Sunteți pe pagina 1din 88

Cuprins

Capitolul I CONTABILITATEA STOCURILOR sI A PRODUCIEI N CURS DE

EXECUIE...........................2

1.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale

stocurilor ..........................2

1.2. nregistrarea costul si evaluarea stocurilor n contabilitate......4

1.2.1.nregistrarea stocurilor...................4

1.2.2. Costul stocurilor.................................4

1.2.3.Evaluarea stocurilor...................6

1.3. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor......................10

1.3.1.Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor....10

1.3.2. Metode de evidenta analitica a stocurilor..........13

1.4. Organizarea contabilitati stocurilor si a productiei n curs de executie....14

1.5 .Contabilitatea materiilor prime si a materialelor...........17

1.6. Contabilitatea productiei n curs de executie...........20

1.7. Contabilitatea produselor....................21

1.8. Contabilitatea stocurilor aflate la terti...............23

1.9. Contabilitatea animalelor....................24

1.10. Contabilitatea marfurilor si a diferentelor de pret la marfuri......27

1.11. Contabilitatea ambalajelor...................30

Capitolul II CONTABILITATEA STOCURILOR LA S.C PAN S.A

BAIA MARE............................. 34
2.1. Prezentarea generala a firmei S.C Pan S.A Baia Mare....... 34

2.2.Descrierea generala a afacerii .................. 38

2.2.1. Obiective.Strategi.Tactici............... 38

2.2.2.Structura personalului................ 39

2.3 Descrierea produselor si modul de folosire............. 40

2.3.1.Ciclul produselor.................... 41

2.3.2 Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare...... 42

2.4. Informatii financiare...................... 42

Monografie contabila............................ 60

Concluzii si propuneri........................... 70

Bibliografie.............................. 71

Capitolul I

CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale

stocurilor

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vndute, n curs de productie n vederea
vnzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n
procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii.

Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd:

- este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se
asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;

- este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

- este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este


restrictionata.

Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta n activitatea nterprinderii si n general


participa la un singur circuit economic modificndu-si n permanenta forma.

Cuprind ansamblul de bunuri si servicii care intervin n ciclul de exploatare al nterpriderii


si sunt destinate fie a fi consummate la prima lor utilizare, fie a fi prelucrate n procesul de
productie, ori a fi vndute n starea n care au fost procurate.

Stocurile pot intra n nterprindere pe mai multe cai: achizitie, productie proprie, aport,
donatie, etc.

Din punct de vedere financiar, tinnd cont de perioada scurta n care sunt regasite n
structura patrimoniului, sunt considerate alocari ciclice. Din punct de vedere al gradului de
lichiditate, stocurile sunt considerate active cu o lichiditate partiala.

Stocurile, prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza n structura activelor:

- se afla succesiv si nentrerupt n diferite faze ale procesului de productie si comercializare;

- descriu mai multe rotatii (circuite) n cadrul unei perioade de gestiune;

- sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiale consumabile, materiile prime),
sau a fi vndute n aceeasi stare (marfurile) sau a fi vndute dupa prelucrare (produsele);

- contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului.

Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important n activitatea firmelor. Din
acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor sa vizeze mentinerea unui nivel
corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii, si al volumului productiei si
al modului de realizarea al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil interprinderilor.
Un nivel minim poate genera disfunctionalitati pe relatia furnizor-beneficiar si opriri ale
procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizari importante de
stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita perioada, fapt ce genereaza dificultatii n fluxurile
financiare ale firmei.

Stocurile pot fi calasificate astfel;

Materii prime, participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit


integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata.
Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, mareriale pentru ambalat,
seminte si materiale de plantat, furaje, si alte mareriale consumabile),

participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a se regasi n produsele
la a caror fabricare participa.

C) Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare


mare cu durata de viata utila sub un an indiferent de valoare sub forma de echipament de
protectie si de lucru, mbracaminte speciala,mecanisme, dispozitive, verificatoare, bacaramente,
SDV-urile, amenajari provizorii de santier, aparatele de masura si control, matritele folosite la
obtinerea anumitor produse si alte obiecte similare. Nu se includ n aceasta categorie lucrarile de
organizare de santier de la care n urma terminarii lucrarilor nu se recupereaza materialele.
Obiectele de inventar reprezinta bunuri care nu ndeplinesc conditiile legale privind valoarea si
durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum si bunurile asimilate acestora.

Baracamentele si amenajarile provizorii se refera la bunurile achizitionate sau construite


de unitatea patrimoniala n scopul executarii lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se includ
n aceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care, prin demolare sau demontare, nu
se recupereaza materiale, cum este cazul platformelor betonate, drumurilor si cailor de acces,
gropilor de var si altele.

Bunurile amintite anterior (lit. a-g) fac parte din proprietatea unitatii patrimoniale care le
detine, unde se includ si bunurile aflate n custodie, spre prelucrare sau n consignatie la terti si
care se reflecta distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri.

n cadrul unitatii patrimoniale exista si stocuri care nu-i apartin, cum este cazul valorilor
materiale primite spre prelucrare, n custodie sau n consignatie si a caror evidenta se
organizeaza cu ajutorul conturilor n afara bilantului.

D) Produsele, sunt reprezentate de:

- semifabricate sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza
de fabricatie) si se pot livra altor sectii sau tertilor.

- produse finite, bunuri care au parcurs n ntregime toate fazele procesului de fabricatie si
nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare n cadrul unitatii patrimoniale, putnd fi depozitate n
vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

- produse reziduale, reprezentnd rebuturile, materialele recuperabile, deseurile adica


bunurile necorespunzatoare calitativ ce rezulta din procesul tehnologic.

E) Animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei,
miei, mnji, porci si altele) crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ngrasat pentru a fi
valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru productie (lna, lapte, oua, blana).

F) Marfurile, respectiv bunurile pe care nterprinderea le cumpara n vederea revnzarii


sau produsele predate spre vnzare magazinelor proprii.

G) Ambalajele, includ bunurile refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate


protejarii si prezentarii produselor si care, n mod temporar, pot fi pastrate la terti cu obligatia
restituirii n conditiile prevazute n contract.

H) Productia n curs de executie, este reprezentata de productia care nu a trecut prin


toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul tehnologic, precum si de produsele
nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplectate n ntregime. Sunt asimilate productiei
n curs: lucrarile, serviciile si studiile n curs de executie sau nedeterminate.

a) Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa n:

- stocuri aflate n proprietatea nterprinderii, se gasesc fie n depozitele sau spatiile proprii,
(depozite, magazii, magazine, locuri de productie) fie la terti, (materii si materiale aflate la terti,
produse aflate la terti, marfuri n custodie sau consignatie la terti, etc).

- stocuri aflate n gestiune dar care nu sunt n proprietatea nterprinderii (stocurile primite
spre prelucrare sau n custodie), nregistrate distinct n conturi n afara bilantului (clasa a 8-a de
conturi).

b) n functie de provenienta, stocurile se pot grupa n:

- stocuri provenite din productie proprie: produsele, animalele, marfurile, materiale de natura
obiectelor de inventar, etc.

- stocuri provenite din productie proprie: produsele, animalele, marfurile, etc.

Pe lnga stocurile n categoria activelor circulante se mai cuprind: creantele, investitiile


financiare pe termen scurt, disponibilitatile banesti din casa si conturi la banci.

1.2. nregistrarea, costul si evaluarea stocurilor n contabilitate

1.2.1. nregistrarea stocurilor


n conformitate cu reglementarile n vigoare, detinerea cu orice titlu de bunuri materiale,
titluri de valoare, numerar, alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatii economice
fara sa fie nregistrate n contabilitate sunt interzise. n aplicarea acestor prevederi este necesar sa
se asigure:

a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate n unitate si nregistrarea lor la locurile


de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrarea n custodie sau consignatie se
receptioneaza si nregistreaza distinct ca intrari n gestiune. n contabilitate valoarea acestora se
nregistreaza n conturi n afara bilantului.

b) n situatia unor decalaje ntre provizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi


n mod cert n proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:

- bunurile sosite fara factura se nregistreaza ca intrari n gestiune att la locul de


depozitare ct si n contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor nsotitoare;

- bunurile sosite si nereceptionate se nregistreaza distinct n contabilitate ca intrare n


gestiune.

c) n cazul unor decalaje ntre vnzarea si livrarea bunurilor, acestea se nregistreaza ca


iesiri din unitate, nemai fiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vndute si nelivrate se nregistreaza distinct n gestiune iar n contabilitate n


conturi n afara bilantului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se nregistreaza ca iesiri din gestiune att la locurile de
depozitare ct si n contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune din
gestiune potrivit legii.

d) bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze privind dreptul de proprietate se


nregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, att n gestiune, ct si n contabilitate, potrivit
contractelor ncheiate.

1.2.2. Costul stocurilor

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,


precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma si n locul n care se gasesc n
stare de utilizare. Este folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare, la iesire, la inventariere si la
nchiderea exercitiului financiar.

Evaluarea stocurilor la sfrsitul exercitiului financiar si la inventariere, trebuie efectuata


la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta .

Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul
desfasurari normale a activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si
costurilor necesare cedarii.

Principale structuri ale valorii stocurilor sunt: costul de achizitie, costul de productie,
costul standard (prestabilit) si pretul cu amanuntul.
Costul de achizitie folosit la nregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretul de
facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-
aprovizionare si alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost
istoric si va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costul de achizitie,
devenit pret de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente, difera de la o
perioada la alta n functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de
cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie
practicate la iesirea stocurilor n cauza de la locurile de depozitare. n acest scop, Regulamentul
de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre
agentii economici a uneia din urmatoarele metode:

Cost mediu ponderat;

Prima intrare-prima iesire;

Ultima intrare-prima iesire..

Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si


consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de
productie alocate n mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Cheltuielile generale de administratie, financiare si de desfacere nu se includ n costurile


de productie cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale de Contabilitate.

Materiile prime si materialele consumabile care sunt renoite n mod constant si a caror
valoare globala este de importanta secundara pentru persoana juridica, pot fi trecute n activ la o
cantitate si o valoare nemodificata, atunci cnd acestea nu se modifica semnificativ.

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse
si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor
individuale.

Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge n mod substantial
unele de altele.

Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor


identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac
obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Identificarea
specifica nu poate fi folosita n cazul n care stocurile cuprind un numar mare de el 555p159f
emente, care sunt de regula fungibile.

n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de


asemenea, metoda costului standard, n activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, n comert cu amanuntul.

Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor, consumabilelor,


manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si
ajustate, daca este necesar, n functie de conditiile existente la un moment dat.

Diferentele de pret fara de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct
n contabilitate, fiind recunoscute n costul activului.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor, se


efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Coeficient de repartitie (Kr) = Sold initial al diferentelor de pret + Diferente de pret


aferente intrarilor n cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului / Sold initial al stocurilor la
pret de nregistrare cumulat de la nceputul anului * 100

Acest coeficient se nmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de


nregistrare.(Vbe x kr).

Coeficientul de repartizare a diferentelor de pret poate fi calculat la nivelul conturilor


sintetice de gradul I si II, prevazute n planul general de conturi, pe grupe sau categorii de
stocuri.

La sfrsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile


conturilor de stocuri, la pret de nregistrare, astfel nct aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.

Diferentele de pret astfel stabilite la receptia bunurilor respective se nregistreaza


proportional att asupra valorii bunurilor iesite, ct si asupra stocurilor.

Metoda pretului cu amanuntul este folosita n comertul cu amanuntul pentru a determina


costul stocurilor la articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care
nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de
vnzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vnzare presupune recalcularea marjei brute.

Reducerile de pret n cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau financiar.

Reducerile comerciale mbraca forma: rabaturilor, risturnilor si remiselor.

Rabaturile sunt reduceri de pret ce se primesc pentru defecte de calitate ale stocurilor.

Risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii cu acelasi tert
n cadrul unei perioade determinate.

Remisele sunt reduceri acordate pentru vnzari superioare volumului convenit sau pozitia
de transport preferentiala a cumparatorului.
Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru
achitarea datoriilor naintea termenului normal de exigibilitate.

Reducerile asupra pretului de vnzare se calculeaza n casacada, adica procentul de


reducere se aplica de fiecare data asupra netului anterior iar TVA asupra ultimului net.

1.2.3. Evaluarea stocurilor

1.2.3.1. Reguli de evaluare a stocurilor:

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare starii lor


patrimoniale:

A. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi;

B. Evaluarea la inventariere;

C. Evaluarea la bilant;

D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.

Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu

Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor , la intrarea n patrimoniu, este


evaluarea la cost istoric, care poate fi identificata, prin:

1. Costul de achizitie, n cazul bunurilor achizitionate de la terti, n structura


caruia se cuprind urmatoarele elemente:

Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA),
precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.

Taxe vamale aferente bunurilor importate.

Cheltuieli accesorii de achizitionare - acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte


legate de aprovizionare pna la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi:

Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;

Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.


Nu se includ n costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesare
constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte de scadenta.

2. Costul de productie, n cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea


proprie de exploatare, format din:

Pretul de achizitie a materialelor consumate;

Cheltuielile directe de fabricatie;

Cheltuieli indirecte de fabricatie.

3. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:

Aport la capital;

Obtinute cu titlu gratuit;

Din donatii.

