Sunteți pe pagina 1din 2

Diete sanatoase: Dieta alcalina calea catre longevitate, vitalitate, sanatate Dieta alcalina este o notiune relativ recenta,

, desi la baza ei stau lucruri


stiute de mii de ani care au capatat o forma concreta in anii 20. Este vital sa cunoastem aceste informatii despre alimentatia alcalina si opusul ei,
alimentatia acida pentru ca, in general, starea de boala este asociata cu acizii iar starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. In concluzie, daca
vrei sa fii sanatos, sa traiesti mult, sa te imbolnavesti rar, sa nu te mai simti obosit, irascibil, fara vlaga si sa ai antioxidanti in corp, deci sa intarzii
imbatranirea si moartea celulelor corpului tau, afla tot despre dieta alcalina si lista pretioasa a alimentelor alcaline (indicate) versus alimentele acide (de
care trebuie sa ne ferim cat mai mult).
Istoricul dietei alcaline De mii de ani, oamenii au stiut ca unele substante au gust acid, in timp ce altele sunt alcaline. Insa pana la inventarea scalei pH in
1909, nu exista un sistem de valori pentru a le putea masura aciditatea. Cuvantul acid deriva din verbul latin acere a fi acru. La inceputul secolului al
XVII-lea cuvantul acid a inceput sa descrie substantele care aveau gustul acru. Cu timpul, oamenii de stiinta au dezvoltat tot felul de teorii plecand de la
aciditate si alcalinitate, descoperind ca cele doua concepte sunt determinate de concentratia de ioni de hidrogen (molecule de hidrogen incarcate pozitiv). O
substanta acida este saturata de ioni de hidrogen, in timp ce substantele alcaline (bazice) sunt capabile sa absoarba ionii de hidrogen. In 1909, chimistul
danez Soren Peder Lauritz Sorensen a creat scala pH (potentialul de hidrogen), pentru a masura numarul de ioni de hidrogen aflati intr-un volum standard
de lichid. Scala pH pleaca de la 0 (extrem de acid) si ajunge la 14 (extrem de alcalin). Daca un aliment sau orice alta substanta se opreste fix la 7, inseamna
ca sunt neutre. Daca se depaseste, chiar si cu putin nivelul 7, atunci substantele sunt alcaline iar daca scade sub pH 7, alimentul e in categoria acida.
Abia din anul 2003, dieta alcalina a captat atentia la nivel global, dupa aparitia cartii The pH Miracle (Miracolul pH), scrisa de Robert O Young si
Shelley Redford Young. Hiperaciditatea si efectele ei nocive asupra sanatatii O stare prelungita de oboseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor
deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de
energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar oboseala mai poate avea o cauza ct se poate de neasteptata. Ploaia acida a facut vlva in urma
cu ctiva ani, omul acid va face in viitor. Afirmatia ii apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii Hiperaciditate bolnav fara motiv,
sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea.
Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.
Sngele nostru are valori pH de 7,35 pna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. Dat
fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in vrsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, hiperaciditatea este o problema
serioasa. Imbatrnirea se mai spune nu e nimic altceva dect intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le
neutralizeze.
Care sunt alimentele dietei alcaline Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata.
Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism.
Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale
coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile
vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un
factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in asigurarea
echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu
efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.
Sa tii o dieta alcalina inseamna sa consumi cu prioritate peste zi (peste 75%) acele alimente care iti fac organismul mai alcalin.
Daca consumi din alimentele acide, cantitatea nu trebuie sa depaseasca 25% din tot ce mananci peste zi si sa te asiguri ca la
aceeasi masa mananci mai mult alcalin decat acid. Sigur, in cazul persoanelor foarte bolnave, alimentatia si obiceiurile de viata
vor fi alcaline 100% pana la recapatarea starii de sanatate.
Alimentele alcaline versus alimente acide
Fructe alcaline: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru
caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline
negre, papaya, pere
Fructe acide: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura
Legume alcaline: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla,
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive, patrunjel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe, in, bostan, nap,
vinete, leguminoase incoltite
Legume acide: ardei iute, asparagus, rubarba, toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate
Cereale alcaline: cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pine prajita, pine mai
veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp).
Cereale acide: produse de patiserie, pine alba, pine int 19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste
fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale
Lactate alcaline: lapte smntnit, kefir, zer, unt, frisca, lapte proaspat deci nepasteurizat (vaca, capra), iaurt simplu
nepasteurizat sau lapte prins
Lactate acide: parmezan, brnzeturi fermentate, cascaval, telemea, inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte
praf, smntna fermentata
Alimente gatite alcaline: legume fierte, coapte, mncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si
de radacinoase fara carne
Alimente gatite acide: mncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos
de vegeta, spanac gatit, conserve
Dulciuri alcaline: suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat, sirop de orez brun, miere naturala in cantitate foarte mica
Dulciuri acide: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere
artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza
Produse animale alcaline: oua de prepelita, oua de rata
Produse animale acide: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina
Bauturi alcaline: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre
daca au un pH usor trecut de 7 (scrie pe sticla)
Bauturi acide: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon
Diverse alcaline: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere
(calup)
Diverse acide: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry, aditivi
alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum
e uleioase alcaline: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline, ulei de peste, ulei de primula, migdale, smburi de
dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata
Alimente uleioase acide: ulei rafinat de floarea soarelui /masline, fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite, nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de
respiratie, buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul
OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice, somn insuficient, medicamentele de
sinteza, suprasolicitarea, supararea, mania, stresul, ura, revolta
Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie
preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul
Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa, muraturi usor fermentate cum
sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin,
favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in
realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de
glucide formeaza acizi.
Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara
sa le mannce, dar odata cu inaintarea in vrsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este
transpiratia, de exemplu in sauna. Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si
saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.