Sunteți pe pagina 1din 13

Lucrari de laborator propuse pentru programa activitii

de seminar la disciplina Termotehnic i Maini Termice


urmat de studenii ciclului de licen,
specializarea Autovehicule Rutiere

MASURAREA PRESIUNILOR

1. Notiuni generale
Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea unui fluid.
Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia.
intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu, presiunea este independenta de orientarea suprafetei
pe care se exercita, avind aceeasi valoare in toate directiile. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune
statica egala. in cazul fluidelor inchise intr-un recipient, presiunea este independenta de forma geometrica a
acestuia.
In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. In
cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune hidrostatica. Gazele
fiind compresibile, actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu att mai mare cu cit
stratul este plasat mai jos. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. In practica,
intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor, se poate considera ca presiunea
gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia
In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:
a) presiunea atmosferica pb. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul terestru poarta
denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita
greutatii aerului), cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de
pe globul terestru. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune
de referinta numita presiune normala, aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea
de 45o si temperatura de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;
b) presiunea absoluta pa. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut
de presiune. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice;
c) suprapresiunea ps. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea
atmosferica, diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune manometrica;
d) depresiune pV. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea atmosferica,
diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune, subpresiune, vacuum sau presiune vacuummetrica.
Vidul, exprimat in procente din presiunea atmosferica, este:

[ % ] . (1)
Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica, se mai numesc si
presiuni relative.
Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 1, relatiile de legatura dintre
acestea fiind urmatoarele:
Fig. 1. Schema domeniilor de masurare a presiunilor.

1. in cazul suprapresiunilor:
pa = pb + ps , (2)
2. in cazul depresiunilor:
pa = pb pv , (3)
e) presiunea statica pst .Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare
dintre doua mase de fluid aflate in miscare;
f) presiunea totala ptot . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar
intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune. Presiunea din acest punct
de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala;
g) presiunea dinamica pdin . Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica
dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid,
pdin = ptot - pst , (4)
fiind functie de viteza w si densitatea r a fluidului prin relatia:
w2
p din (5)
2
2. Descrierea aparatelor de masurat presiunea

Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 1.

Tabelul 1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea


Criteriul de Tipul aparatului
clasificare

Dupa cu lichid - cu tub in forma de U


principiul - cu tub si rezervor: cu tub vertical
de cu tub inclinat
functionare - micromanometre cu compensare (Askania)
- cu doua lichide manometrice
- diferentiale

cu element - cu tub Bourdon


elastic - cu membrana
- cu capsula
- cu burduf
cu piston - simplu
si greutati - cu piston diferential
- cu piston echilibrat

Electrice - cu traductoare electrice (rezistive, inductive,


tensometrice, piezoelectrice, capacitive)
- cu traductoare pneumatice
- cu traductoare de presiune utilizate in sistemele
de reglare automate

Tabelul 1. Continuare,
Criteriul de Tipul aparatului
clasificare

Dupa su- - etaloane


bordonarea - de lucru
metrologica

In raport cu - manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni


presiunea - vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni
atmosferica - manovacuummetre si micromanovacuummetre care
masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni

Dupa - indicatoare cu indicare continua


afisarea cu indicare discontinua
rezultatului - inregistratoare
masurat - indicatoare- inregistratoare

Dupa - de presiune relativa (manometre, vacuummetre,


domeniul manovacuummetre)
de presiune - de presiune absoluta joasa (de compresie, termoelectrice, cu
ionizare, radioactive)

Dupa locul - cu indicare locala


de masurare - cu transmitere la distanta a indicatiei

a. Aparate cu lichid

Avind o constructie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea
presiunilor. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii, comparindu-se
presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur, apa, alcool etilic etc.). Se
utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre), depresiunilor (vacuummetre), suprapresiunilor si
depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale).
1) Aparate cu tub U. Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1
pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig.2).
Fig.2. Manometru cu tub U.