Costul de intrare n patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare contabila.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la


valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc n
functie de utilitatea bunului n ntreprindere sau pretul pietei si se identifica, n functie de
destinatia lor, astfel:

Stocurile destinate vnzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii


nete de realizare, care este data de pretul de vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu
transport, comisioane etc.

Semifabricatele si productia n curs de executie se evalueaza la valoarea


componentelor materiale ncorporate la care se adauga costurile stadiilor de prelucrare.

Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii n exploatare se


evalueaza la costul lor de nlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este


admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor
de pasiv si a cheltuielilor. n acest sens:

n cazul n care se constata ca valoarea de inventar, stabilita n functie de utilitatea bunului


pentru unitate si pretul pietei, este mai mare dect valoarea cu care sunt acestea nregistrate n
contabilitate, n listele de inventariere vor fi nscrise valorile din contabilitate.
n cazul n care valoarea de inventar este mai mica dect valoarea din contabilitate, n
listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.

Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul constatarii unor deprecieri


relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care sa reflecte situatia reala
existenta, chiar si n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt
deductibile fiscal.

n cazul constatarii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura
imputarii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se ntelege costul de
achizitie, n care sunt incluse costul de cumparare practicat pe piata, taxele nedeductibile,
inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionar.

Evaluarea stocurilor la nchiderea exercitiului prin bilant contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele


evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri:

Pentru stocurile la care au rezultat diferente n plus ntre valoarea de inventar si


valoarea de intrare, n bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de
valoare nu se nregistreaza n contabilitate.

Pentru stocurile la care s-au constatat diferente n minus ntre valoarea de inventar
si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza n bilant la valoarea de inventar. n contabilitate
aceste stocuri vor continua sa fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare
datorat unor deprecieri se nregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane. Daca din
valoarea de ntrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate si
nregistrate provizioane, se obtine valoarea de inventar ca valoare neta ce se nscrie n bilant.

Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si nregistrare a
stocurilor, si anume: nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare, stabilita la nivelul
costului de achizitie sau a costului de productie, dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin
aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective de achizitie si de productie
fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.

La iesirea din gestiune

La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza, nregistreaza n contabilitate si scad din gestiune la
valoarea de intrare.

Determinarea valorii de intrare n cazul iesirilor este o problema mai complexa, motiv
pentru reglementarile din domeniul financiar-contabil prevad urmatoarele metode:

-metoda costului mediu ponderat;


-metoda FIFO(primul intrat-primul iesit)

-metoda LIFO(ultimul intrat-primul iesit).

Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui


element de baza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate n stoc la nceputul
perioadei si a costului elementelor similare cumparate sau produse(intrare) n cursul
perioadei.Costul mediu ponderat(Cmp) se determina conform relatiei:

Stoc initial valoric(Siv)+Intrari valorice(Iv)

CMP = ------------------------------------------------------

Stoc initial cantitativ(Sic)+Intrari cantitative(Ic)

Se calculeaza pe baza acestuia valoarea iesirilor(Ve):

Ve=Cmp x Ce Ce=cantitatea iesita.

Metoda poate fi aplicata periodic sau dupa fiecare receptie.

Metoda FIFO (First In First Out; primul intrat primul iesit) presupune
evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitue sau de productie a primului lot
intrat. Dupa terminarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lot intrat n ordine
cronologica.

Schematic, evaluarea poate fi redata astfel:

E = qe1xp1= Ve1

E=qe2xp2= Ve2

.........................

E=qenxpn=Ven

qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente
(p1).

qe2- cantitatea celui de-al doilea lot, care se evalueazala pretul cu care acesta a intrat
n
gestiune (p2)

qen- cantitatea celui de-al n-lea lot care se evalueaza la pretul cu care acesta a intrat
n gestiune (pn); "n" este ultimul lot din evidente;

Ve- valoarea iesirilor; Ve=Ve1+Ve2+.........+Ven;

Ve1=valoarea iesirilor calculata n functie de primul pret aflat n evidente;

Ve2=valoarea iesirilor calculata n functie de cel de-al doilea pret aflat n evidente;

Ven=valoarea iesirilor calculata n functie de al n-lea pret aflat n evidente.

Metoda LIFO ( Last In First Out; ultimul intrat primul iesit) presupune
evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune n functie de costul de achizitie sau pretul de productie
al ultimului lot intrat.Dupa epuizarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lot n
ordinea inversa cronologica.

Grafic, evaluarea iesirilor poate fi evaluata astfel:

E= qenxpn= Ven

E= qen-1 x pn-1= Ven-1

...........................................

E= qe1 x p1 = Ve1

qen- cantitatea ultimului lot (al n-lea) care se evalueaza la pretul cu care a intrat n
evidente (pn);

qen-1-cantitatea penultimului lot (al (n-1)-lea), care se evalueaza la pretul cu care a


intrat n gestiune (pn-1);

qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evi-

dente (p1);

Ve - valoarea iesirilor; Ve= Ven+Ven-1+......+Ve1

Ven - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul ultimului lot din evidente;

Ven-1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul penultimului lot din evi-

dente;
Ve1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretului primului lot din evidente.

Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa de la un exercitiu la altul. Daca n situatii


exceptionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit element de stocuri sau
alte active fungibile n notele explicative trebuie sa se prezinte informatii cu privire la motivul
schimbarii metodei si efectele sale asupra rezultatului. ntreprinderile trebuie sa utilizeze
aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare
similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul
a costului poate fi justificata. Evaluarea productiei n curs de executie se face la sfrsitul
periodei prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a
operatiilor tehnologice, la costul de productie.

ntreprinderile din tara noastra au posibilitatea de a evalua si de a nregistra n


contabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi cu conditia ca n raporturile periodice
ele sa fie prezentate la costuri efective. Astfel de preturi de registrare pot fi: preturi prestabilite
si preturi de facturare.

n cazul n care se utilizeaza preturile perstabilite, aceste preturi se vor stabili pe baza
preturilor medii ale bunurilor respective.

n acest caz, diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie se vor
reflecta distinct n conturile de diferente de pret.

Diferentele de pet stabilite la intrarea bunurilor n ntreprindere se repartizeaza si se


nregistreza proportional, att asupra valorii bunurilor iesite ct si asupra stocurilor.

1.3. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor


1.3.1. Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor
nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie
metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent

n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se


nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite
stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric.

Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului


permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de
specificul activitatii si de necesitatile proprii.
n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile
de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitul
exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite
prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza
aducndu-se stocurile la nivelul lor real.

n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul
efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la
costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se
poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.

Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a


continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc la preturi
standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea continuarii acestei
practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa
reflecte distinct:

La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de


nregistrare;
La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de
nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.

K= (Si+Rd) cont de diferente de pret

(Si+Rd) cont de stoc la pret de nregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare.

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n


utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptic al
acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va
reflecta:

stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu
poate fi dect debitor,

intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n


debitul contului,

iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al
contului,

n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n


permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile
faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,

folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,

conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre


metodele de contabilitate analitica.

Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o
mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al
integritatii lor.

2. Metoda inventarului intermitent

Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia


ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul
ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii.

Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza


inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntre
valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale
stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:

n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de


stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare
intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar
intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli
corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul
fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri
initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii
urmatoare.

Metoda inventarului intermitent consta n:

nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n
conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice


prin:

destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza


ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar,

restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului


financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a
acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu
aceste consumuri.

Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta n


neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursul perioadelor.
Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaza cu
soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri
din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.

Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii
fata de cele provenite din productia proprie si anume:

pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:


se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni
asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput;
achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra
conturilor de cheltuieli;
la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din
perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea
lor asupra conturilor de stocuri.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile


consumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia:

n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:


se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula
veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica,
ci numai n evidenta operativa de la locurile de depozitare;
pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa
fie nevoie destocarea lor;
la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv
cele provenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra
conturilor de venituri din productia stocata.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse
n unitate, calculate dupa relatia:

n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul perioadei prin
metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare,
dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza n "rosu".
Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de


achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor
de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie;
nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;
nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.

Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca


inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control riguros al
gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

1.3.2. Metode de evideta analitica a stocurilor


n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea
contabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a
stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si pe fiecare categorie de
stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupa urmatoarele metode:

-metoda cantitativ-valorica;

-metoda operativ-contabila;

-metoda global-valorica;

a) Metoda cantitativ-valorica. Presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de


depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind Fisele de cont analitice. Fisele de
magazie, mpreuna cu actele justificative(receptii, facturi), mpartite n functie de sensul miscarii
bunurilor(intrari si iesiri), se predau compartimentului financiar-contabil, care prelucreaza datele
si nregistreaza stocurile att cantitativ ct si valoric, n Fisele de cont analitice, deschise pe
feluri de bunuri si locuri de depozitare.Concordanta valorica dintre datele nregistrate n conturile
sintetice si cele analitice, se verifica prin ntocmirea la sfrsitul lunii a balantei de verificare a
conturilor analitice. Concordanta cantitatilor se asigura prin confruntarea datelor dintre fisele de
magazie si fisele analitice pentru valori materiale.

b) Metoda operativ-contabila (pe solduri). Presupune nregistrarea stocurilor la locul de


depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitatea valoric, pe gestiuni, iar n cazul
acestora pe grupe si subgrupe de bunuri, ntocmindu-se documentul numit "Registrul Stocurilor".
Concordanta dintre datele nregistrate n evidenta depozitelor si cele din contabilitate se asigura
prin evaluarea lunara a stocurilor cantitative nscrise n Fisele de magazie cantitativ si n
"Registrul Stocurilor" cantitativ si valoric.

Tehnica de lucru este urmatoarea:


Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fisele de magazie, stabilind stocul
dupa fiecare operatie;

Serviciul contabil, verifica periodic nregistrarile facute n fisele de magazie si preia


documentele respective, mpreuna cu borderourile ntocmite de gestionar, care sunt centralizate
pe grupe de materiale si pe conturi corespondente

Totalurile stabilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita separat pentru intrari si pentru
iesiri.

La sfrsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri, pe


gestionari si pe grupe de materiale, att la intrari ct si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie
se nscriu n Registrul stocurilor si se nmultesc cu pretul lor. Existentele fizice nscrise n acest
registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si
gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea
sintetica.

c) Metoda global-valorica. Are n vedere conducerea evidentei stocurilor numai valoric, att la
nivelul gestiuni ct si a compartimentului de contabilitate. La nivelul gestiunii, Fisele de magazie
sunt ntocmite cu "Raportul de gestiune", n care se nregistrteaza zilnic intrarile si iesirile pe
baza de documente justificative. Aceasta, mpreuna cu documentele justificative se predau la
compartimentul de comtabilitate, care verifica realizarea documentelor si a valorilor consemnate.
Controlul concordantei dintre nregistrarrile din Raportul de gestiune si cele din Fisele de cont
pentru operatii diverse, se face periodic, de regula lunar, prin confruntarea soldurilor.

Esenta metodei consta n tinerea evidentei numai valoric la nivelul gestiunilor cu ajutorul
"Raportului de gestiune" completat de responsabilul gestiunii iar la compartimentul financiar,
contabil global valoric pe fiecare gestiune cu ajutorul formularului "Fisa de cont pentru operatii
diverse" completat de contabilul gestiunii.

1.4.Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei n curs


de executie

La organizarea contabilitatii stocurilor si productiei n curs de executie trebuie avute n


vedere urmatoarele elemente:

- obiectivele urmarite

- factorii specifici de influenta stocurilor si a productiei n curs de executie;

- documentele justificative si de evidenta operativa;


- sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea stocurilor si a productiei n curs de
executie.

a) Obiectivele urmarite
Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie sunt, n principal
legate de realizarea functiilor comerciale ale ntreprinderii.
Principalele obiective ce revin contabilitatii n acest domeniu sunt:

Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei


pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de
cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire
la stadiul aprovizionarii.

Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea


permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante
materiale pe gestiuni, si n cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, nregistrarea
exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea
existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii
lor.

Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea


mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din
depozit, evidenta economiilor sau a materialelor neutilizate, precum si a materialelor
recuperabile rezultate din prelucrarea n sectiile de fabricatie.

Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea


materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel nct acestea sa poata furniza
informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

nregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de


stocuri destinate a fi livrate tertilor.

Evidenta si urmarirea stocurilor de produse n procesul obtinerii si livrarii la preturi


competitive.

Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si


rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.

Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si


nregistrarea n contabilitate a stocurilor.

b) Factori specifici de influenta:

Marimea ntreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate


sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
Structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul
documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de
aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de baza
a contabilitatii, ntruct operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente
primare de a caror corecta ntocmire si completare depinde gradul de exactitate a informatiilor
furnizate.

Caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, n functie de care se


face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice corespunzatoare
lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa
si contabilitatea analitica.

Decalajul ce poate aparea, uneori, n vnzarea si livrarea stocurilor.

Sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din


productie proprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, n principal, conturile sintetice utilizate si
preturile de evaluare.

Modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, n special, modul de


nregistrare a acestora n contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a
preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.

Sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea


contabilitatii stocurilor n vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor si
stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, n functie de care se aleg
metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie


considerati si alti factori, ca: documentele nsotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea
depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului
de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.

c) Sistemul documentelor justificative si de evidenta operativa

Operatiunile privind existenta, intrarea, iesirea si deprecierea stocurilor sunt consemnate


n diferite documente specifice, care se pot grupa dupa urmatoarele criterii:

Documente privind existenta stocurilor:

- liste de inventariere;

- registru de inventar;

- proces verbal de inventariere;

Documente privind intrarea stocurilor:


- comenzi;

- facturi;

- aviz de nsotire;

- borderou de achizitie;

- note de receptie si constatare de diferente;

- bon de predare - transfer - restituire;

- rapoarte de productie;

- bon de primire;

- liste de inventariere;

- declaratii vamale de import;

- ordine de plata - extrase de cont;

- chitante si registru de casa;

- borderou de primire a bunurilor n consignatie;

- procese verbale de predare - primire;

- procese verbale de inventariere;

- procese verbale de donatie;

Documente privind iesirea stocurilor:

- facturi;

- avize de nsotire;

- bonuri de predare - transfer - restituire;

- borderou de vnzare;

- fise limita de consum;

- bonuri de consum;
- foi de parcurs;

- procese verbale de predare - primire;

- bon de predare;'

- declaratie vamala de export;

- declaratii de ncasare valutara;

- decizii de imputare;

- procese verbale de donatii;

- procese verbale de inventariere;

- buletin de analiza;

- extrasele de cont bancar;

- chitante si registru de casa;

- rapoarte zilnice de productie;

Documente privind descrierea stocurloir:

- listele de inventariere ;

- procese verbale de inventariere;

- situatii de calcul a perisabilitatilor;

- procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate;

- note de constatare;

Evidenta operativa a stocurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:

- fisa de magazie;

- registrul stocurilor;

- raportul de gestiune;

Prezentam, pe scurt, cteva din cele mai importante documente de evidenta a stocurilor:
Factura - se ntocmeste n momentul livrarii bunurilor, constituind, pe lnga functia de
intrare - iesire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontare (ncasarea - plata)
contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.

Avizul de nsotire - serveste ca document pentru eliberarea - primirea n gestiune si ca


act de nsotire a stocurilor pe timpul transportului.

Nota de receptie si constatarea de diferente - evidentiaza bunurile intrate n gestiune.


Este ntocmita n baza documentelor eliberate de furnizor.

Bonul de predare - transfer - restituire - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor


(produse, semifabricate, etc.) obtinute din productie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de
la un loc de depozitare la altul n cadrul aceleiasi unitati. Nu serveste ca document pe timpul
transportului.

Declaratia vamala: utilizat pentru declararea n detaliu a bunurilor clasificate n Tariful


Vamal, cu ocazia efectuarii unor operatiuni de import sau export si care dovedeste efectuarea
propriu-zisa a operatiunii de import sau de export, dupa caz, n conditii legale.

c) Sistemul conturilor utilizate

Contabilitatea sintetica a stocurilor se conduce cu ajutorul clasei a III-a din Planul de


Conturi General, "Conturi de stocuri si produse n curs de executie". Aceasta clasa cuprinde
urmatoarele grupe:

grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale

grupa 33 Productia n curs de executie

grupa 34 Produse

grupa 35 Stocuri aflate la terti

grupa 36 Animale

grupa 37 Marfuri

grupa 38 Ambalaje

grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei

n curs de executie.

1.5. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor

Contabilitatea materiilor prime, materialelor si a diferentelor de pret aferente acestora se


organizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

"Materii Prime"

" Materii consumabile"

" Mareriale de natura obiectelor de inventar"

308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Conturile 301 "Materii prime"; 302 "Materiale consumabile", 303 "


Materiale de natura obiectelor de inventar" sunt dupa continutul economic: conturi de
stocuri materiale.

Dupa functia contabila: conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime si materialelor intrate


n intreprindere astfel:

- achizitionate de la furnizori:

% = 401 "Furnizori"

301 "Materii prime" sau

302 "Materiale consumabile" 408 "Furnizori - facturi nesosite"

303 "Materiale de natura obiectelor 542 " Avansuri de trezorerie"

de inventar"

4426 "TVA deductibila"

- valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de import:

% = 446 " Alte impozite, taxe si varsaminte

301 "Materii prime" similate"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de

inventar"
- aduse ca aport la capital:

% = 456 " Decontari cu asociatii privind

301 " Materiale prime" capitalul"

302 " Materiale consumabile"

303 " Materiale de natura obiectelor

de inventar"

- rezultate din donatii sau plus de inventar"

% = 7582 "Venituri din donatii si subventii

301 "Materii prime" primite"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

sau

301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime "

302 "Materiale consumabile" sau

303 "Materiale de natura 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

obiectelor de inventar" 603"Cheltuieli privind materialele de natura

obiectelor de inventar"

revenite la tertii:

% = 351"Materii prime si materiale aflate la terti"

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de


inventar"

- primite de la asociati din cadrul grupului, alte societati legate prin participatii, unitate
sau subunitatii:

% = 451"Decontari ntre entitati afiliate"

301 "Materii prime" sau

302"Materiale consumabile" 453"Decontari privind interesele de participare"

303"Materiale de natura 481"Decontari ntre unitate sau subunitati"

obiectelor de inventar" 482 "Decontari ntre unitatii"

- valoarea la pret de nregistrare a produselor retinute si consumate n aceeasi unitate:

% = 34x "Produse"

301"Materii prime"

302"Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistarare a materiilor prime si materialelor iesite


din gestiune:

- dare n consum:

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime"

602 "Cheltuieli cu materialele = 302 "Materiale consumabile"

consumabile"

- materiale de natura obiectelor de inventar date n folosinta:

% = 303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

603"Cheltuieli privind materialele

de natura obictelor de inventar"


471"Cheltuieli nregistrate n avans"

si D.D. 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta"

- lipsurile la inventar n cadrul normelor legale de perisabilitate:

601"Cheltuieli cu materiile prime" = 301"Materii prime"

602"Cheltuieli cu materiale = 302"Materiale consumabile"

consumabile"

603"Cheltuieli privind = 303"Materiale de natura

materialele de natura obiectelor de inventar"

obiectelor de inventar"

6588"Alte cheltuieli = %

de exploatare" 301 "Materii prime"

302 "Materiale"

- lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamitati):

671"Cheltuieli privind = %

calamitatile si alte 301 "Materii prime"

evenimente extraordinare" 302 "Materiale consumabile"

303"Materiale de natura

obiectelor de inventar"

- vndute n starea n care au fost procurate (se trec la marfuri):

371 "Marfuri" = %

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura


obiectelor de inventar"

- trimise pentru prelucrarea sau aflarea n custodie la terti:

351"Materii si = %

materiale aflatela terti" 301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

- retrase din aportul la capitalul social:

456"Deconturi cu = %

asociatii privind capitalul" 301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile2

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

Soldurile conturilor debitoare si exprima valoarea materiilor prime, respectiv a

materialelor existente n gestiune la pret de nregistrare.

Contul 308"Diferente de pret la materii prime si materiale"

Dupa continutul economic: cont rectificativ al pretului de nregistrare al materiilor prime


si materialelor. Se utilizeaza atunci cnd evidenta materiilor prime si materialelor se conduce
la preturi standard, evidentiindu-se n cadrul contului diferenta dintre pretul standard si costul
de achizitie (n plus sau n minus).

Dupa functia contabila: cont bifunctional.

Se debiteaza cu:

- diferentele de pret n plus (cost de achizitie mai mare dect pretul standard) aferent
materiilor prime si materiilor intrate n gestiune:

% = 401"Furnizori"
308"Diferentele de pret la

materii prime si materiale"

4426 "TVA deductibila"

- diferentele de pret n minus (cost achizitie < cost prestabilit) aferent materiilor prime si
materialelor iesite din gestiune:

308"Diferente de pret la = %

la materii prime si 601 "Cheltuieli cu materiile prime"

materiale" 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

603"Cheltuieli privind materialele de natura

obiectelor de inventar"

Se crediteaza cu:

- diferentele de pret n plus aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune:

% = 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

601"Cheltuieli cu materiile

prime"

602"Cheltuieli cu materialele

consumabile"

603"Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar"

- diferentele de pret n minus aferente materiilor prime si materialelor achizitionate:

% = 308"Diferente de pret la materii prime

301"Materii prime" si materiale"

302"Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor


de inventar"

Soldul contului poate fi:

- debitor si exprima diferentele de pret n plus aferente intrarilor respectiv diferentelor

n minus aferente iesirilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de

natura obiectelor de inventar.

- creditor si exprima diferentele de pret n plus aferente iesirilor respectiv diferentelor de


pret n minus aferente intrarilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de
natura obiectelor de inventar.

1.6. Contabilitatea productiei n curs de executie

Productia n curs de executie este acea structura a stocurilor (produse, servicii, lucrari) ce
se gasesc n faze intermediare de prelucrare pe diverse masini nefiind nici productie finita, nici
semifabricat. Aceasta nu a trecut prin toate fazele de prelucrare nefiind supusa probelor
tehnologice si receptiei finale. Se determina prin inventariere la finele fiecarei perioade de
gestiune, iar evaluarea se face la costuri de productie conform documentelor justificative.

Contabilitatea acesteia se conduce cu ajutorul conturilor 331 "Produse n curs de executie" si


332 "Lucrari si servicii n curs de executie"

Dupa continutul economic: conturi de stocuri care nu au parcurs toate stadiile de prelucrare
fiind neterminate la finele perioadei.

Dupa functia contabila: conturi de activ.

Se debiteaza cu costul de productie al stocului de produse, lucrari si servicii n curs de


executie existent la sfrsitul perioadei determinat prin inventariere:

% = 711" Variatia stocurilor"

331" Produse n curs de executie"

332" Lucrari si servicii n curs

de executie"

Se crediteaza la nceputul perioadei urmatoare, odata cu scaderea din gestiune a valorii


produselor, lucrarilor si serviciilor care reintra n procesul de fabricatie ( destocare):

711 "Variatia stocurilor" = %


331 "Produse n curs de executie"

332 "Lucrari si servicii n curs de executie"

Soldurile conturilor sunt debitoare si reprezinta valoarea la cost de productie a produselor


sau

lucrarilor si serviciilor n curs de executie la sfrsitul perioadei contabile.

1.7. Contabilitatea produselor


Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se3 concretizeaza
n obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, etc.Acestea sunt stocuri care au
parcurs integral fazele procesului tehnologic putnd fi depozitate sau livrate.

Contabilitatea produselor este organizata cu ajutorul grupei 34 "Produse"care cuprinde


conturile:

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

348 "Diferente de pret la produse"

Contul 345 "Produse finite"

Dupa continutul economic: cont de stocuri materiale.

Dupa functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza cu:

- valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite rezultate din
procesul tehnologic inclusiv plusurilor de inventar:

345 "Produse finite" = 711 "Variatia stocurilor"

- valoarea produselor finite revenite de la terti:

345 "Produse finite" = %

354 "Produse aflate la terti"

401 "Furnizori"
Se crediteaza cu: valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite
iesite din unitate astfel:

- vnzarea produselor finite:

411 "Clienti" = %

701 "Venituri din vnzarea

produselor finite"

4427 "TVA colectata"

- scaderea din gestiune:

711 "Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"

- constatate lipsa la inventar:

711"Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"

- distruse de calamitatii naturale:

671 "Cheltuieli privind = 345 "Produse finite"

calamitatile si alte evenimente

extraordinare"

- transferate n magazinele de vnzare proprii:

371 "Marfuri" = 345 "Produse finite"

- acordate salariatilor ca plata n natura conform legii:

421 "Personal-salarii = 345 "Produse finite"

datorate"

- cuvenite actionarilor sau unitatilor prestatoare ca plata n natura potrivit clauzelor


contractuale:

% = 345 "Produse finite"


462 "Creditori diversi"

401 "Furnizori"

- retinute si consumate n aceeasi unitate:

% = 345 "Produse finite"

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

- acordate ca donatii:

6582 "Donatii si subventii = 345 "Produse finite"

acordate"

- trimise pentru prelucrarea la terti:

3545 "Produse finite = 345 "Produse finite"

aflate la terti"

Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de nregistrare a produselor finite
existente n stoc la finele perioadei.

n cazul n care pentru evidentierea produselor se utilizeaza preturi prestabilite (standard)


iar costurile de productie calculate la sfrsitul perioadei diferite, diferentele rezultate se vor
evidentia cu ajutorul contului 348"Diferente de pret la produse".

Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de nregistrare a produselor.

Dupa functia contabila: cont bifunctional.

Se debiteaza cu:

- diferentele de pret n plus (costul de productie efectiv mai mare dect pretul standard)
aferent produselor obtinute (intrate) din productie proprie:

348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"


- diferentele de pret n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard)
repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare:

348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"

Se crediteaza cu:

- diferentele n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard) aferente
produselor intrate n gestiune din productie proprie:

711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse"

- diferentele de pret n plus (costul de productie mai mare dect pretul standard) repartizate
asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare:

711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse"

Soldul contului poate fi:

- deditor si exprima diferentele de pret in plus (costul de productie mai mare dect pretul
standard) aferent produselor intrate respectiv diferentelor de pret n minus (costul de productie
mai mic dect pretul standard) repartizate asupra produselor iesite din gestiune;

- creditor si exprima diferentele de pret n minus aferente produselor intrate respectiv


diferentelor de pret n plus repartizate asupra produselor iesite.

Functionarea conturilor 341 "Semifabricate" si 346 "Produse reziduale" este identica


cu cea a contului 345 "Produse finite".

