Sunteți pe pagina 1din 30

MIGUEL

DE
CERVANTES

ttt
CAPITOLUL I aduc bine aminte, Quesada sau, mai curind Qut-
jana, cum s-ar zice pd romanegte Cavalerul
UNDE TNCEPE ISTORIA MINDRULUI CAVALER Jalbi, sau altll... Dar numele pe care il purta
DON QUIJOTE DIN LA MANCHA $I SE ARATA nu prea are multa insemneate. Cit erA ziulica
FIREA $I TRAIUL LUI de lunge, ba adesea Si toati noaptea, pine Ia re-
virsatul zorilor, el i$i trecea vremea citind po-
vestiri cavalereSti. Se prapadea dupa \irejiile Iui
Triia de mult ln Spania, intr-un sdtulel pier- Amadis de Gaula. cel tare de virlute, Si nu se
dut, din linutul La Mancha, irn boiernap de mai setura rlsfoind intimDlerile inflecirate ale
Fre, un hidalgo cam bitriior gi ciudat la fire, Cavalerului spadei Oi al-e bravului Palmerin de
nici prea avut nici de tot serac, dar mindru de Anglia. Cit prive$te isprivile faimosului Don
neamul vechi din care se lr6gea 5i cu capul plin Rodrig de Ruy Diaz, zis "Cidul", el le Stia pe de
de gArgauni din cei mari, ii chema, dicd'imi rbst, a$a cum si faptele lui Roland fire de

7
teame, cel care purta iarba fiarelor la dinsul, de linea gospoderia; o femeie casnice $i h locul ei,
nici o spade nul putea atinge sau teia, toli ot- nici tinara lui neDoati. ln virsti de numai l8
teni bravi, a ceror memo e legendare se pas- ani, nu izbutire s6-i schimbi hoterirea de a-$i
trase ln .cintecele. din popor $i prin cerlile de lisa ocina perinteascd, pentru a merge in lume,
Dasme ale vremlr. in ceutarea eloriei.
ljltimul gologan $il lua de la guri boiernatul Se plictisisl de atitea cixli. Era decis sA le
nosftu oentau a cumDera astfel de ceasloave arunce pe foc. !a naiba cu romalele de aventuri
mincate de molii, cu care sl-'i omoare timpul. de pini aici $i cu eroii lor, isi zicea. De acum in-
Ba, de la o bucate de vreme, se scrintise de-a bi- colo, el insugi trebuia se fie eroul vestit, cavale-
nelea, de atlta citit, ajungind sa se creade el in- rul fere teame $i fire pecat, despre care sl se
susi un cavaler retecitor fird prihani, coborit cu pomeneasci si a cirui amintire nevegtejite se
hirzobul din paginile ingalbenite. treiasci prin strelucirea faptelor lui.
I se Derea Ca el insuli a fost hirazit sa face Smulse din panoplie armura cea veche, scutul
faote minunate. al ciror resunet s, colinde li- $i lancea, coiful de rabld ruginitd, ale strimoiu-
rit. Si intr-o albi dimineaF, se hoteri a$a, lui siu, 9i incepu se le curet cu griji. Apoi,
tam-nisam. se plece lainic in lume, ca str-i spri- cind sfiroi de lustruit roate aceste unelte de
jine pe cei slabi $i sarmani impotri\a celor pu- luptd, care mai ce inverziseri, uitate in cui
ierniii, scut se fie copijlor fara aparare. pe ba- vreme de o sute $i mai bine de ani, se inarmd
lrini sa-i ocroteasca si pe \aduve $i pe lecioare din cap pini in picioare cu ele $i se uiti in
qe le scoata din orinsoarea cruzilor uriaSi. de oglinde, se vade cum areta imbrecat. I se potri-
lelul lui Morgante Maggiore, a$a cum citise ci veau de minune. Veni ln sfir$it rindul calului, pe
leceau cavalerii de odinioara. care il scoase binigor de ceplstru din grajd ti il
Nici batrina lui ingrijiloare. chelareasa care ir lesel, bine. Nu se putea inchipui un cavaler fere

.<i.rai'-:ian:

/:-a::?+1.6 ?r:
cal! Este adevirat cd "ducipalul. pe ca.e se pre- duoi numele cbtunului din care i se regea spila.
gerca si incalece nu mai era decit o mirtoage $i cu aceasta, pregitirile fiind termiriat, nu-l
;rapaditi )i flamindi, slaba de-i numarai coas- mai remlnea lui Don Quijote decit sd plece la
iele, numai piele si os. Dar ce insemnetate putea drum. Asa cum se va areta in capitolul ce ur-
si aiba infifi$area i jalnici, daci mirtoaga asta rneaze.
necejiti avea se poarte in spinarea ei pe cel mai
riteaz dintre viteii. daca ea era so(iti )at fie ca-
lul celui mai brav dintre toli cavalerii rStecitori
din citi au existat vreodate pe pemht.
Un animal vestit,.ca si stepinul lui, ti al cerui
nume trebuia se resune plin d noblelg, a$zl cum
se cuvenea unui cal din romanele cavaleregti, pe
care boiernasul nostru le citise pine albise- . CAPITOLUL II
li va schimba deci numele pe care il purtase
pine acum. De azi inainte ii va spune Rosinante,
care inseairnd de fapt, tot mirloagA, dar vezi
dumneata, o mirloaga de neam mare. o mir- AICI SE VEDE CUM VITEAZUL NOSTRU PLEACA
DE ACAStr PENTRU A SAVIRSI FAPTE MARI
loag6 cilibie, un fel de gloabd de soi, cum numal
un cavaler. adici un hidalgo, putea sa aibe.
In ceea ce il pdvest pe eroul nostru, el insugi
lrebuia sa poarte un nume resunalor, cu care sa
se ooata ftli prin lume si care sa dureze veacuri
in memoria oimenilor. Hotari asadar se-$i spuie Astfel stind lucrurile, dupa o scurttr zdbava,
de acum incolo Don Quijole. Era ca $i cum ti-ar intr-o dimineale cilduroase de iulie, pe la cinta-
fi zis Cavalerul Platostr. sau hn l-orictr de fier, tul ocoFilor, amintindu-ti Don Quijote cd lu-
nu nume foarte fiumos, care suna a vitejie de la mea il a$teaptl nerebdatoare s-o mintuie de ne-
o Do$e. dreprali si de rirani, imbrace armura de lier, isi
$i fiindci proyincia in*care vizuse lumina zilei pusi coiful strdlucitor pe cap. iqi lue'ntr-o mind
se numea [-a Mancha, el i$i lud numele de Don acutul $i in cealalti suliF, incalect pe nobilul
Quijote de la Mancha, pentru ca o date cu is- siu Rocinarte 9i iegi pe nesimlite din ograde,
pravile, se i se cinsteasci si pamintul de obiriie, purtindu-si.calul.la pas, fira a se vesti _cu trim-
iare d6duse nagtere unui atit de mare luptetor. blle, ca al! Cavalerr. pentru ca nlmenl sa nu-l la
Sa mai pofteasce acum cineva sal infruntel isi seama ce face gi incotro apuc6.
sounea el. imbrecat cum se afla in haine de ta- $i cum mergea lntr-o doare, cam file fint6,
bl6 si cu chivira strebunului pe cap, legati bine straberind cimpia Montinel, se tot gindea ln si-
cu panglici, ca sd nu-i cade. Arita cum nu se nea lui ce vor spune oamenii despre dinsul,
poate mai chipeg! Lumea avea ce privi gi, incin- intr-o zi. peste sute si sute de ani, $i cum se vor
tat de sine, se plimba cu pa$i rari, mindru 9i im- minuna di faptele tui. citindu-ile prin cdrgi 5i
podobit ca un peun din cei aretogi. I-a toate se pirinduli-se de necrczut.
gindise eroul nostru. Dar uitase totu$i ceva.
' ft venea in minte chipul frumoasei Frinci din
Unde se mai pomenise un cavaler fird iubite, Toboso, Aldonza, 9i, ca 9i cind ar fi vorbit cu
adici fird o domnile in faF cereia se-$i plece dinsa, murmura neauzit de nimeni: "O, Dulci-
genunchiul, o domnili pentru care sd lupte 9i sd nee, domnilA cu ochi frumo'i. supus i;i sint ca
lnvingt, o domnile care si-i dea binecuvintarea un rob, $i mai credincioasl decit up cline bate
ori de cite ori va trebui se mearge la rizboi $i inima cavalerului tdu pentru tine. Indura-te d
care mai ales si se roage pentru viala lui, cind suferinlele mele li arunce-ti spre mine privirea
s-o afla in primejdie? Unde q-a mai pomenil un ta, ceci pentru tine sint gata sa pdtimesc de
cavaler ralaciLor fere o slepina a inimii ti a gin- acum incolo cel mai crunte lncercAri".
du lor? Or, Dorl Quijote $tia ce in satul vecin $i lisind calul slobod, si-l poarte unde o wea
se gese$te o fate frumoase ca un bujor, de felul el, 9i tot vorbind in gind cu draga inimii lui, nici
ei din Toboso, u!,pui de llranci, cam din topor nu bega de seama cild ll prinse amurgul, 9i cill-
ea, dar.umend in obraji qi cu pielila felei ca pe- rel ti gloabi se pomeniri dintr-o datd lihniti de
ralele florilor. O chema Aldonza Lorenzo $i ca- foame 9i de osteneale, de le venea si se intinda
valerul nostJu tomnatec pusese ochii pe dinsa de pe jos ca lesinati, de fliminzi ti obosili ce erau.
mult timp. Noroc cA in deplrtare.se zirea un han strr6ca-
Se hotr.rl dar s-o aleagi pe ea, se-i fie in veci cios, pe care insd viteazul nostru cavaler, ve$nic
stepine, chiar dace pentru aceasta va trebui si-i cu capul ln nori, ll lui drept un castel semel, iar
schimbe $i ei numele de siteanci intr-unul vred- porcarul satului, carc suna din corn si-ti string6
nic de o domnite din neam ales. Se hotdrl deci iimerorii. i se oiru a fi un mindru crainic ce se
s-o boteze Dulcineea ;i-i va spune de.Toboso, gribea se-i anunte sosirea.

