Cnd rezultatul acestor
e de extraordinar, neaprat Delta ar
trebul retea, natural raport
direct nevoile fiecrui lac direct proportional cre$terea
cantittei de pe$te. pentru u$urinta s se fac
curse de vaporase diferitele sate din porturile
desfacere. Numai se va atrage aceastit
giune, att de bogat, elemente romanesti cari constitue
o a stpanirei noastre aceste locuri.
Astzi productia numai atinge

') Dr. Grig. Antipa, Probleme la Della p.

www.dacoromanica.ro
 86

aproape 20 de peste 12.000 kgr. de icre

negre. In de aceasta se prind anual 4
scrumbii mare. Pescuitul acestor elupeide ar
Inca un produs pentru statul nostru
ar mult, dach s'ar ele ating
numai de douh ori pe an nestiindu-se apoi unde dis-
Ar asezate acele adevrate de
care poath prinde sute de milioane de
nu se pot face numai de ci serviciul
ar sh numai
biologi, sumele necesare la s
ridice acest fel de pescirie la nivelul pe merith.
Prin de exploatare, conduse
de specialisti, productia acestui izvor de boghtie s'ar
locuitorii satelor ar fine
procure acest fel de aliment.
Numai pot
la noi se de chiar
pentru a starea de lucruri, a-si propune
pentru moment sh se opreasc exportul peste 3
de kgr. cari de o ofert mai mare
(minus cererea care n'ar mai exista) ar deter-
minh sciiderea
Dar importanta acestei provincii a con-
stitue pentru noi o chestie vitab, e mare din de vedere
al variatiei terenului, de oarece regiuni
din cele mai vechi geologice astzi,
material imens care din punct vedere stiintific ar
face ca cercettorii reconstitue numai din acest de
tarh o a unui
CONST. P. PETRITOPOL
al do Naturalo.

') Vezi exterior 1911-1912

www.dacoromanica.ro
 DEPOSEDRILE IN DOBROGEA

Se adevrata organizare legislativ Dobrogea.

din punct de vedere al a drepturilor cettene$ti,
anii 1880-1882. Grija de crtpetenie a guver-
nantilor de atunci a fost colonizarea Dobrogei,
ce elemente. E M. Koaniceanu a ca

cari
elementele de colonizare
stabilit
de peste botare,
din
fie

Basarabenii.
-
mai multi

atunci s'a
parcelarea terenurilor cari proprietatea
statului, coloni$tilor schimbul plti rate..
Legea dela 1882, de situatia a coloni$tilor
fiindc la colonizarea mai a Dobrogei, nu
sanctiune pe care o inregistreaz legea
dela 1889 : a atrage de-
posedarea. Cu aceasM ocazie ni-este dat la
, mai care s'a produs spiritele-
din Dobrogea. Intrunirile una alta, memoriile,
discutiile aprinse din Parlament, vdesc intensitatea agitatiilor.
totusi solutia probkmei nu s'a gsit
trebuia celor defecte care
organizare de stat: 1) Necunoasterea pro-
blemei deposedrilor tot complexul ei, guvernantii lsandu-se-
fie orientati de functionari cari cele mai multe
cazuri dovedit a nu fi la situatiei; 2) Fa-
voritismul revolttor pus aceste deposedri care a
mai mult spirite.

www.dacoromanica.ro
 sau bine zis criteriile pentru deposedari
1) nu fi cele 2 rate 2) ab-
senta din 3) detinerea de terenuri luate
nume fictive.
deposedare - care se
poate fi fost dintr'o realitate de fapte, dar a fost
are 2 regimuri. Primul, perceptorul era a
tot putintele, se prin abuzul acestui
perceptorii ncasau deck
fonciera pamntului, nu ratele. Abuz prin faptul multe
ratele, dea chitante, ei
bani. Astfel ratele, dar
chitantele nu operate, se vedeau deposedati.
Al doilea regim este al ocoalelor Acuma se
se dea un caracter de legalitate
eu ele, sau sau anumite comisiuni. Dar
sub acest aspect al se comit adevarate crime.
Sefii de ocoale. agenti domeniali, comisiunile,
o ei
mai neomenoase fa Au au vrut.
S'au cazuri des! ratele erau achitate, totusi s'au
deposedari. asemeni lipsa din - pe care
a sensul unei emigrari, - s'a abuzat
foarte mult, idee negasirei acelei
persoame cercetarei de alte
deposedari duiumul. Logic era se cereeteze persoane
nu domiciliaza de nu se de
varea terenului.
priveste deposedarea pentru loturile fictive,
ia4i nu are care a incurajat-o tolerat-o
a fost Functionarii eludeze
nu mai de loturi de 10 ha.,
au indemnat oameni cumpere pe numele sotiei,
,copillor, etc.

www.dacoromanica.ro
 89

Dar toate aceste se un deosebit

interes din partea de ocoale sau a comisiunilor.
prin deposedari se pe un teren p&
administrau cum vreau, arendandu-1 cu contract&
sau nu, cu cari le conveniau la persoane,.
realizand evident din manopere considerabile profituri..
Pe de alta, satisfaceau setea de razbunare -
multe deposedari s'au facut din acest spirit de razbunare -
sau serviau interesele altor persoane amatoare de a
pe terenuri.
o constatare se desprinde din
cetarea faptelor ce s'au anume
nu s'a privit himea prin aceiasi prisma.
Motive politiee, staruinte personale, greutati materiale,
sunt factorii importanti au pe guvernanti ca
unii transactii, compromisuri de noi
ale loturilor luate pe fictive cate alte aranjamente_
In general tuturor functionarilor, nu
s'au redat terenurile. Singurii cari
plutesc aer se ce le va aduce ziva de
sunt aceia cari nu trebuia fie
ei elementul productie
economica, pe de alta de consolidare nationala a
cea parte Romani.
In acest chip, s'a fcut acum deposedarile,
la acest trist spectacol vedem
familii de iar persoane totul
de localitate doamne eu
terenuri, departe, dauna
bietilor
M. M. POSTELNICU
Avomt

www.dacoromanica.ro
DESCRIERI DE CALTORII IN DOBROGEA

audient la paa din Babadag 1706.

G. Papai, Diarium tartaricae 1873

1705 principele Transilvaniei, II, a trimis o

la Hanoi Tatarilor din Crimea, spre a-i cere sprijin la Poarta. Trimisii
Mihail Bay Gaspar Papai, au plecat Maramures, prin Baia de
Borsa aci peste munti Moldova De dus
la Sucoava apoi prin la Iasi. Domuul de atunci Antioh
Cantemir, i-a primit bine dat de recomandatie Han care
serdarul din Babadag, paza drumului spre Crimea era acestui

<In ziva de 21 Deeemvrie (1705), Luni, din

eu pe un foarte de noroi spre
am poposit satul se (jud.

ziva de 22 Marti, plecilnd din Schinteia

au spre noapte i, nu am
nici pentru cai...
zina de 23 Deeemvrie, Miereuri, am poposit orasul
moldovenese,
In de 24 Deeemvrie, Joi. Dela lad spre
noapte satul se (Puteni?).
In ziva 25 Vineri, am popoposit la
Piseuli (?).
In ziva ne 26 Deeemvrie, am ajuns la
numit la Iasi la
sunt 25 mik.

www.dacoromanica.ro
 91

In ziva 27 Duminecg. din cauza

drumului ne-am odihnit Galati, trimitnd
pe Iasi.
In ziva 28 disdedimineat,
Mtoria pe am trecut fluviul pace, din mila lui
Dumnezeu, pe o am ajuns spre orasul
turcesc al Dobrogei, numit
In ziva de 29 plectInd din
am ajuns spre satul Ortachioi.
In ziva de 30 Decemvrie, Miercuri. am intrat
dobrogean numit unde este resedinta serdarului
Babadag, Iusup-Pasa. trimitand mai dragomanul
era noi, voevodului (mol-
dovean), ne-am anuntat pasei, care orAnduind deck
pentru noi conac bun, ne-a primit omni honore.
Chiar pasei dragomanul vad
de avent bun de ducem vreo
pe noi primarul orasului ca ingrijeasci de tre-
buintele noastre, ne-a dat pe salam-ciausul pasii.
In ziva 31 Decemvrie, Joi, am cerut la
Poarta pasei, dar pasa la i Turcii
dispusi din cauza Ramadanului, am pentru
zi...
nomine Sacro Sanctae In ziva de
anul 170G, Vineri, trimise serdarului
gomanul la conacul nostru, anuntndu-ne astitzi
vom avea audien0 la pasa, deci gata timp
c5ci ni se vor aduce Poarta cai nu
merge pe nostri; prin urmare ne
Apropiindu-se timpul, pe la 2
un de primul rang al serdarului, tiha
tiha capncilarului la conacul nostru doi cai bar-
nasamente de aur de pe cari am mers-
la Poarta pasei, uncle adunati multi notabili

www.dacoromanica.ro
 rand, am fost primiti
onoruri mai mari ni se poftiti
acoperite postav

(Trimisii au expus apoi scopul misiunii ce

oferit rdmas bun pas, s'au
ceremonial la
In ziva de 2 Ianuarie. Sambtil, ziva de 3 Dumi-
need de 4 Luni, am stat la Babadag ni s'au

In ziva de 6 Marti, prezentandu-se la

nostru stegarul ca comisar pe noi un seimen
pasaporturile, am plecat ajutorul lui Dumnezeu,
din am ajuns noaptea la Tulcea.
Tulcea este o cetate pe o pe malul
un brat al ca nu trece
de veste Marea din
peste acest brat am trecut

In zimi de 6 Ianuarie, Miercuri, am trecut

o din a e 2 mile; am
prin bltoase de stuf pan la brat
Dunrii, este cetatea
o poposit cetatea Ismail, care
.cade Bugeac tinut se

unui colectionator de monete antice

La Molraye, Voyages, Haga 1727. vol.

prin Europa, Asia Africa al

XII timpul surghiunului din Basarabia, A. de La Motraye,
lasat informatii despre a fiicut prin romnesti
prin una 1711, 1714. oarece era un foarte
pasionat amator de antichitiiti timp un neobosit de

www.dacoromanica.ro
monete antice, lui prezintli acest panct vedere interes
deosebit pentru noi. se In volumul II p. 9-10 205-210.

In (Rusciue) am corabia eu care

venisem, pentru trece la (Ginrgiu). Acesta este
un fort pe malul opus al eu un castel aprat
7 care avea ca garnizoand o companie ienieeri.
De nu se mai de casele
mai ale unui sat.
Am luat o corabie pentru acesta este
cu mai deck Rusciucul. dar putin tot
de populat de Turci, Greci, Armeni Ovrei. Cercetnd
aceias am un de monete de
argint, cari nu prea rari, altele Clodius, avnd
revers figura unei femei voalate,
o (?) voalul jos VESTALIS;
Vespasian, o femeie VESTA
dedesupt; dela Adrian, eu Romulus pe revers legenda
ROMVLO CONDITORI; dela Faustina, reprezintat picioare
un de DIVA FAVSTINA ;
de altele multe tot comune i de bronz mai miei,
Antoniu Piul, Domitian, Sever, Constans
puternie protivnie, am procedat
chip ca un negustor moldovean din Ismail :
am luat eu cal sat de pe trm
ne-am continuat pe uscat.
la 21 (Mai disdedimineat ce am trecut prin
acoperite orz alte cereale aproape coapte,
amestecate podgorii pomi roditori, am ajuns la 22
care se destul de Aceasta era
un pe 1711 nu-i
deck castelul ca din Giurgiu

t) De cele mai multe ori monetele sunt reproduse pe tabelele anexate la

whim; noi nu da aceste monetelor.

www.dacoromanica.ro
 94

dar mai Genera Renne, mi s'a spus, se

retrase cu 300 de oameni, ce alungase vreo
de ieniceri trimisese cete toate pentru aprovizio-
acestea au luat Valahilor, cari le
ce se pretinde a facut
principele Valahiei, Constantin Basarab, fugeau la apropierea
de
Persoane cari pretindeau cunosc bine pe acest principe,
m'au asigurat promisiunile sale n'aveau de scop
pe (Petru Mare), adorinise
sperante pe razboaele precedente,
scape tara contributiuni. fi, credinta lui
devenind Portii, l-au mazilit fu pus
Stefan Cantacuzin. sotia, un ginere al
fost tinuti i legati apartamente
separate la Constantinopol paza lui Bostangi-pasa,
i s'a poruncit o dare de
de toti banii, bijuteriile alte lucruri ce le-ar fi putut ascunde,
de averi ce se a adunat
cursul hmgii sale domnii. acum, rezervandu-mi
vorbesc de ion tragic, care a urmat scurt
timp sosirea mea la Constantinopol.
Am dormit la 22 continuandu-ne drumul
pe uscat, am trecut prin o mare intindere de cu lucruri
tot de bogate i de un foarte
repede, numit de locuitori (?), care
parte de Moldova. Am mers dormim
Gal* un mare foarte neregulat.
mari, cunoscute sub de Panaghia, Sf. Ni-
colae, Sf. Dhnitrie Sf. Arbanghel Mihai, de un
de cari din mila
ce sunt .ele. In colo orasul nu
are o populatiune mare. L'am la 24 de a se
face am trecut Prutul pe ora 11 apropierea

www.dacoromanica.ro
 95

unui sat numit Acest este al

color vechi. Am prilnzit la Gurgulitz am ajuns de
a la Timoruum (Tomarova, Reni), un mare sat bine
populat, care ar puteil trece drept oras, casele n'ar fi
de de Am preot
cunoscut meu de drum, care rie-a foarte
bine. pe cineva care monete vechi,
mi-a spus m'a dus la un vier, care
aproape. Am dela acesta 5 monete dela Gordianus
Pius, toate latinesti; trei grecesti, macedonene. Erau
de de negre, el nu observase sunt
de argint. Dar eu recunoscandu-le i-am dat pretul
ceva pe deasupra
Auzind acest sat (Constanta) se
mai multe vase care bun pentru a merge
la Constantinopol, pe negustorul moldoveam
am trecut la un un. prost castel
turnuri, situat Dunre locul undo vechi
puneau podul lui Darius... De m'am dus la Baba, (Ba-
badag) pe care unii geografi considera drept dup
spus alt un lac
vecin5tate, al nume vechi Oriuvo s'a prut
are numele Ovid Turcii acum

Dupa nu se bine fel monete erau acestea.