1.8. Contabilitatea stocurilor aflate la terti

Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietate a nterprinderii, pot sa se gaseasca temporar


la alte unitati din diverse motive: pentru prelucrare, lasate n curs de aprovizionare, etc.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul grupei 35 "Stocuri aflate la terti", ce


cuprinde urmatoarele conturi:

351 "Materii si materiale aflate la terti"

354 "Produse aflate la terti"

356 "Animale aflate la terti"


357 "Marfuri aflate la terti"

358 "Ambalaje aflate la terti"

Dupa continutul economic: conturi de stocuri aflate temporar la terti.

Dupa functia contabila: conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a stocurilor aflate temporar la terti:

35x "Stocuri aflate la terti" = %

301 "Materii

302 "Materii consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

361 "Animale si pasari"

371 "Marfuri"

381 "Ambalaje"

401 "Furnizori"

Se crediteaza cu:

- valoarea stocurilor revenite de la terti:

% = 35x "Stocuri aflate la terti"

301 "Materii prime"

302 "Materii consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"


341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

361 "Animale si pasari"

371 "Marfuri"

381 "Ambalaje"

- scaderea din gestiune a stocurilor aflate la terti constatate lipsa la inventar sau distruse de
calamitati:

% = 35x "Produse finite"

601 "Cheltuieli cu materiile prime"

602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

603 "Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

608 "Cheltuieli privind ambalajele"

671 "Cheltuieli privind calamitatile si

alte evenimente extraordinare"

Soldul contului este debitor si exprima bunurile de natura stocurilor aflate temporar la
terti.

1.9.Contabilitatea animalelor
n conformitate cu reglementarile actuale sunt ncadrate n categoria stocurilor:

- animalele si pasarile tinere de orice fel (vitei, mnji, miei, purcri) n vederea cresterii
pentru productie sau ce urmeaza a fi trecute ulterior la imobiliuari (folosirii lor pentru munca si
reproductie);

- animalele si pasarile la ngrasat;


- destinate valorificarii;

- coloniile de albine;

- animalele pentru productie (lna, lapte, blana, oua).

Intrarea animalelor se face n principal prin achizitii sau din productie proprie iar iesirea
prin vnzare, sacrificare, etc.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor 361 "Animale si pasari" si 368


"Diferente de pret la animale si pasari".

Contul 361 "Animale si pasari".

Dupa continutul economic: cont de stocuri.

Dupa functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a animalelor si pasarilor intrate n unitate


astfel:

- achizitionate de la furnizori:

% = 401 "Furnizori"

361 "Animale si pasari" sau

4426 "TVA deductibila" 408 "Furnizori - facturi nesosite"

542 "Avansuri de trezorerie"

- aduse ca aport la capital:

361 "Animale si pasari" = 456 "Decontari cu asociati privind capitalul"

- intrate cu titlu gratuit:

361 "Animale si pasari" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite"

- diferente constatate n plus la inventar:

361 "Animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

- sporul n greutate:

361 "Animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"


- rezultate din productia proprie:

361 "Variatia stocurilor" = 711 "Variatia stocurilor"

- aduse la terti:

361 "Animale si pasari" = %

356 "Animale aflate la terti"

401 "Furnizori"

- primite de la unitate sau subunitati:

361 "Animale si pasari" = %

481 "Decontari ntre unitate si subunitate"

482 "Decontari ntre subunitati"

Se crediteaza cu pretul de nregistrare al animalelor si pasarilor iesite din gestiune astfel:

- prin vnzare:

- provenite din productie proprie:

711 "Variatia stocurilor" = 361 "Animale si pasari"

- provenite din cumparari ( la cost de achizitie):

606 "Cheltuieli privind = 361 " Animale si pasari"

animalele si pasarile"

- constatate minus la inventar:

606 "Cheltuieli privind animalele = 361 "Animale si pasari"

si pasarile"

- retrase de asociati:

456 "Decontari cu asociati privind = 361 "Animale si pasari"

capitalul"
- disparute n urma unor calamitati naturale:

671 "Cheltuieli privind calamitatile si = 361 "Animale si pasari"

alte evenimente extraordinare"

Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de inregistrare a animalelor si


pasarilor existenten stoc ,la sfrsitul perioadei.

Daca evaluarea si nregistrarea animalelor se face la preturi prestabilite (standard),


diferentele de pret (n plus sau n minus) dintre acestea si costurile de achizitie sau de productie
se evidentiaza cu ajutorul contului 368 "Diferente de pret la animale si pasari". Cont
bifunctional.

Se debiteaza cu:

- diferentele de pret n plus (cost de achizitie mai mare dect pretul prestabilit) aferent
animalelor si pasarilor achizitionate:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = %

401 "Furnizori"

542 "Avansuri de trerzorerie"

- diferentele de pret n plus aferente animalelor obtinute (intrate) din productie proprie:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate incluse pe cheltuieli:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 606 "Cheltuieli privind animalele si


pasarile"

- diferentele de pret n minus repartizate asupra animalelor si pasarilor iesite din gestiune:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

Se crediteaza cu:

- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor achizitionate:

% = 368 "Diferente de pret la animale si


pasari"

361 "Animale si pasari"


542 "Avansuri de trezorerie"

- diferente de pret n plus aferente animalelor incluse pe cheltuielile exercitiului:

606 "Cheltuieli privind animalele si = 368 "Diferente de pret la animale si


pasari" pasari"

- diferente de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate din productie proprie:

711 "Variatia stocurilor" = 368 "Diferente de pret la animale si

pasari"

- diferentele de pret n plus repartizate asupra valorii animalelor din productie proprie
iesite din

gestiune:

711 "Variatia stocurilor" = 368 "Diferente de pret la animale si pasari"

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor existente n


stoc.

1.10. Contabilitatea marfurilor si a diferentelor

de pret la marfuri

Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate n scopul revnzarii n aceeasi stare
sau dupa prelucrare sau produse de nterprindere si destinate vnzarii prin magazine proprii.

Reflectarea n contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor

371"Marfuri" si 378"Diferente de pret la marfuri"

Contul 371"Marfuri" - evidentiaza existenta si miscarea marfurilor la cost de achizitie sau


pret de vnzare, dupa caz.

Dupa continutul economic: cont de stocuri destinate vnzarii.


Dupa functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor intrate n gestiune astfel:

- prin achizitie:

% = 401"Furnizori"

371"Marfuri" sau

4426"TVA deductibila" 408 "Furnizori - facturi nesosite"

542 "Avansuri de trezorie"

- valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de marfuri din import:

371"Marfuri" = 446"Alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate"

- aduse ca aport la capital:

371"Marfuri" = 446"Decontari cu asociatii privind capitalul"

- revenite de la terti:

371 "Marfuri" = %

357 "Marfuri aflate la terti"

401 "Furnizori"

- primite cu titlu gratuit:

371"Marfuri" = 7582"Venituri din donatii si subventii primite"

- valoarea de nregistrare celorlalte categorii de stocuri vndute ca atare (transferate la


marfuri)

371 "Marfuri" = %

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor de inventar


inventar"

361 "Animale si pasari"

- produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere:

371 "Marfurile" = 345 "Produse finite"

- constatate n plus la inventar:

371 "Marfuri" = 607 "Cheltuieli privind marfurile"

- primite, de la entitati afiliate, legate prin participatii, unitate sau subunitate:

371 "Marfuri" = %

451 "Decontari ntre entitatile afiliate"

453 "Decontari privind interesele de participare"

481 "Decontari ntre unitate si subunitati"

482 "Decontari ntre subunitati"

- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n unitatile comerciale (cnd


evidenta se tine la pret de vnzare cu amanuntul ):

371 "Marfuri" = 378"Diferente de pret la marfuri"

taxa pe valoarea adaugata neexigibila cuprinsa n pretul cu amanuntul al marfurilor:

371 "Marfuri" = 4428 "TVA neexigibila"

Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare al marfurilor iesite din gestiune astfel:

- dupa vnzare odata cu descarcarea gestiunii:

cnd evidenta se tine la pret cu amanuntul:

% = 371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

378 "Diferentele de pret la marfuri"

4428 "TVA neexigibila"


cnd evidenta se tine la cost de achizitie (comert en gross):

607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfurile"

marfurile"

- constatate lipsa la inventar:

607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfurile"

marfurile"

- pierderi din calamitati:

671 "Cheltuieli privind calamitatile = 371 "Marfuri"

si alte evenimente extraordinare"

- trimise spre prelucrare la terti:

357 "Marfuri aflate la terti" = 371 "Marfuri"

- donatii acordate:

6582 "Donatii si subventii acordate" = 371 "Marfuri"

- livrate entitatilor afiliate, legate prin participatii, unitate si subunitate:

% = 371 "Marfuri"

451 "Decontari ntre entitati afiliate"

453 "Decontari privind interesele

de participare"

481 "Decontari ntre unitate si subunitate"

482 "Decontari ntre subunitati"

Soldul contului este debitor si evidentiaza valoarea la pret de nregistrare a marfurilor


aflate n stoc la sfrsitul perioadei.

Contul 378"Diferente de pret la marfuri"- tine evidenta adaosului comercial aferent


marfurilor din unitatile comerciale.

Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de inregistrare al marfurilor.

Dupa functia contabila: cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n unitatile


comerciale:

371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pret la marfuri"

Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune prin
vnzare sau alte cai (inclusiv reducerile de pret la marfuri):

378 "Diferente de pret la marfuri" = 371 "Marfuri"

Soldul contului este creditor si exprima valoarea adaosuluicomercial aferent marfurilor


existente n gestiune la sfrsitul perioadei.

Adaosul comercial aferent marfurilor din comertul cu amanuntul, ridica probleme


deosebite n ceea ce priveste determinarea acestuia cu ocazia descarcarii gestiunii. Se stie ca
pretul cu amanuntul al marfurilor se determina astfel:

Pret cu = Cost de + Adaos + TVA

amanuntul achizitie comercial neexigibila

Pentru determinarea adaosului comercial aferent vnzarilor se parcurg urmatoarele etape:

- calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial:

K378= Si378+Rc378 / ( Si371+Rd371 ) - ( Si4428+Rc4428 )

- determinarea adaosului aferent stocurilor :

Adaos aferent stocurilor = Stoc marfa fara TVA*k378


- calculul stocului de marfa mai putin TVA:

Stoc marfa fara TVA = SfD371-SfC4428 sau

Stoc de marfa cu TVA- TVA aferent stoc

- determinarea adaosului aferent vnzarilor:

Adaosul aferent = Adaos total - Adaosul aferent

vnzarilor ( RD378) ( Si378 + Rc378 ) stocurilor ( Sf378 )

La descarcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul creditor al


contului 4427.

Formula contabila de descarcare a gestiunii marfurilor cu amanuntul va fi:

% = 371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

(cost de achizitie)

378 "Diferente de pret la marfuri"

(adaos comercial aferent vanzarii)

4428 "TVA neexigibila"

(TVA aferent marfurilor vndute, Rc4427)

1.11. CONTABILITATEA AMBALAJELOR


Circulatia marfurilor de la producatori pna la consumatori, ca de altfel si a celorlalte
categorii de bunuri materiale, este conditionata n mare masura de utilizarea unor ambalaje
adecvate, care contribuie la pastrarea proprietatilor fizico-chimice ale acestora n timpul
transportului, manipularii, depozitarii si comercializarii. Altfel spus, ambalajele reprezinta o
categorie distincta de stocuri care asigura una dintre premisele importante pentru realizarea n
conditii corespunzatoare a circulatiei propriu-zise a marfurilor.

Datorita diversitatii tipurilor de ambalaje, a dimensiunilor si modului de utilizare, al


modului de finantare si recuperare este necesara, ca o conditie indispensabila pentru organizarea
contabilitatii, clasificarea lor dupa mai multe criterii.

n functie de durata si valoare, ambalajele se delimiteaza n doua categorii sau grupe


importante si anume: ambalaje de natura mijloacelor fixe si ambalaje de natura stocurilor.

n prima categorie se ncadreaza ambalajele care ndeplinesc conditiile de valoare si


durata stabilite pentru mijloace fixe (containere, cisterne, tuburi de oxigen, butoaie de bere s.a.),
reflectndu-se n contabilitate cu ajutorul conturilor de imobilizari corporale. Aceste ambalaje se
utilizeaza de regula pentru pastrarea marfurilor si fac parte din inventarul permanent al unitatii
patrimoniale, circulnd, atunci cnd este cazul, pe principiul restituirii integrale si fara vnzare-
cumparare, pe baza de facturare "proforma".

Ambalajele de natura stocurilor sunt numeroase si au mai multe destinatii, fapt ce


impune clasificarea lor n raport cu continutul si modul de oglindire n contabilitate n trei
subgrupe si anume: ambalaje de natura obiectelor de inventar, ambalaje de circulatie sau de
transport si materiale de ambalat.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar (lazi pentru pine, butoaie pentru bere,
butoaie din fag pentru brnzeturi s.a.) fac parte din inventarul permanent al unitatii si se
oglindesc n contabilitate cu ajutorul conturilor corespunzatoare acestei categorii de elemente
patrimoniale. Ele circula pe principiul restituirii integrale, facturndu-se "proforma".