9
ln u$a hanului a$teptau flecarind doue vesele
oodirese. pe care roul noslru, care veclea tot_
deauna alfceva decir era. le \ocoli a fi doua
doamne oe neam qrale.
indreotindu-ri atunci spre ele calul )i. cum cu-
metrele- insDlimintate dc ardtare, o luara la
fugd, suflecindu-5i rochiile, cavalerul nostru le
striqa se se intoarcal
- lx ce fugig speriate, dinaintea mea, ca
ni$e lestuni, pteacinstite cucoane? le vorbi el.
Nu vA temeti. Sint cavalerul Don Quijote de la
Mancha 9i cavalerii ritlcitori din tagma mea
n-au ficut niciodati vreun teu unor persoane
atit de rlobile cum sinteli mariile voastre!
la care cuvinte, hitrele femei, intotcindlr'se
si-l mai priveascd o datd cit arlta de caraghios,
incotosminat in carapacea lui de fier, pe o ar-
site de cuDtor si autindul vorbindule atit de
iiudat, curir nictodate om nu le vorbise. il luarl.
de buna (eam6. drept nebun $i )e pornire iari$i
pe ris. de nu se mai puteau opri. Ceea ce il cam
iuodrd oe bunul nostru ca\aler, care in)e Ie do-
ie;i cu- blindele.

\
Tocmai in clipa aceea. auzind vorbe. ie$ pe
prispi hangiul cl- gras.. in care Don Quijote
vezu Lln respeclabil castelan, si pe care il salute
dupi curiini.d. Acesta. ghicind dtn capul locului
cu cine a\ea de a face, dar n6daiduind un cittig.
il aiuti de indate si descalece 5i apoi s1-9i dea
jos greaua armura in care perea ferecar. dupi
iare ii puse dinainte. pe mas6. bdutute 5i de-ale
gr"rrii, fegte sirat si alte asemenea bunatiti de
' CumDentrU
DOSt. a se ospata.
inle cavalerul nostru reluzase cu incipa-
tinare sd-$i scoati chivera cu vizieri de metal de
pe cao. n-ar fi pulut nici minca )i nici bea, daci
iele doul -domnir" miloase nu i-ar fi venit in
aiutor si nu s-ar fi apucat se-i bage in guri cire
un dumicat. Drintre \ergelele coilului. Ba ii di-
durd ri nileiut de baut. picurindu-i rinarsul
Drintr-o trcslie Polita de meduvd, sA nu piarA
bietul om cu rot-ul, de sete. Dupa care fapte. ca
se le arate recuno$tinla sa, Don Quijote se grabi
se l recite niscai versuri inveFte pe de.rost, de
prin cirlile citite odinioari, versui care sunau
cam ata:
Nicicind un cavaler rdtdcilor
N-a fost inconjunt cu mai mult dor'
Cind castelana calu-i add7a,
Printrc domnile el se os\dta...'
$i altasemenea stihui galante le declami el
pentru a le respldti osteneala $i bunetatea,
<'-'.-*'',::Xi--rr';"ir,.

:-..t-:"ti;;"sLt-*
s
.;-:-.--.. ---
CAPITOLUL III

IN CARE sE povESTE$Ttr cuM i


Fosr FAcur
CAVALER DON QUIJOTE, DE CATRE HANGIUL
CtrL VICLEAN

In sfirgit, dupd ce se hreni, cu mult chin qi


afiar, eroul nostru merse la grajd lmpreund cu
stepinul hanului ti, incredinlat fiind in mintea
lui rdticite ca se afla cu adevirat in fata unui
:obil de neam, 9i nu a unui hangiu de rind, in-
:inunche inaintea acelui pe care il considera de
o foarte.veche vilE si il implora sa-i dea acolada vorbele lui, ba poate ci nrci nul auzlse, Don
oe cavaler: Quijote iqi ridici pe dati lancea ti, invocind in
me voi ridica de la picioarele inillimii ajutorul "lui pe frumoasa Dulcinee, se repezi la
- Nupini
voastre ce nu mA vefi investi cavaler, ii nepoftitul care ii tulburase veghea 9i il lovi in
spuse Don Quijotg. cap cu atita putere, incit omul nostru cezu lat la
[-a care hangiul, pdrind a inlelege cum \i se pemint )i nu mai mi$ca.
poarte cu un asemenea om, descurcarct cum era Dupe care vrednicd 5i viteazi isprave. cavale-
de felul lui, se hotlri si-i faci pe voie ;i-i vorbi rul, agezlndu-9i armele la loc, rczemate de
astfel: jgheab. se gdti se-$i reia veghea de noapte. ca qi
eu in,tinerctea mea am nizuit la fru- cind nimic'nu s-ar fi inrimolat.
- Silucruri
moase asemenea, desi n-am dispretuit . Nu tlecu mult $i un alt ce;aut, nebinuind ce
nici chiolhanele, nici dragostea qi nici vinul bun soartd ll asteaptS, se indrepte $i el spre fintlnl,
de Malaga: Cit privette capela castelului, in care tirind dupd dinsul catirii pentru a le da de beut.
dupa uzul legilor cavalere$ti. a$a cum spui. ar . Ca 9i cel dintii ctriu$ gi acesta iepidi cit colo
trebui se-!i petreci intreaga noapte, p6zindu-li armele de pe jgheab, 9i, tocmai cind se pregatea
armele, am fost silit s-o ddrim, pentru a cl6di o sa alunde g6leata, Don Quijote se repezi ca un
alta noui, ii spuse el, rizind in sinea lui de min- vultur furios cu lancea ridicati, ti. fere a-i mai
ciuni. Dar veghea o vei putea implini tot atlt de spune nimic, ll blagoslovi in moalele capului, de
bine 9i in ograde, ori stind de straje ln cerdac, ll culce la pdmint, dintr-o singura lovitur6.
adiugi hangiul. - Auzind gemetele renifilor. ieiire din han mul-
Dupi care cuvinte de imberbetare il intrebi la lime de oameni cu felinare in mine, in frunte cu
urecha dace nu i se intimplau 9i niscai bani in hangiul 5i cind pricepuri ce se intimplase, 9i
punge, pentru a-ti pl5ti masa. Don Quijote ri- cind vAzure pe cavaler, care se pregetea si-i
mase foarte mirat ti ii rdspunse ci, dupa vred- atace cu lancea intr-o mini ti scutul intr-alta, se
nica pilde a ruturor cavalerilor rdlecitori de5pre apucard sd arunce cu pietre gi cu tot ce neme-
car. iitire prin certi, nici el nu-si-luase nici un reau Intr-insul. incit. dace n-ar fi intervenit han-
gologan la plecare, negindindu-se ce va avea ne- giul pentru a-i dumiri ce betiiosul. cavaler nU
voie de a9a ceva, in avenfudle care il a$teptau... era in toate minfle, nu ttiu ce s-ar fi putut in:
L auzul acestor vorbe, dar fdre a-si areta timpla.
dezambgirea, hangiul se vizu nevoit si-i dea ci- insi vorbele 9i binuindu-l pe
intelegindu-i
teva sfaturi.folositoare: hangiu cd el arfi ingdduit o asemenea batjocuri,
cavaler, ii spuse el, asculte-me pe Don Quijote se minie $i mai tare:
- Cinstite
mine, nici banii, cit de mulIi, $i nici rufele curate AfurisiJi sI fiti, netrebnicilor, impreuni cu
nu s cade si-d lipseasce h un drum atit de -
castelanul vostru, carc v-a asmulit asuprl_mi,
lung... Chiar dace, prin cirlile citite, nu se spun celcind in picioare legile onoarei cavalere$ti $i
astf,el de lucruri, ele se inleleg de la sine! ale ospetiei. O si vi ucid pe toli ca pe ni$te po-
Dupi care. cum noaptea se lesase pesle sal. tat !
Don Quijote iti rezeme armele de jgheabul unei Oamenii din ograda hanului erau acum furiosi
fintini din ograda hanului qi se aSezi pe o pia- $i lupta nu s-ar fi sfirSit bine pentru eroul nos-
tre, in apropiere, pentru a le veghea. tru, dace, a$a cum spuneam, hangiul nu le-ar fi
Ata petrecu el pret de citeva ceasuri, fer4 sl strigat sd se potoleasci:
.atiDeasce. cind deodatl ziri o umbrh ca o mata- Oprili-v6, dragii mei, in numele cerului!
hiil, care se apropia de fintine. duclnd de ca- Nu- vede$ ce domnul cavaler e cam ticnit? Daci
plstru un animal. Odate ajunse la fintiol, nu-i dati pace o se ve spargd capetele, cum a fA-
aceasta li lue armele de curele si i le trinti cit cu! ortacilor vottri. fire a putea'fi pedepsill
colo departe de jgheab, apoi se pregiti se aplece ln sfirgit, zarva se domoli $i cirbugii lncepurl
cumpina pentru a-li umple gtleata cu ape. Af si se impre ie care incotro, iar hangiul. -pentru
ghicir. desigur. ce umbra iviti in noapte nu era ca si-si impace oaspetele $i sA scape astfel mai
decit un clrlug paSnic, ce sosise se-ti adape cati- curind de un client atit de zurba8iu, se aptopie
rii. si nimic mai mult. de Don Quijote pi ii ceru cu umilinli iertare
Cum insi intunericul se lesase destul de gros pentru purrarea necioplitilor cireu;i.
pesre sar. Don Quijote, zerihdul. il lud drept un ' Apoi ie oferi si-i indeplineasci doringa 5i siJ
inver$unat du$man, iar gestul lui il consideri pe inveiteasci pe loc cu titiul de cavaler, avind in
dati drept o insultd ce nu putea fi trecuti cu ve- vedere cA veghea armelor fusese implinitd
derea. Nerebdetor de a se vedea odate uns cavaler ;i
indriznegule care cutezi si te atingi de ar- .increzindu-se in vorbele hangiului, Don Quijote
-
mele celui mai viteaz cavaler, ii strigi el cu glas se arite gata si se supund hotiririi. Cele doul
tunitor... Ia seama ce faci, od s-a urit cu
li "nobile domnile. furi chemate in
grabA, hangiul
\, rala I aduse de pe tejghea catastiful cel mare de cheltu-
$i cum celIu$ul piru si nu se sinchiseasce de ieli. tinindu-l in mine ca De o carte sfinti. $i, la