In cazul majoritatii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu sticla
de protectie. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea
presiunilor 6. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi, presiunea din rezervor va fi
egala cu presiunea atmosferica (fig.3.,a). Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-
A (fig.3,b), presiunile din cele doua ramuri, exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid, vor fi
egale rezultind:
pa = pb + h , (6)
unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele, exprimata in
unitati de lungime ale coloanei de lichid. Comparind relatia (6) cu relatia (2) rezulta h = p s, aparatul masurind
in acest caz o suprapresiune.
Asemanator, montajele din figurile 2.3, c, d, servesc pentru masurarea depresiunilor p v respectiv a
diferentelor de presiune dintre doua rezervoare D p.
2) Aparate cu rezervor si tub vertical. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub
U datorita necesitatii a doua

Fig. 3. Moduri de utilizare a tubului U.

citiri, dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. Principial, aceste aparate sunt construite la fel ca
cele de tip U, unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea
celuilalt tub (fig. 4).
Fig. 4. Manometru cu
rezervor si tub vertical.
Valoarea presiunii este data de relatia :

p = pa - pb = r g h = r g h 1 , (7)
unde:
h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii
gradate;
h - diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor.
in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d 2/ D2 sa poata fi neglijata.
3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Aceste aparate, numite si micromanometre, se utilizeaza
pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.
Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate tubul este inclinat fata de
orizontala cu un unghi a putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse.
Relatia (7) este valabila si in cazul acestor aparate. Din figura 5 rezulta:

h1 = l sin a , (8)

unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero.

Fig.2.5. Micromanometru cu tub inclinat. Principiu


de functionare.

Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta:


p = r g h1 = r g l sin a = k g l [ N/m2] , (9)
sau:
p = k l [ mm H2O] , (10)
unde k = r sin a este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului a , ea fiind inscrisa pe sectorul
circular 1 al aparatului (fig. 6) .
Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in
comunicatie cu tubul din sticla 4. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5, pozitia
acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Cu ajutorul suruburilor 7
si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului.

Fig.2.6.Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat.

b) Aparate cu element elastic


Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii
avind un domeniu foarte intins de masurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai
mult de 10.000 bar. Sunt in acelasi timp robuste, constructia elementului de masurare precum si manipularea
fiind simpla, iar precizia satisfacatoare. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat,
elicoidal, spiralat etc.), membrana, capsula sau burduf.
Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea
suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare. Majoritatea acestor aparate au elementul
elastic de tip tub Bourdon (fig.7). Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1
transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui system dintat 3 la un ac indicator 4 care se
deplaseaza in fata unei scari gradate 5.

Fig.7. Manometru cu tub simplu curbat.

Manometrele cu membrana (fig.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu


ondulatii circulare concentrice. Sub actiunea suprapresiunii, membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea
depresiunii aceasta se curbeaza in jos.
Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4, miscarea se transmite unui ac
indicator 5.
Fig.8. Manometru cu membrana.
Capsula (fig.9), ca element de masurare, poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala, fiind formata
din doua membrane lipite intre ele, care permit deformarea datorita actiunii presiunii.

Fig.9. Modul de lucru a unei capsule manometrice.

Burduful elastic (fig.10) se mai numeste si tub ondulat. Este format dintr-un tub cilindric cu ondulatii
uniforme. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui, inaltimea acestuia va creste sau va
scadea, determinind deplasarea acului indicator.

Fig.10. Modul de lucru


a unui element elastic tip burduf pentru manometre.

c) Aparate cu piston si greutati


Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor
deosebite ale acestora. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal, presiunea lichidului
manometric din interiorul cilindrului 1 (fig. 11) fiind echilibrata de presiunea data de

Fig. 11. Manometru cu piston.

piesele calibrate 2, care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4. La echilibru, valoarea presiunii este data de
relatia:

, (11)
unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a
pieselor calibrate asezate pe acesta, in N;
Aa aria activa a pistonului, in m2;
r1, r2 raza pistonului respectiv a cilindrului, in m.

d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice,


Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1- elementul sensibil, asupra caruia actioneaza
presiunea de masurat, el putind fi: element elastic, tub U, rezervor si tub, tor oscilant, vase cu plutitor, clopot
etc. ; 2- traductorul, care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat
si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica; 3- aparatul de masurat, care masoara valoarea
marimii electrice, indicatia fiind data in unitati de presiune.
Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor. Traductoarele
utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive,
pneumatice, cu radiatii etc.

3. Mersul lucrarii
Lucrarea consta din masurarea diferitelor tipuri de presiuni intilnite in tehnica, prin utilizarea
aparatelor de masura montate pe standurile din laborator:
a) masurarea presiunilor aerului debitat de un compresor, a aburului dintr-o retea, prin intermediul
manometrelor cu element elastic de tip Bourdon;
b) masurarea diferentei de presiune data de o diafragma montata pe o conducta de aer, cu ajutorul
manometrului cu lichid tip U;
c) masurarea presiunii vacuummetrice dintr-un recipient, presiune realizata de catre o pompa de vid, utilizind
manometrul cu lichid de tip U;
d) masurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur si a barometrului aneroid;
a. masurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal,
prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat, precum si a presiunii statice, cu ajutorul manometrului
cu lichid tip U.