Ambalajele de circulatie sau de transport (navete pentru lapte, bauturi racoritoare si


alcoolice, cutii pliante din mucava, sticle, borcane s.a.) detin ponderea cea mai mare n total
ambalajelor si participa la mai multe circuite comerciale. Aceste ambalaje se urmaresc n
contabilitate cu ajutorul conturilor 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje", care se
vor prezenta ulterior.

Ambalajele de transport sau de circulatie, n functie de modul de recuperare si


valorificare se delimiteaza n doua subgrupe si anume:

- ambalaje facturate distinct care circula prin vnzare-cumparare;

- ambalaje facturate distinct care circula prin restituire directa.

Fiecare din aceste subgrupe, sub aspectul circulatiei si decontarii, se reflecta n


contabilitate n mod specific, asa cum se va prezenta ulterior.
Materialele de ambalat (hrtie, pungi de hrtie si polietilena, carton, talaj industrial s.a.)
se folosesc pentru mpachetarea marfurilor n vederea vnzarii en-detail, pentru preambalare si
expunere estetica, precum si pentru nevoi gospodaresti. Ele se reflecta n contabilitate cu ajutorul
contului 3013 "Materiale pentru ambalat" sau pot fi incluse direct n cheltuielile de exploatare, n
debitul contului 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate", dupa cum se stabileste de unitatea
patrimoniala.

Materialele de ambalat, precum si ambalajele a caror valoare este inclusa n pretul


marfurilor (cutii de conserve, sticle de plastic, pungi de polietilena s.a.) se utilizeaza o singura
data, fiind nerecuperabile, fapt pentru care, pe masura eliberarii n consum se includ n
cheltuielile de exploatare.

1.11.1.Organizarea contabilitatii ambalajelor refolosibile


Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor de transport sau de circulatie se utilizeaza
doua conturi sintetice de gradul I, 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje", care
constituie grupa 38 "Ambalaje" din cadrul clasei a 3-a "Conturi de stocuri si productie n curs de
executie" din Planul de conturi general.

Utilizarea celor doua conturi amintite pentru urmarirea ambalajelor de transport sau de
circulatie facturate distinct, care circula prin vnzare-cumparare sau prin restituire directa, este
influentata ntr-o anumita masura de pretul de nregistrare adoptat de unitate, care poate fi costul
efectiv de achizitie sau pretul standard (prestabilit).

Folosirea costului efectiv de achizitie consta n evaluarea ambalajelor si implicit a


operatiilor de intrari si iesiri n si din gestiune la costul efectiv de intrare n patrimoniu, care n
perioada actuala este fluctuant, fapt ce creeaza anumite dificultati n ceea ce priveste evaluarea
iesirilor din gestiune.

n cazul adoptarii costului amintit ca pret de nregistrare este justificata crearea n cadrul
contului 381 "Ambalaje" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de
cumparare si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare, ambele cu functia contabila
de activ.

Pentru contul analitic privind cheltuielile de transport- aprovizionare este caracteristic


faptul ca la sfrsitul fiecarei luni, pentru ambalajele vndute si, de asemenea, iesite din gestiune
cu alte destinatii, se efectueaza operatia de repartizare a cheltuielilor colectate, calculndu-se
coeficientul mediu de repartizare, asa cum se procedeaza n cazul contului 308 "Diferente de pret
la materii prime si materiale" sau a celorlalte conturi de diferente de pret.

Adoptarea pretului standard (prestabilit) ca pret de nregistrare necesita determinarea


n prealabil a acestui pret pentru fiecare categorie sau fel de ambalaje, folosindu-se preturile
medii aferente operatiilor de intrari din perioada (anul) anterioara. Pretul n cauza se utilizeaza ca
un pret constant n cursul exercitiului att pentru intrarile, ct si pentru iesirile de ambalaje n si
din patrimoniu.

Pentru nregistrarea diferentelor n plus sau n minus ntre pretul standard si costul efectiv
de achizitie se utilizeaza contul 388 "Diferente de pret la ambalaje", asa cum se procedeaza n
cazul celorlalte conturi de diferente de pret.

Contul 381 "Ambalaje" este de activ si reflecta n debit si, de asemenea, n credit pretul
de nregistrare aferent ambalajelor de transport sau de circulatie intrate si respectiv iesite n si din
patrimoniu.

Contul n cauza se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de


intrare a ambalajelor n patrimoniu si anume:

- 401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie",


pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare;

- 358 "Ambalaje aflate la terti" si 401 "Furnizori", cu valoarea ambalajelor primite din
custodie sau pastrare de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de
prelucrare datorate pentru acestea n cazul utilizarii costul efectiv de achizitie ca pret de
nregistrare;

- 608 "Cheltuieli privind ambalajele" si 7718 "Alte venituri exceptionale din operatii de
gestiune", pentru ambalajele constatate n plus la inventariere si respectiv primite cu titlu de
gratuit s.a.

Contul analizat se crediteaza pentru iesirile din patrimoniu, prin debitul conturilor ce
corespund cailor sau modalitatilor de iesire, dupa cum urmeaza:

- 608 "Cheltuieli privind ambalajele", pentru vnzari si lipsuri la inventariere imputabile;

- 6718 "Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune", n cazul predarii cu


titlu gratuit a pierderilor neimputabile si a pierderilor din calamitati etc.

Soldul contului 381 "Ambalaje" poate fi debitor, reprezentnd valoarea la pretul de


nregistrare aferenta ambalajelor existente n stoc la sfrsitul perioadei de gestiune.

Soldul contului la care ne referim, n functie de pretul de nregistrare utilizat, necesita


anumite corectari n vederea stabilirii valorii ce se nscrie n activul bilantului contabil, la un post
distinct existent n grupa activelor circulante, subgrupa de stocuri, asa cum se prezinta n
continuare.

a. n cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de nregistrare:


Valoare Pretul de nregistrare +

de = Cheltuielile de transport-aprovizionare -

bilant Provizioane pentru depreciere.

unde:

- pretul de nregistrare si cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor


al contului sintetic 381 "Ambalaje" sau soldurile debitoare ale celor doua conturi analitice ce se
deschid n cadrul acestuia;

- provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului


398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor".

b. n situatia folosirii pretului standard (prestabilit):

Valoare Pretul de nregistrare

de = Diferentele de pret la ambalaje -

bilant Provizioane pentru depreciere.

unde:

- diferentele de pret n plus sau n minus la ambalaje sunt stabilite sub forma soldului
debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 388.

Pentru contul 381 "Ambalaje" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global
valorica pe unitati operative de desfacere en-detail si la nivelul depozitelor de vnzare en-gros,
iar pentru acestea din urma se conduce n plus evidenta cantitativ-valorica pe feluri sau categorii
de ambalaje.

Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" este rectificativ, bifunctional, utilizndu-se


n cazul adoptarii pretului prestabilit ca pret de nregistrare, asa cum se procedeaza n cazul
celorlalte conturi de diferente de pret.

Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor se poate utiliza, atunci cnd este cazul, si
contul 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor", cu functia contabila de pasiv.

n credit reflecta, de regula, la sfrsitul anului, dupa efectuarea inventarierii


patrimoniului, valoarea deprecierii ambalajelor existente n stoc, prin corespondenta cu debitul
contului 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor
circulante".

Se debiteaza n exercitiile ce urmeaza celui n care a fost creditat, n masura iesirii din
patrimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit provizioanele sau n cazul n care
deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica dect cea preconizata, creditndu-se contul
7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Capitolul II

Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie la

S.C. PAN S.A. BAIA MARE

2.1. Prezentarea generala a firmei S.C. Pan S.A. Baia Mare

Istoricul firmei S.C. PAN S.A. Baia Mare

Data nfiintarii

S.C. PAN Baia Mare S.A. a luat fiinta n decembrie 2002. Este persoana juridica romna,
are forma juridica de societate pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile
romne si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale n tara sau strainatate.

Sediul societatii este n Baia Mare, str. Stadion nr.1, tel 0262384318, judetul 24-
Maramures, S.C. PAN Baia Mare S.A. are codul fiscal R14776401 si este nregistrata la
Registrul Comertului sub numarul J24-398-2002.

Capitalul social initial al societatii a fost de 50.000.000 lei, fiind mpartit n 10.000 actiuni
cu o valoare nominala de 5000 lei. Capitalul social actual este de 200.537.000 lei, divizat n 10
000 actiuni a 20.053,7 lei fiecare. De la nfiintare pna n prezent numarul actionarilor a scazut
de la 1318 la 976 datorita concentrarii detinerilor de actiuni.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru productie si desfacere pe piata


interna si externa a produselor obtinute prin prelucrarea industriala a cerealelor, a
produselor de panificatie si pastelor fainoase;
comercializarea cu ridicata si amanuntul a produselor si marfurilor alimentare si
nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau nchiriate, concesionate sau n
locuri special amenajate - piete, trguri precum si n sistem ambulant, prin tonete,
rulote, automagazine si altele de acest fel;

operatiuni de import-export, exclusiv cele prevazute la punctul a., produse si servicii,


operatiuni specializate de comert exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit,
magazine, licitatii, cooperare, gaj, ipoteca, barter, reprezentanta), precum si oricare alt
gen de servicii de comert exterior;

a. prestari de servicii n domeniul:

transportul de marfuri si persoane n trafic intern si international;

intermedieri mobiliare si imobilare n sistem de comision sau consignatie si


reprezentanta comerciala;

intermedieri si cumparari de active si actiuni de catre actionarii S.C. PAN Baia Mare
S.A.;

intermedierea cumpararii de active si actiuni de catre actionarii salariati si i


reprezentarea acestora fata de terti n astfel de actiuni.

Concesionarea de terenuri arabile si creditarea proprietarilor de terenuri pentru productia


de cereale;

n realizarea obiectului de activitate societatea comerciala efectueaza orice alte operatiuni


privind dezvoltarea, modernizarea si exploatarea capacitatii de productie, cumpararea
de active si actiuni, avnd dreptul de a cumpara, nchiria sau a dobndi prin alte
mijloace si de a obtine orice fel si orice drepturi, privilegii sau orice avantaj asupra
sau n legatura cu orice proprietati si orice constructii, cladiri, locuinte, ateliere,
magazine, depozite, capacitati de productie, masini, echipamente, instalatii, motoare,
material rulant, mijloace auto si orice proprietate imobiliara sau drepturi de orice fel.

Baza materiala a societatii este compusa din urmatoarele active principale:

o moara de gru - construita n 1978, a ajuns prin modernizari succesive la o


capacitate de macinis de 124 de tone n 24 de ore; utilajele sunt de provenienta
romneasca (15 valturi tip Toplet) si turceasca (umidificatoare, masini de gris).

n urma procesului de macinare se pot obtine toate tipurile de faina, diferentiate n


functie de continutul n cenusa si substante minerale;

cele 7 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt raspndite n judet.


Scopul firmei S.C. "PAN Baia Mare "
S.A.
Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie proprii.

Aspiram sa dobndim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de


panificatie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, ntelegerea clara a
tendintelor si nevoilor de pe piata, comercializare si mbuteliere inovatoare si profitabile.

Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PAN Baia Mare S.A. are nevoie de capital, talent
managerial, facilitati mai mari si mai eficiente.

Echipa de conducere:
Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere care decide asupra
activitatii societatii si adopta politica economica si comerciala.

Societatea este administrata de Consiliul de Administratie, compus din 7 persoane alese


de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de patru ani. Consiliul de Administratie este
condus de un presedinte, care are si calitatea de director general.

Gestiunea societatii este verificata Comisia de Cenzori, formata din trei membri alesi de
Adunarea Generala a Actionarilor.

Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic si de directorul


executiv economic.

Directorul tehnic este conducatorul directiei productie.

Directorul economic (seful directiei economice) are n subordine urmatoarele


compartimente:

- biroul financiar-contabilitate-preturi;

- oficiul de calcul;

- biroul aprovizionare.

S.C. COMPAN S.A. are 230 de angajati, cu functii si calificari corespunzatoare, definite n
fisa postului.
Compartimentul activitatii de productie este subordonat directorului general si
ndruma, conduce si raspunde de activitatea de productie, avnd urmatoarele atributii:

asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea sa n scopul


realizarii programelor de productie si a repararii dotarii;

ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la


programarea, pregatirea si urmarirea productiei;

asigura respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii, ia masuri mpotriva


celor care nu le respecta;

raspunde de activitatea de organizare a productiei si muncii n scopul cresterii productivitatii


muncii, reducerii costurilor, cresterii rentabilitatii si beneficiului societatii.

Compartimentul comercial are atributiile:

asigura fundamentarea propunerilor pentru organigrama unitatii, schemei de personal, a


atributiilor fiecarui sector de activitate, a veniturilor si cheltuielilor pentru activitatea de baza
si a altor activitati, a tarifelor pentru prestatii etc.;

asigura contractele pentru prestatii, ntocmeste facturi pentru activitatea de baza, asigura
analizele economice pe sectii privind realizarea veniturilor si cheltuielilor si ndeplinirea
sarcinilor de catre conducere;

elaboreaza planul de prestatii, venituri si cheltuieli al unitatii pe structuri si activitati (de baza
si alte activitati).

2.2. DESCRIEREA GENERAL A AFACERII

2.2.1.Obiective. Strategie. Tactici


Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata
consumatorului si este orientat persoanelor de toate vrstele.

Clientii potentiali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele.

Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de ntreprindere,


conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul
convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din
costurile de productie si din alte cheltuieli.

Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante,


standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei.
2.2.2.Structura personalului

Tabelul 2.1.

Structura personalului pe compartimente la 31.12.2007

Ateliere, birou si Nr. salariati Pondere


compartimente
Atelier moara 41 19,2
Atelier panificatie 67 31,6
Atelier Patty - Bar 11 3,2
Compartimentul comert 66 29,4
Birou financiar contabil 5 2,1
Compartiment transport 16 5,8
Personal auxiliar 24 8,7
Total salariati 230 100

. Din tabelul 2.1. se poate remarca ponderea importanta a personalului care lucreaza n
cadrul compartimentelor de productie si comercializare, care au un rol esential n activitatea
societatii.

n ceea ce priveste structura personalului n functie de gradul de calificare, aceasta se


prezinta ca n tabelul urmator:
Tabelul 2.2.
Se remarca preponderenta categoriilor muncitori calificati (48%) si personal cu studii
medii (37%). Aceasta structura de personal este adecvata specificului activitatii societatii.

Tabelul 2.3.

Structura personalului n functie de domeniul de activitate:


Se observa preocuparea pentru sporirea ponderii personalului direct productiv, corelata
cu reducerea cheltuielilor administrative.

Fluxurile de informatii sunt urmatoarele:

sectii de productie/ birou de aprovizionare (rapoarte de productie, de gestiune, avize


etc.) compartimentul financiar-contabil (verificare, avizare) oficiul de calcul
(prelucrare, centralizare) compartimentul financiar-contabil note contabil

2.3.DESCRIEREA PRODUSELOR sI MODUL DE FOLOSIRE

2.3.1.Ciclul produselor:
Produsele fabricate :

faina alba tip 650;

faina alba tip 480;

gris;

tarte;

franzela "Neptun" (0,500 kg/buc.);

franzela "Pariziana" (0,400 kg/buc.);

colac ardelenesc(1 kg/buc.);


colacei ardelenesti(0,1 kg/buc.);

pateuri (0,050 kg/buc.);

saleuri - vrac;

minipateuri cu brnza - vrac;

minipateuri cu ciuperci - vrac;

batoane cu lapte (0,100 kg/buc.);

cozonac cu stafide si cacao (0,800 kg/buc.).

Procesul tehnologic a producerii pinii consta din 5 etape principale:


Cernerea fainii si pregatirea maielei;
Malaxarea aluatului;
Divizarea si dospirea aluatului;
Coacerea;
Racirea si transportarea produselor gata.

In genere sectorul de panificatie este caracterizat prin ntreprinderi cu procese tehnologice


preponderent semi-automatizate. In afara ca acest moment contribuie la cresterea flexibilitatii si
eficientei productiei, el permite mentinerea standardelor de calitate. Desigur situatia este diferita
pentru brutariile mici, specializate in pine proaspata.

Inovatiile substantiale ale ntreprinderilor de panificatie cer modificari ale procesului de


productie. Dezvoltarea si perfectionarea ambalajelor nu este larg raspndita la noi n tara.

Neajunsurile tehnologice n comparatie cu practicile internationale

Prin utilizarea materialelor speciale de ambalare, este posibil de a perfectiona produsele


att in termeni de calitate ct si durata de pastrare. O tehnica noua pentru conservarea produselor
de panificatie este atmosfera modificata, larg raspndita pentru pine (dar nu n tara noastra).

Firma noastra produce pine din faina de gru, un asortiment larg de produse de
panificatie si covrigarie, biscuiti, produse din gofre, diverse tipuri de paste fainoase si pizza.
Astazi aproape 500 de ntreprinderi sunt cumparatori ai nostri. Pentru comoditatea
cumparatorilor productia se elibereaza n ambalaje. Se utilizeaza diferite materiale de ambalaj:
carton, polipropilena. mpreuna cu beneficiarii elaboram tipuri speciale de ambalaj conform
cerintelor clientilor nostri .
Toata productia se fabrica n stricta corespundere cu cerintele standardelor de stat cu utilizarea
componentelor naturale curate biologic. Tehnologia de fabricare a productiei, calitatea ei se
verifica permanent de catre organele de control corespunzatoare ale tarii. n conditiile
concurentei nalte S.C. PAN Baia Mare S.A. nu numai ca a supravietuit, dar si-a stabilit
prioritatea sa pe piata orasului. La ntreprindere permanent se cauta noi domenii de activitate.
Este creata baza comerciala, ce executa cererile pentru partide de productie cu ridicata, att
fabricate de catre ntreprindere, ct si de alti furnizori de marfuri alimentare.
Tehnologii firmei noastre depun toata abilitatea si experienta pentru calitatea nalta si gustul bun
al productiei noastre de pe masa clientilor nostri. .

2.3.2. Descrierea clientilor si a surselor


de aprovizionare
Tabelul 2.4.

Principalii clienti ai S.C. COMPAN S.A. sunt urmatorii:

S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. Baia Mare


S.C. ALIMENTARA S.A. Viseu
S.C. ALISTAR S.R.L. Baia Mare
S.C. PAGA S.R.L. Baia Mare
S.C. TABI-IMPEX S.R.L. Baia Mare
S.C. ALIMENT-GELY Baia Mare
S.C. CESA S.R.L. Baia Mare
S.C. RADU OLMER S.R.L. Baia Mare
S.C. FAMILIAL S.R.L. Baia Mare
S.C. TOP CARMIS S.R.L. Baia Mare
S.C. LAVI RAL S.R.L. Baia Mare
S.C. GRSM S.R.L. Baia Mare
S.C. MIHAI S.R.L. Baia Mare
S.C. PROMPT MIX S.R.L. Baia Mare
S.C. KAVALA S.R.L. Baia Mare
S.C. FLORIDAN S.R.L. Baia Mare
S.C. AIDA S.R.L. Baia Mare
Plata furnizorilor se face n termen de 30 de zile pentru furnizorii fara contract si n functie
de data scadentei stabilite, pentru cei cu contract.
Tabelul 2.5.

Principalii furnizori ai societatii sunt:

DENUMIRE FURNIZORI PRODUSE/SERVICII VALOARE (mil.


lei lunar)
S.C. VINIFRUCT S.A. Sare, amelioratori 20
S.C. AGROMEC S.A. Faina 60
S.C. ROMPAN S.A. Seini Drojdie 40
S.C. DISCRET S.A. Tg. Lapus Amelioratori 40
S.C. UNIREA S.A. Baia Mare ulei, margarina 10
S.C. ZEELANDIA S.A. Baia Mare ingredienti pentru patiserie 5
S.C. COCA COLA S.A. Baia Mare bauturi racoritoare 25
S.C. LACTIS S.A. Satu Mare Brnzeturi 1
S.C. GHITA S.A. Baia Mare preparate carne 25
S.C. LPUsUL S.A. Tg Lapus sortimente lapte 20
S.C. CONEL S.A. Baia Mare energie electrica 70
S.C. ELECTRICA S.A. Baia Mare energie termica 20
S.C. ROMGAZ S.A. Baia Mare gaz metan 28
S.C. ROMTELECOM S.A. Baia convorbiri telefonice 7
Mare

2.4. INFORMAII FINANCIARE

CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI


Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a
starii de performanta financiara a ntreprinderii la
ncheierea exercitiului. Ea si propune sa stabileasca
punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, n
vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de
dezvoltare ntr-un mediu concurential. In sens general,
finalitatea diagnosticului financiar consta n oferirea de
informatii financiare att celor din interiorul nterprinderii,
ct si celor interesati din afara acesteia. Diagnosticul
financiar identifica factorii favorabili si nefavorabilicare
afecteaza activitatea viitoare a nterprinderii. De asemenea,
analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale
partenerilor economici si financiar-bancari, pentru
fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu
respectiva ntreprindere. Att analiza pe plan intern, ct si
cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a
riscului si, n final, a valorii ntreprinderii. Sursa de date
pentru analiza financiara o constituie documentele contabile
de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.
Structura bilantului se apropie tot mai mult de o prezentare functionala (pe activitati) a
datelor contabile, n detrimentul unei prezentari dupa criteriile financiare de lichiditate si
exigibilitate. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor
la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. n acest sens sunt utile detalierile care
se fac n anexa la bilant privind lichiditatea activelor, ndeosebi a creantelor si exigibilitatea
pasivelor, mai cu seama a datoriilor ntreprinderii. Se ajunge astfel la constructia unui "bilant
financiar", n care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de
lichiditate si exigibilitate.

Pentru a respecta ct mai fidel criteriul lichiditatii, activele fixe se prezinta n urmatoarea
succesiune:

imobilizarile

imobilizarile necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comert), care au o


lichiditate foarte slaba;

imobilizarile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate


slaba;

imobilizarile necorporale amortizabile (brevete, licente, cheltuieli de nfiintare etc.) devin


lichide pa masura repartizarii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor
perioade de gestiune;

imobilizarile corporale amortizabile, care devin lichide pe masura amortizarii lor;

participatiile, sub forma de actiuni sau parti sociale pe care ntreprinderea le detine n
permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita, n cadrul acesteia,
o influenta predominanta.

alte imobilizari financiare (dobnzi calculate si cu scadenta amnata, mprumuturi de la


terti, depozite si cautiuni).

Activele circulante sunt mai lichide dect activele fixe, putnd fi rapid transformate n
moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti alocate n aceste active este mai scurta si de
aceea ele mai sunt numite si decalaje de plati nefavorabile.

Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv n doua mari
categorii:

capitalurile proprii;
datoriile.

Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, ntruct capitalul mobilizat de la actionari sau


conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia ntreprinderii, pe toata durata ei
de viata.

Analiza datoriilor, n functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru
evaluarea riscului financiar pe care l implica ndatorarea ntreprinderii. Gruparea n datorii
financiare (pe termen lung si mediu) si datorii de exploatare (pe termen scurt) se face n functie
de scadenta obligatiilor de plata

Pentru S.C PAN Baia Mare S.A., bilanturile financiare pe anii 2005, 2006 si 2007 se
prezinta astfel:

Tabelul 2.6.

ACTIV

Nr. Elemente de Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007


Crt. calcul
1 Imobilizari 0 1339,5 592,8
necorporale
2 Imobilizari 508.585 604.852 603.639
corporale
3 Imobilizari 56.804 56.804 568.04
financiare
4 Stocuri 535.519 826.326 793.150
5 Creante 662.264 166.989 422.308
6 Creante > 1 an 21.328 30.982 31.380
7 Creante < 1 an 44.898 136.006 390.928
8 Titluri de 392 3.288 85.359
plasament
9 Disponibilitati 46.209 141.900 168.435
banesti
10 Conturi de 6.348 12.084 14.079
regularizare si
asimilate

Nr. Elemente de calcul Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007


Crt.
1 Imobilizari 578.427 693.978 692.416
nete (fara
amortizari)
=
Imobilizari
necorporale
+
Imobilizari
corporale +
Imobilizari
financiare
+
Creante >
1 an
2 Active 846.691 1.119.605 1.451.952
circulante
=
Stocuri +

Creante < 1an +

Titluri de plasament +
Disponibilitati banesti
+

Conturi de regularizare
si asimilate (cheltuieli
nregistrate n avans)

Capitaluri proprii = 663.245 Capitaluri proprii = 663.245


Provizioane pentru riscuri si Datorii pe termen mediu si
cheltuieli = 0 lung = 0
Datorii = 561.496 (n totalitate pe
termen scurt)
Conturi de regularizari = 0

Pasiv Pasiv corectat

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a


echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si,
pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii ntreprinderii
(obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea
patrimoniala a ntreprinderii la un moment dat, n timp ce contul de rezultate sintetizeaza
rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada
considerata. Informatia comuna, care se ntlneste n cele doua documente de sinteza, este
rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii ntreprinderii (intrari,
prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala


evaluare a ntreprinderii la data ncheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului
reda situatia neta a ntreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor (activul neangajat n
datorii).

SITUAIA NET = ACTIV - DATORII

Din desfasurarea ciclului de exploatare vor rezulta urmatoarele consecinte financiare:

ntreprinderea va putea obtine amnari la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce


reprezinta un mijloc de finantare din afara;

din momentul cumpararii materiilor prime si pna n momentul vnzarii produselor


finite, ntreprinderea si va imobiliza o parte din capitalul sau n stocuri create n
fazele ciclului de exploatare (materii prime, productie neterminata, produse finite),
astfel ca acestea genereaza un prim, si cel mai important, necesar de finantare a
activelor circulante;

ntreprinderea se va afla deseori n situatia de a acorda amnari la plata clientilor


(credite clienti), astfel ca trebuie sa finanteze si aceste sume aflate n curs de ncasare.

Necesarul financiar al exploatarii reprezinta diferenta dintre capitalul imobilizat n stocuri


si formarea creantelor clienti si finantarea nglobata n datoriile catre furnizori, pe de alta parte.
Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului pe termen scurt dintre necesarul si
resursele de capitaluri circulante:

NECESAR DE FD. DE RULMENT=ALOCRI CICLICE-SURSE CICLICE

=(Stocuri +Creante)- Datorii de exploatare

Tabelul 2.7.

Evolutia necesarului de fond de rulment


2005 2006 2007
Stocuri 97,778 575,687 533,061
Creante 185,271 133,871 73,687
Datorii din exploatare 155,401 589,847 561,496
Necesarul fondului de

rulment
Valori nominale 127,649 119,710 45,253
Valori actualizate 451,559 168,312 45,253
Rata inflatiei 57,50% 151,60% 40,60%
Figura 2.1 Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment va nregistra valori pozitive, dar descrescatoare, ceea ce


indica o evolutie favorabila societatii (un echilibru ntre durata ncasarilor si cea a platilor.)

Alocarile permanente (n imobilizari) vor fi, n principiu, acoperite din surse permanente
(capitaluri proprii si datorii financiare). Cu ct sursele permanente vor fi mai mari dect
necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu att ntreprinderea va dispune de o
marja de securitate, care o va pune la adapost de evenimente neprevazute.

Acest surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi


"rulat" pentru rennoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si
denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului
financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibrului finantarii pe termen
scurt.

FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCRI PERMANENTE

Evolutia fondului de rulment evidentiaza o crestere a acestuia, urmata de o usoara


scadere. Totusi, valoarea sa se mentine pozitiva, n concordanta cu cerintele gestiunii financiare.
(O parte din capitalurile permanente trebuie sa acopere nevoile ciclice - temporare - rennoibile
permanent n cadrul ciclurilor de exploatare ale ntreprinderii).

Marimea calculata anterior reprezinta fondul de rulment net. n legatura cu fondul de


rulment se mai pot calcula urmatoarele marimi:

fondul de rulment brut, care cuprinde toate elementele de active circulante


susceptibile de a fi transformate n bani ntr-un termen mai mic de un an;

fondul de rulment propriu, care reprezinta excedentul capitalului propriu fata de


activele imobilizate si arata autonomia de care dispune o ntreprindere n finantarea
investitiilor n active circulante. n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., fondul de
rulment propriu coincide cu fondul de rulment net, deci societatea nu va avea datorii
pe termen lung.

Tabelul 2.8.

Evolutia fondului de rulment


2005 2006 2007
Capitaluri permanente 373,549 636,687 663,245
Imobilizari 212,850 353,967 589,460
Fondul de rulment
Valori nominale 160,699 282,720 73,784
Valori actualizate 568,473 397,505 426,487
Rata inflatiei 57,50% 151,60% 40,60%

Figura 2.2 Evolutia fondului de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezinta nevoile temporare, dar rennoibile permanent n


cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale ntreprinderii. Marimea sa trebuie sa fie egala sau
inferioara fondului de rulment; n caz contrar calitatea necorespunzatoare a activitatii de
exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exercitiile financiare viitoare sau
care pune n pericol integritatea capitalurilor proprii.

Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezoreria


neta, care trebuie sa aiba o valoare pozitiva:

FR=NFR+TN
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.
nregistrarea unei trezorerii nete pozitive n cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza
succesul ntreprinderii n viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor
banesti pentru ntarirea pozitiei ei pe piata.

Tabelul 2.9.

EVOLUIA TREZORERIEI NETE


2005 2006 2007
Fondul de rulment 160,699 282,720 73,7845
Necesarul fondului de 127,649 119,710 45,253
rulment
Trezoreria neta
Valori nominale 33,049 163,010 56,423
Valori actualizate 116,913 229,192 264,796
Rata inflatiei 57,50% 151,60% 40,60%

Figura 2.3 Trezoreria neta


Se observa ca trezoreria neta va avea valori pozitive, n concordanta cu cerintele gestiunii
financiare. Marimea sa va varia de la un an la altul, n functie de evolutia activitatii societatii.

Ratele si ceilalti indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al ntreprinderii.


Prin definitie, diagnosticul este o apreciere facuta asupra unei ntreprinderi sau asupra
unei activitati a acesteia.

Diagnosticul financiar nu constituie dect o parte a diagnosticului ntreprinderii. O


apreciere globala a situatiei financiare si performantelor impune un diagnostic multidimensional
asupra:

potentialului tehnologic;

potentialului comercial;

raporturilor umane;

organizarii si sistemului de gestiune;

situatiei si performantelor financiare.

Diagnosticul financiar are ca obiective: masurarea rentabilitatii capitalurilor ntreprinderii


si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de risc
(economic, financiar si de faliment) al ntreprinderii.

Diagnosticul rentabilitatii se realizeaza prin intermediul a doua categorii de rate de


eficienta:

rate de rentabilitate economica;

rate de rentabilitate financiara.

Diagnosticul riscului urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor ntreprinderii la


modificarea pozitiei ntreprinderii (a cifrei de afaceri si a structurii cheltuielilor ei fixe si
variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii si mprumutate) si a variabilitatii
solvabilitatii ntreprinderii, a capacitatii acesteia de a-si onora, la scadenta, obligatiile fata de
terti. n ansamblul activitatii ei, ntreprinderea comporta trei riscuri:

de exploatare (economic);

de finantare (financiar);

de faliment.

Situatia ntreprinderii va fi apreciata ca pozitiva daca, n urma diagnosticului ei financiar, rezulta


o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (actionari si mprumutatori) si le-
au asumat prin alocarea capitalurilor lor n activele ntreprinderi. .ntreaga
activitate desfasurata de ntreprindere va cuprinde doua categorii de operatiuni: de gestiune si de
capital. Operatiunile de gestiune sunt cele mai nsemnate si cu caracter recurent, repetitiv n viata
economica a ntrepriderii. Ele cuprind mai departe operatiuni de exploatare a patrimoniului spre
realizarea de produse si servicii vandabile, operatiuni financiare operatiuni exceptionale,
accidentale si n afara activitatii curente. Rezultatul operatiilor de gestiune l constituie cash-
flow-ul de gestiune, format din profitul net, amortizare si dobnzi:

CF gest. = EBE+Ven. fin+/- Rezultat exceptional - Impozit

Tabelul 2.10.

EVOLUIA CASH-FLOW-ULUI DE GESTIUNE


2005 2006 2007
Excedentul brut 201,104 579,747 346,771

de exploatare
Venituri financiare 10,520 32,896 4,738
Rezultat exceptional -14,479 -2,112 -28,448
Impozit 0 0 84,676
Cash-flow

de gestiune
Valori nominale 197,145 610,331 238,385
Valori actualizate 697,402 858,126 425,375
Rata inflatiei 57,50% 151,60% 40,60%

Figura 2.4 Evolutia cash-flowlui de gestiune

La nivelul ntreprinderii, cash-flow-ul disponibil este determinat de gestiune, dupa


finantarea cresterii economice, respectiv dupa deducerea variatiilor, la sfrsitul anului, ale
imobilizarilor (IMO) si ale stocurilor si creantelor (nete de datoriile de exploatare
aferente=NFR):

CFD=CF gest. - IMO -NFR

IMO+NFR=cresterea economica

Tabelul 2.11.

EVOLUIA CASH-FLOW-ULUI DISPONIBIL


2005 2006 2007
CF de gestiune 197,145 610,331 238,384
IMO1 212,849 353,967 589,460
IMO0 183,386 212,849 353,967
Amortizare 11,464 21,203 7,604
NFR1 127,649 119,710 45,252
NFR0 72,107 127,649 119,710
CF Disponibil
Valori nominale 100,675 455,950 123,628
Valori actualizate 356,138 641,066 152,638
Rata inflatiei 57,50% 151,60% 40,60%

Figura 2.5 Evolutia cash-flow-ului disponibil


Daca bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la ncheierea exercitiului,
contul de rezultate exprima, n parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala. Contul
de profit si pierderi sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile
perioadei de gestiune .

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind


volumul si rentabilitatea activitatii ntreprinderii. Constructia n trepte a indicatorilor, pornind de
la cel mai cuprinzator (productia exercitiului +adaosul comercial) si ncheind cu cel mai sintetic
(profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea de cascada a soldurilor intermediare de
gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de
acumulare.

Relatiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt urmatoarele:

Valoarea adaugata = Productia exercitiului

Consumuri externe (de la terti)

Excedentul brut de exploatare = Valoarea adaugata

+ Subventii de exploatare
- Cheltuieli de personal
- Impozite, taxe, varsaminte asimilate

Profitul din exploatare = Excedent brut din exploatare

+ Reluari asupra provizioanelor


+ Alte venituri (din exploatare)

- Amortizari si provizioane calculate

- Alte cheltuieli

Profitul curent = Profitul din exploatare

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

5. Profitul net = Profitul curent

+ Rezultatul exceptional

- Participarea salariatilor
- Impozitul pe profit

Vom urmari n continuare evolutia acestor indicatori n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A.
pentru perioada analizata.

Tabelul 2.12.

Evolutia valorii adaugate


2005 2006 2007
Cifra de afaceri 641,537 922,770 1460,192
Productia stocata 329,1090 462,1393 667,215
Consumuri de la terti 733,391 1085,821 1685,064
Valoarea adaugata
Valori nominali 237,254 299,088 442,343
Valori actualizate 1724,357 1798,523 1635,258
Rata inflatiei 60,00% 26,00% 57,00%

Figura 2.6 Evolutia valorii adaugate

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de


productie, ndeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei si
serviciilor cumparate de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti
din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a
ntreprinderii:

personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale;


statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;

creditorii, prin dobnzi si comisioane platite;

actionarii, prin dividende platite;

ntreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Se observa ca n cazul studiat valoarea adaugata s-a mentinut la un nivel relativ constant
n termeni reali.

Tabelul 2.13.

EVOLUIA EXCEDENTULUI BRUT DE XPLOATARE


2005 2006 2007
Valoarea adaugata 299,088 442,343 1172,833
Subventi din 129749 0 0
exploatare
Cheltuieli cu pers. 144,552 236,150 514,292
personalul
Impozite si taxe 7,227 5,089 78,993
Excedentul brut din exploatare
Valori nominale 160,282 513,893 579,547
Valori actualizate 835,460 895,413 798,537
Rata inflatiei 26,00% 57,50% 151,60%

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare,


stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pna
la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se
regasesc n acumularile banesti ale ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima
capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de
achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si
creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. PAN Baia Mare S.A. a nregistrat marimi
relativ constante n termeni reali, societatea avnd o buna capacitate de a-si remunera actionarii
si de a restitui creditele bancare.

Tabelul 2.14.

Profit din exploatare


2005 2006 2007
Excedentul brut de 126,549 160,282 579,547
exploatare
Alte venituri din 81 584 36
exploatare
Amortizari 13,148 9,151 21,203
Alte cheltuieli de 0 0 0
exploatare
Pofit din exploatare
Valori nominale 113,842 156,974 558,380
Valori actualizate 796,664 973,529 186,452
Rata inflatiei 60,00% 26,00% 151,60%

Figura 2.7 Evolutia profitului din exploatare

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin


deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (ncasabile
si a celor calculate).

Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculeaza profitul nainte de dobnzi si


impozit (earning before interests and taxes = EBIT). Acesta este diferenta dintre veniturile totale
si cheltuielile totale (de exploatare, financiare si exceptionale) cu exceptia dobnzilor si a
impozitului pe profit.

Tabelul 2.15.
EVOLUIA PROFITULUI INAINTE DE DOBNZI sI IMPOZIT
2005 2006 2007
Venituri totale 2138,695 5008,204 5380,022
Cheltuieli totale 1957,067 4490,633 4164,158
Dodanzi 9,975 -26,376 -85,909
Debit
Valori nominale 171,652 543,948 1301,773
Valori actualizate 606,736 764,791 564,721
Rata inflatiei 57,50% 151,40% 40,60%

Figura 2.8 Evolutia profitului inainte de dobnzi si

impozit

Se observa o evolutie asemanatoare cu cea a profitului din exploatare, fara influenta


dobnzilor bancare.

Profitul nainte de dobnzi si impozit are, dupa deducerea impozitului pe profit (EBIT-
Impozit) o semnificatie deosebita. Aceasta exprima potentialul (contabil) de remunerare a
actionarilor cu dividende si a creditorilor (a bancilor) cu dobnzi. Marimea reala a acestei
remunerari este data de cash flow-ul disponibil (CFD) dupa operatiunile de capital, de crestere
economica a ntreprinderii. n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., aceasta marime coincide cu
profitul nainte de dobnzi si profit.

n cazul stocurilor, durata de rotatie se determina dupa relatia:


Durata de rotatie a stocurilor n cazul analizat va nregistrat o evolutie descrescatoare n
primul an, dupa care - ncepnd din 2006 - a crescut destul de mult.

Tabel 2.16.

Durata de rotatie a stocurilor


2005 2006 2007
Stoc mediu 82,437 87,894 336,732
Cifra de afaceri 641,537 1460,192 3193,657
Durata de rotatie 46,90 21,97 38,48

Figura 2. 9 Durata de rotatie a stocurilor

Determinarea lichiditatii se face pe baza mai multor indicatori:

lichiditatea curenta (globala) se calculeaza dupa relatia:

Tabel 2.17.
LICHIDITATE CURENT
2005 2006 2007
Active circulante 147,583 314,373 871,462
Obligatii curente 78,057 155,400 589,847
Lichiditate curente 1,89 2,02 1,48

Indicatorul lichiditatii globale - "current ratio" n literatura anglo-saxona - reflecta


posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale ntreprinderii de a se transforma
ntr-un termen scurt n lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Unul din
principiile fundamentale ale echilibrului financiar al ntreprinderii este acela potrivit caruia
activele curente trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare dect obligatiile sau pasivele
curente. Prin urmare, indicatorul lichiditatii globale trebuie sa aiba o marime supraunitara. n
cazul S.C. RIGA PAN S.A. se observa ca aceasta conditie va fi ndeplinita n toti anii.

Tabel 2.18.