14
lumina unei lumlnlri, dupe ce eroul nostru inge- Dar abia fecu citeva potte ce, dintr-un lumr-
nunche dinainte-i, ti dupd ce circiumarul tiret dis de codru. auzi valele.
mormAi popette citeva vorbe, preficindu-se a E desigur un om care sufer{, isi spuse el si
citi din ceaslov, apuce spada lui Don Quijote ti -
dadu pinteni calului intr-acolo. Intr-adever, nu
il lovi zdravln cu latul ei pe umir, de trei ori. se ingilase. Un beietzrn, legat fedeles de truD-
Hazlia ceremonie odatl isprevite, firetul "cas-' chiul unui coDac. era bdtut de ce!{. silpinul siiu
telan" il declara cavaler ti una dintre cele doui Dentru vina de a-i fi rAticit oile.
' lndur6-te,
ata zise "domnile" ii incinse spada la briur hiri- slipine, se jeluia ciobanul. Voi
tisindu-l cum se pricepu mai bine -
fi cu bigare seame de acum incolo!
de
Dar loviturile cddeau neinduratoare pe sprna-
rea bietului copil.
Cavaler firi inimi c e$til Cum poi lovi
cu - atita cruzime o fiinta fire aperare? Dezlea-
sil indate cA, de nu, te voi face sl simti virful
hncei mele pe propria-li piele! ii strigi Don
Ouiiole
-lntimidatoprindu-$i aalul in dreptul lui.
de aparitid unui om imbrecat tol in
fier. care parca venea de pe alta lume. stapinul
cel hain s6 supuse intr-o clipa poruncii Iui Don
Ouiiote. iar biietanul, scipat acum de legeturile
carel [ineau lipit de copac. simlindr-r-se la adi-
Dos! de primejdie, capete curaj ti incepu se se
Dlinp,e ctvalerului salvalor de bilaile pe care le
iua hai in toate zilele de la stipinul lui ti de
faotul ci nu isi mai primise simbria de noui
l|l;i incheiate. o suma de bani care acum se ri-
dica la 63 de reali.
- ii vei pldti pine ifltr-un ban intreaga dato-
rie! porunci Don Quijot nemilostivului, ame-
ninti;du-l cu lancea.
- li voi pliti, miria voastri, tot ce-i datorez,
o jur pe tegia onoarei cavalere$tl. se prefhcu vi-
cleanul stdDin a-t da ascullare uar pentru a\la
va trebui ae ml insoleasci pini acase, fiindci
nu am atitia bani in buzunarele hainelor mele.
Nu-l cred, miria !al interveni ciobanul
-
care i$i,cuno$tea bing stipinul. Jur1mintul lui
nu face doud parale. Indate ce o sA te vadi ple-
Dupa care proaspetul cavaler incalece pe bra- cat, m6'ia speti in bataie $i n-o sa-mi mai capit
vul seu Rocinante qi plecd in lume se infeptu- simbria in vecii vecilor!
Fii fnrn griji, copilul meu! De va indrizni
se -fac6 una ca asta, nimeni pe lume nu-l va mal
iascA alt viteiii.
sciDa de oedeapsa care il agteapti. ii respunse
Doir Quiiote, aeutind sa pololeasca temerile
biiatului.
Si. spunind aceasta. qe deperla liniitit. llsind
De cioban in plara stapinulul sau. Dar nu facu
irici o leehe di drum caralerul nostru, ce hainul
CAPITOLUL IV 9i incepu si-i care pe spinare cu harapnicul bie-
tului cooil:
biiatdle! Si-ti dau tot ce-Ii datorez,
- aTine,
cum Doruncit domnul cavaler! ii striga el, in
DO\ QUIJOTE SALVEA?A^ UN BIIETAN DE bariocuie. dupi fiecare loviture. Nu vreau si-li
HAMPNICUL STAPINULUI SAU mai rdmin dator nici o oara. de acurir incolol
a
ln vremea asta, Don Quijote de la Mancha
Se i\eau zorile cind Don Quijote perasi hanul. mereea leqanat in treapidul calului, mulfumit in
Zlicind-o spre satul natal, in dorinla de a-$i cue;ul sau ci tiLcuie dreptate. inchinind fi
-:Li un bun scutier, printre argalii loculri. aceasth fapti buni tol frumoasei Dulcineea del

15
Toboso, saaplm inimii 5i a gindurilor lui, pentru $i, fiindcn in cale li aperure ni$te negustori de
a cerei cinstire ii faime se hotarise se lupte oe- mitase din Toledo, care mergeau la Murcia lm-
abitut tot restul vielii sale. preune cu slugile lor, urmali fiind de catlrii plini