2) La Montaye mai trecuse prin Dobrogea (1711)
unui drum Constantinopol la Bender:
din Constantinopol] ne-am continnat drumul au putut merge
Carasu, un mare sat, unde cumparat un doua monete
din Tomis (Gordian III), Maximus Caesar apoi prin Ali-
beichioi, un alt sat mai mic (Cogealac), care nu e mai mare;
toate case proaste, prin Baba, un mare frumos, care are un
de case bune.
Unii considerii acest din drep vechiul Tomis, uncle
a fost exilat care August, departarea de Marea
este contrarie Oricum ar fi am un
postei trei medalii Tomis Aureliu, revers Tyche),
altele (Aieon) romane (consulare imperiale) numiir altele

www.dacoromanica.ro
 96

Babason, apa lui Baba. Aceasta nu este

mai temeinica a altora cari au asezat la
soara (Temesvar, Tomisvar) a tine a
uneia a celeilalte de Marea-Neagra, este contradictie
istoria exilului poetului. se poate spune de eel ce
pun eu tot de putin la un sat din apropierea
Boristene Ovidowa. Este adevarat
Ovidiu Elegiile sale i Epistolele cx Ponto a
tara barbaria Getilor ce locuiau regiunea
acestui dar a indeajuns lumea,
faimosul Tomis, exilului sau, era acelei
din undo Dunarea, zice Ister
toti cei vechi, varsa apele. Acesti Geti Sarmati,
astazi cunoscuti sub numele de Moldoveni, Valahi,
Cazaci, inundau ai se
tindeau de Tanais (Don), unde sunt
Cazacii.
Un grec ce se din (Constanta)
toate corabiile au n'am gasese
altele nicairi mai aproape sau Chilia,
nefiind vindecat de uscat mi-a fost
foarte penibil. Astfel a

toate de argint foarte comune, pe cari mi le-a mai

scump deck valoarea
la drumul Isaccei am trecut sat asezat pe o
la este un fort turnuri. chiar pe un brat
al Dunitrii, care in parte una dintre cele mai mari
formate de a se viirsa Marca-Neagra. trecut
aceasta insulii ce am pus se acolo cai proaspeti. Ea
poate sa trei leghe In largime, patru lungime. Este
gradini de zarzavat pomi roditori produce multa am
trecut mai mica, am luat un vapor spre [smell. Este un ora destul
de mare, o moschee frumoasii, de riiposatul Ismail, kisler-Aga al
timului Sultan, acesta i 1-a dat apanagiu. Cea mai mare parte din
lui Munteni Moldoveni. Ei platesc haraciu direct par
a prefera dominatia ei imediata voevozilor pe care Poarte trimite
tarile bor. (II, p. 9-10).

www.dacoromanica.ro
 97

unul sau celalalt dintre aceste ora se. Negasind nici un

vas am o corabie pentru doilea, unde
am ajuns 7-8 ore. Am tras la un preot grec, care
gazduise Acest preot aducilndu-mi reisul
tanul) unui cale gata de plecare, m'am urcat pe bord am
jos. Dar abia am ajuns mare
vAntul devenit foarte tare, am
la Constanta, reisul a indreptat vasul inteacolo
sosiram la 30 (Mai de a
Acest care este vechea nu insemneaz
deck prea ; lui sunt seunde mai potrivite
pentru un sat pentru un oras, chiar mijlociu, exceptia
unor Turci. El n'are circuit mai de o
de vreme ce cheva de ziduri ce
se ici colo, cuprindea
putin patru mile. Am dela un argintar 13 mo-
nete argint 15 un bacal un
bronzuri cele mai multe dela
Constans, orasuki, Constantius Cons-
tantin, dar de comune numai eftinatatea m'a
le Fac pentru 5 sau de
orase Tomis despre cari voiu vorbi
anmne trei primul (dela impratul Geta,
pe revers o de doua din al doilea
(dela Caracalla, pe revers o Tyche) 1) dar toate de
argintarii topese pe cele de aur de argint ce
le cad afar cazul vreun cunoscator sau
vreun amator astfel de relieve antice nu le din foc.
mereu contrar aproape
decat de friguri, sau curiozitatea mea care atunci

Din s'a pus In textul lui Mottraye (pag. 208) comme 4 la

planche XXVIII, I, comme 2 de la planche VII de tome, in loe
de comme 2 la planche XXVIII tome I come 4 de la planche VII
de ce tome.
7

www.dacoromanica.ro
 98

foarte mare cred astfel, m'am decis merg pe uscat

dealungul urmele vechilor orase Tomis,
latis, Bizone, Dionysopolis, Apollonia, Marcianopolis, Mes-
sembria, ordinea cum sunt asezate pe harta mea.
coteam merg eel putin la Varna, unde
la caz de trebuint, dac voi
un vAnt favorabil acest port, care este de cercetat
de nu nici odat vase pentru Constantinopol. In acest
scop doi cai, unul pentru mine, pentru
o dimineata, am ajuns pe la ore seara
la Tomis, numit de Pangala, de Moldoveni Tomisvara,
de Greci numai Puglicora eel
adeseori am probat ospitalitatea am tras la
din loealitate pe care mea El a rspuns
sperantei bazate pe experienta mea, prin primirea bun ce-mi
I-am pus intrebri cu privire la
localitate la ruinele ei, dar sale n'au
dect conving de nestiinta lui. Punndu-1
spun ce crede despre faimosul poet exilat
acest de care August, mi-a su-
: Stiu ce ; este un sfnt catolic roman,
care a suferit martiriul pentru religiune. Am art
turnul care a fost inchis. In s-1 scot din
m'am mai putin el privire la istoria
acestui poet am adogat c am auzit totdeauna spunndu-se
nu era crestin. Imi rspunse am fost dar
adevr nici nici Armenii nu-1 recunosc ca
ca pe altii consacrati de papa Roma. Mi-a mai tinut
el alte discursuri asemntoare, timp ce sotia sa care
era foarte frumusic, masa. ne-am asezat la
o care era mai frumoas, din cauza tineretei,

Cum se vede La vechiul Tomis (Constanta)

Mangalia actualii, care in era Kallatis.

www.dacoromanica.ro
 99

nu era mai mare de 15 ani, aduse o de vin exce-

lent ce am indeajuns, ne-am dus la
care. A doua zi dimineata i-am amintit de promisiune
am mers vedem pretinsele ruine ale lui Ovidiu.
Nu tocmai impuntoare nu aveau nimic prin
se de celelalte pe cari le consider drept
turnurile zidurile vechiului Tomis, n'am gsit nici o
inscriptie.
Am rugat pe mea s trimit
- el pe din localitate s
s caute pe la locuitori monete vechi,
din elevii
ci-

le pltesc bine pentru servicii. El mi-a

aceasta, m'a ce fac cu ele,
n'o deck de de oarece se gseste
vreuna de argint ori de aur, sunt duse la argintarii din Baba
sau din Varna, cari le topesc pentru bor. I-am spus
le voi ca pe niste curiozitati nu
de ce metal sunt. Dup prnz abia ne-am sculat dela mas
am venind la el trei copii,
monete, cele mai multe romane prea comune pentru a le
reproduce; dela Alexandru Mare (?), Constantin Mare,
Constantius, impratul Alexandru Sever, Elagabal, Adrian,
Mamaea, Sabina, a., de 10 grecesti, din
cari din (Maximus, revers un
pe Pontos), trei din (Gordian III, revers Nike),
doug din Bizone (im vas trei din Mesembria (Filip
bustul lui Sarapis ; revers Demeter ?) toate bronz.
oarece simtiam prea slab urmez drumul
am o doi la Varna, unde
am ajuns a doua tras un alt preot, pe care
recomandat gazda mea din care era mai putin
ignorant deck el: m'a foarte bine.
este un destul de mare, bine populat, cu un
port bun, dar nu are deck case rele nici o antichitate remar-

www.dacoromanica.ro
 afara vechi dar
inscriptii. Cautnd de obicei monete, am gasit
anume: 3 din Dionysopolis (Bustul lui Sarapis; revers Hermes),
din Locris, trei din Afrodisia, patru dintr'un ne-
cunoseut, o multime romane Annia Faustina,
Julia Augusta, Agrippina, de toate de bronz.
tot protivnic, o pentru
localitate ce o la stnga, de oarece nu con-
sultasem harta, dar n'am descoperit nimic antic nici
monete. Aceasta nu-i deck sat mizerabil locuit de Greci,
mai multi Moldoveni sau Bulgari. Nu oprit deck
ca s m'am la Varna pentru a
ca vntul s favorabil. Preotul, Mcusem aceiasi
rugaciune celui din privire la monete vechi,
trimise acestor chtiva copii, cari mi-au
adus, un mare numr de exemplare comune, 4 din Mar-
cianopolis (Zeita revers Tyche pe
tron) din Kallatis (Geta, revers de cetate nomi-
nalul E), trei din Mesembria Sarapis, revers Diony-
?); cinci din Nicopolis (Gordian III, revers Asklepios).
Vntul bun la 28 st. n. caicul al
m'am la ajuns la gura canalului
(Bosfor).

de pe 1768
Kleeman's von Wien auf der Donau, ed. II,
N. C. ne-a
ce a in anii 1768-1770 pe In Bugeac, in
Constantinopol, Smirna, Archipelag, de aci prin Triest la
Viena. Drumul dela Silistra la Chilia descrie :

Rusciuc vnt bun am sosit

zile Silistra. nu este o cetate mare, dar destul
Dupa se pare vorbete de Balcic sau Caliacra.

www.dacoromanica.ro
 101

se aflA pe tArmul drept al Duntirii. Locuitorii

sunt cea mai mare parte Turci, cari sunt foarte
-din cauza hotiilor cruzimei (cApitanul cora-
Wei) acostA pe celalalt pentruca sA economiseascA taxa
de cheiaj. Vamesul la noi ne-a vizitat repede,
am putut fArA
zile am avut rea, contrar ploaie
mare, care a ptitruns prin acoperitoare mi-a udat totul
patul.
La 22 (Noemvrie) am ajuns la care un
pe drept al Eram foarte
timpul puternic ce a bAtut acum, am
rAsit corabia ce m'a adus dela Viena, cAci mi-ar fi fost
sA de cu ea pe fluviul foarte
lat: mari s'ar fi jucat cu ea ca o minge. Barca
turceascA dimpotrivA de abia se Cnd era
vntul protivnic adesea ateva ore.
In ziva de 23 a trebuit mergem toatA ziva ju-
mAtate noaptea pe un brat al care o
multime de cotituri. Drumul acesta era foarte cA
.eram mereu mare grij A. Peste tot, aceasta a fost
pentru mine foarte distractivA.
La 24, ceasuri
pozitieGa-
multe dar nu se nicio mos-
chee. In localitAtile se aflau corAbii mari trei
catarturi, cari erau cea mai mare parte ce-

Un un castel bine 7 tunuri. In

anul 1711 a eucerit-o generalul rus Renne, dar a in curnd. In
din (1770) a fost de Turci. de Rusi; acesti din
urmil o tin (Nota aut. ed. II).
binisor construit, dar inconjurat nuniai eu un zid Locui-
sunt in majoritate de religie ortodoxii, se mult au
alte localitAti. (N. A.)

