CU 628.245.04 FICIALA, STANDARD DE STAT | STAS 3051-91 ROMANIA INSTHTUTUL HOWAN Inlocteste sras 3051-1 EXTERIOARE | lsHficarea stfanumeried CANALE ALE 1 ZANE emtale de proivetare ast |__| Sewerage systems | Systemes de eanalisation ] Cuerexst unacinani canst on ts vs NU ASTEL THIPIIUHIES RAHASTIE SEWERAGE NEEWOIIGS PArnnnecns | SS AtaoWibhx CeTEA Prescriptions Jundamentales. pour Vela onewine mpemea Divesement des prviets fi poet NAL | @ANAUX DES TE Basle seston rules 1 GENERALITATT Prezeitul standard stabileste prescriptiile fundamentale de proiectare a eanalelor inchise sau deschise ale retelelor de eanalizate, 12 Defin din tate Reteatta exterinart de canalizare este partea din sistemul de canalizate, aledty pale colectoare si constructit aecesorii, ew ajutorul cinela apele de eanalizare sint coh ansportate in afara supratetei unei folosiite, wo Prevederile prezentului standard se aplick canalelor refelelor exterioare de canalizare alo: . - domeniului public al loealiti{ilor, intre ediminele de racord ale abonatilor deserviti si punetele d le retolelor dee: in alt: receptor; valizare in instalajiile de epurare sau incintelor ohiectivelo a refelei interioare de in receptor social-culturale si economice ializare pind Ia deseirearea. in de orice fel, de la locul de iesire A rejea de canalizare sau 14 Provederi_ generale 1.4.1 Bvacuaren apelor de suprafi trului constraibil al localititilor 3i turale se face, de regu afara omice si so Je canalizare, si meteoriee de pe terenurile sitma ineintelor izolate ale obiectivelur prin solutii independente de reteaua esterios In situa(ii speciale, justitiente din punet de vedere tehn tranzitaren acestor ape prin refeana exteriors de eamalizare Pentru dimensionarea hidraul 0, SPAS 1068) nomic, se poate admite ‘estor Iucriiti, s¢ au in vedere -87 si ST z jeletor exterinare de eanalizare, se analizeazi debitele de ape ph fonale, in perimetrul construibil al localitstiler saw obiectivel: social-econmice care nn se preiau de retelele de canalizare, preeum $i posibilitigile de seurger superficiala x acestor debite (pe strizi, alei, terenuri) astfel incit si nu se produed inundat i, finindu-se setina de prevederile STAS 4068/1-81, STAS 4068/2-87 si STAS 4273-83. Debitele excedentare astiel determinate se folosese la elaborarea studiilor si proiectelor de sistematizare ale perimetrelor afectate. prevederile STAS 1846 14.2 Odatit on proiectare: vinle, provenite din ploi ex 1.4.8 Stabilirea procedeulal de canalizare (separativ, unitar saw mixt) £@ face pe bara ee! analize comparative a mai multor variante, luindu-se in considerare caraateristicile apelor ce evacueni, posibilits influenta apelor epurate asnpra receptorului, realizares esalonati a investitilor, efieienfa eco 2 ete, Linind sean gi de prevederile STAS 1481-86. inborn der eoMMisA NATIONALA PENTRU URBANISW. 1 AMENAJAREA TERITORIULUL [Aprobae der INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE| Str, Jean Louis Calderon ur. 13 BUCURESTI Telex 11512 18S FR | in vigoare: 1991-03-01STAB 3001-91 “1.5 Standarde conexe STAS 10898-85 Alimentiri eu api si canaliziri. Terminologie STAS $501/1-01 Amplararen refelelor eilitare subterane executnte in sSpittur, in localit 2 PRESCRIPPIE FUNDAMENTALE 2.1 Forma gi dimensiunife eanalelor 2.1.1 Forma si principalele caracteristici geometrice si hidraulice ale eanalelor inchise sint” prezentate in anexele A, B gi O la prezentul standard. dae, Stilunile ununle ale canalelor detchise aint trianghiulare, dreptunghiulare ql trapeaot ale. In cazuri justifieate din punet de vedere tehnico-economie, se pot adopta si alte forme de canale. Some’ 2.1.2 Forma secfiunii transversale a canalelor se stabileste