2.4. Prelucrarea rezultatelor


Valorile presiunilor masurate cu aparatele indicate mai sus se centralizeaza in tabelul 2.2, in unitatile
de masura in care au fost etalonate aparatele de masura, precum si valorile transformate in sistemul
international de unitati de masura. Se calculeaza de asemenea, presiunea absoluta in cazurile a, c precum si a
presiunii totale in cazul e, de la punctul 3.

Tabelul 2. Valori masurate si calculate


Nr. Tipul presiunii Simbol Unitatea de Valori
crt. masura

aparat S.I. 1 2 3

1. Suprapresiune pa -

- N/m2

2. Depresiune Pv -

- N/m2

3. Presiune atmosferica pb -
(barometrica, locala)
- N/m2

4. Diferenta de presiune Dp -

- N/m2

5. Presiune Cazul 1 pa - N/m2


absoluta
6. Cazul 2 pa - N/m2

7. Presiune dinamica pdin -

- N/m2

8. Presiune statica pst -

- N/m2

9. Presiune totala ptot -

- N/m2

DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE


SUBSTANTELOR GAZOASE

1. Notiuni generale
Cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui corp cu un grad poarta
denumirea de capacitate calorica. Capacitatea calorica a unui corp este un parametru extensiv,
depinzand de masa si natura acestuia. Capacitatea calorica a unitatii de cantitate de substanta se
numeste caldura specifica sau capacitate calorica specifica. Valoarea ei nu depinde de cantitatea de
substanta, fiind o proprietate intensiva a corpurilor.
Caldura specifica c, sau capacitatea calorica specifica, a unei substante omogene, reprezinta
energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un
grad fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. Cantitatea de caldura
schimbata de un corp de masa m in intervalul de temperatura (T1 - T2) este data de relatia:

Q12 = m ( T2 T1) [ J ], (1)


de unde rezulta expresia caldurii specifice:

[J / (kg K)] (2)


Potrivit relatiei (2) caldura specifica este o marime care depinde de unitatea de cantitate de
substanta, de intervalul de temperatura si de natura procesului termic.
Din punct de vedere a unitatii de cantitate de substanta luata in considerare, caldurile specifice
utilizate in tehnica, pot fi:
a) calduri specifice masice, c, in J / (kg K) ;
b) calduri specifice raportate la metru cub normal, cN, in J /(m3N K) ;
c) calduri specifice molare, CM , in J /( kmol K).
Caldura specifica raportata la unitatea de volum c, [J /(m3 K)], este utilizata foarte rar in aplicatiile
practice.
Relatiile intre aceste tipuri de calduri specifice sunt:
CM = M c = VM cN [J / (kmol K) ], (3)
unde: M este masa moleculara a substantei [ kg/kmol] ,
VM = 22,414 - volumul molar [ m3N/kmol] ,
c N = r N c [J / (m3N.K)], (4)
unde: r N este masa specifica a substantei in conditii normale, in kg/m3N .
Din punct de vedere al intervalului de temperatura, caldurile specifice pot fi:
a) calduri specifice reale sau instantanee, c, cN, CM;
b) calduri specifice medii,
Din punct de vedere a naturii transformarii realizata de substanta, pentru practica prezinta interes
urmatoarele calduri specifice:
a) calduri specifice la presiune constanta, , cNp, CMp,
;
b) calduri specifice la volum constant , cv, cNv , Cmv , ,

Dependenta dintre caldurile specifice este data de relatiile lui Robert Mayer:
- pentru gazul perfect:
cp - cv = R [J / (kg K)]; (5)
- pentru gazele reale:

[J / (kg K) ]; (4.6)
unde:
R este constanta particulara a gazului perfect, in J / (kg K) ;

- coeficientul real de dilatare volumica, in grd-1;


- coeficientul de compresibilitate termica, in Pa-1.
La corpurile solide si lichide are importanta practica numai caldura specifica la presiune constanta,
. La corpurile gazoase cp se determina experimental iar caldura specifica la volum constant, cV,
rezulta prin calcul folosind relatiile (5) si (6).

2. Descrierea instalatiei si mersul lucrarii


In figura 1 este reprezentata schematic instalatia cu ajutorul careia se determina caldura specifica a
substantelor gazoase, a gazului metan in cazul prezentei lucrari.

Fig. 1. Instalatia pentru determinarea caldurii specifice a gazului metan.

Instalatia se compune din schimbatorul de caldura 1, calorimetrul 2, si contorul de gaz metan 3.


In serpentina schimbatorului de caldura 1, gazul metan primeste caldura de la fluidul calorimetric
aflat in interiorul acestuia care este incalzit cu ajutorul arzatorului 4.
Temperatura ti si volumul V ale gazului metan la intrarea in schimbatorul de caldura 1, se
determina cu termometrul cu lichid 5 si contorul 3. La intrarea in calorimetrul 2 se masoara
presiunea statica pst cu manometrul cu lichid 6 si temperatura t1 cu termometrul 7. In calorimetrul 2,
gazul metan cedeaza caldura ansamblului calorimetric. Temperatura t2 a acestuia la iesirea din
calorimetru se masoara cu termometrul 8.
Temperatura initiala to si finala t a apei din calorimetru se determina cu termometrul de precizie
9, citirea efectuandu-se prin intermediul unei lupe 10. Pentru uniformizarea temperaturii apei din
calorimetru se foloseste agitatorul 11 antrenat de motorul electric 12.
Caldura specifica la presiune constanta a gazului metan se determina considerand
calorimetrul 2 ca incinta adiabatica. Ecuatia calorimetrica a acestuia este:
Q1 = Q2 [J] , (7)
unde:
Q1 este cantitatea de caldura cedata de gaz ansamblului calorimetric, in J;
Q2 - cantitatea de caldura primita de elementele calorimetrului, in J.
Cantitatile de caldura a1 si a2 se determina cu relatiile:
[J ] , (8)
[ J ] , (9)
unde:
m este cantitatea de gaz metan care trece prin calorimetru, in kg;
- - caldura specifica la presiunea constanta medie, in J / (kg K);
- t1, t2 - temperatura gazului metan la intrare respectiv la iesire din calorimetru, in oC;
- mi - masa componentului i al ansamblului calorimetric, in kg;
- - caldura specifica la presiune constanta, medie, a componentului i al ansamblului calorimetric,
in J / (kg K);
- to, t - temperatura initiala respectiv finala a apei din calorimetru in oC.
in relatia (4.9) se noteaza cu C si poarta denumirea de capacitate calorica a calorimetrului:
[ J / K ] . (10)
Din relatiile de mai sus rezulta:

[ J / (kg K) ] . (11)
Cantitatea de gaz metan ce trece prin instalatie se determina cu relatia:
m = r N VN , [ kg ] , (12)
in care:

[m3N ] , (13)

unde: r N este masa specifica a gazului metan la starea normala, in kg/m3N;


V - volumul de gaz la starea de masurare determinat cu ajutorul contorului 3, in m3;
VN - volumul de gaz metan redus la starea normala, in m3N;
TN = 273,16 K - temperatura la starea normala, in K;
Ti = ti + 273,16 - temperatura gazului metan la starea de masurare, in K;
pst - presiunea statica a gazului metan la starea de masurare, in Pa;
pb - presiunea barometrica, in Pa;
pN = 101325 Pa - presiunea la starea normala, in Pa.

Marimile masurate si calculate se centralizeaza in tabelul 1.

Tabelul 1 Valori masurate si calculate


Nr. Marimea Simbol U.M. Valori

crt. 1 2 3 media
o
1. Temperatura medie a gazului t1 C
metan la intrare
o
2. Temperatura medie a gazului t2 C
la iesire
o
3. Temperatura initiala a apei to C
o
4. Temperatura finala a apei t C

5. Masa specifica a gazului rN kg/m3N


metan la starea normala

6. Presiunea barometrica pb Pa

7. Suprapresiunea gazului pst Pa

8. Temperatura gazului me- Ti K


tan la starea de masurare

Tabelul 1 Continuare,
Nr. Marimea Simbol U.M. Valori

crt. 1 2 3 media

9. Volumul de gaz V m3
metan la starea de
masurare

10. Volumul de gaz VN m3N


metan redus la
starea normala

11. Cantitatea de gaz m kg


metan

12. Capacitatea C J/K


calorica a
calorimetrului

13. Caldura specifica la J/(kg K)


presiune constanta

14. Constanta R J/(kg K)


particulara a
gazului perfect

15. Caldura specifica la J/(kg K)


volum constant

16. Caldura specifica J/(kmol K)


molara

17. Exponentul -
adiabatic al
gazului metan