www.dacoromanica.ro
 102

reale Constantinopol ; se construian chiar atunci

schela Galati lor.
In seara acostaram la Locali-
tatea aceasta nu este mare are aproape de Dunre
o veche Din Isaccea un drum pe la
Constantinopol. ce vin din Moldova, Basarabia
alte tari de dincoace de de acest drum
se Isaccea la Constantinopol cam
zile de drum sau vre-o mile germane.
Noaptea aceasta s'a pornit o mare, ce ne-a
ziva stain pe spre fur-
tuna s'a potolit, la 10 ore noaptea din
ajunseram dimineata 26 la Ismail. Acesta este un
unde altele se face mult turcesti.
Spre marele regret am aflat hanul
trecuse eu zile mai prin acest la
societatea consulului francez. Ce fac? Pericolul nu mi
se mai de mi-am continuat drumul
spre Chilia. era un turc a trebuit
o de care comparatie
era
Ismailul sunt la ore departe
de altul,
dar noi am acest drum zile. Un
puternic
care ne-a surprins peste noapte, a silit pe corabieri caute
un sigur, unde a trebuit avem rabdare. Cu ocazia
acestei furtuni, moartea. Dimineata aflam
pe bord avut nenorocirea alunee papucii
cei noi cad capul jos Valurile mari
ridicar in sus. In tinerete i
salvez. de barcii, de
ori apuc de marginea de care urm

La Isaccea retras marele vizir Hali-Bey eu r(stul armatei sale

a fost biltut de dincoace de la 1771. (N. A.)

www.dacoromanica.ro
 103

prinsei bine; dar respiratia era nu

ajutor. In doua persoane ce erau
apropiere; ele
rabie. N'am suferit pot nu
mi-a fost mi-am prezenta de spirit.
cinstitul de drum care se
nu departe de locul de unde am fost H-
sange rece Abia
a ajute ca
sentimentele cele mai intime ale
meu: de mult ar fi binecuvantat bunul
lurile m'ar fi Am multumit lui Dumnezeu
acest accident s'a chip de fericit pentru mine,
apa era de foarte
In a putin reisul a
s se departeze dela mal. Eram la o departare numai de un
de am intrebuintat din cauza mersului
'patru ceasuri, ce am putut ziva de 30
Noemvrie ora 9 dimineata. am terminat cu bine
pe care a durat dela Viena
zile.
este pe stng dintre cele
cinci brate ale la o departare de trei ceasuri de
Marea-Neagra. eel drept (Sf. Gheorghe) sunt
acesta
singurele navigabile pot merge pe ele Marea Neagr
cele mai mari trei catarturi. are o prive-
liste spre este foarte bine situat pentru na-
vigatie, o mare intindere este impodobit o mul-

Se numeste spre deosebire de vechia localitate cu acest

nume, ce se in vechime Lykostomo, care nu mai era pe
din apropiere. Cetatea Chilia s'a predat la 30 August 1771 Gar-
nizoana tureeascg. care mai vre-o 4000 oameni, a fost
,coribiile la Tulcea, ceeace s'a facut. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 104

time de moschee. Armenii schismatici dout biseriei.

Cetatea este un zid stricat, are Du-
un castel puternic mare.

FOLKLOR DOBROGEAN

Marco-Paa CrivAtul

Pe seninul cerului mustatHe de

poarta raiului cu barba tot de
putul El gura
Nemerit-a, poposit-a - Bre, Marcose,
Vezi, Marcos, De ce ai venit la mine
Cu barba la Cu
Cu ostire
Pe mine bati
Cu bata. nhnic nu ti-am
La ajungea Dar tot lsa
zicea:
ca-i zicea: a ne bate!
- Bre, Crivate, dumneata atunci se ruga
a ne bate. Trei dea.
La Dumnezeu zbura
el sta departe
Cu picioarele De aproape
Pe un de gheat, vezi, Doamne

www.dacoromanica.ro
 105

La se ducea
la mine nemerit-au, din gurt
Poposit-au, - Bre, Marcose, dumneata!
Marcos, Ce suntem noi vinovati
Cu barba la De ne
Cu
prin geruri degerati?
Cu mine ca

Ca
rog,
se
de tine
mi te'nduri de mine:
-
Ci 'ntoarceti
le
nu

trei zile din Undrea voi

Trei Ghenar
trei din Faurar Sulitele
C'aste-mi vremuri focurile
bunul uscati boarfele
Rugaeiunea-i aseulta mnile,
cate zile da. picioarele.
napoi se 'nturna Ei napoi mi se 'nturnau
intra sulite
pornia
Trei zile Dart ce-mi
Ploaie le da furtunt le sufla,
Boarfele le Focurile
avea In le ridica,
Pe toate le lepMa 'n mare le arunca,
Apoi trei zile de
Ger le da La iar se ducea
Boarfele le 'ngheta. din gurt graia:
Ostile se speria, - Bre, Marcose,

') Deeenibre.
2) Ianuarie.
Februarie.
4) haine, rufe.

www.dacoromanica.ro
 Marcos, Cu barba la
Cu barba la Ce suntem vinovati
Ce suntem noi vinovati De ne
De ne nemncati
Ca
prin geruri degerati? $i prin geruri
le zicea: de ce te 'npotrivesti
Stati, ia stati, Puterii dumnezeesti?
Nu speriati atunci se
vi-i dnsul
Mate le le lepdati la se
In cosciuguiri intrati De departe 'ngenunchia
Acolo cred scitpati! De aproape se ruga
de-1 asculta ierte lui gresala.
caii de mi-i Crivt atunci erta
le arunca Un soare cald le da
In cosciuguri intra Pe toti mi-i desgheta
Da' mai ru Boarfele le usca
se spimnta 'nnapoi se
La iar se 'nturna povestea
din gur cuvnta: De s'a dus
Bre, Marcose, dumneata! ziva de acum.
Bre, Marcos, btrn,

a fost Constantinescu Pimen,

elev al normale din Constanta, gura lui I.
de 88 ani, comuna Torloman,
judetul Constanta.

www.dacoromanica.ro
 107

Badea
Foaie verde lalea Vncepea a arunca.
Pe dincoace, pe dincoa, Turcii, dach o vedea,
de-aiurea, Turcii se repezia
Tot de Badea Unul peste altul da.
Tot de Badea iar verde
- Unde, o fi Bilduleasa ce-mi ?
De Badea s'apropia
Tureilor? Funiile le
Foaie verde cand Badea mi-a oftat
- De-al-de Turcii toti au
Bade-al nu este-acas? Tia Badea doi
- Bade-al este la vie trei!
mre, vie. ce,
verde lalea, Tn podul case-i
Turcii, dac'o auzia, foc caselor punea.
Nici un nu-i da; Cine pe drum c trecea
Tot
Ci'n cas
$i Badea
Cu trei funii de
da
lega - mai ard casele!
:

un brat voinic de groase, - Las'

Tot de lemnul cosului, nu-mi !

In dogoarea focului, verde lemn de prun

In fumului ; fost puse drum.
pe Badea mi-1 lovia Dar nu-mi este-atAt de case
Tot cu fierul plugului de came
Cum pas Badiului. Zece porci c'am
Foaie verde lalea In podul casei i-am urcat
Bduleasa ce-mi ? cum focurile,
Poala de galbeni umplea unturile...
In iesia Mari i sunt pcatele!

Balad culeas de Constantintinescu Pimen, gura

lui Dragomir Cocos, de 80 ani din comuna
jud. Constanta.

www.dacoromanica.ro
 108

Versuri din ajunul Bobotezei

Ciur leasa
Boboteaza
'ncurdtori

Vacile
le

le
La anul la ani!

Urare culeas de Petre,

din Constanta, din satul Rahman, jud. Tulcea. spun
tite de 5-9 ani, din casd casd,
un cu busuioc un cosulet strAng oud.
Locuitorii din Rahman cea mai mare parte
Ardeleni, Cojani din Munteniei, mai din
jud. Brila. statistica din 1912 satul in acest
an 887 suflete. urare din ajunul Bobotezei se
'n satul Daeni, pe malul jud. sat de
asemenea Majoritatea locuitorilor de sunt Do-
brogeni vechi, cari s'au asezat familii
Ardeleni, precum din Prahova,
veterani de prin Putna, statistiea
din 1912, satul in acest an

www.dacoromanica.ro
 Ghicitori
1). Hus, hus, prin ; cotcodac copac.

2). Domnisor cu haine scurte

Mare tine'n curte.
(lacatul)

3).
Se peste tot
fntnii)
4). Bordea'n sus, jos
Bordea vine

5). o nuia, vajiia,

Ocolese cu ea.

Ce trece peste nu face ?

7).
Ales o
(cartea)

Tranca, picioare
pe spinare.

9). iei din ea, se

pui, se
(groapa)

www.dacoromanica.ro
 110

10). Frigare de carne carnea de aur.

(degetul

11).
Cdlugdrisoare
Pe unde mergeau
Maluri se surpau.
(foarfecele)

12).
Rar care te
utun

13).
Pe
Cu de
Cu voie de
(corabia)

14). Am patru surioare

mari, micsoare
Una pe alta se
nu pot s se
(roatele)

15). Moara lui

prin

16). Din ca Adam sunt zidit;

Pe ca Sf. sunt tras;
In cuptor cei trei cuconi am ars;
Cnd de toti eram cinstit;
luau pupau;
eu, am murit
Nu s'a gdsit cine 'ngroape.
(ulciorul)

www.dacoromanica.ro
 111

17). Ce se pune pe se tae, se imparte la

totusi nu se ?

cules din satul Tortoman, Constanta, de Pimen

Constantinescu, elev al normale din Constanta.
C.

Obicei de la Romnii din Tulcea

ce se isprvete oaspeful, mireasa seoate darurile
pentru pentru deavdr, cari sunt de
pantaloni, ciorapi. Atunci ea nuntasii
bani pentru aceea mireasa este de
la o casa na$a o de toate hainele
i-le ia, dAndu-i o frumoas. Pe
vine mirele de acest din care
zice frate al miresei, este un fel de al castittei ei.
Dimineata vine nou bate la insu-
asteptnd i-se deschida. are un bici
ce i se deschide, odaie biciul jos.
Mireasa se scoale din pat ridice,
pentru ca se a fost sau
nu virgin.
oarecari mireasa vine a fost vir-
deavrul ia biciul, iese vesel afar, pocne$te din el,
chine, sloboade pistoale, nunta$ii se cheful incepe
din nou. mireasa n'a fost deavrul o bate
eu biciul spune cu cine a
Obiceiul se de Rom(tnii din ora$ul
Tulcea.

www.dacoromanica.ro
 NUM1SMATICA DOBROGEI
1.

care Dobrogea,
impresionat nu numai varietate de
ce-i natura capricioasa a acestui tinut, sau de felurimea
tipurilor, costumelor obiceiurilor ce-i
lui de ci marele
antice ce la fiecare pas. Pe pe
coasta dealungul mnoase pildurilor
pe colnicele joasele grinduri ce abia se
deasupra apei, se cu o profuziune
putin obisnnit, de castre, castele orase
sate disprute, de valuri de trofee morminte,
din cari scos, se mai scot pe fiece zi, nenumrate
obiecte de de industrie, de utilitate de
inscriptiuni monete, ce ne desvluesc un trecut activitate
culturala, pe care istoria plin de a Dobrogei abia
ne
aceste monetele un de frunte
au atras de atentia Cea
mentiune despre ele o avem
exil al lui Carol XII, A. de La Motraye, care la
1711 prin tinutul nostru, a cumprtrat Babadag un
de monete romane cari
piese de ale orasului Tomis (Constanta) 1) Cu ocazia unei
alte caltorii, trei ani acest amator de anti-
mai multe vechi dobrogene: Isaccea
') La Voyages, p. 10, Cf. mai sus p. n. 2.

www.dacoromanica.ro
 113

(Noviodunum), Babadag, (KaHatis)

Balcicul (DionysopoHs), o can-
titate monete, pe cari le-a descris reprodus, parte,
asupra ci-atoriilor sale 1). Dar pe descrierea
monetelor pe alte notite interesante privitoare
la Dobrogea, La Motraye relateazi despre un foarte
pentru care din nenorocire
se uneori locuitorii duceau monetele antice
de aur argint la orase le argintarilor, cari
le pentru a face din ele diferite de podoaW.
veacul al XVIII-lea, cari
acest tinut, nu amintese despre monumentele monetare,
in celebrului numismat Eckel, dela
acestui veac, ale nu mai
celebrului
Mionet, inceputul veacului al XIX-lea, descrise
piese ce fost vechile orase din Dobrogea.
Este interesant vreme Doctrina
morum , 1786, cunoaste monete din toate cele
patru orase dobrogene: Istros, Tomis, Dionysopolis ;

Mionet a sa des antiques

dela 1806-1811, nu descrie monete Kallatis
Dionysopolis, la lucrare mai
piese din Kallatis; monetele din Tomis
sunt de
timp a publicat un
la studiu
despre ckeva monete inedite din Kallatis, arbeologul
MiHin, care a avut rezultat atentia unor
largi asupra monetriei acestui 4) Renumitul numis-
abatele Sestini, care a prima jumkate a
') La Motraye, p. 205 urm.
2) II, pag 13 urm.
Mionet des I pag. 353 urm. II,
pag. 64
4) Notice des mdailles de in
eyelopdique, Paris, 1815.