LICHIDITATE N SENS LARG


2005 2006 2007
Creante din expl., 95,2552 147,8741 216,5950
alte creante
Datorii din expl., alte 78,0570 112,1674 155,4006
datorii si credite
bancare curente
Lichiditate generala 1,220 1,318 1,394

Se observa o evolutie favorabila a indicatorului n toti cei 3 ani.

Lichiditatea n sens larg este cunoscuta si sub numele de lichiditate intermediara (sau de
"quick test" sau "acid test" n literatura anglo-saxona). Se apreciaza ca acest raport a trebui sa
tinda spre o marime unitara, deoarece orice operatie de transformare a stocurilor n mijloace
banesti impune anumite cheltuieli (de publicitate, transport, vnzare etc.), care, n conditiile unei
lichiditati subunitare, ar prejudicia echilibrul economic al ntreprinderii.

scoala financiara clasica apreciaza ca indicatorul lichiditatii intermediare trebuie sa fie de


cel putin 0,5, valoarea optima fiind 1. Este ceea ce se numeste "regula prudentei financiare" (de
unde si denumirea de "lichiditate financiara" data lichiditatii intermediare). Se observa ca n
cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., indicatorul se va situa la valorile optime.
lichiditatea imediata, calculata astfel:

Tabel 2.19

LICHIDITATE IMEDIATA
2005 2006 2007
Disponibilitati 11,7397 63,7030 41,2186
banesti
Datori pe termen 62,7554 78,0570 112,1674
scurt
Lichiditate imediata 0,187 0,816 0,367

Lichiditatea imediata va nregistra o evolutie relativ constanta, cu exceptia anului 2006,


n care sumele depuse de actionari n contul maririi capitalului social vor determina cresterea sa
accentuata. n anul urmator, aceste disponibilitati vor fi folosite pentru activitatea curenta si de
investitii a ntreprinderii.

Tabelul 2.20.

Raportul dintre capitalul propriu si pasivele totale:


2005 2006 2007
Capital propriu 117,998 297,104 373,549
Pasive totale 196,055 409,271 528,949
Raport 0,60 0,73 0,71

Bancile solicita n general un nivel al acestui raport de peste 20-30%. Aceasta conditie va fi
ndeplinita n cazul studiat pe ntreaga perioada.

Tabelul 2.21.

Rentabilitatea financiara
2005 2006 2007
Profit net 119,715 181,627 517,571
Capitaluri proprii 117,998 373,549 636,687
ROE 1,01 0,49 0,81

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) mai este cunoscuta si sub numele de


rentabilitate financiara. Ea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului
financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor ntreprinderii. Rentabilitatea
financiara remunereaza proprietarii ntreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si
prin cresterea rezervelor, care, n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Aceasta rata
este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura
financiara, respectiv la situatia ndatorarii ntreprinderii.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii
de piata pentru a face atractive actiunile ntreprinderii.

Monografie contabila
Achizitie de materii prime, conform facturii 205 din 1.05.2008:

% = 401 2023

301 1700

4426 323

Achizitie paleti pe baza facturii 205 din 1.05.2008

381 = 401 119

4426 = 401 22,61

Avans spre decontare conform OP CAS 1 din 2.05.2008

542 = 5311 1500

Achizitie combustibil conform facturii 26 din 3.05.2008

% = 401 238

3022 2000

4426 380
Restituire ambalaje pe baza facturii 10 din 3.05.2008

4111 = % 113.65

703 95.5

4427 18.15

Achizitie trusa scule conform facturii 206 din 2.05.2008

% = 542 1428

303 1200

4426 228

ncarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vndute conform notei de receptie 3

371 = % 293

378 95

4428 198

Dare n consum de materii prime conform bonului de consum din 15.05.2008

601 = 301 1200

nregistrarea cheltuielilor conform bonului de consum 11 din 20.05.2008

6022 = 3022 200

Achitarea facturii 205(plata paleti) conform extrasului de cont 11 din 20.05.2008

401 = 5121 119

ncasare din valoarea ambalajelor conform extrasului de cont 11 din 20.05.2008

5121 = 4111 54.4

Valoarea ambalajelor vndute inclusiv diferente de pret nregistrate conform bonului de consum
3 din 20.05.2008

608 = 381 119

Plata facturii 205 din 1.05.2008 conform extrasului de cont 5 din 20.05.2008
401 = 5121 2023

Evidentierea materialelor de natura obiectelor de inventar conform bonului de consum 12 din


21.05.2008

603 = 303 1200

Materii prime vndute n starea n care au fost procurate conform bonului de trezorerie 2 din
22.05.2008

371 = 301 200

ncasarea sumelor din vnzarea de marfuri conform bonului fiscal 2 din 22.05.2008

5311 = 707 1245

Vnzarea produselor finite pe baza facturii nr 11 din 30.05.2008

4111 = % 2380

701 2000

4427 380

Descarcarea gestiunii

711 = 345 2000

CONCLUZII sI PROPUNERII
Capitolul I este structurat pe 11 subcapitole si contine notiuni teoretice iar capitolul II pe 4
subcapitole si contine notiuni practice.

Primul capitol ncepe cu o definire a stocurilor, clasificari a stocurilor dupa anumite criterii,
continund apoi cu nregistrarea , costul si evaluarea stocurilor.

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vndute, n curs de productie n vederea
vnzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n
procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii.

Stocurile pot fi calasificate astfel;

A) Materii prime, participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit


integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata.
B)Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale consumabile)

participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a se regasi n produsele
la a caror fabricare participa.

C) Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare


mare cu durata de viata utila sub un an indiferent de valoare.

D) Produsele, sunt reprezentate de:

- semifabricate sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza
de fabricatie) si se pot livra altor sectii sau tertilor.

- produse finite, bunuri care au parcurs n ntregime toate fazele procesului de fabricatie si
nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare n cadrul unitatii patrimoniale, putnd fi depozitate n
vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

- produse reziduale, reprezentnd rebuturile, materialele recuperabile, deseurile adica


bunurile necorespunzatoare calitativ ce rezulta din procesul tehnologic.

E) Animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel ,


crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ngrasat pentru a fi valorificate, coloniile de
albine precum si animalele pentru productie .

F) Marfurile, respectiv bunurile pe care nterprinderea le cumpara n vederea revnzarii


sau produsele predate spre vnzare magazinelor proprii.

G) Ambalajele, includ bunurile refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate


protejarii si prezentarii produselor si care, n mod temporar, pot fi pastrate la terti cu obligatia
restituirii n conditiile prevazute n contract.

H) Productia n curs de executie, este reprezentata de productia care nu a trecut prin


toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul tehnologic, precum si de produsele
nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplectate n ntregime. Sunt asimilate productiei
n curs: lucrarile, serviciile si studiile n curs de executie sau nedeterminate.

Prezentarea metodelor de evidenta sintetica si analitica a stocurilor.

Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor

nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie metoda
inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent


n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se
nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite
stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric

2.Metoda inventarului intermitent

Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia


ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul
ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii.

3.Metode de evideta analitica a stocurilor

n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea


contabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a
stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si pe fiecare categorie de
stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupa urmatoarele metode:

-metoda cantitativ-valorica;

-metoda operativ-contabila;

-metoda global-valorica;

Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie.

Capitolul II este o prezentare a unei firme de panificatie. Prezentarea ncepe cu istoricul firmei
urmnd apoi descrierea afaceri si prezentarea echipei de conducere. Descrierea generala a afaceri
urmnd informatii financiare (analiza financiara).

S.C. PAN Baia Mare S.A. a luat fiinta n decembrie 2002. Este persoana juridica romna,
are forma juridica de societate pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile
romne si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale n tara sau strainatate.

Sediul societatii este n Baia Mare, str. Stadion nr.1, judetul 24-Maramures, S.C. PAN
S.A. Baia Mare are codul fiscal R14776401 si este nregistrata la Registrul Comertului sub
numarul J24-398-2002.

Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie proprii.

Aspiram sa dobndim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de


panificatie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, ntelegerea clara a
tendintelor si nevoilor de pe piata, comercializare si mbuteliere inovatoare si profitabile.

Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PAN S.A. Baia Mare are nevoie de capital, talent
managerial, facilitati mai mari si mai eficiente.
Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata
consumatorului si este orientat persoanelor de toate vrstele.

Clientii potentiali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele.

Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de ntreprindere,


conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul
convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din
costurile de productie si din alte cheltuieli.

Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante,


standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei.

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a


starii de performanta financiara a ntreprinderii la
ncheierea exercitiului. Ea si propune sa stabileasca
punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, n
vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de
dezvoltare ntr-un mediu concurential. In sens general,
finalitatea diagnosticului financiar consta n oferirea de
informatii financiare att celor din interiorul nterprinderii,
ct si celor interesati din afara acesteia. Diagnosticul
financiar identifica factorii favorabili si nefavorabilicare
afecteaza activitatea viitoare a nterprinderii. De asemenea,
analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale
partenerilor economici si financiar-bancari, pentru
fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu
respectiva ntreprindere. Att analiza pe plan intern, ct si
cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a
riscului si, n final, a valorii ntreprinderii. Sursa de date
pentru analiza financiara o constituie documentele contabile
de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.
Diagnosticul riscului la S.C Pan S.A Baia Mare urmareste masurarea variabilitatii
rezultatelor ntreprinderii la modificarea pozitiei ntreprinderii (a cifrei de afaceri si a structurii
cheltuielilor ei fixe si variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii si mprumutate) si
a variabilitatii solvabilitatii ntreprinderii, a capacitatii acesteia de a-si onora, la scadenta,
obligatiile fata de terti. n ansamblul activitatii ei, ntreprinderea comporta trei riscuri.

Profitul nainte de dobnzi si impozit are, dupa deducerea impozitului pe profit (EBIT-
Impozit) o semnificatie deosebita. Aceasta exprima potentialul (contabil) de remunerare a
actionarilor cu dividende si a creditorilor (a bancilor) cu dobnzi. Marimea reala a acestei
remunerari este data de cash flow-ul disponibil (CFD) dupa operatiunile de capital, de crestere
economica a ntreprinderii. n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., aceasta marime coincide cu
profitul nainte de dobnzi si profit.

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare,


stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pna
la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se
regasesc n acumularile banesti ale ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima
capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de
achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si
creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. PAN Baia Mare S.A. a nregistrat marimi
relativ constante n termeni reali, societatea avnd o buna capacitate de a-si remunera actionarii
si de a restitui creditele bancare

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de


productie, ndeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei si
serviciilor cumparate de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti
din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a
ntreprinderii:

personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale;

statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;

creditorii, prin dobnzi si comisioane platite;

actionarii, prin dividende platite;

ntreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Se observa ca n cazul studiat valoarea adaugata s-a mentinut la un nivel relativ constant
n termeni reali.

Indicatorul lichiditatii globale - "current ratio" n literatura anglo-saxona - reflecta


posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale ntreprinderii de a se transforma
ntr-un termen scurt n lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Unul din
principiile fundamentale ale echilibrului financiar al ntreprinderii este acela potrivit caruia
activele curente trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare dect obligatiile sau pasivele
curente. Prin urmare, indicatorul lichiditatii globale trebuie sa aiba o marime supraunitara. n
cazul S.C. RIGA PAN S.A. se observa ca aceasta conditie va fi ndeplinita n toti anii.

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) mai este cunoscuta si sub numele de


rentabilitate financiara. Ea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului
financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor ntreprinderii. Rentabilitatea
financiara remunereaza proprietarii ntreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si
prin cresterea rezervelor, care, n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Aceasta rata
este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura
financiara, respectiv la situatia ndatorarii ntreprinderii.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii
de piata pentru a face atractive actiunile ntreprinderii.

n prezenta lucrare am prezentat att aspecte teoretice ct si practice ale firmei S.C Pan S.A
Baia Mare.

Bibliografie

1. Caraiani C.- Bazele contabilitatii, Editura ASE, Bucuresti 2002

2. Calin O. si Ristea M.-Bazele contabilitatii, Editura Nationala 2000

3. Cotlet D. si Megan O.-Teoria si practica bilantului,Editura Cargo 2002

4. Epuram M.-Contabiltatea financiara n noul sistem contabil, Editura de Vest 2000

5. Feleaga N. si Malciu L.-Politici si optiuni contabile, Editura Economica 2002

6. Mates D.-Contabilitatea ntreprinderii -Aplicatii practice,Editura Mirton 2004

7. Mates D.-Contabiltatea financiara e entitatilor economice,Editura Mirton 2003

8. Mates D.-Contabilitatea operatiunilor speciale,Editura Intelcredo 2003

9. Pantea I.P.-Contabilitatea financiara conforma cu directivele Europene,Editura Intelcredo

2006

10. Peres I.,Mates D.,Peres C.-Bazele contabilitatii,Editura Mirton 2005

11. Ristea M.-Contabilitatea financiara a ntreprinderii,Editura Universitara 2004


***** Legea contabilitatii nr.82/2001 Republicata n 2005,M.Of. nr. 48/2005

***** OMFP 1752/2005 pt aplicarea reglementarilor contabile conforme directivelor


Europene,M.Of. 1080 bis/2006

***** Legea 571/2003 privind Codul fiscal

***** Standardele Internationale de Raportare Financiara 2006, Editura CECCAR 2006

***** Ghid de aplicare a Standardelor Interntionale de Contabilitate,Editura Economica 2001