t6
de poveri, Don Quijote. purtind in inimi chipul miri, daci una dintre slugile negustolilor, inciu-
mindrei pe care o iubea. se infipse cu calul in dati de insultele pe care le tot arunca in seama
miilocul drumului si le strj-s; I lor Don Quijote, nu s-ar fi oprit din cale pi nu
unul dintre voi nu ra trece mai de- i-ar fi dat pe spinare erolrllli nostru citeva lovi-
- Nici
parte, daci nu vei merturisi ce Dulcineea del turi, cu propria lui lance, pe care i-o gi frinse in
Toboso este intr-adever cea mai mindra printes, bucali, ca sel invete minte.
din lumel
Habar n-avem de frumoasa de care pome-
-
netti, cavalere! $i nu am putea merlurlsl acest
lucru pe care nil ceri decit dace am vedea-o la
fati. Arat6-ne dar portretul ei si, chiar dacl va
fi hidA la infeiFre sau chioara. noi tot mindrd
coz vom marturisi ce este, ca se fim pe placul
domniei voastre.
Nemernic ce e$ti: Cum polj forlj o aseme-
-
nea ocare la adresa neasemuilei ei frumuseti?
imi vei pliti scump cutezanla ta! CAPITOLUL V
gi rostind aceste iuvinte, dddu pinteni calului
li cu lancea inrin5aL se napuslr -a pedep\easca pe
indreznel. UNDE URMARIITI $I ALTE iNTiMPLiRI FIRA
Dar, vai, bitul Rocinante, flemind gi ostenit NOROC ALE EROULUI NOSTRU
cum era, abia facu doi pati, ce se policni, preve-
lindu-se la pemint cu celarel cu Io!.
Ceea ce ingidui astfel negustorilor sd-9i conti-
nue drumul netulburali, urmiri[i fiind de oclrile Ce mai putea lace Don Quijote in halul in
cavalerului care z cea acum reslurrlal in praful care se gesea, intins la pemint $i cu spinarea ter-
drumului, incercind zadarnic se se scoale de jos, bacita de lovituri? De ridicat singur nu se putea
drn pricrna armurii si a sculului !aIe ii ingreuiau ridica. Pentru ca sa-$i gaseasca mingiierea, je
trupul. apuca se depene ^in gind din cerlile pe care le ci-
intimplarea ar fi recut, desigur. fera alte ur- rise odinioara. ii rcni astfel in minte istoria
Marchizului de Mantua $i cuvintele pe care Ca- CAPITOLUL VI
valerul Pidurii le rostise undeva in paginile car- .
tii: -Nobile marchiz de Mantua, unchi $i stlpin a
il viegii mele!" incepu el se recite cu.glas tare.
oln
ca
po-
CUM AU DAT IAMA PRIN BUCOAVNELE EROULUI
si cum s-ar Ii adresat alevea personajulul NOSTRU BUNN SAI PRIETENI DIN SAT
vestire.
iocmai atunci trecea pe acolo un l6ran din
t-a Mancha, un biet plugar care il cuno$tea bine
oe cavdler. Si mare il fu mirarea cind il ziri zi-
cind in pulbere cu capul spart ti plin de tirine Chiar a doua zi de dimineala, pini a nu se fi
oe fati.'Se apropie de-el ti il cerceli cu mila. ln- trezit din somn iscusitul hidalgo, preolul si jupi-
lreuiriou-t cei.i intimpliri ii datoreaze slarea lui nul Nicolae, birbierul satului, se 9i lnfiintar6
ninorocitn, iar cavaierului nostru i se nezdri acasd li Don Quijote, cerure cheile de h cimara
dintr-o daie cA siteanul acela n-ar putea se fie cu cditi Si scoaserd pe furig in curte toate bu-
declt marchizul de Mantua in persoani. coavnele De care le aflari acolo, cam weo suta '
Firi sl ia seama la toate vorbele fard rost pe la numir; toate pline cu basme $i intimpleri ca-
care le rostea $i inlelegind ci senior Quijana valeresti. in starc s6 reticeascd 5i miitea ti cuge-
(cum il chema de fapr pe cavaler) e riu bolnav tul oniuiui increzetor in ele, mai r5u decit vinu-
ii aiureazi. taranul hilbsriv ridica binisor de rile .cele tari.
j'o. li ir ajuti si incalece pe migarul siu, luind Una clte una trccurA prin miinile lor toate
aooi drumul spre casa ceasloavele acelea, $i mai inari 9i mai mici, unele
'ln vremea aclasta, Don Quijote ii tot da zor fari scoarle. altele in scoarle tari.legate cu grijt,
cu scornelile sale, cootinuind se confunde pe care desfitaseri singurdlatea cavalerului nostru
bietul oluear cu cite unul dlntre eroii cir$lor ci- vreme de mul$ ani.
riLe- zicin-du-i cind Don Rodrigo de Naivael' A$a se allau printre ele $i unele cerF me$equ-
cind Baldovinos, cind Pedro Alonso..cind Mar- git scrise, de care ii era mai mare mila si le vezt
chiz de Mantua. irznd, ca Amadis de Gaula 5i ca Don Alivante
Tzdamic lncerca l5ranul cel cumsecade se-l de l-aura, ca Palmerin de Englitera sau ca Isto-
facd si-si vie ln fire,. aretindu-i adevirul adevd- ria vestitului Cavaler Tirante cel Alb $i de ase-
'rat, ciel e un om sirman 9i nicidecum un mar- menea cdrli de poezii ca Diana de Monte-Major
chiz. Don Quijote o linea mortis cu personajele 5i Licrtrmiie Arigelicli, care nu puteau face nici
lui din cirli ti cu nestru$niciile lui' un rau niminui si De care socotira cu cale sd Ie
ceea ce. veilnd taranul, om de inimi, il lisb crute si se nu le zvirle la gunoi sau in flicirile
in olata lui pin6 sosird acase $i. odate ajuns in rusului.
fa$ porlii, sirigi cit putu de tare, ca se-i faci bar pe celelalte hoterire toti intr-un cuget se
otTtB"..n,o"t, larg porgle, ci vine rinir le iertfiasci. fiind pline mai mult de minciuni
din deiir de lucruri frumoase ori folositoare de su-
lupte seniorul de Mantua urmat de senior Bal- flet.
dovinos!
[4 care striSele, se gribira se-iasa afarane-ca
sel primeasce 5i bitrina lui lngrUrtoare..$l
ooata lui. u prietenii care-l tot a$teptau 5l carr
lecunoscindu-I. il duseri repede in case sa-l
oblojeasci,
Chemaii pe lnleleapta Urganda ca si-mi
-
vindece rdnile pe care le-am cipAtat in lupta cu
cei zece uria$i! se vAita Don Quijote, purtat pe
brate d atezat in asternut de grijulia lui cheli- CAPITOLUL VII
reasi si de tinera lui nepoati.
Vom tti 9i noi sd te lngrtim, stipine, firi
-
se mai umblem dupd wAjitoarele de care pome- UNDE SE ARATi CUM NEINFRICATU-L CAVALEE
nesti! ii intoarsere ele vorba, neinlelegind bine DON OUIJOTE DIN LA MANCHA.I9I .ADUNA
desDre ce bazaconie din cari ise mai nAlarea . PLEACA IAR LA DRUM, IN CAUTARE
PL"TERILE SI
\- Blestemate sa fie ceasloavele pe care le-ai DE AVENIURI VITEJF,$I'I
citit li care ti-au zipdcit minlile cu minciunile
lor. zise Dreotul satului, care se aFzase la c6p6-
tiiul riniiului. Jurimint fac se le dau prad6 fo-
cului chiar miine, fiindci numai astfel voi izbuti Dar ln vreme ce blrbierul satu.lqi $i cu preotul
sl alung nebunia pierzdtoare de suflete din pagl- se tirguiau care din ceriile cavalereititar fi mai
nile lor! vrednice de pus pe foc, Don Quijote se trezi

18
de-a binelea si incepu iar sl aiureze, cum ii era pe foc toate bucoavnele gesite, bune $i rele, ftrri
firea. alegere.
I se pltea acum cd e Reinald de Montalban in $i, pentru ca stepinul ei, cind se va trezi din
oersoarie. ce trebuia si se avinte neintirziat somn, se nu mai afle ugor cemara unde iti p4s-
intr-o luptd de turnir si c6 omul care ii zdrobise tra cartile. Drietenii lui pusera sa se zideasci uta
oasele cu lancea, citeva zile mai inainte, nu pu- cu pricina.'pentru a $tirge orice urma de odaie
rea fi deci! vestjtul Roland, ln carne ti oase, ca- si drice amintire despre cerli. invoindu-se se-i
valer coborit qi el din poveste. souie cavalerului. daci vor fi intrbali, ci in
$i cite altele nu-i treceau prin cap 9i nu dos- liosa
'Douilui un vreiitor riu ii repise ceasloavele
peau in mintea lui Don Quijote. spre ciuda fi ui- saptemi;i mai tirziu Don Quijote. apu-
mirea celor din iur- care se tot mlnunau cum de cat iar de nebunia lui cavalereasca, hotari sa
nigte istorii lnchipuite ca acelea puteau fi soco- plece din nou la drum 5i incepu rd-5i caute un
tite de cavalerul nostru drept fapte adevlrate. lcutier, aga prccum aveau toti cavalerii despre
Spre seare, renitul nostru adormi. iar prierenii care citise prin clrli. Il alle in persoana unui la-
sii 'plecard pe la ca:ele lor. lisind c[rel6resei ran s5rac. Sancho Panza. care. slab de minte.
grija de a arde, cdrtile vinovate, ceea ce ea 9l aplecind urechea la cite nizbitii indruga cavale-
facu, bucuroase, chiar in acea noapte, punind rul nostru, ajunse se le creadl $i adevarate, in-

21
chipuindu-si ce intr-o zi el insu$i va.putea si se Ia seama ce faci, stdpine! Opreste-t! Sint
inavulasce, ba chiat sa devini guvernatorul -
mori de vint, stipine! ii strigl din resputeri San-
unui ostrov ori si ceva mai mult. cho Panza, ciutind si-i stimpere elanul $i sel
li fasadui da! sil urmeze crcdincios in celeto- intoarci din drum. Dar strigate.le lui rdniaseri
riile luipline de primejdii, se areti gata a-9i lesa zadarnice. Din galopul calului, Don Quijote
casa, femeia ti copiii, ii firi a-gi lua altceva cu nu-si mai opri lancea decit intr-una din aripile
sine, in afare de un m6gar incercal cu o pereche morii. care iocmai se ridicau minate de vint, tl-
de dAsagi, se pregati de drum. rind dupi ele in sus $i cal $i cilerel, pentru ca
. Clt privette pe Don Quijote, eroul nostru, apoi si-i zvirle la pemint si pe unul 5i pe altul,
acesta, dupi ce iqi vindu unele lucruri din case, ca pe ni$te saci.
pentru a-si face rost de bani de drum. impru- Cind Shlcho ajunse aproape ti descilece de
muti din vecini o pavizd noui, i5i cirpi cum se pe megar Denlru a vedea ce se alesese de ei, gisi
pricepu coiful spart de loviturile primite $i, fere ire cavalei zictnd |ete sullare. inlins pe iarba.
s6 mai sufle niminui ce ginduri avea. porni inso- ;laruri de Rocinante, care si el zecea pe spale,
lit de Sancho, intocmai ca pe vremuri cavalerii amelit de neprevSTuta cedere.
rdrecilori. Numai Freston, blestematul vlejitor carc
Un lucru nu-mi poate intra in cap, mdria -
mi-a furat cerdle, a putut sa preschimbe uriagii
ta!- ii sDuse scutierul cel credincios, c6lerindu.si in mori de vint, ingiimi cavalerul Don Quijote, ,

la pas m6garul in urma steplnului siu. Cum i-ar clnd isi venl in fire. abia mai vorbind de ferimat
sra oare femeii mele, Juanita, $leampatl cum o ce em. Dar sA n-ai grije, le voi veni curind de
Itii, dace ar purta pe crestetul ei o diademS de hac. Lupta nu s-a sfirgit aici. M-au cam dat de
aur. diademi ce s-ar cuveni sA poarte intr-o zi, Ddmint blestematele astea de mo , dar nu me
dacd mie insumi mi-ar fi scris sI devin cumva bling de durere. Un adev6rat cava'er retecitor
rege? Contes', ar mai merge, nu ac ba, dar re- iru ie vaiti ca o femeie. Si lancea inci mi s-a
gind, eu unul, in ruptul capului, nu o vid pe fe- frint in tupti, dar voi face a$a cum am citit
meia mea! cindva ci a fdcut cavalerul spaniol poreclit Mi-
ciuci, don Diego P6rez, care, rimas firi spadi,
a smuls din primul copac intilnit o creangtr mai
-groasd si a ucis cu ea o mullime de mauri.
Acestea fiind spuse, cum era vremea prinzului
CAPITOLUL VI si cum. duDl atitea aventuri, lui Sancho i se fi-
cuse grozav de foame. el aminri stapinului sdu
cl er-a tocmai timpul de.masa. $i fiindcd lui
CUM A IESTT BIRUITOR VTTEAZUL DON QUIJOTE Don Ouiiote. dupi o asemenea cidere numai de
IN LUPiA LUI cU MoRILE DE VINT ' masi nu-i ardea. scutierul nostru se apuci si h-
fulece siigui din merindea ce-ti. adusese in
traisti, mai dind pe git cite o du$ci -de Malaga
$i cum mergeau asa. cam intr-o doarr. Don din plosca pe care o luase la drum. In noaptea
Quijote qi Sancho Pan?a. calerind alituri 5i mai aceei, sancho Panza dormi neintors,- de ghiftuit
vorbind intre ei de una, de alta, deodate in fata ce era, in mijlocul copacilor. din creigile carora
ochilor li se arate o cimpie pe care erau presa- Don Quijote iti fiuri o lance nou6. Dar cum era
rate din loc in loc cam la vreo treizeci-patruzecl cu stomacul gol, mai mult $ezu de veghe decit
de mori de vint. dormi. visind cu ochii deschi5i la frumoasa lui
hive$te, Sancho, intr-acolo! Ne alin calea Dulcinee 9i Ia isprivile minunate pe care nu le
cei- mai uriagi dintre uriagi. UitS-te numai ce -Odata ince, dar care ll a$teptau a doua a.
feptuise
lungi brale mai au. Md voi bate cu ei, dragul ivite zorile, cei doi se porniri la drum
meu icutier, 9i am nldejdea ci-i voi invinge $i ca sDre Puerta l3pice si mersere apa, sporoviind
ne vom alege cu o bogate pradi. De mult do- rrure si nevrute, pina cind li se iviri in cale doi -.
ream si-mi mesor Duterile cu asemenea duSmanl cilugiri beoedictini, cildrind pe cite un catir fie-
ai pemintului ri si le sting neamul $ siminfa! care si adipostindu-se de soare sub obi$nuitele
- Steoine. ia seamai ii resDunse Sancho lor umbrele. Dupe ei veneall slugile si, la mice
Panza. Aceea ce spui cit veui nu- sinr uriagi. ci distantrd, ii urma o careti inconjurati de citiva
niste mod de vini. toati ziua. A$a si crezi. oameni celeri 5r de doi argaP.
Deseaba lncerci a ma oDri, Sancho, ii re- ln careti se afla o cucoani care mergea la so-
- Do;
plice Quijote. Nu te pricepi in lupte cavale- tul ei. Nu era nici o legeture, fite$e, intre careta
iesti si pace. Si rostind aceste cuvinte ti chemind si calueirii benedictini. dar indati ce ziri corte-
in aiutorul lui chipul frumoasei Dulcinee, dedu eiul. in- mintea nascocitoare a cavalerului nostru
pintini mirloagei le5inate 5i se. repezi ca un ura- ie si n6scu gindul ce cei doi cilugari (sub sutana
gan cu lancea in minii cdtre primele mori care isi cerora Don Quijote benuia ni$te banditi care re-
roteau aripile. pisere o domniF) ar putea sA fie doi riuficetori

'r',
_ t\-
,;|;rJ::$:{::{i::;$i;:'dt

care asupresc o fiinll lipsite de aprrare. Si gin- ln cale, le strigd ameninletor:


dul acesta al nedreDtedi nul outea indura. De- Banditri ce sinteli! Daci nu liberali indati
peaba Sancho ince;ci se-l inioarc6 din drum: -
pe Domnila pe care o purtati in caretl, vA as-
- Luminetia ta, oamenii ace$tia nu sint r5u- - teapti moartea cea mai cumplite pentru faptele
-
iacatori. ci cAlugaril voastre!
Don Quijote nu-i dddu ascultare 9i ieqinduJe Preaonorate cavaler, binevoili a cunoagte
-
24
.(4"

,
I
ll

ce noi nu sintem riufdclto , ci fete bisericetti $i


nu avem.$tire despre nici o domnild caplivei in-
cerci sa-i domoleasca pornirea unul dinlre mo-
nahl.
-..- lqergi san-o mi inteti cu vorbe mincinoase.
tilharulel..Dar sa-li meargil ii srriga furios
Don Quijote Si, IerA a mai a5tepla vreun rds-
pups, dedu pinteni calului $i se ;epusti cu lan-
cea in mind s6-i nimiceasce pe aceia pe care ii
socotea nlite nelegluitt.
Noroc ce monahul se azvlrli de pe catir la
vieme. Altfel lancea gavalerului i-ar. fi stripuns
p_ieprul,lnrr-o clipita, in ceea ce il priveste pe ce-
lilalt celugAr. acesra o lui la sinhroasa. intele_
gind cd unui om ca Don euijote nu-i ard; de
saga.
La _vederea celugarului ce se aruncase in ta-
"
rina...S"ncho Panra. incredinFl fiind-ci srapinul
siu ii. biruise in lupta. $i nu altcumva. se ripezi
s5-l dezbrace .penrru a-i lua hainele ca pracie...
Dar in acelali momenr. slugile cucerniciei sale.
care vneau din urmd. se apropiari de scutier qi
\izind ce ginduri recurare are. il rrintira pe San-
cho lala peminl $il pinl osteniri,'ca si_l
5arure de chilipir. ^berur,
In vremea aceasta,
aceltsta. Don Qui-
Oui.
lote spunea rorbe migulitoare coaornai din'*-
reti, pe care o luase drept domniF ripitd de t - CAPITOLUL D(
hari, asigurind-o de proteclia lui $i rugind-o, de
. se va intilni in drum cu cea mai mindrd femie
din lume, cu Dulcineea del loboso, s6-i poves- UNDE SE ARATA DESPRE CITE AU VORBIT INTRE
teasci 9i ei despre vitejiile Cavalelului de la ET $I AU .PUS LA CALE, DUPA ACEEA, SANCHO
PANZA SI DON QUIJOTE
Mancha.

Isprdvind rifuiala cu Sancho Panza, unul din- Se vede treaba insi cA in inima lui Sancho,
tre insotitorii caretei se apropie acum ameninti- o date cu guslul aventurii.se trezise acum si
tor de Don Quijote ii, feri a-i asculta pilivrege- pofta de mirirc. Ci, abia se depirtase "careta.
lile, il pofti si se dea in lituri din calea trisurii, cu "domnila., qi el cizu la picioarele stiplnului
daci nu vrea sl aibi de-a face cu el. siu, cprindu-i s6-i dtrruiascd odtrovul figiduit.
I,a auzul acestei obriznicii, Don Quijote isi asla n-am dobindit nici un ostrov.
indlJa scutul, trase spada din teaci $i se rcpezi la - In lupta
Sancho. Ne-am ales doar cu vinetdi, cucuie $i
el se-l pedepseascA, Dar acesta din urmd, om oase inmuiate. Dar ne mai asteaDtd multe intlm-
iute, de felui lui din Biscaia, smulse din careti o pleri. it lini$ri cavalerul, 5i intrlo zi vei ajunge
perne pentru a se apdra, scoase $i el sabia ti in- guvernator de insulA, a$a cum iti doretti.
tre cei doi se lncinse o luptd invertunati pe Mare fu bucuria qi recunogtinla scutierului
riali 5i pe moarte. spre groaza cucoanei ti lngri- nostru, cind auzi din ghiar gura stdpinului siu
jitoarei ei. care asislau neputincioase la pdruiali. asemenea promisiune. li venea se salte de bucu-
kima lovituri zdravdni de spadi o pdmi rie. Dar fericirea, odcit de mare, ru-i umbri cu
Don Quijote peste umir 6i de n-ar fi avut scutul totul ti intelepciunea:
carc si-l apere, lnsotitorul'carctei ar fi ficut, de- Ar trebui sd fim inai cu begare de seamt $i
siqur. doi din el, firi multe vorbi.
-intdritat
si- ocolim drumurile prea umblate, mrria ta.
de lovirurd si setos de rizbunare, is- Daci slujitorul pe care l-ai burdu$it se va plinge
cusitul hidalgo se arunci asupm adversarului cumva judecitorului, bine n-o se ne meargi. I-ai
s6u, gata se{ despice. spart capul 5i duelurile sint interzise. O si neme-
Speriat de lnfi$grea fioroasi a eroului nos- rim sigur la gherl5!
tru, iDsolitorul carelei incremeni cu spada in Dace. i.e teami, Sancho, eu iti spun sd fii
mine, cilare pe migar, aia cum se gesea, $i ape- - griji.
ftrrd Cu sabia pe care o port la pld te voi
rindu-se doar. cu perna de ferocele sau dutman, scoate din orice inchisoare, oricit de neagri ar
incerci si-l mai Dileascd o data h mir. fi. Nlai vizut-ai cumva vreun cavaler, viteaz 9i
Dar arma cea ciunti aluneci pe llngd acesta, iscusit in lupte, care si putrezeascd ln temnit6?
brdzdlnd aerul $i atingind doar in treacet larl ' e ca n-am mai vizut, luminila
mura de table groasi a cavalerului. - Drept
voastri- 5i nici n-am mai slujil unui asemenea
Atunci, aiucindu-ti spada cu amindoui mii. cavaler. Dar iati vid ci din ureehea pe care ti-a
nile, Don Quijote se pregdti si-i dea lovitura de pdlit-o letrebnicul acela a inceput'si-li curgi
eratie Dentru a termina cu el, dar. spre norocul singe. Descaleca sa te oblojesc, stepine, si-apoi
5.utui iin Biscaia. teribila lovituri, ce-i fusese ne-om urma calea mai deoarte!
sortite, scdpi mai mult in perni declt in cap, Nci o oblojeali sau alifie nu mi-ar fi t!e-
- acuma,
. de-ajuns insd pentru a-i atinge fala. buit Sancho, de ai fi lual cu mine o pi-
Zguduit de str6qnicia loviturii, migarul slujito- ceturi numai dih elixirul lui Fierabras, care li.
rului o lui razna, trintindu-$i stipinul la pe- pelte oasele lntre ele, ba chiar gi trupurile despi-
mint. Don Quijote se apropie de el, punindu-i cate ln doue le intregeste la loc, cim au fost
asculi$ul sibiei in beregati ti somindu-l si se dintii- aceaste minunatd licoarc. mai abitir declt
dea bitut, dupd uzul legilor cavaleretti. aDa
- vle,
Nu ttiu z6u cum s-ar fi sfir$it pini la u.rma in- Ei daci stii si pregite$i un asemenea
- vindecitor, stipine, d6-mi releta fierturii $i
sroitoarea lupte. dace n-ar f intervenll co- leac
ioana din caretd gi slujitoarea ei, rugindu-se de o voi prepara firi intirziere. Un balsam ca 6sta
cavaler si cruF viala omului care avusese in- o si se vinde ca piinea cald6 $i vom lua p el un
drizneala sdJ lnfrunte $i, cum femeilor nu li se prel bun.
poate refuza nici o rugaminte, Don Quijole, de
dragul "domni1elor". consim!i si-i d6ruiasci - Tesivoiai,inviia
rebdare
incd $i mai mtrlte, numai
credinciosul meu scutier, ii spuse
viap adversarului siu, cu singura condilie ca in- Don Quijote.
solitorul din Biscaia sd mearga ln pelerinaj la .Apoi, privindu-gi coiful dc tabl6, fecut har-
Dulcineea del Toboso, sd ingenunche la picioa- cea-Darcea ln luDttr. zise cu glas solemn:
rele ei. povestindu-i intimplarea $i s, astepte si , -i Jur sa nu cinosc odihna ii nici desfitarea,
hotarasce ea de soarla lui. cum o va lSsa inima. pind nu voi intilni un cavaler vrajmag fi nu-l voi

26
dobori in lupre fi nu-i \oi lua coilul de pe cap. nince in picioare, stepinul seu il invitl si se
rizbunindu-m' astlel pentru ciopirtirea coifului aleze alaturi de dinsull
mu; a$a cum s-a rizbunat odinioari 9i viteazul A.$aza-te lingi mine, Sancho! il imbie Don
marchiz de Mantua pentru moartea nepotului
-
Quijote binevoitor. Degi egti numai scutierul
siu Baldovinos; la carc cuvinte Sancho se in- meu Si om de jos, eu inleleg si le cinstesc dupe
triste adinc, gindindu-se ci ar mai putea trece cum se cuvine- ca De un Dnelen,
mullumesc, miria ti. pentru cinste. ln
siptemini, luni pi chiar ani pin, ce stepinul lui
se mai intilneasci un cavaler purtetor de coif,
- ceili mi
ceea privegte, eu unul sint bucuros se am
pe care siJ doboare, pe aceste drumuri pline la ce minca. De .est, nu mai imi pasl. Ba, la drept
tot pasul doar de cilitori pa5nici, de negustori, vorbind, mai bine m-a$ simti se mlninc in voie
cilugiri 5i femei. de unul singur, a$a cum $liu eu infuleca, leri-
Fii linistit, bravul meu Sancho, ii spuse nesre, fire fasoane, decit sa trebuiasce sa-mi
-
Don Quijote, ghicindu-i mihnirea care ii intu- misor fiece cuvint $i bucelica pe care o bag in
neca l'afa lui bucdlatl. Nu va trece mult $i vom guri, in tovlrigia unor fele simandicoase. Dar
da peste o mullime dr oumeni inarmali cu care de a5ezat lol. se a$eza pina la urma. mai cu \oie.
mI voi bate. Si daci nu vom cuceri nici un os- mai flrl voie, ca sd-i facA pe plac cavalerului
trov, vom lua regatul Danemarcii ti in pagube slu, care inghiFa hllci intregi de carne ii bea vi'
n-o sl rimii defel! Pinl una alla, cautl in de- nul din burduf. dintr-un corn de vite, ca in vre-
sagi, daca !i-a mai r,mas ceva de imbucat, ca murile vechi.
m-a prins r,u lbamea timpuri au mai triit strimo$ii
Nu am, mlria ta, decit o liri de piile us-
- Fericite
no$tri in virsta de aur a omenirii, rosti Don Qui-
-
cari fi o lerime de b.inza. un prinz prea slrac jote, in auzul celor de faF, rechemind in me-
pentru un nobil ca luminilia voastre, tAspunse morie viap celor fera griji de odinioara. a oa-
scutierul. menilor care se imbrecau in piei de animale, ca
Adile incoa'! Esta tocmai prinzul modest sl se acopere, gi era de ajuns sdintindi mlna ca
al -unui cavaler retAcitor, aia cum am crtlt eu sl culeagi roadele copacilor.
prin Nu existau pe atunci nici stepini, nici slugi,
'Si cerli.
zicind acestea, Don Quijote incepu se nici fecatori de rele, nici judecafi, toli erau deo-
ilnbuce. intocmai ca un om de.jos. spre ulmlrea Dotrive $i triiau in buni intelegere. Pestorilele
l.ri Srncho. crre nu pirrdu prilejul :l-i spuie: isi minau turmele de la munte la ges, purtindu.gi
l)c acum inainrc voi avea griji s6-mi cip- cozile bllaie De umeri. in bataia vintului, fer6
-
tu$0sc disagii numai cu posmagi pentru mAria teaml de furi.
!(l{slrl. iar pentru minc, care nu-s cavaler, tot Apoi, mai dind pe git o dutcd de vinars, mul-
cu halci dc-carnr 5i cu pur friPli. lumi pistorilor pentru ospetie 5i bucate, iar
acestia. ca sal satisfaca deplin. chemari pe un
orlac de al lor. un bdietan cu numele Antonlo.
care stia se zicd din leute, $i acesta ii tlase o
cintare de dragoste, de care cavalerul nostru se
arAtA foarte satisf4cut,
Apoi adormirl cu tolii acolo in pedure, la
poaftle copacilor, sau frunzar, ca in vremurile
CAPITOLUL X de demult.

l)o\ otit,r()||: l\lil.\l:5ll: lN DRUM Nl5TF.


p\s1oR-t r)r. (.\PRf sl qsPArEAzA cu El LA
MASA

CAPITOLUL XI
Doriiori sa giseasci un adepost, si poat,r in-
r,'pra. ci inciltcard apoi pi porniri din nou la
rlrrim. $i rnur.eri crle huni pine inlilnira niSre DESPRE PiTANIA CAVALERULUI DON QUIJOTE
CU NISTE PAZNICI DE HERCHELIE DIN SECOVIA
t).lst{}ri dc caprc. strinSi in jurul untri foc bun,
cirre llclbea o oall cu carnc proaspeta de ied.
'irolvli|osul ciorbci le giclila plicut nirile qi, cind
llrrtllrx g.rtJ 5i pi.t,\rii ii pollire si se aSeze
lu
'.r rnaslr crr dirriri, cr'i Ll,ri cilitori infomelali nu A doua zi de dimineatA, Don Quijotc 9i San-
rn.ri ir5tcptirrii 5i li \c :'nutlu dc .-loui ori. ci prin- cho Panza se trezirl din somn 9i dup6 ce l5i lu-
r.ri 'i .c irrtl,'.rp.. rlrrpj Jtrm l( cerea burdtha- ard rtrmas bun de la gazdele lor, mulluminduie
nLrl. I):tr. cLrttt Srtncho Panza rrmAsese sii ma- incd o dati penru adepost $i osplt, pornirl mai
departe prin codru. Si mersere a$a feri Inttr, lntilniri ca aceea de astizi. cred eu. cu mintea
pina drduri de o paji$le lntinse. Se a$ezare la mea cea proaste, ci n-am mai avga nevoie de o
umbra unui copac, slobo/ind animalele se pasce a trela.
in voie. Dar se vede ctr lui Rocinante, care slm- - Ia aminte, Sancho, la cele ce-ti spun! Viata
lise de depatte herghelia de iepe, ii ardea ca ni- cavalerilor reticitori e o viali plini de primejdii.
ciodati de zburdat, c, peresindu-$i stepinul o Dar ti frumoasi rdsplate iau pentru faptele 9i
lui la fugi cu friul in dinli 9i nu se opri decit in pentru wednicia lor, putind ajunge nu o date ti
mijlocul lor. Iepelor nu le ardea de hirjoand 9i ll
lovirl zdravin cu picioarele de dindetdt. Mai
veniri apoi si paznicii herghelei care. pentru a-l
alunga, il Tmintire in bitaie cu ciomegele. fdcln-
du-i qira spinirii chiseliF, in a$a fel ce bietul
cal, aproape si-9i dea duhul, se prebu$i in iarbe
mai mult mort decit viu.
L vederea acestei scene, Don Quijote sdri ca
ars de pe locul unde qedea $i, cu spada in min5,
urmat {iind de Sancho, se gribi intr-acolo, pen-
tru a pedepsi cum se cuvine sdlbiticia acestor
oameni din Sesovia.
- Paznicii iitia nu slnt cavaleri. Sancho. Vei
putea, agadar, si md ajuli li tu de data asta, se
rezbun ofensa pe care mi-au adus-o.
--: Nu sint cavaleri, luminilia ta, dar slnt
mul1i, dupi rum vezi, peste douizeci la numir,
$i noi sintem mai pu[in dQcit r|oi.
singur preluiesc cit o suld. racni cu
- EuDon
mindrie Quijote si, fare sa mai astepte ris-
puns. se arunce asupra paznicilor. urmat de-a-
Droape de scutierul siu, care, imbarbilat de cu-
iaiul nobilului cavaler, se holerile $i el sa luple.
Ce a urmat, e lesne de inchipuit... $i unul ti
altul furi puqi la pimlnt ln citeva clipe de bltele
segovienilor, care nu prea stiau ce e gluma.
Dupi care paznicii, minindu-9i dobitoacele, de
grebir, se schimbe locul de pigune, lesindu-i pe
iei doi viteji lntinsi la pemint, cu trupurile bine
schilodite.
Vai de spinarea mea, stipine, se jelui
-
intr-un tirziu Sancho. De-as avea acum un strop
numai din licoarea lui Fierabras, tare bine mi-ar
prinde. CI nu $tiu, ziu, cind me voi mai putea
ridica de jos, a$a betucit cum sint.
Imi merit soarta, bmvul meu Sancho, pen-
tru- vina de,a fi luptat impotriva unor lopirlani,
ce nu cunosc legile cavalere5ti. De aici ni se
trage tot rdul. AIti dat5, cind vom avea de in-
fruntat oameni de acest soi, poate te voi lisa pe
tine s6 mi razbuni.
Picarele mele, sripine. tocmai pe mine
- gesit,
m-ai om pagnic? Dar se $tiu de bine ce
m-ar face de batjocuri oricare ar fi ei, om de
rind sau cavaler, qi mina pe sabie n-a9 puire-o.
Sint obisnuit cu ocara $i cu sudalma.
_ - vorbegti ca un netrebnic, Sanchol Tu, c'are
ai wea intr-o zi si domneSti peste ostroave...
Apoi, mutri de guvemator ai avea tu, sd lnduri suvernatori si regi chiar. Si mai afle cera de la
roate nemerniciile $i nedreptrlile fer6 sd mi$ti un irine: duoi leeilJ onoarei cavalere$ti, nu trebuie
deget. fare sa $tii sa love$i si sa te aperi? sa re simti iis;il daci niste oameni de rlnd, de
- Luminelia u, ii rdspunse Sancho. Nu $tiu s.a-a eeieuiilor ii geambasilor din Segovia.
ce ne a$teapte in viitor. Dar dupe numai doue te-au minsiiat cu bitele lor. Numai sabia, intt-o