www.dacoromanica.ro
 114

cuhii XIX-lea, deseris el un de monete din

orasele noastre pontice t) Cu acestea scrierile ofi-
au luat parte la
apuseni, ruso-turc din
1828 - 29, cum a fost de Moltke, cari amintesc
despre celelalte monumente dobrogene, nu cuprind o in-
formatiune privire monete.
Mai este lipsa de informatiuni despre ele
studiile cdrturarilor francezi englezi - ingineri
- cari au vizitat Dobrogea epoca Crimeei au
lucrat la feratd dintre Cernavoda Constanta; ei vorbesc
despre mormmentele arhitectonice epigrafice, iden-
de antice, monetele le neglijeazd eu
2), chiar ocazia construirii acestui drum de
fier, avem informatiuni s'an numeroase monete.
Dar totul este putina atentie ce au dat
dobrogene arheologi Engelhardt, Baudry
Desjardins, cari 1864 1867 au
speciale asupra monumentelor antice de au intreprins
de cateva notite sumare, nici o deseriere
nu au publicat despre monumentele monetare,
s'au cu ocazie piese numeroase cari au
fost duse 3). De asemenea nici K. F.
Peters care 1864 a temeinic Dobrogea toate
punctele de vedere, nu aminteste decAt despre des-
coperite pe teritorul Constanta. El spune toti
prin acest toti vizitatorii de mare,.
cari sunt mai ales tin
ei, amintire, monete Nu
multe muzee colectionatori
posed bogate de monete Osite
') Mai ales catalogul muzeului Hedervary, a muzeului Chaudoir
Lettere di continuazione,
2) Cf. Allard, Mission en ; Michel, Les trareaux, etc.
Boissire, Rapport sur une mission (in Archives
missions scientif. 1867, IV p. 186); Desjardins, Voyages Revue archol.1868.
4) Peters, Grundlinien Geographie u. Geschiehte der Dobrudseha p. 141.

www.dacoromanica.ro
 115

Cu un sfert de veac mai 'nainte, pe la 1839, o comi-

siune de ru$i, de guvernatorul Basarabiei,
P. Teodoroff, a Insula erpilor,
descoperind la 1850, altele, vreo 2000 de monete
antice, cea mai mare parte au intrat colectiunea
muzeului din Odesa. Dintre acestea abia vreo au putut
fi determinate descrise numismatul rus N. Mur-
Ele parte din orasele
Dionysopolis; parte dela regele Do-
brogea, Canites; parte din celelalte orase pontince ca: Odessos,
Mesembria, Anhial Byzantium. de acestea mai
monete din orasele grecesti Peninsula Balcanica: Nikopolis
ad Istrum, Adrianopolis Markianopolis; precum din alte
localitati mai departate europene asiatice: Cizicus,
sacus, Efes, Abydos, Pergam, Amastria, Nicomedia Bithiniei,
Nicea, Apollonia Prusia pe Ipsius,
Tium, Patara, Pherae, Chios, Pylos; de asemenea dela
Bosporului: Rometalkes, Inismeos, Helios Kesmagakos.
Dupa ce Dobrogea a fost la Romania,
mentele ei au fie cercetate studiate de
Dintre acestia eel care s'a interesat monete,
le-a colectionat le-a studiat straduinta, a fost
savantul nostru d. M. C. Sutzu. Inteun studiu
aprofundat luminos, publicat la 1881, d-sa
despre monumentele acest asupra
monetelor de descrie un de
piese inedite din Tomis, Kallatis
studiului monetelor
pondurilor antice, d. Sutzu a un de studii despre
numismatica metrologia Dobrogei, au servit ca

1) Murzakevici, Zapiski p. 237.

Sutzu, sur les monuments iques de Dobrodja Revue
1881 p. 209 urm.

www.dacoromanica.ro
 116

mare tuturor ulterioare constitue izvoare de

mai mare pentru acestor
din 1882 a cercetri
Dobrogea Grigore Tocilescu, care apoi timp de peste 25
de ani a intreprins toate vechi de
pe monumente arhitectonice, sculpturale
epigrafice, numeroase monete. Acestor
dat prea astfel n'a
profitat nimic din activitatea lui de
In acest timp Tocilescu a fost al
muzeulni de antichitti din avut ocazia
acbizitioneze institutiune o cantitate mare-
monete antice din Dobrogea, gsite izolat in
tezaure. Dar nici acestea nu bucurat de vreo solicitudine
deosebit din partea lui.
schimb muzeele colectionatorii au
profite lipsa de interes ce o noastre
acestor prin agenti iscusiti, au reusit s adune
frumoase rari din toate monetele dobrogene.
in ultimul timp unele muzee strine trimeteau in
care an oameni speciali, cari cutrierau Dobrogea,
tot mai bun frumos ca monumente numis-
matice, inn altele agenti stabiliti orasele principale
din acest tinut, cari umreau descoperirile
achizitionau pentru patronii In chipul acesta fost

Lucr d-lui la pondurile do-

: Poids de du internat.
Paris 1000; din Buletinul
Rom. 1904 p. 0; Monete
entice din 1907 p. 3 1908 p. ; entice
din Buletin 1913 3; inedite din
noastre Rom. XXXV; pon-
durilor din Buletin 1914 p. 1; monde
inedite p. 157;
transdunarene in Acad. Rom.
din p. 1.

www.dacoromanica.ro
 117

trecute peste enorme monete

cari au colectiunile muzeelor amatorilor
timp ce colectiunile din intrau
piese-
putine de o conservare inferioarl
Un singur profit a rezultat pentru noi pe urma acestui
exodiu al monumentelor monetare dobrogene: au atras atentia
strAini, cari au le studieze. Ei au dat
de colonii gre-
din Dobrogea astfel s'a putut
parte, istoria acestor orase.
Inceputul fitcut Muzeul britanic din Londra,
s'au publicat un oarecare de
dobrogene.
distinsul francez, d. Blanchet
descris 1892 mai multe monete pontice
Cabinetul de medalii din Paris 1). ani in
Academia Berlin a publicarea lucritri mai
mari, care avea monetele noastre dobrogene: un
corpus al monetelor antice, Pe-
Balcanice. Cu adunarea materialului redactarea
acestei opere fost dintre mai eminenti.
numismati germani : d. B. Pick, conservatorul Cabinetului
Numismatic din Gotha d. K. subdirectorul Mu-
zeului din Berlin. Primul al acestei importante
apgrut la euprinde, dintre monetele dobrogene,
ale oraselor Kallatis, Dionysopolis ; al doilea

a iesit abia dupa 12 ani contine descrierea monetelor din

Tomis 2). Autorii nu s'au multumit numai des-
crierea clasificarea monetelor din aceste ce
se cunosteau ci baza
') Blanchet, de la de la Moesie, in Revue
Numismatique 1892 p. 59 urm.
9) Pick-Regling, Die Dacien und
Moesien. Parti din lucrare au fost publicate de d. Knechtel
Buletinul Soc. Num. Rom. 1911 p. 5; 1912 p. 17 1916 20.

www.dacoromanica.ro
informatiilor scoase din studiul monetare
din scriitorii antici, au reconstituit, pe a fost posibil,
istoria vechi grecesti. Astfel opera a devenit
studiu asupra monetelor oraselor
dobrogene.
aparitia volum, alti numismati
ai cari se ocupaserA monetele antice din
Dobrogea, publice contributiuni la acest corpus.
Astfel la 1902 1903 pe atunci conservator
muzeului din Sofia, un numAr de monete pontice
sudul Dobrogei care multe erau de
Istros, Kallatis Dionysopolis La 1903 1904
d. I. Brunsmid, direetorul muzeului din Agram descrie un
de monete din orase Tot atunci
eruditul nostru numismat, d. Knechtel, d-sa
o serie de monete inedite din Istros Kallatis3), la 1908
1915 aduce alte la monetgria do-
Contributiuni importante la
Tomis 1907 d. M. C. Sutzu, care de
mai mare interes descoperirile monetare din
studiul acestor monumente, la
numismatilor exemplare numeroase inedite sau
variante interesante5). Monetele dobrogene au fost studiate
interes de Ex. Sa Mgr. Netzhammer, un eminent
neobosit monumentelor noastre 6);
Tacchella, Monnaies de Infrienre, Revue Numismatique
1902 p. 1903 p. 203.
Brunsmid, Unedierte von Dacien n. Mosien in Numismatische
Zeitschrift, XXXV XXXVIII.
2) Knechtel, din Dacia i Moesia Buletinul
Num. Rom. 1904 p. 10.
4) Cf. Buletinul Societ. Numism. Rom. 1908 p. 30 1915 p. 1.
V. mai sus p. 116 nota.
) Netzham mer, I II non despre
In Revista 1912 p. 355. poreslese mele din Tomis?
Ibidem p. 487; Ibidem 1914 p. 127; Dioseurii Tomis
Buletinul Societ. Num. Rom. 1913 p. 29.

www.dacoromanica.ro
 119

de apreciatul d. L. Ruzicka,
ciltorva excelente importante contributiuni la studiul mo-
netelor grece$ti din Peninsulei Balcanice
acestor randuri, a avut el prilejul dea la
descrieri de monete pontice dobrogene, precum o
lucrare de asupra monetriei
ce,ti de
Dar de grecesti, alte monete
dobrogene au atras atentia numismatilor nostri a celor
strini. Un interes special au de$teptat monetele regilor sciti,
cari au domnit prin veacul al d. Cr. regiunea
dintre Constanta Balcic. Acestea au fost publicate mai
Tacchella pe au adus contributiuni studiul
RegHng4), Knechtel Netzhammer iar acum
de d. Sutzu a un important studiu de
asupra monetriei acestor regi 7).
Monetele descoperite cetatea Ulmetum
monul sus) au fost publicate de d. V. 8), un
de monete
Dobrogea au demise de mine diferite lucrri9).
') Ruzicka, Inedierte in Zeitschrift f.
1913 p. 293.
Moisil, Romdne 1912-1915;
mai veehi Convorbiri p. 293.
Tacchella, Aerosandre, roi des Revue Numismatique, 1900
p. 397 tab. ; Cinq rois de in Revue Numismatique, 1903 31
tab. V.
4) Regling, p. 261.
Knechte1, moneta seitiea Kanitu, Revista Catolicil 1912
p. 209.
Netzhammer, Revista 1913 p. 127.
Sutzu. in Acad. Rom.
Cf. Monetele regilor din Dobrogea, Buletinul Societ. Num. Rom. 1916 p. 1.
Acad. Rom. XXXIV p. 556 ;
XXXVI p. 299; XXXVII p. 281.
Moisil, Monete vechi in Cony. Liter. XL
p. 1120: mai vechi Ibidem XLII p. lui
eel Mare, Ibidem XLII 2 413; 0 deseoperire
Arrubium, XLIII p. ; Deseoperirea dela Ibidem XLIII

www.dacoromanica.ro
 120

se vede, toate dobrogene, ale

oraselor pontice au atras mai malt atentiunea
celelalte nu au fost prea putin numai o
parte au fost studiate. Cu toate acestea pentru istoria
este de mare se ce fel monete
s'au diferite deci ar fi de
de monete dobrogene fie de aproape
totdeauna se se mentioneze
de provenientii.

2. Tezaure monetare.
valoare au pentru istoria
a Dobrogei tezaurele de monete ce se Osesc aseunse
ei. ajutorul se poate fixa nu situatia
a tinutului in anumite epoce, dar
starea
comerciale influentele culturale. Tot ele ne
evenimente necunoscute istoria tinutului, sau ne
permit putin cunoscute.Cu toate acestea
tezaurele monetare dobrogene n'au fost acum
atentiune, multe s'au de
un dar nici acelea au intrat
oamenilor priceputi n'a fost totdeauna
publicate. Astfel, avem indicatiuni despre mare
descoperiri de tezaure, nu cunoastem bine prea
putine din ele.
Un tezaur care un interes particular pentru
numismatica a Dobrogei este eel ce s'a descoperit la
Cuzgun (jud. Constanta) prin El continea vreo
2000 de monete de argint Appollonia (Tracia), Mesembria
Istros, printre cari erau amestecati vreo 20 de
electru Piesele din din veacul al VI-lea
1) Moisil, Monete Tezaure monetare in Buletinul Societ. Nurn. Rom.
p. 63.

www.dacoromanica.ro
 121

Cr. printre cele mai mai rari monete

grecesti; ele au fost achizitionate de eruditul numismat rus,
marele duce Alexe Mihailovici, ocazia vizitei rusesti
in portul Constanta. Monetele sunt din al
in. Cr. au o mai
a unor monete contimporane din AppoHonia,
Istros dobrogean,
tarea local din acel timp
negustoresti cele trei orase pontice.
aflarea ele a cizicenilor vechi,
probeazit aceste monete de electru curs pe
sute ani emiterea bor.
Alt tezaur monete nu avem
despre care
o informatiune sumarli, s'a grtsit la Anadolchioi (jud.
Constanta) prin 1895. El se compunea vreo 1000
macedoneni, dela II Alexandru
'). Probabil trebuie averea unui
negustor bogat din Tomis, localitatea s'a
este itnediata apropiere de ruinele acestui
Monete de tip macedonean, Jar de argint, s'au
tezaur Babadag (jud. Tulcea),
descoperit prin 1907. de
argint Lysimac, regele s'a
iinediat locuitori. Descoperirea lui acolo ar
pentru ante a acestei
In alt tezaur de monete grecesti a fost
1909 la (jud. Tulcea). ce-1 compuneau
toate de argint, ale Istros, au fost aduse
dintre apropiere, urma
torentiale Cum monetele sunt din
in. Cr. sau localitatea

') Ibidem p. 63.

2) 1916 p. 42.
Moisil, Ibidem 1913 p. 22.

www.dacoromanica.ro
 122

aceste monete de argint au

sau
tArziu epoca fortificdrii ei de Romani.
tezaurele monete grecesti trebuie pus
un tezaur de monete dace, descoperit judetul Constanta
la 1903. El cuprindea 240 piese de argint, imitatii barbare
tetradrahmele lui Filip II. Tipurile sunt foarte dege-
nerate, in locul de pe revers se sau
trei globule
Dintre tezaurele de monete romane nu cunoastem deck
foarte putine mai ales epocele Un tezaur
monete de bronz dela Traian Adrian, cari o
de argint s'a gitsit 1913 (jud.
Tulcea) Aflarea unei monete istriote din veacul II d.
monete din veacul al II-lea d. Cr., dovedeste
epoca monetele de argint
au circulat in Dobrogea, cum monetele
eirculat alte ale imperiului roman.
Un alt tezaur, acesta de monete constantiniane, s'a des-
coperit Mcin (jud. Tulcea) in 1908. Cele cteva sute de
piese erau de bronz, acoperite un strat de argint,
doveste au fost fabricate pentru a servi ca monete
de argint 3) Gsirea tezaurului ruinele vechii
romane Arrubium, trebuie in restaurarea
de Constantin eel Mare
Tot monete dela acesti un tezaur
mai la Nalbant (jud. Tulcea) 191.0 4) El con-
existenta unei romane localitate
din nordul Dobrogei.
Dinteo mai de restaurare a limesului do-

Moisil, Ibidem 21.

Moisi1, Ibidem 1914 p. 22.
Moisil, Convorbiri Literare XLIII p. 751.
Moisil, Monete Buletinul Societ. Num. Rom.
1914 p. 55.

www.dacoromanica.ro
 123

brogean este tezaurul Satu-Nou (jud..

Tulcea), in 1912. El se din 25 piese bronz.
Justinian
Cu mult posterior este descoperit la
(jud. Constanta), format din un mare piese
de bronz bizantin Leon un lt tezaur-
la Isaccea in 1913, continea monete bizantine
noi, Comneni veacul
celalalt circulatia monetelor bizantine in
nostru evul mediu.
Dintre de monete medievale sunt mai
bine cunoscute: unul de monete de argint Mircea cob
descoperit 1907 pe dealul-
Niculitel, celalalt de monete-
dela tarii Alexandru Sracimir, acesta
Mng Silistra
Primul continea o cantitate foarte mare de monete
argint (Ha Mircea, parte legende parte eu legende
slave. Printre s'an alte monete
ce nu s'au putut precum i monete dela
Petru Moldovei Ludovic Mare Ungariei.
Acest tezaur, descoperit apropiere de drumul principal
ducea din Basarabia in Dobrogea, dela Oblucita
(Isaceea), pus, lui
Mircea asupra acestui tinut este o dovad important
circulatia monetelor muntene
priveste tezaurul de monete bulgresti, anterior
lui Mircea, trebuie pus

') Ibidem.
Moisil, Ibidem 1913 p. 21.
Moisil, Ibidem 1914 p. 25.
in literare XL p. 1120 ; XLII p. 588 2 p.
Cf. Colee(iilor 1911.
Moisil, Buletin 1916 p. 43.

www.dacoromanica.ro
 124

asupra a regiunii
cucerirea ei de Munteni.
a dat la
monete Ele n'au de$teptat de curiozitatea
nici a numismatilor, nu avem
precise asupra
Este demn de observat, toate tezanrele
sus, se unor deseoperiri nu
avem nici o despre vreo astfel de comoar,
s'ar fi gsit cu ocazia numeroaselor intreprinse de
arheologii nostri, sau in diferitele regiuni
ale Dobrogei. Aceasta este o indicatiune foarte
privire la importanta descoperirilor la nece-
sitatea de a se lua cele mai msuri, astfel de
descoperiri nu necunoscute specialistilor.
parte o privire asupra localittilor
cari dat la tezaure monetare, acestea
provin parte din mai importante ale Dobrogei,
parte din situate dealungul principalelor drumuri ce
in vechime tinutul nostru toate directiunile:
special numeroase sunt tezaurele gsite localittile de
pe unde, se
Dunrii, trecea drumul comercial
mai care lega Dobrogea cu restul
de presupus, cea mai mare parte tezaure nu sunt
deck depozite ascunse pentru
pmnt, rmase acolo din anumite cauze. De
faptul cele mai multe ele gsit a$ezate in vase
de lut - obicei pentru pstrarea banilor -
el, erau depozite monetare ingropate intentionat. Prin
urmare monetele tezaure reprezint in mod fidel
speciile de monete, cari in tinutul nostru
au fost ingropate tezaurele.
Constatrile ce facem permit s ne mai bine
.seama, marea importantit au pentru tezaurele

www.dacoromanica.ro
 125

de nevoia ce se simte, ca oamenii

s conlucreze la descoperirea salvarea de
a acestor
Dar de tezaure, din Dobrogei s'au
monete singuratice sau unite la
grupuri mai mici ori mai mari. Se cele mai
multe piese acestea s'au ruinele
antice medievale punctele cari au fost odinioar
centre comerciale sau militare. Dar trebuie accentuez,
alte locuri mai izolate, retrase fundurile vilor
grindurile descoperit monumente
monetare din mai interesante. profuziune de
monete este cea mai de
a acestui instrument comercial toate timpurile,
a rolului economic important, pe care
gurile 1-a avut in tot cursul antichittii
cultural Europei.

3. Dobrogea.
I. Monetcle greceti.

Monetele descoperite in Dobrogea se pot grupa. in

mari categorii: indigene, acelea cari au fost pe
teritoriul acestei provincii; strine, cari au circulat in
urma legturilor comerciale restul lumii.
Monetele btute pe teritorul Dobrogei sunt de
: ale de pe malul mrii, ale regilor
cari au antichitate regiunea a
Dintre grecesti din patru avut
ateliere monetare : Istros (Caranasuf), Tomis (Constanta),
(Mangalia) Dionysopolis (Balcic). o
veche colonie a btut monete proprii
veacul al V-lea in. Cr. Ele de argint

www.dacoromanica.ro
 126

capete de tineri, asezate invers, revers marca

orasului o ciugulind un delfin,
ptrat adncit (tipul fig. 1 2).
dup Istros s'a desvoltat colonie venit
din Heraklea ea a bat monete prin
veacul al d. Cr. acestea erau de argint, dar
capul lui Herakles,
(mciuca areul eu teaca) un (Fig. 5).
Tocmai pe la sfrsitul veacului al d. Cr. a
inceput monete Tomis, dar de bronz
aveau tipuri diferite. (Fig. 9 Ceva mai
cade infiintarea monetriei din Dionysopolis, care a fabricat
tot monete de bronz, ales eu tipul
intemeietorul mitie al
Orasele acestea putut bate monete proprii
numai multumit situatiei autonome, care putut-o
eu mari jertfe, tot eursul
Asezate teritorul Getilor invecinate din veacul
Scitii, cari se stabilise Dobrogea, ele au
mijloacele protectia acestor
popoare. Prin le calitate de negustori,
de obiecte prin aeordarea de onoruri
extraordinare etc., ele cele mai multe ori
oimpatia cari le aprau impotriva lcomiei
barbari. Dar orasele
nevoie do protectia barbari, la rndul
aveau tot interesul fie bune relatiuni en greci
culti numai mijlocirea putean
potcntatii s se lumea civilizat,
le vinde grnele materiile brute
bani obiecte fabricate; numai ei
le puteau mesterii cari aveau trebuint. Acest interes
reciproc a contribuit, ca orasele noastre poat asigura
timp att de indelungat autonomia comercial;

www.dacoromanica.ro
 127

nevoia imperioasa ce aveau unii de ceilalti a fost marele

factor, care a slabelor colonii grecesti
se desvolte unei barbare de

Se regii macedoneni Filip Alexandru

au acordat oraselor noastre un sprijin mai eficace
dect ceeace le-a permis o prosperitate
mai mare mai durabila. Monetele acestor regi au circulat
orase, interiorul provineiei, dovada
mondial erau mult mai
Singur care a devenit rege al dupa
desmembrarea imperiului lui Alexandru, a res-
libertatile oraselor noastre, acest fapt a provocat o
care au participat Scitii din interior.
Dar moartea lui (281) vechea autonomie a fost din non
s'a putut aproape 200 de ani. Dup acest
interval orasele recunosc, de voie de nevoie, protectoratul lui
Mithradate regele Pontului, sunt o cu
Impotriva Romanilor. Ca semn al acestei ele bat
monete de tipul staterilor lui Lysimac, dar
efigia lui Mithradate sau a vreunui fiu de al sau. Este cea
din Incercare ce au ele de a emite
de aur (fig. 16). Natural, Romanii au
Mithradate, (72 d. Cr.), au pus orasele noastre,
cari au astfel statul roman un protector mai
puternic care le-a acordat libertati destul de largi
timp le-a garantat, mai bine deck
siguranta comertului.

1. le ale

Monetele batute de coloniile de stapnirea

au fost numite de numismati monete autonome. Cu
acestea autonomia a existat stabilirea

www.dacoromanica.ro
 128

romane cea mai despre aceasta este,

au continuat monete proprii nurnele sub
municipale, iar nu a statului roman. Numai
timpul imperiului monetele acestea au pe efigia su-
roman, dar tot numele
Caracteristica monetelor zise autonome, anterioare
romane, este au totdeauna sau
unei revers
divinitate sau reprezintarea alte

Fig 1. Fig 2.
Monete autonome de argint din Istros.

Istros cele donA capete inversate,

ce se pe monetele de argint (fig. 2),
prezintati pe monetele de bronz mai ales : Apollon,
buclat de lauri (fig. 3); Demeter
cap coroana de Dionysos, coroanA de
Helios de raze (fig. 4). Interesante sunt pie-
cari zeului Istros, cu
barbit mare, lung i coarne. Reversul monetelor istriote
autonome este aproape totdeauna acvila
un delfin.

Fig. 3. Fig. 4.
Monete autonome bronz Istros.

monetele de argint au totdeauna pe

capul lui Herakles, acoperit pielea leului din Nemea,
pe revers armele eroului un (fig. 5). Cele de bronz

www.dacoromanica.ro
 129

ele adeseori capul acestui zeu, dar al .Demetrei,

eu de spice (fig. ; al lui Dionysos

de ; al lui Apollon de lauri (fig. 7);

al Athenei coif (fig. 6); al lui Hermes (pe-

Fig. 5. Fig.
Monete autonome de argint din Kallatis.

tasos), etc. Reversurile sunt cu zeii

Astfel Demetrei corespunde revers o coroana de spice sau
Dioscurii Ware; lui o de un
lui Apollon un tripierd ; lui Hermes un caduceu (kerykeion), etc.

Fig. 7. Fig. 8.
Monete autonome de bronz din Kallatis.

In pare a fi avut un cult deosebit

ca Zeus, sub unui eu
mare legat o Capul lui se o
bogat serie monete autonome, cari au pe revers
o acvila - pasarea a lui Zeus de
frunze de (fig. 9). Alte monete capul Marelui Zeu au pe
revers picioarele dinainte (protomele) alor (fig. 12), ori
stele sau 8 raze (fig. 11). Capul lui Apollon apare el adeseori,
monetele acestea au pe revers un tripied. lui
Hermes este obisnuit, avnd pe revers caduceul. Capul
Demeter se pe mai multe : unele au
pe revers Dioscurii pozitie de atac
stele de-asupra capetelor, altele numai bonetele Dioscu-

www.dacoromanica.ro
 130

rilor instelate, altele in una sau faclii ori spice (fig.

10). Dionysos apare uneori pe monetele tomitane autonome,
dar mai ales pe reversul bor.

Fig. 9. Fig.
Monete autonome de bronz din Tomis.
In Dionysopolis tipul obisnuit de monete este pentru
capul zeului Dionysos, pentru un atribut al
lui. Este de remarcat acestui
este foarte
caracteristicit multor monete autonome
din toate orasele noastre o Acestea
sunt niste fost aplicate ulterior,
epoce de financiara, a da monetelor
din uz, un curs fortat. Ele de capete
Sunt monete, ales din mai vechi tomitane,
care au trei, patru mai contramarci.

Fig. 11. Fig. 12.

Monete autonome de bronz din Tomis.
Intre monetele autonome ale noastre trebue
pe onoarea fundatorilor mitici
ai coloniilor. Ele sunt din timpuri mai noi, poate

-(fig. 13-14-15).
putul epocei romane, reprezint
- iar pe revers un alt zen sau un
pe fundator
oarecare.

serie de monete autonome, care de nu are

nici o monetaria proprie a noastre,

www.dacoromanica.ro
 131

piesele de timpul aliantei Mithradate, regele

Pontului. Cum am spus mai sus, acestea au tipul

Fig. 13.
Intemeietorul mitic
de ai lui pe capul lui
thradate sau al unui fin al dar legenda

Fig. 14. Fig.

fundatorul mitic al Kallatiei, Eroul legendar Tomos.
AYEIMAXOY ([moneta] regelui Lysimac); pe revers pe
zeita Athena Nikephoros, seznd pe tron tinnd
mna o Victorie (Nike) (fig. 16). Singura a
acestor noastre este, pe tronul

zeitei se initialele munelor pentru KAA

pentru Kallatis, TO Tomis. Nu s'a una eu
initialele orasului Cele mai numeroase monete
de acest fel a municipalitatea din Tomis; se
16 nume magistrati diferiti. Kallatis
nu avem dech vreo 12 din Istros o serie.

www.dacoromanica.ro
 132

Aceasta doveste la inceputul veacului I Cr. situa(ia

infloritoare o aveau Tomitanii, celelalte
orase mai vechi caz pare curios
faptul, monete aur, orasele noastre
au adoptat nu numai tipul lui Lysimac, dar
acestui rege, care veacuri a avut
de ele o purtare de Se vede tipul acesta
de monete era foarte chiar acel
timp mai cutat tipul de Mithradate
care n'a de nici Dobrogea, nici
dunrene.

2. oravle

Numeroasele piese ce btut toate

timpul imperiului roman, prezint note caracteristice:
toate sunt de bronz toate au pe sau
ori vreunui membru al imperiale. Pe
revers se o divinitate, o un temphi,
trofeu, etc. (fig. 17-20). De parte cele mai multe
nete imperiale poart o marc de valoare, indicat prin
A, B, A, E (1, 2, 3, 4, 5); valori
termediare A sau A

Fig. 17. Fig, 18.

Monete imperiale din Kallatis Tomis (Sept. Sever; Filip Arabul).

thnpul divinittile reprezintate

cele obisnuite epoca mai
tot mai frecvente reprezintrile divini-

www.dacoromanica.ro
 133

Asklepios, Hygieia, Tyche, Nemesis; a celor alegorice:

Concordia, Aequitas, a orientale: Kybele, Sarapis, etc.

Fig. 19. Fig. 20.

Monete imperiale din Istros Tomis (Gordian III).

Activitatea a oraselor noastre a continuat

jumAtatea veacului al d. Cr. Desi ocazia
invaziuni a Gotilor, din timpul impratului (238),
ele au suferit foarte mult, au continuat
sub Gordian III sub Arabul. moartea
acestuia din urm (2.49) pentru totdeanna mo-
netria oraselor noastre pontice.

II. Monetele regilor

Ar fi fost natural ca triburile de Geti ce

Dobrogea stga cari desigur au btut
nete, fi imitat monetAria oraselor pontice, dup cum tribu-
rile iberice imitat monetele coloniilor grecesti de
pe teritoriul (Massa lia Rhoda). Nu s'a
asa: Getil n'au imitat monetele nici unui pontic,
ci ale altor grecesti o important comercial mai
mare, ca Thasos Larissa, ale regilor macedoneni Filip
II, Alexandru Mare Filip
In schimb sciti, cari partea a
veacul d. Cr., ne-au
multe de monete, cari se ca ca
cele ale oraselor vecintate.

www.dacoromanica.ro
 134

De existenta acestui regat numele regilor ne sunt

cunoscute cea mai parte numai din monete; autorii antici
nu ne vorbesc despre asezarea Scitilor in Dobrogea,
descoperite un
singur rege, Canites.

Fig. 21. Fig. 22.

de bronz dela regele Canites.

Savantului nostru numismat, d-lui M. C. Sutzu, revine

a fi Mmurit, ajutorul izvoarelor literare
numismatice, existenta istoria acestui regat. Rezultatele
la care a ajuns d-sa se pot rezum In
veacul d. Cr. a existat regiunea de sud
Dobrogei, dintre Constanta Bakic, o organizare ai
crei purtau de regi. S'au putut descoper
acum regi de acestia, ei par a-se fi
modul urmtor: Canites, Charaspes, Tanusa, Acrosas

Fig; 23. Fig, 24.

Monete de bronz dela Canites. .

Cu totii au btut monete, cari au cu

netele contimporane din Tomis, Kallatis Dionysopolis.
Aceast asemnare nu se datoreste unei servile
a modblelor grecesti, ci faptuki c regilor sciti erau
1) Sutzu, a
in Analele Academiei Romne XXXVIII.

www.dacoromanica.ro
 135

Greci din orasele amintite deci s'au inspirat din tipurile

monetare de Dimpotriv unele monete regale sunt
mult mai bine executate cele Faptul
tipurile de pe monetele regilor reprezintd divinittiti ado-
rate orasele pontice, este un nou indiciu despre influenta
culturii grecesti, care a prezidat la fabricarea bor. S'ar
ca influenta fi fost de
la curtea regilor sciti, se fi introdus chiar cultul unor
grecesti. In caz existenta unei monetgrii care
prezint tipuri care o
care s'a mentinut timp generatiuni regale, este o
strAlucit despre intensitatea influentei la
curtea acestor regi.

Fig. 25. Fig. 26.

Monete de bronz dela Canites.
Tipurile principale ale monetelor regale de cari vorbim
. Capul lui Zeus, cu legat
cu o latd, exact ca pe monetele din Tomis, pe care
pe piesele lui Canites, Acrosas, Pe revers
piesele acestea au: la Canites o a lui
Zeus (fig. 21) - sau o (fig. 22). La Acrosas reversul

Fig. 28.

un corn de (fig. 31) - ceea ce ar

capul pe Marele Zeu Odessos-
la un o

www.dacoromanica.ro
 tip foarte obisnuit este al zeitelor Demeter Core.
Capetele alturate ale acestor divinitti la Canites
(fig. 23-4), la Tanusa (fig. 27) la (fig. 29). Rever-
surile unele piese spice de
un

Fig. 29 Fig. 30
de bronz dela
reprezintare este a Dioscurilor, cari sunt
sati pe monetele Tomis. ale
frati se numai la (fig. 30)
Charaspes (fig. 28). Pe revers sunt sau protome de cai, sau
o
un mai de monete gsim capetele
altor zei, ca Demetra, Apollon
revers
pe regilor uneori contrarnrci,
se
special pe ale lui Canites Tanusa. Nu cunoastem
acum de Una capul
(fig. 21 22) pare a fi
acest tip ce le pe monetele Kallatis. ne las
ar fi putut fi pe monetele regale
municipalitatea oras, pentru a-le da curs acolo.
Alta reprezintrt capul lui Hermes, (fig. 27) se pe
din Tomis. s'a aplicat probabil pentru
monetelor regale curs acest oras. In a
o patru spite, ca roata ce se
gseste pe o serie de din Istros. ea ar fi
monetele regale au circulat
Ca mrime monetele regilor sciti Dobrogea sunt de

www.dacoromanica.ro
trei categorii: cele mari au diametru 22-24 mm.
sunt din acest de vedere la eu monetele mari auto-
nome din orasele Altele nu au 17-18 mm.

Fig. 31. Fig. 32.

Monete bronz dela Acroses

se potrivesc de monete mijlocii

aceste orase. In altele sunt mai 13-14 mm.
au ele analogii monetele oraselor pontice.
Este regretabil nu cunoastem monetelor
regale, ca le putem compara ale oraselor grecesti,
foarte probabil etsi, din acest punet de vedere,
analogii ele. caz cele patru piese ce se
Cabinetul Numismatic al Academiei de modul
una de mitrime mijlocie, sunt foarte apropiate
greutate eu cele de intrime corespunzittoare din Tomis.
Din cele spuse regilor
sciti a fost artt reprezintitri, ca marime
ca oraselor grecesti din vecinittate, in
special de cele Tomis, Dionysopolis. Aceastii in-
fluen existenta u nor politice, economice
turale foarte regatul Dobrogea
grecesti coasta Negre. drept
credem suveranii sciti, se numele de
regi, o relativ tara ajun-
la un grad de desvoltare ce reclama
buintarea monetei de schimb. Numeroasele tipuri
monetare ce dela regi -
acum 20, dar vor fi necunoscute? - stint o do-
aceastit nu vanitate a
regilor, ci interesele superioare ale

www.dacoromanica.ro
 138

4. Monete au Dobrogea.
1.

Fluviul a servit din timpurile preistorice

care schimbul
Marea trile din centrul Europei.
nu este de mirare, ca bazinul acestui fluviu
se fi toate categoriile de monumente, cari pe
au servit in cursul timpului, drept mijloace pentru
nirea acestui
Astfel s'au pe teritoriul locuite de
din dreapta Dunarii, podoabe de bronz,
cari reprezintrt primele metalice de schimb, caci este
stiut, bronzul a fost eel metal ce a tinut de
monetrt.
ce au se lucreze metalele pretioase,
aurul argintul, anumite obiecte fabricate din aceste metale
s'au alaturea de bronz, ca mijloace de In
eategorie numitele monete , cari

s'au destul de mari la noi.

Dupa ce Grecii au creat primele monete propriu zise
prin veacul VII d. Cr.
devenit mai freevente, monetele grecesti intrat
noastre. in adevr s'au in Dacia
dreapta exemplare din cele mai monete
grecesti, de argint electru, a de
este veacul al VI Cr. Intru Dobrogea s'au
acum mai multe piese din primele emisiuni de
monete Acestea sunt > de electru, de
orasul Cyzicus, de pe coasta de Marmara,

1) Cf. Kiss, Ringgelder, Pesta 1859; Sutzu, dela

p. istorie, archeologie filologie p. 1.

www.dacoromanica.ro
 139

cari au pe unul din tipurile obisnuite acestui oras, iar pe

revers o patrat, desprtit mai multe comparti-
mente corpul monetei. Cele mai multe s'au
gsit tezaurul dela Cuzgun, amintit mai sus; dar am vzut
2 bucti descoperite judetul Tulcea. unele
au fost trecute
Un fapt curios observm dela
privinta monetelor strine ce au circulat Dobrogea :
de erau colonii ale Heracleei,
toate acestea monetele acestor dou metropole gsit
de loe, sau extrem de restrAns.
zaurele cunoscute acum, izolate nu au
dat la astfel de monete de putinele piese
gsite Insula altele nu se cunosc de
Acest fenomen este totul neasteptat, desigur
orasele noastre au avut metropolele eel putin
primele timpuri, comerciale mult mai frecvente
mai restul grecesti.
asemenea pare neexplicabilit extrema raritate
monetelor Tyras (pe Nistru) Olbia (pe
Nipru). Aceste orase erau tot colonii milesiene, ele
celor dobrogene, care fi
avut nu numai relatiuni comerciale, dar nationale de
cult. Mai mult, tipurile monetare din orasele noastre sunt
mare parte asemntoare acestor colonii nordice-
astfel acviia pe delfin din se
toate acestea, de un numr de exemplare,
monete din Tyras Olbia nu s'au prea gsit Dobrogea.
In schimb monetele de pontice de la sud, ca
Odessos (Varna), Mesembria, Apollonia, Anchial, Byzant, sunt
foarte comune tinutul nostru descoperit nu numai
regiunea oraselor grecesti dobrogene, dar interiorul pro-
Faptul acesta ar legAturile coloniilor
brogene erau cu mai orasele dela sud,

www.dacoromanica.ro
 140

cele nord. au devenit mai intime

in epoca romanil, monetele unor orase sudice mai
noi, intemeiate de romani, ca Marcia-
nopolis, mari Dobrogea.
Dintre monetele grecesti din regiunile mai deprirtate,
acelea cari se mare

Fig. 33. Fig. 34.

5tateri de aur dela Filip II

dobrogean, monetele macedonene, special

ale regilor i Alexandra eel Mare. S'au
acesti regi monete de aur, i argint de bronz.
In de marele tezaur de de aur descoperit la
Anadolehioi, piese de acest fel s'au descoperit mod izolat
regiunile Dobrogei. te miri prin ce
putut ele cari in antieitate vut
o importanti-i unde nu se de de urme
antice. Se vede situatia economica
a Dobrogei ajunsese la o atAt de mare,
piesele de aur au fost introduse
aveau o

35. Fig. 36.

Monete de argint dela Alexandru eel Mare.

Monetele de argint acesti regi par a fi fost mai

putin orasele Istros Kallatis posedau mone-
proprie de argint. Cu toate acestea se gsesc

www.dacoromanica.ro
 141

tetradrahme macedonene destul de numeroase toate

Dobrogei.
Aceste monete macedonene de argint s'au
foarte mult Peninsula Ealcanica, din
care au fost imitate de popoarele barbare acl,
erau Tracii de imitatii au circulat prin
Dobrogea. In special s'an nite imitatii foarte ru-
dimentare ale staterilor de argint ai lui Filip II. Ele repre-
pe degenerat al lui Zeus, iar
pe revers un cal inform de doua trei
globule (fig. 37).

Fig. Fig. 38.

