Sunteți pe pagina 1din 5
ANEXA 2-PO 80 AVIZAT, Inspector de specaliate FISA DE AVIZARE A PROTECTULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL, A. Aviaul sol Denumiea opdonalul Tipu gene Casa Durata Nomar de ore pe saptamans Autoral ‘bulitatea pent sustinerea corsa B. Aviaal IS) CRITERII SI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA,cu recomandare [Respectarea stucturii standard a programei ‘Argument ‘Competente specifice Continuturi (asociate competentelor) Valori siatitudini ‘Sugestii metodologice (Inclusiv modalitati de evaluare) ILExistenta unei bibliografii TIL-Elemente de calitate Respectarea particularitatlor de varsta a elevilor Concordanta cu etosul scoli, cu interesele si cu nevoicle comunitatii Continutul argumentului ~ oportunitatea optionalulu = realismul in eaport cu resufzele disponibile Corelarea competentelor cu continuturile Corelarea competentelor cu stuatile de invatare propuse la Sugesti metodologice ‘Adecvarea modalitatilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CONDUCERI COLI: RECOMANDARI/ NU), AVIZUL CA. AL DIN. DA / DA, cu NOTA: Pentru fi avizat peoiecal de programa de opyional tebuie si intraneaseé .DA" la puncte I si 1 si cel pupa 5 Da, cu recomandri” la punceal IT Director, Prof, ANEXA 1-PO 80 ELABORAREA PROGRAMEL DE OPTIONAL LA INVATAMANTULUI OBLIGATORIU, Pentru elaborarea programei de opyional propunem urmitoarea schemd de projectare - care este in cord cu modelul programelor de trunchi comin. Fe i 2 Denumirea opjionalului 3. Tipul oprionalului 4. Clasa 5. Durata 6. Numar de ore pe sipriming 7. Auroral 8, Abilitarea pentru susfinerea cursului 9. Argument 10. Competenge generale 1, Valor si atiadini 12. Competenge specifice $i conginueusi 13, Sugestii metodologice 14, Bibliografie Pentru argument, se-va redacta 1/2-1 pagind care motiveazi cursul propus: nevoi ale elevilo, ale comunitigi locale, formarea unor competente de transfer etc. Competenyele generale reprezinti un ansamblu structurat de cunostinge si deprinderi pe care s-1 propune si] creeze si sil dezvolte fiecare disciplind de studiu, pe intreaga perioada de scolarizare. Valorile $i atitudinile oricnteazi dimensivnile axiologica si afectiv-atitudinalé aferente formarit personalitifi clevului din perspectiva fiecirei discipline. Realizarea lor concreti deriva din actvitatea didacticd permanent a profesorului, constituind un element implicit al acesteia Comperengele specifice se formeari pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din competengele generale si sunt etape in formarea acestora. Conginuturile invari sunt mijloace prin ea se urmareste formarea competenjelor specifice si, implicit, a competengelor generale propuse. Ele sunt ‘organizate tematic, in uaitigi de conginu. Sugestile metodologice propun modalitisi de organizate a procesului de predare-inviare cevaluare (strategi didactice, exemple de actvititi de invajare, evaluare ). Exemplele de activitayi de invigare sugereazi demersuri pe cate le poate intreprinde profesorul pentru formarea competengelor specifice $i sunt construiteastfel incit si porneasci de la experienga concreti a elevului i si se integreze unor strategi idactice adecvate contextelor variate de invatare. Este recomandabil ea programa de optional si contina si bibliogratie, Opfionalul va avea in catalog rubrica lui proprie, unde se va serie denumirea integrali complet. a acestuia (ca de altel gi in registrele matricole) RECOMANDARI/INDICATH pentna redactarea programe de optional: Competengele generale sunt definite ca ansambluri de cunostige, deprindes si atadini care urmeazi si fe formate pind la fine scolariipi obligato, de care are nevoieflcate individ penta implinrea si dezwltara personal, pentra cetera ac, pens incluziune socal si pentna angiare pe Diag munei, Structraren acestor competenfe-chic se ralzeazé la iterseeja mai multor paradiame Eeducaionale si vizeari att uncle domenii yacademice", precum si aspecte inter si transdscipinae, ‘metacognitive, realizable prin eforel mai malor ai eurculare Tn vederea valor competenelor cheie i a asiguricit transferabil la nivelul activi edcafionale, se recomandi ca strategiile didactice wtlizate in predarea discplinci sA pond accent pe onstrucpa progresiva a cunoaser lexiiltatea