Iuindu-se in considerare : — eondifiile hidraulice de curgere, pentrn asigurarea vitezei de autocurijire 5 — condigiile de fundare ; gubaritele de executie disponibile ; — existenta altor construcfii subterane sau supmaterane din zond (fundatii, reyele ete) ; — aspectele economive. ynarea corespunzitoare a refelei de canalizare, in special in ‘a dimensiunile minime ale sectiunii transyersale a canalelor — pentru canalele cireulare + sistem de canalizare unitar, 300 mm 5 7 — in sistem de canalizare separa — 300 mm_ pentru ape meteorice ; — 250 mm pentru ape nzate; — pentru canale ovoide : — 300 x 450 mm. 22 — Materiale 2.2.1 Alegerea-materialelor canalelor se face pe baza nei analize tehnico-economice si tin du-se seama de,caracteristicile apei transportate, ale solului si apei subterane, de solieitarile meeanice maxinge la care pot fi xupuse canalele si de gradul de etanseitate necesar. 2.2.2 Canalele deschise pot fi: —: ou taluzuri inierbate sau brizduite (numai in afara localititilor) ; — eu pereu uscat din piatra ; — eu peren zidit din piatri; — cu pereu zidit din dale de beton ; — din beton simplu ; — din prefabricate din beton armat. 2.2.3 De reguld, eanalele inchise se realizeazit elemente. prefabticate. beton simplu sau armat, monolit sau dinSTAS 3051-91 2.3 Amplasarea eanalelor si eonstructiilor aceesorii vertical, in localititi, se face coordonaten orizontal ate, 2.3.1 Amplasarea eanalelor in pl celelalte refele existente sau proie« In caznl amplasirii canalelor in piiminturi sensibile la. umezire xe au in vedere maAsurile previiaute de reglementirile specifice in vigoare. 2.3.2 La proiectarea canalelor se iau muisuri pentrin protejarea cafalelor fatit de agresivitatea apelor subterane (in cazul canalelor de beton, agresivitatea apelor se determina conform STAS ‘S840-T9) eit si pentru protejarea straturilor dle aps subterand si a surselor de apa, ea $i a solu- Ini. a Adineimea de fundare a canalelor se stabileste pe considerente tehnico-economice, tehnologice (preluarea racordurilor si canalelor laterale), asigurarea pantei longitudinale, avin- du-se in vedere protectia lor contra inghejului (adineimea de inghet Iuati in considerate este conform STAS 6051-77) si impotriva degradirilor datorate solicitarilor mecanice. 4 La proiectarea canalelor din tuburi prefabrieate, se asigurii realizaren unui contact intre baza tubului si patul de fundare, pe o supratata corespunziitoare unui unghi la eentru de ininimum 90° Modul de realizare a patului de fundare se stabileste prin proiect, in funefie de natura terenului si de solicitirile exterioare. 23.5 Ciminele de vizitare sint conform STAS 2448-82 6 Se previd ckmine de vizitare in urmitoarele situa, a) la canale nevizitabile (eu inAltimea interioars sub 800 mm): — in aliniamente, In digtante de maximum 60 m5 — in punetele de schimbare a dimensiunilor 5 tele de schimbare a pantelor ; pu — in punetele de schimbare a directie — in punetele de descireare tn alte canale colectoare ; — in punctele do interseetie eu canale avind Mitimea interioarii de maximum 500 mm j )) Ta canalele semivizitabile (eu iniiltimea interioari intre 800 s1 1500 mm) : — in aliniamente, la distanfe de maximum 75 m5 in punetele de interseetie eu canale avind Mitimea interioart de maximum 500 mm ; ©) In canale vizitabile (cu inilfimea interioari peste 1500 mm): — in aliniamente, la distanfe de maximum 150 m. . La toate canalele de mai sus, se prevéd elimine de_vizitare gi in urmitoarele locuri : in punetele unde apele de canalizare necesit’ un control calitativ ; — in punctele de racord, pentru canale de racord eu aria sectiunii mai mare de 0,12 1y?; — in punetele de racord, pentru canale care evacueazi debite mai mari de 100 1/s. 2.3.7 La intersectiile canalelor cu litimi interioare peste 500 mm, se previtd camere de inter- sectie vizitabile. 