30
lupte dreapti qi vitejeasci. r. poate rdni cu ade- 9i alcazi, 9i principi, oameni nobili de veche
vera!. Ori, nici unul din ace!a: oameni nu purt3 stirp6, viteji cdlili in rizboaie.
la cingitoarea lui vreo spadil Degeaba Sancho Panza, care a$a putintel la
A$a ii vorbi Don Quijor.. minte cum era, $i tot vedea mai bine cum stau
la care cuvinte. Sancho Pa:ra ii rdspunse. ca lucrurile. ii atregea atenfia stdp-inului s6u. incer-
un om simplu ce era ti fera !:ea multd intele- cind se.l tereasca de gre$eali, ln ruptul capului
gere: Don Quijote n-ar fi voit si creadd cd toate acele
Nu-mi pot da seama brn:. luminilia voas- case cu ogradd 5i prispi, unde rimineau Si ospe-
- dace
trA, ace$ti oameni protrr r:-au ;ignil cumra tau $i beau vin din ulcele 9i clni, qi unde iqi pu-
cu bitele lor. Ceea ce gtiu in*. iimpede este ce neau capul jos sl se odihneasci, erau hanuri qi
mi-au f6cut capul chiselF, mi-+u hrimat oasele nu castele.
ti. mi-au indoit spinarea, de;u mt mai pot Avea omul nostru un chip al lui de a polei
ml$ca. toate lucrurile $i fiinlele cu pulbere de aur curat,
$i zicind acestea, continud sa -- \aiete, linin- a$a fel cA din cea mai hidi $i mai tuciurie femeie
du-se de $ale. el ficea o domnili sau o jupineasi bilaie de
toat6 fiumuseJea $i din oricare J5ran necejit 9i
din oricare cereu; cu straitA pe umeri el scomea
tot nobili cavaleri imbrecali in zale.
Aia ise intimpli $i acuma bravulur nostru
Don Quijote, care iqi purta mintea prin vizduh
qi prin norii cArlilor. citite, $i nu pe pemint, prin-
tre oamenr, ca [o! oamenll,
hi traseri la un han. mincari gi biuri ;i apoi
CAPITOLUL XII se culcarA birui! de oboseali sr dormira nein-
torgi, pind la revirsatul zorilor, Don Quijote in-
credinlat fiind cl se adtposteau sub acoperiqul
CUM AU MERS E.ROII |{O$TRI L{ I \ H{\ SI CU\4 unui castel.
A FOST DAT IN TARBACA 8I-\I I SCUIIER lar cind se fdcu ziui, dlduri se plece a$a cum
SANCHO PANZA venisere, mullumind hangiului (pe care Don Qui-
jote il socotea un nobil castelan), pentru glzdu-
ire $i ospe! 5i asigurindu-l in frumoase cuvinte
de recunottinla pi ajutorul lor la caz de nevoie.
Cum insd hangiii au mai multi nevoie de bani
Dar toate trec gi se uiti in lumea asia a noas- decit de vorbe megtegugite, acesta se gribi si-i
tra lreceloare ti uituce. a$a cum Etlf,j,:ie o ve- opreasci la poarte, spunindule pe $leau ce uira-
che zicald qi cum obignuia adesea !a spune chiar seri se oliteascl si ci ar fi mai bucuros de banii
gi viteazul cavaler Don Quijore. pe care-ii datorau dgcit sil incinte cu vorbe
Veni astfel o zi in care pi durerile de 5i vi- goale. Le mai arere ce el nu este conte )i nrci
nitiile de pe spinarea bunului Sancho'a]e se 5ter- castelan, asa cum il considera gregit cavalerul
seri, ca $i cind n-ar fi [osr. nostru $i cite $i mai cite ca acesrea. lndrezneald
Nu pulin ajutase si balsamul lui fierarras. pe pe care Don Quijote o lua drepr grosolenie. se
care iscusitul hidalgo din I-a Mancha il Dr3geise supdrd foc pe hangiu )i il brultui ca pe un cri)-
din buruieni descintate, balsam care ii fEcu se mar de dnd, auzind ci-i cere bani pentru masi
asude zdruvin pe amindoi $i care iui Sancho ii si adipost, lucru nemaiintilnit de el prin cdrfile
intoarse chiar malele pe dos, de minunari Ii pe care le citise gi in care cavalerii retecitori nu
coare ce era. pllteau niciodata patul pe car dormeau $i bu-
$i iatd-i acum din nou la drum pe cei do,. ca- catele ce li se hirAzeau drept tain.
ldrird pe ducipalii lor $i ararind la lEprurd rum Abia acum inJelese eroul nostru cI qi de data
mai potrivili 9i mai chipegi nici ca se pulea. de aceasta se inqelase, fiind fermecat de vrijitorul
F<ra mai mare drasul se-i Dri!esri. cel riu, acela$i \rijitor care ii ascunsese ti cir-
5i ar fi calarir ei-mulr si bine: fere s:t ,e lile Si care il amagea mereu de la o vreme in-
opreasce, dacd foamea gi osteneala nu i-ar fi in- coace,
demnat se trage la un han pe inserat. Dar de plerit rol nu vru si pldreasci nici o
Toate bune pini aici, o se zicef. Numai ce. lelcaie 9i ie$i pe poarti in trapul calului, tot atit
:;a cum $i dumneavoastra veli fi luat seama, de mindru orecum intrase.
.irciumile 9i figAdlurile, Si hanurile, cdrora in ceea ci il priveqte pe credinciosul Sancho
:lala lumea. de clnd este lumea. le-au spus cir- Panza, el procedi la fel, urmind gi aici exemplul
::umi, figidiuri qi hanuri, pentru Don Quijoie stipinului siu 9i refuzind se dea hangiului vreun
.3u castele. $i ce castele! Castele ca in Spania! ban peniru gizduire.
!r hangiii $i circiumarii erau ditamai casielani, Cum insa scutierul cavalerului nu era defel

31
inarmar ti nu inspira nici o leame. ci[ita glumeli tenl ii lue vorba din gura Don Quijote. Ai uitat,
nesurtori din Cordoba- vrind sir se reseleasci. pesemne, ce,rventuri si ce bogelii ne a$teaptd. $i
pulere mlna pe el. il dadura jo) de pe magar $i ce poate fi mai frumos decit se.li itlfringi adver-
irrpingindu-l pe o ce.g6 foarte latl $i indeajuns sarii in lupti pi sI aduni trolee $i biruinli flre
(le lung6; pe care o tineau bine de capete, ince- nulnlr?
pura sal salte cil era de gras ca pe o minge. )pre Nu zic ba, stiplne, lereasci sfintul. Numai
haTul altor cAIirori, femei pi clrdu5i. care :e ce-pin, acum avurlm parte mai mult de reteveie
aflau atunci ln ogradi. pe spinare, decit cle biruinli 5i trolee.
Fure zadarnice toate impotrivirea ti strigltelc Va veni qi lremea noastri. Sancho, vremea
bietului Sancho, Don Quijote nu-i mai putea in -care nunrele meu Si al tiu ror stx scrise cu li-
\.eni in aiutor. fiind Doarta bine zdvoritl. tcre cle aur in clrlile vit!jiilor cilvalerelti.
$i jocui coniinui aitfel pinl cind neguslorii . $i e nai aproape dccit crezi ziua aceca. Iatd,
no$tri ostenire de ris qi de s6ltat. Dttpl crtfe..lliil prile$te in zare. Nu vczi nirnic'l $i zicind
irrnctil cum era de zburAluri, il suir.i ilriri pt acclsta, Don Qui.jotc Iicu senrn scuticfului slu
nrlgar $i-i dlduri drunul pe poafte, nu mal sir privcasci drept inaintc. Ll orizont, acolo
lnirinte insl ca hangiul, firl cir Sancho sil bage runrli ccrul pirca itr sc uncascir cu piltrrintul. Doi
clc scam[. sit-i oprcasca desagii cu nleLlndc, pcn- nor-i mari cle prdl. ca stirni!i de copltcle unor
tru a se dcspdgubi de nleselc rimlse ncplititt cxi. a sutc $i mii dc cdi. sc i\,qiLu dintr-acolo,
ap.r'opiindu-se de cei doi cloi.
Sancho. Un pilc dc cilvalcri inar-
- PrivcStc.
ll1ali pinl in dinli se apropic dc noi.
* Sint d,ru! pilcufi, nriifix lr. Iiittdcl, dupl
cit por sir ohscfv, sint douii \irt!iuri dc prti, pc
carc. (lcsigrrr. lc stirttcsc cllri in !,ill)puL lor'
- Nlr urli ittcape inclLriali. Sart.:lto! Unul
dintfc clc 0slc o|slco in'rpirfxto rri i\li lfaniaron.
CAPITOLUL XIII iar ccllLllt pile tlcbuic siL litj irfrfi!tl r(g!lui Pcn-
tapolin, stirpinitorul Cir fil$illl lilof . do a cirui
Iiici s-A irclfigostit piiginul Ali, o$0 cum sta
scris in ceflilc ur0lc. Sar-l irjutiinr. Sancho. pc re-
\I('I SI.: ARATA (T AU VORI}IT DUPA ACEtrA DON gelc Caramanlilor. pc ccl nrai sliib cljltrc ci, $i
rjtLrOrt tu sAN(:t{o PANZA $l INCA-s-Au Al,1Ii
si .rprralm qruza I!ri dfcirplir. Vci lupt{ alituri
i\rillpt,.{Rt lll|NUNATL DE cAR[ dc nrinc li Ilinra noastIir !a srritbato vrcmurile,
lNvRl:DNl( lr cl.ll Dol vlrEJl
chiar clncl rt-ni iirst rlicioclittiL uns cAvnlei,
Uri singr.rr lLlcfu nrl ucliniitclJtc, sti'lpinc.
Nu- $tiLr u clc l1 prrtcl siL-nri iidirposlcsc mega-
rr,rl, pinir ra tfcce ufgia... lriirr(l.ir d ci! voi luplil
Dirr oricum ar li
sctrpat din miinile rcestor c:ilirrJ p( ull :1.!rrr(r).,r lluL(lirl. rl'r v"i lrtea nici-
zurbagii. Sancho s-ar li socotit norocos, cu atit cl cl sofli de izbirrclir.
rriLi Drult cu cit sclDasc ilrl se DllleascI. Nu r)cclliz.ltu L:ril,\f c.lfi sr ilpr()pie.
dlpoftc dc hun il agtipta Don Quijote, care abia
- Atlrl
Sancho') stligir in urc0hil! scuticrului siru Don
il virzLr $i sc gribi si-i spunil Qui.lote, trir sponiLt. o birtllic tcribili nc a9-
N-anr nici o indoiall acum, bunul ncu rcrptl. Sil nc urcirn pe clexlr.ll (lin IitlZr, clt sd vc-
-
slr]cho, .ir hanul ista a lbst vrarjit $i cl duhurile , d!'rn mili binc I

rceufll0 tc-ilLr scuturat in cerga, a9a cum le-aLl Ochii lui Slncho 50 opfifii iirrlii pc norii de
s! Ut !ritt, pulbrru cirrc sc ilpropiilu li iibir rtcum hiigir el de
Sl nu crczi rsta, lumin6lia ta, ii raspunse scami ci virtejul (1. pfll. pc cirrc il socotisc a l-i
-
hotirrir scutierul. Niciodati vedeniilc nu scutura douit i]rnlirts d,J cr!aleri, orll slirnit dc ni$te
p: r':rnrcrti iL)rt tirt ti nici nu obi)nuie.c 5i bietc turnrc clc oi 5i horbecr.
i1.'ilfr( rurrr. L:r Ioli rnurltoril. ori pe .er care Stlpile, lcch{zrtul pe cilfe fi sc pilre cl il
-
auzi n1iri mult r bchriit (10 oLlic... $i o$tile
i..Lu l:i!ut ri.. ,1. rltinc ir ehtmr cu pc noi ome_ AdrLce
|le)tcr p0 unul Pcdro, pe altul Juan, pe altul Te- care spui ciL sc 0pfopio sint doar turme de
luoli(). lnviltitura de minte pe care am taas_o 9l mioxre fi hrrbeci.
(lil ucciLstir intimplirre flri noroc e ci peFniile Drf Don Quijotc n-r\cil tiu'tp lrcum sl-l mai
pc cirfc le piLlim $i trintele pe care le luem de la ascqlte. Cu irtchipuirca irlilicirfll!al do gindul in-
.-, rrur'r. irri,,.r' nu \irr nrciodali din cer senin, ci clielririi, clirdu pi tcIli blinclLllui Rociniinte. care
n,,i lc cl'rrrtiLnt cu luminarea. $i bine ar fi, sti- abia se !inea pc picroltre )i sr avinti cu lancea
t,.)-. ,'. I( irrt,, rLtnl pc la casele noastre. cavor si prrgititi_.
'rr :rtr. .pti tut tr;l' cittr :.L uprupiatu
rrrr pirirrinr incar li mai reu in zilele care vizinJ cLr ,rLlrii.
' 0crului. stirpiuc. linir-gi in fire r;i
Lii LlllL.
- In nrrnrele
Sint bcrbtci. ltu cr\ltlcfi. cull'l crede
- Ii)t ncpriceput ai rimas, bunul
meu prie- oprc:ite-tc!

?)
l-ry1'.
maria ta. ii strigd din urma credjnciosul Sancho.
_ Dr eroul noslru nu-l auzea, In galopul lul
Roclnan(e.. Don Quijore intrase in mljlocul lur_
mel. rovrnct^ Sr inlepind cu suliF paSnicile oi, ca
Sr clno ar lr votL s5-$i puie in fflgare durmanii.
Vezindu-i faptele, ciobanii care insorcau rur-
mele incercara si-l opreasce. strigindu-i sE se as-
rimpere ri se nu le ucida. aoimalele. Dar orice-
pind. ce nu aveau sa ce inleleage cu el. incipuri
sa-l izbeascd cu pretre Si bolovini. cule5i de prin
larina Si d pe marginea drumului, ba chiar i cu
pralria. Pierrele. bine lrntile. incepura se curga
asupra cavalerului, nimerindul in cap si in
coaste. pine cind ni$e prerroaie mai aCdrerii il
atunserA drept in scitirlie, fricindu-l s; vada stele
ver,,i. ti sa-$i piarda lrei din[. Don euijore cezu
Jos de pe cal I ramase nemiScat in praful dru_
mului. Crezind ce l-au omorit. Desto;ii se infri-
co.sar5, $i urcind in .pinare oile ucise ca $ pe
cele ratAmate. o luari la canAloasa. in urma tur_
melor, lesind pe cavaler sd zac6 mai departe
firl simliri. Abia atunci Sancho panza ind;ezni
s; coboare de pe colina Si sa \e apropie de sra-
pinul seu, care abia daca mai 5uflt

(Yo
Vai de noi 9i de noi, lumineia ta. De ce asuora noastre. nu mai avem nici merindl? se
nu-m-ai ascultat? se jelea el, vezind in ce hal era vditd Don Quijote, incercind si se ridice sprijinit
bunul siu stipin. de credinciosul seu scutier.
Sanch-o, scinci Don Quijote de$- De unde sA mai avem, d:aci s-au dus desa-
- vai mie,
teptindu-se ca dintr-un somn adinc. Reu m-a. -
eii? Mdria ta ins6 va minca ierburi crude $i bu-
amigit vrdjitorul, si de aste date! Numai el a iuieni $i scoarld de copac, la nevoie, ci doar e
preficut oiie in cavaleri ti pistorii in regi 9i im- cavaler riticitor ti stii bine ci toli cavalerii rate-
p1lati cu coroana pe cap. Dar, aibi rebdare, vor citori nu se dau inapoi de la ospele.
veoi si Dentru noi vremud bune, cind ne vom Este prea adevlrat ce 1i-am spus, Sancho!
putea bucura de binefacerile vieiii $i biruintele -
Si imi pare bine ca n-ai uitat. Aceasla e riaF
ror curge girli, cavaleriior raticitori. Dar nu-i mai pulin adeva-
A$a o fi, mEria ta. precum spui! Pini una rat cl in clipa asta bucuros a$ fi de o bucata de
- insl,
alta luminliia voastri gi-a pierdut astlzi Diine nroaspata !i de vreo scrumbie. doue.
to! dinlii iar pe mine, pestorii eia m-au scuturat Si irighitind amindoi in sec. in dorul bucatelor
ieri ca toli dracii 9i pe deasupra mi-au oprit 9i alese, lncilecari ii plecare din locul acela des-
desagii cu de-ale gurii. cintat de vrijitoare, pentrd a ciuta un adepost
AFdar, Sancho, dupd atitea rele abetute mai bun pentru noapte.
-
35