abordaor si parcarssl diferent; coerengt 91 abord inter si ranscscilinare in scopul dervoliti a evi a compereniclor de investigate ping gi de cece, profesor folesescin proccsl de predre/lnvijare/evahare desoperitea, problematizare, experimental, ec. 1 nviaren pin deecoperte ave en rezulat aching ice yi dezvoleé motvaja, Presupune iirca dleilor in sce de investi i cae cevil wont pun sta concene de formulae de ores, dlocumentare in domenil respectv, reaizafea unui experimen, interpretarea datlor, formulazea de conclu prczentarcaacestor in diverse forme (srs, orl, grafic) Se poate realiza pe urmatorce cl fnducid (de la particular, coneet Ia genera, deduct (Je la general patel, cansductivt (pin analog inte sseme sa componente ale acest) 2 Problematizaea pune elevl in stajia dea slujion, prin activate propie de cerectare, o anita problemi eae i stimuleazcurioztata scare inci la eit, devoleind scheme operator ale gin flvergene 3. Experimental, ca metodd de inviire, poate fi aplict x succes situ de descopetite si de Problematizae asigutind astfel, prin. provocarea nor procese sau fenomene, cunoaperea direct, emo a lami vi Elev nates mete tehni species capita eprint de ler ‘Alte metode care asgurlsuccesul in procesul de predate/invipre/ evahe acunoytnglor 4 Modelarea ~ presupune concasteea indirect a readq prin analog, cu ajutorid modelelor ce reproduc anumite sisteme naturale, Se olosese mai multe Spusl de represent: siilae eu orginal, Srulage (implicate, schematiate) si ideale (eoretce, abstract) Se va insta pe weceea dela tizatea todelcorsatice la ele dnamice, pe folsiea unot modele diferite penta aces proces sa fenomen, pe tillzarea modelelor decompozabite ‘Aigortmizarea ~ sigur insuirea gi apicarea unor scheme logice de desfiyurte 4 actveior imclettale torte i practice in nvjarea biologi. Este important trecerea de a parconerea nor ci deja canoseure la dezvoltaea proptilor chuck i eercethi necesare in vag activ. 6. Dezbaterea gi asatal de idei- permit dobinitea, de cite clei a cunoginglor biologic afrmarca opinlor personae, dezvol spiral de cooperate, creaivitates ptt cde sl simuleard spontandiatea 7? Seadil de caz = presupune analiza qi dezbaterea unor stuafi-peoblem intl in practi veg sigur apropierea invari de context extaycoa. 5. Proieral = stimuleardclevi st redizere investiga in Iorator pe oanumit ted, s4confeioneze modele pent orcle de biologie, sl elaborezeIoerat singice penta simporioane, cere, ssl de comunict stinpice. Proiclndvdual su in grup, oferhoporuunitatea educa penta snatate 92 educa ecoogice Existenp laboratoarelor in rejeaua AEL permite seaizaea lejlor interactive, simulind creaiviaen profesorla, spistul de echipt al clevilor inten proces didace modern. Sof- utile edueagonale de Simularesubstiuie matealee gi instrumenteledidacice clsce, asigu mocizriata, evidena ewolife fede ele, iar perspectvdinvdjarea i dita Programa are drepeobiceiv eeateacondiilorfavorabile fect lev de ai forma gi dezvola competene int-un fm individ de a ansferacunoqsingeleacumlate dint-o zon de sudan al Comperctele speciice vor fi “concreate, in cadral Geciel ore, prin activi de. invapare corespunedtoare confnata i oppunilr profesor aupratipuli de lee ‘Netla progam seolard valorfed exemplele de actvidg! de Invdjare din programele antriaze (labore dpi model centat pe obicvs), oferind astfel caer didatice un spin concret in Claborare satgilor de predare cae st permit trecerea ral de pe cenraea pe conginimu pe centarea pe expenenge de invijwc- Actvtigle de invijae tebule astfel consiute,incit«l se pornesscd dela Erperinga coneet a clvuli $i s8 se integreze unor strate didacice adcevate comenclr variate de invijare in perspectiva unui demerseducafional centat pe competene, se recomandswilizarea cx prepondereots 2 evalu continue, formative. Procesal de exaluare vaimbina formele tradionale(peobe orale probe Serise, probe practic) cu cele complementae (procul, portoflis sutocraunrea,observarea sistratics 2 acdviii si comportmental lev ete) va pune accent pe 1 orelare dred a rezultaor evaluate cu competenjele specie viate de programa ola, ~ alorizarea realtor fave prin eaportarea a progres] scolar l clr elev “tlarea uot metode variate de comunicae a reaulatlorscolae; recunoastre, veh