2.3.8 La canalele cu Ifimi interfoare mai mari de 1000 mm, schimbarea direcfiei rejelei poate realiza prin curbarea traseului eu o razii egali eu 3...10 ori Hitimea canalului, in functi> de amplasament. 2.5.9 Pe canalele semivizitabile gi vizitabile in canalizate, se pot prevedea guri de ziipadi, insti la deversoare sau sifoane, . 2.3.10 In punetele ineipiente ale rejelei de canalizare cit si pe traseu,oriunde nu se poate reatiza vitean de autocurijire, se amplaseazi ekmine de spilare la extremitatea omonte a porti respective. Tipul, volumele utile si distantele de amplasare a ciminelor de spilare se stabllese, de Ja caz In cay, in raport eu Iungimea, panta efectivi, formele si ariile sectiunilor colectoarelor, precum i de vatiajia debitelor aferente acestora. tem unitar, in functie de importanta zone iin. 500 m in amonte de stafii de pompare,8 is & Amplasarea contiaeii mari se fac Distanfa intre cimi inelusiv, trebuie si nu depiiy 120 m. lor de spilare in piminturi sensibile la umezire san cu umfliri $i Tespectindy-se reglementiirile specifice in vigoare. le spitlare pentru canale cu diametrul interior de pint la 400 mm. se 60 m, iar pentra canalele mai mari trebuie si nu depiigeaseh 2.3.11 Pentrn colectarea apelor meteorice de pe drumuri, piefe, plationme, se’previd guri de sourgere, conform STAS 6701-82. 24 — Caleulul hidraulie 24.1 Debitele de calcul se determin’ conform STAS 1846-90, STAS 1795-87 sau STAS 9470-73 pentru fiecare portiune de canal. 24.2 Canalele inchise sau deschise care funetioneazi cu nivel liber se dimensioneazi tinind ‘en matetialului perefilor udafi, de panta terennlui si de gradul de umplere necesar curgerii in bune eonditil La caleulul hidraulic al refelelor dle eanalizare inchise gi al canelelor deschise, se reco- mandi folosirea urmitoarel relafii : Q=4.k RY DP a) in care @ debitul de caleul, in metri eubi pe secundi; A aria sectiunii de curgere, in metri piitrati; Ie coeficient adimensional depinzind de materialul folos! ind valoril fk = 83 pentru tuburi metalice, de bazalt sau de gresie ceramii k= 74 pentru canalele din tuburi de beton si din 2idi ie de piatra fata cioplita ; 90 pentru canale din tubuxi de azbociment, din policlorurt de yinil sau din poliesteri armafi eu fibre de sticla 5 59 pentru canale deschise, eXjptugite-cu date de beton ; 50 pentru canale deschise, pereate eu piatrit brutit; 1k = 40 pentru canale deschise, britzduite sau inierbate, R rasa hidraulied a seotiunii de curgere, in metxi ; I panta radierul canalului. Pentru inlesnirea opera(iilor de calcul se pot folosi nomograme sau diagrame, In anexa B, = sint prezentate diagramele pentru formele uzuale ale canalelor inchise 24.3 Vitezele maxime admisibile sint -a) in canale inebise ee transportii.nnmai ape uzate menajere : — smjs pentra tuburi metalice sau din beton armat 5 — 3 m/s pentru tuburi din beton simplu, gresie, policlorurt de vinil, azbociment . si poliesteri armati eu fibre de stick . }b) in eanale inchise ce transport’ numai (sau si) ape meteor — § ms pentru tuburi metalice gi din beton armat ; _. 5 m/s pentrn tuburi din beton simpli, gresie, policlorurt de vinil, azboeiment gi poliesteri armati cu fibre de stic ¢) in canale deschise, conform tabelului 1 ‘Tabelul 1 , Ibetghminten canal Tana ete admisiili, ros Inierbare 1,00 Z wrizdutre 1150 ere useat din plated 2'50 ereu din dale de beton 3,50 Pereu din platri eu mortar de ciment on Zidarie de pialrk eu mortar de elment, hheton sat) Beton armat 5,00== ieciensialleniasiniioc’: 244 Pantele trebuie alese astfel incit + . 244.1 La debitul orar maxim si se realizeze viteza de autocuritire de egl putin 0,7 mjs, fri Sit se depityeasck viteza admisibili, conform pet. 2.4.3. In cazul in care, pe anumite portiuni ale retelei de canalizare, nu se poate asigura viteza de autocuritire reeomandatit se apliek prevederile pet. 2.3.10. Pentru canalele care transport alte eategorii de ap de autocuriitire se stabileste prin studi si cereetiiri de spec uzate decit cele oriisenesti, viteza, Pentru toate tipurile de canale se-reeomandit ea constructiv si fie 0,5%q. 24.4.2 Pe traseeleeu pante mari, unde se depigese vitezele niaxime admisibile, se previd eimine de rupere de pantii sau dispozitive corespunzaitoare. ii din punct de vedere 244.3 In eazul unor variafit mari de debite pentru asigurarea vitezelor de pat folosi forme speciale ale sectiunilor canalelor (eu eunetit). docuriijire se 24.5 Pentru sistemmul separativ, gradele de umplere (i/H) maxime admise pentru ape uzate menajere sint indicate in tabelul 2: om | om pnd ta 450 Intee 500...00 paste #00) OBSERVATHS — La proiectare, se ule profi sh dimensiones culetorului care condue fa gradul de wmplere fal at Wore HBr depis voto tabelul 2. . Pentru canalele in sistem unitar, ca si pentru cele destinate separativ, dimensionarea se face la sectiune plini or meteorive in sistem, In anexa € sint date curbele de umplere partial pentru profilele cixeylar, ovoid, elopot si clopot semieliptie. 3 DATE CONSTRUCTIVE 1 Pentru asigurarea unei calitdji corespunzitoare a Ineririlor in project se preva gi: a) repere de planimetrie pentru : — virfurile de unghi-ale aliniamentelor ; . — punctele de racordare a diferitelor portiun (sectoare) de canale ; ' — pozitia statillor de pompare 5 — pozijia ciminelor, a gurilor de zipada gi a altor constructii si aceesoni, a traversitilor de instalatii subterane ete b) repere de nivelment. pentru — cotele radierelor ediminelor de orice fel; — cotele radierelor la intersecfiile unde mi sint amenajate ednine 5 sub- analului (traver — cotele radierului in punctele obligate ale a terane) ; 4 de instalat ©) repere de planimetrie s in timp a comportirii constructiilor de hivelment detinitive care xe monteaz\ penta urmirirea instalatillor conform STAS 7883-90. 2 8h 2 utile se previid in urnuitoarea ordine de preferin{s manual. mecanizat, vemimecanizat, In cazul executiei mecanizate, siparea pe ulti prevede manual si numai-inainte de exeentia eanalului 50 mm deasupra cote de fundare se ct; eventualele i La utilizarea tuburilor din azbociment sau PREMO, pozarea se face obligalyriu pe un strat de nisip, conform regulamentelor tebnice de utilizare a acestor materiale, Patul de pozare a tuburilor se nivel ‘az, obligatoriu ta pa denivelii se completeaxt prin spare iar w pluturile se realizens din pr eu balast sau3.3 Fora gi dinfensiunile trangeelor pentru execufia canalelor inchise se stabilese pe baaii de ealeule tehnico-economice, in functie de — caracteristicile traseului : Iueriri subterane si supraterane existente, caracteristici geotebnice ale terenului, necesitatea si modul de coborite a nivelului apei subterane ete. ; — caracteristicile construgtive ale colectorului, adincimea de ingropare i tehnologia de punere in oper’; — tehnologia de realizare a sipiturilor, sprijinitilor si epuismentelor 5 = alfi factori de influent specific: zonei. La nivelul de fundare a canalului inchis (baza trangeei), Iitimea trang pileste cu relatia : wei (B,) se sta B,=Be+2a +b in care B, Witimea exterioari a canalului, in metri ; a grosimea sprijinirii metri n metri. } spatiul tehnologic necesar pentrusexecutia hucrinilor, Pentru canale uzuale (din tuburi prefabrieate), valoarea b se consider’ : m, pentru B, < 0,5 m 60,7 m, pentru By > 0,5 m, 34 _Litimea pe care se prevede desfacerea favajulni este egal cu kijimea sipaturil 41,2 m, in afara de cazurile cind prescriptiile de protectie a muneii in vigoare prevaéd litimi mai mari. 3.5 In cazul piminturilor sensibile la umezire sau cu umfliri si contracii mari se respect reglementirile specifice in vigoare. 3.6 Se prevede, prin project, ca umplerea santurilor si se faci eu straturi de pimint de 200 mm grosime, eompactate cu mail De Ja 500 mm peste creasta canalului, lueriirile de umpluturd si compactare se previd, pe cit posibil, mecanizat, verifieindu-se in prealabil rezisten{a structurii eanalului la solicitarile respective. 3.7 Prin proiect se prevede ea executia re{elelor st inceapi, de reguli, din aval spre amonte, pe cit posibil,de la punctul de deseiireare in receptor, astfel incit si se asigure seungerea apelor din shpitur’ si darea in folosin{a a portiunilor executate, in cazuri xpeciale putindu-se stabili « alti ordine de atacare a luerivilor 4 VERIFICARI 4.1 Verifiearea luerarilor abile trebuie verificate cotele, aliniamentele, pantele si dimensiunile 4.1.1, La canalele nevi canalulni. So admit urmatoarele abateri limit fati de proiect +10% . -£ 50 mm, fini a se depiisi abaterile admise pentru pante, — la pante = la cote 4.1.2 Ta canalele vizitabile gi la cele deschise se verificd aliniamentele, pantele, cotele si cali- tatea tencuielii. Abaterile limits la dimensiunile interioare, in cazul in care acestea nu sint regle- mentate prin alte prescriptii, int de -L 2%, restul abaterilor limita find aceleagi ca pentru canalele nevizitabile. = 42 neerearea de etanseitate 4.2.1 Dupi terminaroa lucrizilor de montaj, dup’ ce betonul, chitul si mortarul utilizate au ajans la reristenta proiectatd, inainte de execufia umpluturilor, se executh incerearea de etan- seitate a canalelor inchise, pe portiuni. a LEEEEEEEEEE ERE4.2.2 In vederea incereitii care se face eu ap, se previd prin project urmitoarele Iueriri pregititoare : — umpluturi de pimint partiale, Lisind imbinirile libere ; inchiderea etansi a tuturor orificiilor; — Dlocarea extremitifilor canalelor si a tuturor punetelor susceptibile de deplasare in timpul probei. c 4.2.3 — In caznl canalelor inchise din beton sau dzbociment, acestea se mentin in prealabil pline eu apa minimum 24h. 424 Tronsoanele de canalizare ce pot funetiona eu nivel liber se probeazii la etangeitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incereare misuratt la capiitul aval al tronsonului de 5.10? N/mm*. Tronsoanele de colector ce pot funetiona in exploatare gi cu sectiune plini, se probeazi conform reglementirilor tehnice pentru conductele sub presiune. 4.2.5 Pierderile de ap admise in canale inchise sint conform tabelului 3. Fabelul 3 Pierderile de api admisibile tn Wm®, de suprafata tidata orma cana | Pimentnie “ ‘pent canale dn inchs a ‘anti, amber | | re he csi peste Circular (8g. 1) D 00 00 peste Ovoid (rg. 2) 300) 180 biti 400/600 | 500/750 {00/900 '300/1200 1900/1350 1200/1800, Aite forme : OBSERVATIE 1 Valorile din tabel corespund presiunit de Incercare de 5.10 N/mm gf duratel de tncercare de minimum 15-min 2 Canaicle din gresie yl anbociment trebuiemeninuteo rs la p¥esiun-a de Ineereare, tnalate de efeetuaten ingeretrl 4.2.6 Valorile din tabelul 3 nu se aplici canalelor care transporti ape toxice sau infectate (provenind de la spitale, sanatorii, fabrici de medicamente ete.) sau ape uzate industriale chimic impure si canalelor care transport ape uzate de orice -natur‘, situate in piminturi sensibile In umezire, in straturi acvifere sau in vecinétatea unor surse de api. Pentru aceste situatii, pierderile se stabilese pentru fiecare eaz in parte. 4.2.7 _ In cazul canalelor vizitabile sau deschise care transportit ape netoxies, cu acordul bene- ficiarului de dotare, se admite ca incercarea la etangeitate s8 se fact prin umplerea partial a tuburilor, pind la nivelul maxim al apelor, 4.2.8 Condifitle de incercare Ia etangeitate a canalelor deschise se stabilese prin proieet, de la car la caz, in functie de caracteristicile apet transportate, de implicatiile pe eare le pot avea eventualelapierderi de api asupra terenurilor, obiectivelor din zona, pinzelor de api subterane, de natura terenului si a imbricimingii canalului 4.2.9 In camul cind rezultatele inceredrii de etangeitate nu sint corespunzitoare, se iau masuri de remediere, stabilite cu consultarea, proiectantului.s PROFILE UZUALE ALE CANALELOR INCHISH, hidrauliea. Profil cirewlar 0,482 Ba P= 2616 B R= 0,134 B Fig. 2 ANEXA A A —aria sectiunii transversale, P —perimetru) sectiunii transversale, R — raza Profil ovoid normal R= 0234 B Fig. 43 2 ¢ ANEXA B BA CANALELOR CIRCULARE ¢U FORMULA DIAGRAMA PENTRU DIMENSTONAR: =e pe Qa=Ark — she4y we oe oo oe os7 et 2 bm sus eo’ oz 60 eft osob nev ety ar Yoaso-n ‘wos'og s2icunsay szo01 : 84vo0¥o=0 sea nidwaxa Som ost ee af 8 ee oot oe tod oD wo cet = p40 Fig. 5DIAGRAMA PENTRU DIMENSIC ‘A CANADELOR CIRCULARE CU FORMULA k= 83 Ack Ra. De Q oe 08 1a8'095 00% 08, oz oo 08 mn + sos eo Fig. 60 400 sevsée 03 109 ® 8 g 3 a R 8 * : a a sm one's S01/o% m0 sowmny syst 25 sraey 20 :9R0 mawax3 ANEXA B (continuare) IONAREA CANALELOR OVOIDE CU FORMULA DIAGRAMA PENTRU DIM om 06 08 or Fe mest e cE ar) 1 oa sce S09 "8D EOD Fig. 7are) ANEXA B (cont CANALELOR CLOPOT SEMICIRCULAR FORMULA 4 Zz z & DIAGRAMA PENTRU ou Q=AkRY DP? zo000 000, 000% 009% 9000 ‘80000 ‘aoo0 2000 e000 7000 soo 000 4000 sg00% 6009 100 80 “90 sb 0 £0, 2000 a0 Fig. 8zoo } H H / | = 7 Fe > £0000, Fi 7 Gi re H 4 "g 0000 eR Oe 90000 zo00'0 8000 0 <> > 6000'0 t t 0100'0 Yy or y Horr ——, 700°0 : sfusez's =A :09u0R, roder9: IOURZ2e : S| OWd0'0=1' s/gwe7z=0 70 soem m1dW3x3 900.0 Fax Fs cov 8000 t— 600'0 Lo" arezo=u 28980 | E 4ANEXA C CURBE DE UMPLERE PARTIALA Q= 25 By OBSERVATIE: Qp 4i my represint& debituls!viteza la seejiume pln Profil civenlar $0 oar a> of as 06 oy oo O91 OW SSHCEE © wo fae] © e. ra [ L i é peu wo we oO ow wf z Fig. 10 EMPLE DE CALCUL: LQ > 010, ms 0,75. h Rezulta 7p = 0,65 ca ondonati a punetulai de intersectie a ennbel Q eu verticala « este Ta ine h out. Adict b = 0/65 HE. Pentru ncooasi valoare aondonate’ (57 = 06 ) x cuba ¢ valoarea @ = 1,1 pe abseist. Remlti v= gry = 1,1 x terseetin 29< O10, Q = 0.05 m2}s, Oe 2 m/s, ey = 3 m/s Se foloseste dEtaliul din dreapta diagramel. Rezulti « obi O11, iar P= Be, = 043 x 3 29 m/s entra celelaite profile culeulul este analog,= - STAS 3051-01 ANEXA C (continuare) Profil ovoid Bowe oe se wy Oo wD o PoGUUnDonans wt 2 Fig. 11 Profil clopot circular Fig, 12STAS 3051-91 a . a . ANEXA C (coutinuare) Profil clopot semieliptic 5 « Boi 2 03 04 05 96 op 5 it a u : goo) 02 03 Of OS Os OF OR OS TDM Fig. 13 |_ ——— 2 S eee espomailal proleetulat: Cotaor Reopen Petal de Crcetare Studi st Protectare| — Ministerul Gonstruc(ilar — Direetia de Proserip{i CUAT Sparen Anieusjarea Tertoriuial— CIBAN| Tehnice s1 Heonamice in Construct PRONG Hnsttutul de. Ingierie Teinologied sf Proket pentru nae D industelaChimiet edaetat tinal: Instn de Sta imattutal de Priketdei WRONG BUCURESTT tng DantelacFena Clejani TNerespectarea Stamlandelor de Stat esfe urmarltd conform teu. Tepreivceren interzs ae dereimectehich Bucurepl 1091 Tipirt 12802-1002 Eaifia 1 —10V0--27 ex. 1. P. Universul e 8974 ie ‘Standardof a fost elaborat initial in 1062 ssa revizull tn (anil) 1961, 1908 sf 1081,