Imitatii barbare monetele de argint ale lui Filip II Alexandru
Dintre monetele lui Alexandru s'au introdus
mai mari in Dobrogea, piesele de aur de ar-
ale lui Lysimac. Acest rege al Traciei, care impus
forta autorita tea asupra pontice, a dat o extensi-
une mare monetriei sale. in Dobrogea
aur, tetradrahme de
numele lui. Uncle monetele de argint au fost chiar
impuse oraselor grecesti de le contramarcate
stampilele

Fig. 39. Fig. 40.

de de argint dela Lysimac.
Piesele aur dela Lysimac se confunda usor
emise de orasele pontice timpul lui Mithradate, regele Pon-.

www.dacoromanica.ro
 142

care a trait 200 de ani Cum am

mai sus, aceste din au nu numai dar
lui Lysimac. Singura deosebire este efigia de pe
pe Mithradate sau pe vreun fiu al pe revers
sunt puse respectiv.

Fig. 41.
de dela
preriodei alexandrine d. Cr.) orasul
Thasos, un vechi atelier monetar, s
comerciale foarte strnse eu mo-
netele lui introdus cantitti mari Pie-
sele orasul Thasos in acest timp erau niste tetra-
drahme late ce reprezintau pe fat zeului Dio-
nysos coroana de ieder, pe revers pe Herakles
picioare rezemat Tetradrahmele acestea au cir-
culat Dobrogea imitatii
btute de popoarele trace din Peninsula Balcanic sau de Daci.

Fig. 42.
din Thasos.
Tot acest timp au intrat in Dobrogea alte tetra-
drahme, ale primei prima cucerire a

www.dacoromanica.ro
 143

Macedoniei de care Romani (168 Cr.). Numrul

este mai decat al celor din Thasos.

Fig. 43.
o tetradrahma din Thao.

Pe la inceputul veacului I Cr. se introduc

nostru micele monete de argint ale orasului
(Durazzo), care un avant din cauza
pozitiunii sale port la Marea Adriatia,
monetele toat Ele reprezintA pe fat o
vitel, iar revers un
compartimente instelate. Prin forma greutatea aceste
drahme din Dyrrachium se apropie foarte mult de dinarii
omani republicani, cari au tot acest timp
s Dobrogea.

Fig. 44.
a primei

de aceste categorii de monete, epoca

au continuat s se intrebuinteze in Dobrogea, pe
netele bronz de oraele indigene, piesele celorlalte
orase pontice dela sud, a unor orase asiatice, in
special Nicea din Capadocia, ale Ptolemeilor din Egipt.

www.dacoromanica.ro
 144

relativ mare, al de acest fel pe

dobrogean, dovedeste cit primele veacuri
Cristos, legAturile comertului Mama NeagrA aceste
orase erau foarte frecvente.
Acestea sunt monetele strAine cari au circulat
cucerirea in mai mai in tinutul nostru.
cum din enumerarea de mai sus. ele sunt de
provenientA, din hile cari predominat in acest
timp comertul De sigur aceste monete au
circulat primul in orase, aliiturea de montele
autonome. Dar o asupra unde s'au
ne afirmgm, s'au in
interiorul Dobrogei, unde de sigur au fost aduse de
getisciti, in schimbul produselor pe cari le vindeau
negustorilor greci orase.

ce prima a I d. Cr. Ro-

au ocupat litoralul monetele republicane
apoi cele imperiale, au inceput eu
Dobrogea. Este de remareat,

Fig. 45.
Dinari romani republicani.

monetele de bronz romane, republicane dela

foarte rari nu s'au grtsit apropierea
romane mai vechi (d. e. Silistra). acestor
monete abit sub Antonini, in sub Traian i
urmasii Din acest gisim monete romane de
de bronz, mai mijlocii.

www.dacoromanica.ro
 145

veacul al monetele devin numeroase,

restrangand tot mult circulatia celor grecesti. Astfel

Fig. 47.
bronz mijlociu Traian.
anul 250 d. Cr., cand orasele pontice de
mai un de monete grecesti nu mai
circula Dobrogea, ci singurele monete ce se
acum sunt romane.
fapt caracteristic pentru modul de infiltrare
romane Dobrogea este, ne
mai de veacul al
monetelor romane sporeste. fapt trebuie pus
de o parte desele expeditiuni rzboinice, de
romani aceste impotriva popoarelor germane cari
acest timp se provinciile de nord ale imperiului ;

Fig. 49.
Bronz mare dela Traian.

en lucrrile de a Hmesului
cea mai mare cantitate de monete imperiale ce
acum, provine toemai dela
din a doua veacului la veacului
al s'au numr mai mare

www.dacoromanica.ro
 146

sunt vechilor romane de pe malul

din interiorul Dobrogei.

Fig. 50.
Bronz mare Traian.

fenomen monetele bizantine,

imperiului roman (395 Cr.) au
put Dobrogea. dintre mai multe
provin dela cari au restaurat dobrogean,
cum a fost de Justinian, sau de cari au luptat
mai aceste regiuni, ca macedoneni
Comnenii.

de a enumararea monetelor ce circulat

antichitate teritorul dobrogean, ne oprim putin asupra
pieselor antice ce s'au acest
antichitate se obiceiul de
a se monetele uneori statul sau municipali-
cari dreptul emiteau monete false. Se
acest se
mari crize economice se la monetaria de
argint. Pentru a economis argintul se sAmburele monetei
de bronz apoi se punea baie de argint, piesele
prindeau pe deasupra o de argint aveau
monetelor din acest metal. Acest sistem s'a intrebuintat mai
ales timpul de decadenta a imperiului roman, de aceea
exemplarele mai numeroase ce ni s'au Do-

www.dacoromanica.ro
 147

brogea de prin veacul al d. Chr. In ruinele cas-

trului roman Arrubium, de s'a gsit un tezaur
cteva sute de piese prin acest procedeu
timpul lui Mare.

Fig. 51. Monete din tezaurul dela Macin : Liciniu, Crispus, Constantin Mare.

Dar 'nainte de sistemul a fost intre-

buintat orasele grecesti din Dobrogea, special
In multe ales la imprejurimile
s'au monete istriote cari aveau numai la

Fig. 52. Monete din tezaurul dela (diferite reversuri).

www.dacoromanica.ro
 un strat subtire argint, iar bronz
sau de toate aparentele ele sunt antice,
ceeace dovedeste perioada de a
atunci s'a potmoHt comertul nu se mai putea
face pe mare foarte eu greu, municipalitatea orasului
a recurs la acest
In de oricum un
interes pentru istoria se adeseori,
Dobrogea, fabricate indigeni
sau in scop de a pe colectionatori.
de acest fel de bogat
anti-
trebue mirare, de specula
monete false terenul potrivit toemai acolo, unde
antice sunt mai cutate, de se tipurile
cari sunt mai mult cerute de amatori.
oarece in Dobrogea s'au numeroase piese de
aur grecesti dela Filip Alexandru Mare Lysimac
de oarece la un moment dat pretul s'a ridicat din
numeroaselor partea amatorilor, acestea au
fost mai mult falsificate. fost turnate tot aur,
de uneori au fost de bine imitate,.
multi s'au
In numir mare monetele aur
romani, special ale lui Traian.
amatorii, ales descoperirea
se atribue lui
monete acest anumiti argintari dobrogeni,
reguM Bulgari sau au o scari
monete, ani,
de din orasele Tulcea Constanta,
satisfactie, la ceasornice sau la cravate, aurei <
bine conservati Traian, cari, se zicea,
venian dinteun Politia a descopetit acest
misterios tezaur atelierul argintar bulgar din

www.dacoromanica.ro
 149

cu toate stampilele instrumentele

pentru fabricarea monetelor.
Un alt soi de monete false, cari au produs
mari emotii amatorilor chiar numismati indigeni
simt tipul 7 purcei . Ele
sunt de argint un personagiu
pe tron, lui un alt personagiu stare de
prosternare un prizonier legat frnghie in
jurul corpului. Pe revers o scroafa, de 7 purcei.

Fig. 53. Fig. 54.

FaWicate tipul..5,scroafa 7 prircei..

Piesele sunt o fabricatie foarte eu

legende totul formate
caractere romane. Foarte amatori le-au
ca piese bune, de sau
le-au phitit preturi Se zvonise chiar
despre descoperirea unui tezaur de monete acestea la Prislav,
apropiere de Tulcea. In nu stint alteeva
niste falsificate grosolane moderne, provenienta din Albania
au fost nu numai Dobrogea, in
restul Peninsula chiar

2. In evul
trziu evul mediu singurele monete cari au
circulat Dobrogea au fost cele bizantine. Monetele concave
de aur, bronz din veacui sunt
foarte Cele de numele de constan-
de se crede personaglile reprezintate sunt

www.dacoromanica.ro
 150

'Constantin Elena. In aceste pe

care a Mtut moneta, pe sotia sau
fiul mai mare. se pe monete chiar trei membri
ai imperiale.

Fig. 56.
Monete bizantine de

Cand la veacului al au pus

pe comertul imperiului bizantin, o jumaate
de veac Genovezii Negre, ar
fi monetele intre tot mai mari
Dobrogea, mai ales acesti din aveau numeroase
comptuarii la gurile i pe coasta mrii
Cu toate acestea acum nu s'au un
foarte de monete aceste orase, precum din
Raguza. Se vede relatiile populatiunea Dobrogei
foarte ceeace se de prin starea
care se provincia

57. bronz dela Justinian.

rari foarte putin sunt monetele

p. 47 urni.
Das Bulgurien p. 49.

www.dacoromanica.ro
 151

medievale exemplare de acestea, din unuf

nu este mai vechi dect veacul al se gsesc mai
pe Silistra, unde s'au dat lupte Bulgari i
este o de neInsemnatele ce
k-a avut Dobrogea statul de cucerirea
de lipsa de temei a teoriei referitoare la o
stApnire asupra acestei provincii.
In schimb monete medievale romnesti s'au gsit
relativ foarte mare in diterite

ale Dobrogei, Pe importantul tezaur descoperit

Niculitel judetul Tulcea, compus din piese dela Mircea
eel Musat, s'au mai monete muntene
mai multe localit4i judetul Constanta, ocazia
campaniei din 1913 chiar . satului

pe malui Marea majoritate a acestor monete sunt dela

parte cu legende latine, parte legende
slave; putine sunt dela Petru Musat, Domnul

www.dacoromanica.ro
 152

contimporan eu primii ani ai lui Mircea. Nici

una nu este lui Mircea lui.
Toate acestea dovedesc timpul lui Mircea influenta
asupra Dobrogei fost mare;
comereiale intinse existau aceste
monetele muntene cantitati insemnate. Prin urmare
lui asupra Dobrogei a fost o a
cuprins toate de activitate a popolatiunii, de
foarte rare, monumentele monetare
precizeaza intregesc informatiunile insuficiente i confuze
pe cari izvoarele istorice ni-le dau privire acest fapt.
Cueerirea stabilita definitiv asupra acestui tinut
la 1417, a pus capat influentei Mo-
netele au pe cele ale Domnilor
no$tri. De acum timp de patru veacuri
ele sunt singurele care Dobrogea rareori
printre asprii sultanilor se monete cari
curs imperiul tureesc. De timp imperiul
a fost floare, Dobrogea a avut o situatie econo-
destul prospera, i expliea multimea rnonetelor
turcesti de aur regiuni, a talerilor
Mai influenta a Austriei a
Rusiei, devenind tot mai la
acestor au circulat tot mai de ele
monetele franceze s'au introdus cantitati
ce ce mai
la 1878 ostasii Domnitorului Carol I au ocupat
provincie a lui ei au intrqdus acolo
din nou moneta Cu toate acestea din lipsa unei
de intinsului comert
ce se face vecine, piesele stMine de se
foarte in Dobrogea, poate mai mult ca in
restul
Putem ce exploatarea minelor

www.dacoromanica.ro
 153

aur din va lua o desvoltare mai mare mo-

netelor de aur va vor acestea
cantitati considerabile tinutul nostru.

Scurta ce am acest studiu asupra mo-

netelor ce s'au ori circulat Dobrogea, din cele
mai vechi timpuri astitzi, a putut convinge pe oricine
nu numai acestui tinut monumente
tare, dar despre marea ce au ele pentru istoria
lui culturald. De aceea, simt
dator fac apel la toti Dobrogenii civilizati, ca o parte
colectioneze eu aceste
trecutului, de parte toate puterile
bor. Avem astazi pe un
amatori priceputi, institutiuni, cari se
special cu adunarea studierea monumentelor numisma-
tice. Acestea sunt Cabinetul Numismatic al Academiei
Societatea Prima
colectiunile sale exemplare din toate
de monete ce ori au circulat vechime
pe teritoriul le studieze vederea
cunoasterei se poate mai temeinice noastre
monetare. De face mari pentru
acestor monumente. A doua de incurajeze
activitate domeniul numismatice publice
Buletinul ei pe studii numismatice, informa-
privitoare la descoperirile monete
tot cuprinsul tarii.
In situatie fi nu o de patriotism,
dar o adevarata fatit ve--
chile monumente numismatice ale Dobrogei s'ar mai
CONST. MOISIL

www.dacoromanica.ro
 Marea Neagr, Dobrotici. (Analele Academiei
Romne Savantul nostril istoric, care in mai multe a avut
ocazie fapte imprejurrui persoana lui Dobrotici,
ce dat provinciei din dreapta (Cf. Istoria
Chiliei Albe; Geshichte des Osmainschen I; Note le unui
istoric privire la evenimentele din Balcani, Analele XXXV),
studiazil aceast lucrare mai ales dintre Dobrotici Venetieni.
Mai demult d. lorga stabilise Dobrotici nu este un
mime general balcanic , ce se des la Romni,
Dobroteasa, etc.) care fiul lui . In limba noastri
exist o serie de nume aseminkoare: Bosotii,
etc. De parte el nu era inrudit arilor bulgari,
unii scriitori bizantini zic domn supusii nu erau numai
Bulgari, ci ne spun documentele contimporane: "Greci, Bulgari

Era aventurier, un condottier oriental, care ajutorul ce-1

Paleologi din Constantinopol, a principese bizan-
tine titlul de despot. Teritoriul ce ocupa era imprejurimile Cavarnei, un
vechi teritoriu bizantin, care din punct de vedere religios de mitropolia
a Varnei.
Peste acest teritoriu la 1346 un oarecare acesta
mime curat - care in timpul luptelor dintre familia Paleologilor
Cantacuzinilor pentru tronul imperiului bizantin, Paleologilor le
trimete ajutor o mie de calreti sub conducerea Teodor fratele
Dobrotici. Cei doi frati cuceresc mai multe pe malul drept
Ana 11 face pe Dobrotici generalisim al armatelor
bizantine in marelui ei sfctnic Apokaukos. Dar
armata pretendentului Cantacuzino, lui Dobrotici sunt
in mare parte prinsi. Fratele se acasi,
brotici mai un curtea bizantinit.
Dupi ce Cantacuzino se Palcologii, socrul tnrului
loan vedem Dobrotici o mare de , zice
Cantacuzino, orasele bizantine Marea mare ostire o
este trimisil atunci contra lui, dar Dobrotici Midia,
pe celelalte: Mesembria, Anhial, Provata,
Dar la 1362 tarul Bulgariei, Alexandru, le le cuprinde pe toate
probabil Bizantinii, pentru a desfiinta stat ce se
coastele a celorlalti. Dobrotici Intinsese in
sus la gurile Dunrii, ocupase

www.dacoromanica.ro
 155

Incepnd la 1366 un mare intre Dobrotici

partea Venetienilor, eu Genovezii era cnd Chilia, pe
care au reusit o recstige. Pentru sprijinul ce-1
netienilor ajute pe Mihail Paleologu - prinurmare miiritase
fata un principe imperial - la Trapezunt. Scopul lui
Dobrotici era ca prin Genovezi a-i fi
din Trapezunt se paten supravegha eu Caffa, eel mai punct-
al Genovezilor in Marea
Cu ocazia dintre Venetieni Genovezi, se la
1383, Genovezii opresc de a merge ad parks
brolice aceasta aduce mari comertului Dupa dogele Ge-
novei permite venetiene meargii parks
Dobrodice , la linistea putut fi restabilitil in aceste parti.
Probabil Dobrotici nu mai traii, tratatul de pace
Genovezii Din tratat Ivancu
mostenise tatil i titlul de despot, acest titlu se
despotal deadreptul Mircea, care era in 1390
Dobrodicii , la
deasupra Varnei, se Pamn-
turile le iar despot, care era legat de ele, dar
hotarirea veniit dela acea bizantina, care
pe Doamna .

PRVAN, Academiei Romne XXXIV.

XXXVI XXXVII). O dare de seama asupra spaturilor pe care
director al Muzeului de antichitilti le-a Intreprins anii
1911-1914 in localitatea Pantelimonul de sus (jud. Constanta),
se ruinele romane eu o mare
dcscoperirile ficute in imprejurimile acestei cetati (zidurile,
epigrafice sculpturale, obiectele de podoabil, mo-
de numeroase fotografii,
are prilejul o informatiuni importante interesante, privitoare
nu numai la trecutul cetiltii, dar la intreaga viata din Dobrogea.
Intemeicrea este desigur 140
giisim o de Romani el consistenles rico
Probabil sub Traian, caz sub Hadrian, in Ulmetum
mani ridicau monumente. Era deatunci un rims, care mai
unit eu viri ea Capidava.
Capidavei - era : Romanii ca
agricultori sau izolate, sau caracter quasi-municipal.
de ei satele ale populathmii de : Daci
inceput in majoritate, dar eu timpul numiirul
tilor romani crescut de un aspect
cele popoare inceput repede sa se : Dacii
Bessii organizatia romanii, colegii formate din cetitteni Romani
Bessi din al Cr.
Numeroasele monumente Ulmetum in cea

www.dacoromanica.ro
 156

'mare parte cultura Cele din veacul al II-lea dovedesc o

cele posterioare sunt In negligent, vremurile
nesigure.
Divinitiitile ce se pe monumente stint mai ales Jupiter Ju-
nona, pe cele oficiale; Mithra Sator pe cele particulare.
Monetele att vietii romane din veacul al II-lea
V-lea, i comerciale orasele pontice, mai ales
Istros Tomis.
Din veacul al IV-lea-V-lea a fost o de invaziuni barbare
Slavi, Avari), cari au distrus cetatea de mai multe ori, dar putut
desfiinta viata
Sub Justinian cetatea a fost toate constructiile
actuale sunt bizantine. Restaurarea s'a fcut soldatii romani, cum
grafitti turn.
DesI reconstruitti pentru militare, agricoli n'a a se
despre aceasta sunt numeroasele unelte agricole ce s'au des-
coperit aliiturea de arme
la 600 d. Cr., locuitorii au putut duce dar atunci
marea ntiviilire a Avarilor a acest tinut.

PRODAN, Despre descoperirea in

garische botaniken Bltter 1912). Harnicul profesor dela gimnaziul din
Zombor (Ungaria), care studiazii mai de mult timp flora piimntului
a avut norocul descopere ocazia unei excursiuni fiiente in Dobrogea, una
dintre plantele cele mai rari ce se Europa: Goebelia alopecuroides
(L) Bge., care la 1911 nu era in Imprejurimile Con-
stan tinopolul ui.
dobrogeanti Tiganca, unde-si fixase resedinta,
nistul nostru a gisit apropiati o specie de Sternbergia col-
in Imprejurimile Cocos, la locul Crucea , exemplare
din din orientalis din Pyrus elaeagrifolia
PALL Scolopendrium officinarum grupuri de Fagus sil-
Cerna a dat peste naputifera; iar drum spre
taloi peste alte specii foarte interesante de centauree. Ajuns la Tulcea gisit
imprejurimile precum tomentosus,
Dianthus pseudoarmeria, D. leptopetalus, etc. A plecat apoi la Babadag
filcnd apropierea pidurii dela marginea orasului, a dat de o
marginea cireia a descoperit mai multe tufe de Goebelia. Punctul acesta,
unde se una dintre cele mai rari plante din Europa, are pentru flora
o importantii foarte mare autorul acest monument natural
ar trebul restul pidurii printr'un pentruca rara nu
fie distrusi sau de
D-1 Prodan face apoi istoricul Goebeliei, tratatele in care este
mentionat, Tournefort (1719) in a sa
guminosae Europaeae (1885).
din care a o gtiseasci in Europa a fost I. C. Bux-
care a reprodus-o In opera sa Plantarum minus cognitarum (Centuria

www.dacoromanica.ro
 157

III, 25), o determine exact. la 1896 a fost de

botanicul turc G. V. Aznavour apropiere de satul Cuciuc-Scumruchioi,
Constantinopol, margines unei
Speciile asiatice ale goebeliei att cele din Asia Centralit peri lungi
cele din Asia peri rari lipiti de tulpinii; cele de
Constantinopol dela Babadag au peri foarte putini. CEicu

M. C. Contribaliunea la a
transdundrene (Ana lele XXXVIII) Studiind o de
monete antice descoperite in Dobrogea, in regiunea dintre Constanta
savantul nostru numismat, a sit constate o mare asemAnare intre ele
monetele oraselor Tomis Kallatis (Mangalia) Dionysopolis
(Balcic). Deoarece unele dintre monete sunt dela regele Camtes, care este men-
intr'o inscriptie, drept al Scitilor dobrogeni, dat marea
a tipurilor lui monetare, ale monetelor cari numele regilor
Tanusa, Charaspes, Acrosas autorul trage concluzia toti acesti
fac parte dinastie care a peste Scitii din Dobrogea.
(Skymnus, Strabo) amintese de asezarea acestui popor
Dobrogea chiar granitele teritoriului ocupat de ei -
la Dionysopolis -; monetele la deseoperA immele a cinci
ei, timpul au domnit III d. Cr.) ne permit
constatiim intensiva a culturii asupra Insotitil de
tabele, cari contin reproducerile tuturor monetelor acestor regi, cunoscute
lucrarea d-lui Sutzu constitue o despre valoarea nepretuitii
au monumentele monetare pentru istoria c. M.

N. pe la al
(Analele Academiei XXXVI).
Tendintele austriace de a pune cursul Dunitrei, ca un
de expanziunea in Orient, avut pe altele. ca urmare
unor a cursului acestui fluviu de hiirti mai mult mai
putin
Docan adunii in acest toate aceste le studiazit,
prin despre la
din 1787-1791. le seria II Tom. XXXIV,
sect. istorice.
Nikolaus Ernst Kleemanns, Reisea Belgrad
. . . (1773), apoi unor ofiteri
boiul 1768-1774 cari un numiir de Moldovei. Basarabiei
Dobrogei, memoriul Docan aduce prin acestor jurnale de
informatiuni asupra malului al
le lui Lauterer coprind Rusciuk la Marea-
totusi Dobrogea lucruri noi precise; memoriul
insoteste aceste contine o descriere Sulinei. Informatiuni mai
pretioase aduce unui austriac Mihanoviei, cari 1783
prinde pe Viena la viirsarea Mare.
Pe o schitit de plan o a

www.dacoromanica.ro
 158

cursului Siretului Prutului se cerceteazil bralul Sulinei a o de-

semneaza de asemenea, apoi pe Sf. Gheorghe la
Portita Dunaviltul) de pe acest din urmii brat coborndu-la
Raze din care mare direct la
descriere se publicat in Din descrierea
Silistra spre se unele asupra localittilor
dobrogene; Depren, (sat disprirut locul lui se
sat Rasovat (Rasova), (Cernavoda de azi), Hasambeg (sat
disprut, aproape numite Destarkoj (sat dispiirut, pe
de azi), Diseada (sat disprut, in ostrovul
sat fata Galatului) Isaccea, (sat disparut se
apropierea Parcheuslui), aici spune el se desface
spre dreapta (nota 5 i se
mai care nu e Gbeorghe,
Innainte merge Sulinei.
Cap. Arms des
satele: low, pe
de pe panes a acestui pentru vechimea
prin aceste una din cari dintre bratul
Gheorghe Sulina 1783. atunci e memoriul-
Pe bratul Dunavtul se satul locuit de Cazaci
ce din cauza fi format din patru sate.
analiza lui Redange eu care se spune el
fi care a pe Lipovani, in 1783, se mute gurile
in austriacrt. Cei doi cari apoi prin Cer-
din familiilor
mii de familii fi gata se mute in Austria.
Dobrogea mai au interes hrtile lui dintre cari
aceia a Dunrei, de Mansfeld in 1789 in editura librarului Kurtzbek
din Viena cuprinde in editia regiunile
In a doua a se extrase dupit uncle din cele mai
importante in acestor exploratiuni. A. P. A.

www.dacoromanica.ro
 INDREPTARI ADAUSURI

Pag. 38 n. 3 : cunoscut din se citeascrt:

E
Fag. 38 n. 5 : Benndort, se : Benndorf.
Pag. 42 22 : Lejean, se citeascA: Le Jean.
43 aliniatul ultim se : De altminteri el, care a
strabatut deamnuntul Dobrogea pentru geo-
logice care o de arnnuntit, ne d macar
o singur numire de sat pentru aceast regiune.
44 : Lejean, se citeasc : Le Jean.
Peg. 44 n. In de: Denkschriften der Knigl. Kais. Akademie,
s se Denkschriften de
Numek Brecek, se Indrepteze In note Iireek (p. 38, 46).
Din motive tipografice, cuvintele special
besti, nu putut ortografia originala.
Pag. 55 24 de K. von Peters, se K. F. Peters.
7 Nistru, se Nipru.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pagina

consideratinni asupra Do-

brogei
(balada dobrogeana) 14
A. P. Arbore, Din etnografia Dobrogei : Bulgarilor 17
Importanta a Dobrogei
Petri(opol, Cilteva consideratiuni generale asupra Dobro-
gei
Deposedarile
Tufreanu, calatorii Dobrogea . 90
dobrogean 104
st. ifoisil, Numismatica Dobrogei 112
Bibliografie 154

www.dacoromanica.ro
 TA

000.000

de

www.dacoromanica.ro Dobrogei. -- Vol. I.

www.dacoromanica.ro