eval, a expeientclor de invijare sa competenclor debindie in contexte ‘non-formal su informale Seva alorca activates indvidealé si acvtatea in echipd pentru asiguarea uni ferd-back necear “lferengert pacursurlr de invljare, Suategile modeme de evaluare accentuetzl acea dimensune 4 sejiuni eval care ofeckeleviorsuficieme si variate posbiltgi de a demonstra eea ce sin (a tnamblu de cunosine, dar mai ales ceea ce pot s4 fach(priceps, deprinden, abies), sexinind individualiarea ata educaional FEvaareacevior se va realza pe baza competenflor specific si conynutullorasocate, previzute de programa polars, De exempl: sclectarea ripe corect, ~ asocireintre:nofisn, enungus ete, incluse in eoloane difeit; ~ completatea propovitilor, desenelor, schemelor lacunate, etes = temi de tpl adewarat~ fal + itech steuctarate, + rezolvatea de probleme; ~ realizatea de referate, portofol, proieete; - formularea de ipateze sau concluziiegate de procese biologiee; * realizaea unui plan de investigate: rezolvatea fgelor pentru aplicaile practice Evaluarea, in mod traditional, a fost folositt de profesor pentru a monitoriza invajarea elevuld gi a famniza o bari pentrsasigurares notelor. in timp, caracteral evaluti s-a schimbat, roll aceseia crescind permanent. Desi evalua foloste in diterte contexte si in difeite scopuri apa ca ind difeite, subsea acelorasi principit comune, unul dintreacestea este cf evaluarea este intotdeauna un proces de gindive asupea doverilor furnizate in teotle modetne ale invita si cognitii wn accent major este plasat pe dimensiunea sociald a inv, incluzind practic: parcipaive cae vin in sprijinul cunoastri 5 intelegeri Ca urmare, practi eran ar rebut sd depaeaedfecaicarea pe dprnderi i oprodncerea de canopies ie npc mai comple late de aii ele Ceca ce indivi su, cum st si cam sunt eapabili si foloseascd cunostingle pentra a rispunde la inti, a rezolva o problema si a se angaja in invijare adigonali este aspectal eheie care determin’ participarea in societatea acuali, Ca urmare,elaarea ar trebu fi cntat pe crate specie pe car ee Jelss in reclvareaproblomeo,ientifcinda-re aa care prea o depute contin a efits unt ancora le so ann dome parcalardecnoint i depinder. “Achizitil, in majoritaze, sunt acumlate pri interaiune si discurs; in cadrul claseiinglegerea se produce prin intrebir si rispansusi, Ca urmare, bare ar teat i evident ct de bine se ange ea in price Camanictv i de bine flsesistrametele de omanicarecanspurgitearedomerinh- lin perspectva unui demers educagonal centrat pe competente, se recomands utizarea eu preponderents 4 evaluatii continue, formative. Procesul de evaluare va imbina formele tadifionale eu cele alternative (ptoicctul, portofolul, autoevaluarea, evaluatea in. perechivobservarea.sistematics a activitigi yi ccomportamentului elevuli) va pune accent pe: * corelara direced a rezultaelor evaluate cu competenfle specifice vzate de programa yeoaris valorizaea rezutatlorinvijis prin raportatea la progresul scolar a feciru clev, - uilzarea unor metode variate de comunicare a rezultatelorseolare; = recunoasterea, la aivelul evaluiei, a experienelor de invagare sia eompetengelor dobinlte in contexte non-formale sa informale. © sastfel de evaluate, formativa, este sustinutd de coerenja demersului de invita, adied de coerena ‘demersuli clevula i este evident orientatheitre procescle cae genereazi produsele vizibile ale inv Evaluarea formativa intrefine un raport interactiv cu formarea, permifind profesorului si garanteze et modelele de formare propuse sunt adaptatecaracteristicilor elevilor, si anume, diferengelor individuale in invita si aprofundare, Aceasté forma de regate este necesar si intervnd in decursul actlui de formare inainte de certificate sau orientaca wlterioari. Evaluarea formativd insofeste invitarea si permite ajustii consecutive in functe de feedback-l obyinat. Departe de a fio simpli constatare a unei cant de reusitt sau epee, mu se limiteazi doar la ineegistrarea rezutatelor, mergind pind laallatea ,de-ce"-urlor rezulatelor. Pune decent pe aspectee calitative sina pe cle cantitaive si permite corecareatraieeronilo. in afara tchncilor tadiionale de evaluare: iret ale dacfior din las, inert ae acum eile, ce seri, teste de eobuare Prin aii practi, toma pentrw acad, se reeomandi $i folosivea altor mijloace alternative: proictalportflia. Proidul este o activitate complexd cate presupane: investigarea probleme, realizareaproiectului propriu-zis si prezentarea acestuia, evidenfiind capacitatea de a lucra in coopera, dea ralizaactvitafi independent, dea comunica, de a impareis celoraly proprile pater si conclu, de a hua decizi. Pornind de la ideea of un demers de proiectare curricular trebuie sit acorde conceptului de competenté semnificafia unui yorganizator” in relagie cu care sunt stabilite finalitigle invigidi, sunt selectate continutusile specific si sunt organizate stategile de predate-inviare-evaluare, actuala program’ scolari a urmacit valorizarea cadeului european al competentelor cheie la urmitoarele niveluri: formularea ‘competentelor generale si seleetarea setusilor de valor si atitudini; organizarea elementelor de conginut si ccorelarea acestora cu competengele specifice;elaborarea sugestilor metodologice. Programa scolard reprezintd elemental central al proiectirit didactice. Proicctarea didacticd presupune: 1. Lectura personalizati a programe; 1. Planificarea calendaristica; IIL, Proicetarea seevenyali a unititilor de invitare si implicit a leeilor Elaborarea documentelor de proiectare didacticd necesiti asocierea int-un mod personalizat al clenenoe progemel — compere speeder congnunu, cu remne meodologes, empomle Planificarea calendaristicd ca instrument de interpretare personalizatit a programei, se racordeazi la individualitatea clasei, Pentru realizarea acesteia se recomandi parcurgerea urmitoarelor etape: 1. Stadierea programei; 2. impargirea pe unitgi de inviare; 3, Stabilirea succesiunii unitiglor de invifare; 4, Alocarea timpului necesar pentru ficcare unitate de invijare in concordanfi cu competenele specifice vizate, conginuturile alocate $i individualtateafiecirei clase, Steuctura planificarii calendaristice ‘Ni-Unitatea de invitare, ttlu-Competente specifice vizate-Conginuturi -Numas de ore aloca Observatil Proiectarea unci unititi de invitare necesiti aplicarea unei metodologii care consti intro succesiune de ctape inlinuite logic, ce conduc la detalierea confinuturilor de tip factual, notional si procedural care contribuie la formarea si/ sau deavoltarea competentelor specifice Etapele proiectati, aceleasi pentru orice unitate de invagate, se regisesc in urmitoarea rubsicagie: Contjnutusi detaliate ale unitiii de invagare-Competente specifice vizate-Activitigi de invajare-Resurse Evaluare Co? De ce? Cum ? Cu ce? Cit? Activitigle de invigare se construiese pe bara corelisii dintre competengele specifice si conginuturile previzute de programa. Activititle de invijare presupun orientarea citre un scop, redat prin tema Activtii,flind transpuse inte-o forma de comunicate intligibiléelevilor ~ adeevati nivelului de virsti al entra a avea succes in societatea cunoastesi, into economic a compete crescute, toi elevii trebuie si invefe sk comunice, si gindeasci si si rafioneze eficient, si rezolve peobleme complexe, si lucreze cu date rmultidimensionale si reprezentiti sofisticate, si formuleze judecii referitoare la acuratejea masei de informayie si colaboreze in diverse echipe sist demonstreze 0 puternicd auromotivare, Copii nu urmeazd acelasi drum pentru erestere intelectuald si schimbare, ei nu sunt pregitigi si invere in acelasi mod, mai degraba invafi unele proceduri incet si folosind rate multiple; dezvoltarea cunostingelor ‘nu numai ci este variabili, dar se consttuie in contexte si sitafii pariculare. Ca urmare, inruima ar abn 25 find com de natura entwr casi, de act pe care le promanea si de varitia individual ‘Modelarea cempetentlor eagitve prin partipare in grup fi inteacinme socials ete 1m mecanism important penta ‘nternalicareacanotintlor i deprinderilor. Indiferent de tipul de achiifie uemacit, fie 0 unitate foarte specifici a unei deprinderi sax a une! ‘cunostinge, fie 0 schema ampli de rezolvare a unei probleme complexe, dezvoltarea unei cunoaster! pprofunde a unui domeniu necesiti timp si focalizare pe oportunitigle de exersate si feedback. Ca urmare, furnizarea miui fredbac informati i la tnp va conde la exersarea etn si eficemtt a uni deprinder, aceasta find ‘ana din sarcinle instru iptiman: