1.

Semiologia, patogenia, clasificarea i tratamentul chirurgical al traumatismelor nchise a

abdomenului.
Traumatismele abdominale cuprind o mare varietate de leziuni parietale si viscerale abdominale produse
prin actiune directa sau la distanta de peretele abdominal,respectind sau nu integritatea tegumentelor.
Semiologie: Abdomenul are un continut de viscere de structura si consistenta foarte diferite si se impart in
viscerele parenchimatoase:ficatul,splina,pancreasul si rinichiul,si in viscerele cavitare :stomacul
duodenul,intestinul subtire si gros,vezicula biliara si vezica urinara.Organele abdominale sunt tapetate de
foita viscerala a peritoneului exceptie facind duodenul ,cecul,colonul ascendent si descendent,pancreasul.
Viscerele abdominale sunt bine vascularizate.
Patogenie:Traumatismele abdominale pot fi datorate:accidentelor de circulatie,de munca,sportive,accidente
din mediul industrial(lovituri,compresiuni),accidente casnice si agresiuni fizice(contuzii,arma alba,arma de
foc).
Clasificare:
I.Traumatisme inchise:
1.fara lezarea organelor interne
2.cu lezarea organelor interne
II.traumatisme inchise(produse de arme de foc,schije,prin arme albe);
1.nepenetrante-transfixiante,oarbe,tangentiale
a.cu lezarea numai a peretelui abdominal
b.culezarea organelor intrene
2.penetrante-transfixiante,oarbe,tangentiale
a.fara lezarea organelor interne
b.cu lezarea organelor cavitare
c.cu lezarea organelor parenchimatoase
d.cu lezarea organelor parenchimatoase si cavitare
e.cu lezarea rinichilor si ureterelor
f.cu lezarea coloanei vertebrale
g.traumele toraco-abdominale
Clinic sunt prezente 2 simptoame: hemoragic(in lezarea organelor parenchimatoase ) si peritoneal(lezarea
organelor cavitare)
Tratament: laparatomie larga(lavaj peritoneal); revizia organelor; hemostaza; refacerea leziunilor depistate.

2.Semiologia i tratamentul contuziei peretului abdominal fr leziunea organelor cavitare.

Hematomul supra-aponevrotic al peretelui abdominal apare de obicei dupa impactul tangential al agentului
traumatic cu peretele abdominal profund de pe suprafata rezistenta a aponevrozei de invelis a muschilor
abdominali.Clinic se constata bombarea mai mult sau mai putin intinsa a tegumentelor, fluctuenta si
echimoze cutanate. Daca intinderea decolarii este mare, tegumentele sunt cianotice, insensibile si mai tarziu
se pot necroza.Tratamentul revarsatelor sero-hematice mici consta in punctia evacuatorie cu un ac gros in
zona decliva, urmata de evacuare, eventual introducere de antibiotice si pansament compresiv local, sau sac
de nisip mentinut cel putin 48 ore dupa punctie. Daca lichidul se reface de mai multe ori/sau se infecteaza se
procedeaza la incizie si drenaj.
Hematomul subaponevrotic apare de obicei prin actiunea perpendiculara a agentului traumatic si se
datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza sau leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare,
inferioare sau musculo-frenice. Localizarea cea mai frecventa a hematomului subaponevrotic este in teaca
muschilor drepti abdominali.Tegumentele supraiacente pot fi normale sau bombeaza discret.Durerea
spontana, accentuata de contractia peretelui abdominal, durerea la palpare. Pentru diagnostic se practica
ecografia si punctia exploratorie care are valoare numai cand e pozitiva. Clinic, la nivelul zonei contuzionate
se descopera o tumefactie dureroasa, cu echimoze tegumentare, mobila si reductibila la manevrele de taxis.
La percutie, tumora poate sa fie sonora, ca argument al continutului sau intestinal.La semnele locale de
strangulare se adauga semnele generale ale unei ocluzii.

3.Traumatismul nchis a abdomenului cu leziunea organelor parenchimatoase: manifestrile clinice,

diagnosticul, principii de tratament.
include: ficat, splina,pancreas,rinichi
sindrom de hemoragie interna (intraperitoneala sau retroperitoneala) manifestat prin hipotensiune,
tahicardie, paloare, transpiratii reci, cu sau fara pierderea constiintei.
-splina,ficat->hemoperitoneu
-rinichi,pancreas->hematom retroperitoneal (perirenal,peripancreatic)
De cele mai multe ori, mecanismele, ca si leziunile pe care le produc determin si asocierea celor trei tipuri
fiziopatologice de complicatii majore: socul traumatic, sindromul de hemoragie interna si sindromul
peritoneal.
a) Sindromul de hemoragie interna (intraperitoneala sau retroperitoneala) se instaleaza rapid sau treptat in
functie de debitul sangerarii.
b) Sindromul peritoneal se manifesta clinic prin semnele clasice de iritatie: abdomen excavat cu contractura
sau aparare musculara, matitate hepatica absenta.
c) Forme clinice tardive. Leziunile scerelor abdominale pot genera manifestari clinice tardive dintre care
amintim:
- hemoragia intraperitoneala in doi si trei timpi prin traumatizarea unui organ parenchimatos (splina, ficat,
rinichi);
- peritonita secundara eliminarii de escara parietala (duoden, intestin subtire, colon);
- peritonita prin necroza tarzie de ansa ca urmare a rupturii sau dezinsertiei de mezou;
- pancreatita acuta post-traumatica;
Tratament: laparatomie larga(lavaj peritoneal); revizia organelor; hemostaza; refacerea leziunilor depistate.

4.Traumatismul nchis a abdomenului cu lezarea organelor cavitare: manifestrile clinice,

diagnosticul, principii de tratament.
cavitare stomacul, duodenul, intestinul subire i colonul, vezica urinar
-aspect asemanator la nivelul intestinului subtire->mica ruptura a unei anse intestinale,acoperita initial cu
epiploon si anse din jur-> presiunii intraintestinale->revarsarea continutului intestinului ->peritonita
-ruptura organelor cavitare este data de compresiunea pe coloana vertebrala->este influentata de gradul de
plenitudine
-cel mai frecvent este afectat intestinul subtire,rar stomacul si intestinul gros
-prin ruptura organelor cavitare->peritonita
Prezenta singelui in lumenul rectal indica perforatia intestinuluimatitate la percutie determina sinde sau
lichid in abdomen
Tabloul clinic contuziilor gastrice este dominat de durerea epigastric si rar de o aprare muscular, atunci cnd
exist asociate rupturi alefibrelor muchilor drepi abdominali sau hematoame gastrice intramurale
ntinse.Excepional apare hematemeza, n general redus ca debit.
sindrom de iritatie peritoneala, apare in momentul in care un organ cavitar s-a rupt in cavitatea peritoneala si
a deversat continutul in aceasta. Clinic se manifesta prin aparare si contractie musculara, durere intensa;
sindrom mixt, in cazul prezentei concomitente a semnelor de hemoragie interna cu cele de peritonita;

5.Traumatismul deschis a abdomenului cu leziunea organelor parenchimatoase: manifestrile clinice,

diagnosticul, principii de tratament.
Leziunile pancreasului:
Clini-local se poate constata dureri cu caracter in bara,contractura musculara abdominala superioara,in
profunzime se poate palpa o formatiune epigastrica ,sub tensiune ,uneori fluctuenta,datorita unui hematom al
bursei omentale ,de asemenea pot fi prevazute varsaturi ,febra,leucocitoza.
Diagnosticul-explorarile paraclinice imagistice sunt extrem de utile:ecografia,TC,examenul radiologic pe
gol si cu masa baritata,laparoscopia pune in evidenta leziunile din peritoneu prezenta unui hematom
pancreatic.
Tratamentul chirurgical consta in tratarea directa a leziunilor,realizarea hemostazei,prevenirea necrozei si a
infectiei
Traumatismele splinei:
Clinic-tabloul clinic al leziunilor splenice este dominat de semnele de soc hemoragic si de hemoragie
intaperitoneala.
Diagnostic-examenul radiologic,ecografia ,laparoscopia.
Tratament:leziunile traumatice ale splinei necesita o interventie operatorie de urgenta.Oprirea
hemoragiei.Operatia pentru ruptura de splina se numeste splenectomia.Splenectomia va fi urmata de
montarea unui tub de dren in loja splenica pentru controlul hemostazei.
Hemobilia-fie ca survine in urma traumatismului hepatic,fie ca este cauzata de diferite afectiuni ale ficatului
si ale cailor biliare ,reprezinta o comunicare posttraumatica sau distructiva intre sistemul vascular al ficatului
si ductele biliare.
Tabloul clinic-este prezentat prin triada simptomatica descrisa de Owen:durere colicativa,hematemeza,dar
mai ales melena si icter obstructiv.Stabilirea diagnosticului de hemobilie se face pe baza datelor clinice si
examinarilor paraclinice.Cea mai valoroasa examinare s-a dovedit a fi arteriografia selectiva.Scintigrafia si
ecografia.
Tratamentul rupturilor hepatice este chirurgical si vizeaza trei obiective:hemostaza si bilistaza,excizia
zonelor devitalizate,drenajul biliar,decompresiune temporara si drenajul lojei hepatice.Se practica
laparotomia mediana .

6.Traumatismul deschis a abdomenului cu lezarea organelor cavitare: manifestrile clinice,

diagnosticul, principii de tratament.
Traumatismele esofagului abdominal:
Tabloul clinic-de perforatie esofagiana se caracterizeaza prin dureri vii retroxifoidiene sau
retrosternale,disfagie,stare febrila persistenta.Examenul radiologic poate constata un pneumoperitoneu.
Fibroscopia esofagiana.Tratamentul medical este indicat sub 6 ore de la debut si consta in
urmatoarele:punerea esofagului in repaus prin alimentatie parenterala,inhibarea secretiei gastrice si salivarii
pe cale medcamentoasa,antibioterapie cu spectru larg,combaterea socului.Tratamentul chirurgical este
indicat de urgenta in plagile esofagiene prin taiere si in cazul efractiilor iatrogene intinse ,survenite pe un
esofag mai ales patologic ,in cazul unor perforatii esofagiene prezentate peste 12 ore de la debut.
Traumatismele stomacului:stomacul reprezinta portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv.
Clinic in contuziile gastrice intilnim o simptomatologie predominata de dureri in epigastru si rar o aparare
musculara,atunci cind exista rupturi asociate ale fibrelor muschilor drepti abdominali sau hematoame
gastrice intamurale intinse.Examenul radiologic-cu substante de contrast solubile evidentiaza fuga acestora
in peritoneu.Tratamentul-consta in sutura simpla sau excizia-sutura in doua straturi ,in plagile delabrante de
mare intindere se poate recurge la rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala sau gastrojejunala.
Traumatismele duodenului:
Tabloul clinic-rupturile intraperitoneale se caracterizeaza prin dureri intense,situate la inceput in etajul
abdominal superior ,disparitia matitatii hepatice ,oprirea tranzitului intestinal,bombarea fundului de sac
Douglas.Diagnostic laparocenteza si laparoscopia .Tratamentul depinde de marimea leziunilor duodenale.
Leziunile intestinului subtire si ale mezenterului:
Sunt cele mai frecvente dintre organele cavitare.Tratamentul este exclusiv chirurgical .
Leziunile colonului:
Tabloul clinic-in primele ore se manifesta prin simtomatologie saraca.Ulterior pot aparea tumefactii locale
dureroase,pareza intestinala,febra,alterarea starii generale.Diagnostic-laparoscopia.Tratamentu-este
chirurgical .
Leziunile rectului:
Tabloul clinic:semnele clinice se manifesta prin iritatie peritoneala,rectoragie,aparitie de fecale si gaze prin
plaga.Diagnostic:anuscopia.Tratamentu se face chirurgical.
Leziunile vezicii urinare:
Tabloul clinic:este prezenta durerea hipogastrica,hematurie,peretele abdominal este contractat suprapubian.
Diagnostic:urografia sau cistografia se poate evidentia substanta de contrast in spatiul perivezical sau in
perinoneu.Tratamentul consta in suturarea peretelui vezical in doua straturi cu fire rezorbabile,asociata cu
sonda vezicala decompresiva pentru 7-10 zile.

7.Trauma deschis a abdomenului: clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Agentii vulneranti responsabili pentru acest tip de leziuni abdominale sunt variati : cutit, arme, cioburi de
sticla, foarfec etc.
sindrom de hemoragie interna (intraperitoneala sau retroperitoneala) manifestat prin hipotensiune,
tahicardie, paloare, transpiratii reci, cu sau fara pierderea constiintei. Apare in leziunile sangerande;
sindrom de iritatie peritoneala, apare in momentul in care un organ cavitar s-a rupt in cavitatea peritoneala si
a deversat continutul in aceasta. Clinic se manifesta prin aparare si contractie musculara, durere intensa;
sindrom mixt, in cazul prezentei concomitente a semnelor de hemoragie interna cu cele de peritonita;
la inspecti se observa o intrerupere a continuitatii tesuturilor,observam prezenta sau lipsa corpilor straini,se
va depista shi hemoragii,marginile plagii,regiunea afectata dimensiunile,organelle vizibile.
Diagnostic:se examineaza urina(hematurie); hemoleucograma(anemie,leucocitoza,amilaze serice marite);
radiologia(aer liber sub diaphragm); USG; TC(lichid in cav peritoneala, dereglarea formei,conturul
organului); angiografia(extravazarea contrastului din lumenul vascular, laparascopia.

8.Boala varicoas a membrelor inferioare: manifestrile clinice, diagnosticul, principii de tratament.

Prin boala varicoasa (BV)) subintelegem o venopatie cronica a venelor superficiale si a
comunicantelor membrelor inferioare, caracterizata prin dilatatii venoase permanente insotite de
alterari morfologice parietale.Tabloul clinic al BV este deosebit de polimorf i e in dependen de stadiul
afectiunii. Debutul BV e lent, uneori zeci de ani.
Stadiul de compensare A se caracterizeaz prin lipsa semnelor clinice de insuficienta valvulara a venelor
superficiale si comunicante.
Stadiul de compensare B - prin prezena acestora si o dilatare moderata varicoasa a venelor superficiale.
Clinic, pot aprea:
tulburri funcionale reduse,
senzaia de greutate,
tensiune in gamba, oboseala, mai ales in ortostatism
Stadiul de decompensare se caracterizeaz prin sindromul stazei venoase. Bolnavii acuza greutate si
tensiune pronunata in gamba, oboseala rapida. Trecerea rapid din poziie orizontal n poziie vertical e
nsoit la unii bolnavi de starea de colaps.
Diagnosticul bolii varicoase in marea majoritate de cazuri nu prezinta dificultati. Examinarea se
efectuiaz minuios. Inspecia i palparea permite de a stabili zonele vv subdermale afectate. Cu acest scop
snt propuse o multime de probe si metode speciale, care se grupeaza in felul urmator:
1) Probele, care carecterizeaz sistemul venos superficial:
2) care permit aprecierea sistemului venos profund:
3) cu explorarea concomitenta a sistemului venos superficial si profund:
TRATAMENUL
Tratamentul bolii varicoase trebuie s fie complex, individual, i de lung durat. n alegerea metodei de
tratament se iau n consideraie stadiul afeciunii, starea general a bolnavului, afeciunile concomitente,
complicaiile bolii varicoase etc.
Tratamentul de baz i cel mai radical este tratamentul chirurgical, prin care se nltur venele varicoase.
Astfel se exclude staza venoas, hipertenzia, are loc restabilirea funciei venelor i extremitii. Operaia
reprezint metoda de elecie, deoarece d rezultatele cele mai durabile , mai complete i mai rapide. Ea
trebuie s fie maximal radical i minimal traumatic.

9.Tratamentul chirurgical i conservativ al bolii varicoase.

Tratamentul bolii varicoase trebuie s fie complex, individual, i de lung durat.
Tratamentul de baz i cel mai radical este tratamentul chirurgical, prin care se nltur venele varicoase.
Astfel se exclude staza venoas, hipertenzia, are loc restabilirea funciei venelor i extremitii.
1) Operatia Babcock (1907), care prevede efectuarea unei rezectii ostiale a safenei, urmarind
deconectarea safeno-femurala. Se atinge acest scop practicind crosectomia, la care se adauga extirparea
safenei cu ajutorul stripingului. Acesta poate fi complet crurogambier sau limitat la nivelul coapsei,
constituind asa numitul striping scurt.
Operatia Babcock poate fi sintezata din doua etape: crosectomia si stripingul
Efectuarea crosectomiei prevede urmatorii timpi:
1)incizia tegumentelor; 2)disectia crosei safene; 3)disecia colateralelor. Dintre cele mai constante
colaterale, care trebuie evidentiate (ligaturate sau secionate) snt: vena epigastrica superficial i venele
rusinoase (pudenda externa).
Stripingul este manevra chirurgicala prin care se extirpa venele subcutane pe cale subcutanata.
Stripingul poate fi retrograd, antegrad si bipolar.
Tramentul conservativ e indicat n faza incipient a bolii varicoase i se efectuiaz n conditii de
ambulator. Scopul acestui tratament e stoparea progresrii afeciunii. Sunt recomandate medicamente, care
contribuie la tonizarea venelor, ameliorarea microcirculaiei: Gincor fort, venoruton, escuzan etc. Se
administreaz cte 3 capsule pe zi timp de 20 de zile lunar, pe parcursul a trei luni. Concomitent se
recomand contenia cu ciorap elastic, respectarea regulilor igieno-dietetice.

10.Tromboflebita venelor superficiale a membrelor inferioare: etiologie, tabloul clinic, tratamentul.

Etiologie:in declansarea procesului de tromboza intervin:leziunea parietala,staza venoasa,modificari
biochimice in singe.
Tabloul clinic al tromboflebitei superficiale se caracterizeaza prin aparitia edemului, durerii, hiperemiei la
nivelul unei vene superficiale, care se transforma intr-un cordon dur, sensibil la palpare. Apare fiebra, mai
frecvent temperatura fiind subfebrila, iar uneori atingind 38'. Frison, cefalie se observa mai rar.Regiunea
afectat se edemeaz pronunat, devine dureroas, roietic.
Tromboflebita supurativ-septica se poate complica de abcese subcutane si flegmon al extremitatii, de
embolie a arterei pulmonare si infarct al plaminului. Uneori procesul se poate raspindi in sistemul venelor
profunde, agravind starea bolnavului.
Tromboflebita migratoare se caracterizeaz prin o mulime de focare de tromboflebit n sistemul venelor
superficiale. n acest caz starea bolnavilor nu sufer. Se observ doar un sindrom algic la palpare i la
micare. Peste 2-3 sptmni aceste fenomene pot s dispar spontan.
Tratamentul:Unica metoda radicala de tratament a tromboflebitei e cea chirurgicala. Numai operatia
eficient previne raspindirea procesului, complicatiile si recidiva acestei afectiuni. Tehnica operatiei putin ce
se deosebeste de flebectomia obinuita. Sint mai raspindite doua metode: inlaturarea venelor trombate
superficiale cu metoda de tunelizare si flebectomia venelor superficiale pe tot parcursul cu tesutul adiacent
periflebitic schimbat.Tratamentul conservativ nu ntotdeauna este efectiv. Tromboflebita poate s recidiveze,
iar varicele pot progresa. Tratamentul conservativ e indicat in perioada preoperatoare, in cazurile limitarii
procesului in regiunea gambei.

11.Tromboflebita venelor profunde a membrelor inferioare: tabloul clinic, tratamentul.

Tromboza acuta a venelor profunde a extremitatilor inferioare ncepe n venele muchilor gambei.
Astfel de tromboflebit poart denumirea de ascendent. Cel mai frecvent aceast afeciune se limiteaz la
nivelul gambei i femurului.
Tromboflebita descendent a vv profunde ncepe n vv bazinului i se rspndete n vv femural i a
gambei. Poate avea loc i o tromboz izolat a vv magistrale. Predispun tromboflebitei dereglrile n
sistemul de coagulare.
Tabloul clinic.
Semnele locale trebue cautate la nivelul musculaturii gambei si a plantei:
- durerea spontana, mai ales in musculatura moletului;
- semnul Payr: sensibilitate la apasarea marginii interne a plantei;
- semnul Denecke: sensibilitate la apasarea plantei;
Dupa debut se asociaza fiebra, tahicardie, durerea e mai pregnanta, perceputa de bolnavi prin zone din ce in
ce mai extinse. Edemul de staza caracterizeaza acest stadiu.
T r a t a m e n t u l urmareste: 1)mpiedicarea extinderii flebitei si prevenirea emboliei pulmonare, cea
ce se obtine prin terapia anticoagulant; 2)dezobstructia venei prin tromboliza sau trombectomie;
3)combaterea stazei venoase prin aplicarea compresiei externe, care vizeaza reducerea sindromului
posttromboflebitic.
Tratamentul conservativ nu e ndeajuns de eficient. Se folosesc urmatoarele procedee chirurgicale:
ligaturarea si disecarea venelor, venoliza, trombectomia, perfuzia regionala.

12.Tromboza i embolia arterelor: etiopatogenie, diagnostic, manifestrile clinice, tratamentul.

Reprezint oprirea circulaiei sanguine la nivelul unei artere mari. Ambele situaii constituie urgen
medical.
Etiologie:Pierderea integritatii endoteliului vascular poate fi cauzata prin mecanism :
1) direct
- contuziile sau plagile vasculare
- leziunile chirurgicale ale vaselor - pensare, sutura
 - tratamente endovasculare - angioplastii, ateromectomii
- conditii termice extreme - arsuri, degeraturi
2) indirect
- prin complexe imune
- prin derivati de nicotina
- prin nivel ridicat de colesterol seric
- prin enzimele eliberate de trombocite si leucocite in starile inflamatorii
Simptome: durere, absena pulsului, paliditatea extremitii, parestezii, paralizie. Durerea este difuz, nu
este ameliorat prin schimbarea poziiei, i predomin ca prim simptom n cazul embolismului.
Absena pulsului obligatorie pentru diagnosticul de embolie sau tromboz. Paloare tegumentele sunt mai
palide n zona afectat, iar n stadiile trzii se instaleaz cianoza, culoarea violacee. Parestezii senzaia de
amoreal se instaleaz precoce.
Tratament
Prima masura administrarea imediata de heparina
- previne propagarea proximala si distala a trombului
- mentine permeabila circulatia colaterala
- reduce efectele ischemiei tisulare
Pacientii netransportabili sau cu contraindicatii majore pentru tratamentul chirurgical vor ramane pe
tratament cu heparina.

13.Profilaxia specific i nespecific a complicaiilor trombo - embolice n perioada postoperatorie.

Medicamentele cu actiune anticoagulanta - HEPARINA, WARFARINA - sunt eficiente in profilaxia
trombozelor postoperatorii
- sunt eficiente in tratamentul trombozei active deoarece inhiba cresterea, propagarea si embolizarea
trombului constituit
Agentii antiplachetari - ASPIRINA, TICLOPIDINA - sunt eficienti in profilaxia trombozelor in conditii de:
- pierderea continuitatii endoteliului vascular
Tratamentul fibrinolitic - STREPTOKINAZA, UROKINAZA - actioneaza prin accelerarea conversiei
Plasminogen,plasmina
- se pot administra sistemic sau regional, in perfuzie selectiva
- actiune evidenta in infarctul miocardic si sechelele lui
- eficienta redusa in trombozele venoase, tromboza grefelor arteriale, trombozele arteriale periferice
- incidenta importanta a accidentelor hemoragice

14.Complicaiile bolii varicoase: manifestrile clinice i tratamentul.

Complicaiile BV pot fi urmtoarele:
1. Ruptura varicelor. Rupturile varicelor sunt interne i externe. Rupturile externe apar dup contuzii de
intensitate redus, care determin o tromboz local. Rupturile interne survin dup eforturi fizice mari n
ortostatizm i se manifest constant printr-o durere violent n molet, nsoit de sufuziuni sangvine locale.
2. Flebita superficial e de obicei segmentar i e bine tolerat. Bolnavii acuz dureri locale i impoten
funcional de grade diferite.Vena se prezint ca un cordon ngroat, dur, sensibil;.
3. Ulcerul de gamba poate aparea spontan sau dupa traumatisme minore.Apariia ulcerului varicos e
favorizat de ortostatizmul prelungit, de ortodinamizmul forat, de lipsa igienei locale, de microtraumatisme,
infecii, micoze, tulburri trofice preexistente.

4. Tromboza periferic se ntlnete relativ frecvent. De regul tromboza periferic apare n venele mici ale
regiunii maleolare interne. Ceva mai rar poate s apar n partea posterioar a gambei.

15.Endarterita obliterant: etiologie, patogenie, tabloul clinice i metode de examinare.

Endarterit obliterant boala grav caracterizat prin afectarea vaselor sangvine i subalimentarea
progresiv cu snge a membrelor inferioare. Este ntlnit mai frecvent la brbai; cauza direct rmne
neprecizat, fiind, ns, bine cunoscui unii factori predispozani, ca rceala ndelungat a picioarelor,
traumele neuropsihice, intoxicarea cronic cu nicotina (fumatul). Iniial snt afectai nervii reglatori ai
circulaiei sangvine la membrul inferior, provocnd spasme de lung durat a arterele magistrale respective;
ulterior are loc sclerozarea pereilor arterelor, ngustarea pn la nchiderea deplin a lumenului vascular.
 Primele manifestri snt dureri acute n muchii gambei, aprute n timpul mersului, picioarele i devin reci,
palide, pe alocuri apar pete roii sau vinete, pulsul arterelor la piciorul bolnav abia se simte sau dispare cu
totul, crete sensibilitatea la frig. n continuare durerile cresc, devenind insuportabile chiar n stare de
repaus, din care cauza bolnavul sufer de insomnie, asociat cu o stare nevrotica grea. Pielea piciorului
afectat devine lucioas cu descuamarea straturilor superficiale, apar ulceraii, iar n cele din urm se produce
gangrena degetelor, tlpii. Profilaxia general a endarteritei obliterant prevede evitarea tuturor
mprejurrilor, care ar provoca spasme ale vaselor sangvine de la picioare (nclmintea strmt sau uda,
rceala, fumatul).

16.Tratamentul endarteritei obliterante

Endarterit obliterant boala grav caracterizat prin afectarea vaselor sangvine i subalimentarea
progresiv cu snge a membrelor inferioare. Este ntlnit mai frecvent la brbai; cauza direct rmne
neprecizat, fiind, ns, bine cunoscui unii factori predispozani, ca rceala ndelungat a picioarelor,
traumele neuropsihice, intoxicarea cronic cu nicotina (fumatul).
n formele incipiente:tratamentul igienico-dietetic. Membrele inferioare trebuie s fie totdeauna calde;
evitarea oricrei rniri; bolnavul nu va sta picior peste picior; regim srac n carne, bogat n vegetale i
fructe;alcoolul i cafeaua sunt admise numai n cantitate mic. Se interzice complet tutunul.
Principiile de baza pentru tratamentul endarteritei obliterrile prevd :
1) nlturarea factorilor cu aciune defavorabil (prevenirea suprarcirilor, interzicerea fumatului, consumului
de alcool) ;
2) nlturarea spasticitii vasculare cu remedii spasmolitice;
3) scoaterea durerilor
4) ameliorarea proceselor metabolice tisulare

17.Ateroscleroza obliterant a membrelor inferioare: etiopatogenie.

Afecteaz n special brbaii n vrst de peste 40 de ani i provoac adesea ischemia grav a extremitilor,
bolnavii suportnd dureri chinuitoare i devenind inapi de munc. Procesul se localizeaz cu precdere pe
vasele magistrale (aorta, arterele iliace) sau pe cele de calibru mediu (femurale, poplitee).
Etiologic: leziunile aterosclcrotice din artere reprezint o manifestare a maladiei aterosclerotice generale, iar
apariia lor este definit de aceiai factori etiologici i mecanisme patogenetice, care poart rspundere
pentru constituirea atorosclerozei de orice alt localizare.
Anatomie patologic: intima arterelor este cea care suporta cele mai multe dintre leziunile aterosclerotice.
n jurul focarelor cu lipoidoz apare esut conjunctiv tnr, care la maturizare va constitui placheta fibrotic.
Pe aceste plci se depun trombocite i cheaguri de fibrin. Cumulrile lipidice abundente deregleaz
circulaia sangvin din plachete, iar necroza acestora determin apariia ateroamelor, adic a cavitilor
umplute cu mase ateromatoase i detritus tisular. Masele ateromatoase se detaeaz barnd lumenul vascular.
Vehiculate de torentul sangvin spre patul vascular distal, acestea pot deveni cauza emboliilor. Concomitent
pe esuturile modificate din plci, pe sectoarele cu degenerescenta fibrelor elastice se depun sruri de calciu,
ele desemnnd etapa final din formarea aterosclerozei i evolund spre nclcarea permeabilitii vasului.
Astfel, la pacienii cu arteriopatie obliterant se ntlnete mai frecvent afectarea concomitent a arterelor
coronare sau carotide dect la cei fr arteriopatie.

18.Ateroscleroza obliterant: tabloul clinic i tratamentul.

La nceputul bolii, pacienii pot s nu aib simptome o perioad ndelungat de timp, mai ales dac sunt
sedentari; pe msur ce ngustarea arterial se agraveaz, apare durerea. n stadiile iniiale, durerea este
resimit ca o "cramp muscular", care apare n diferite grupe musculare,cel mai frecvent n gamb dar i n
coaps, old sau fese sau n picior. n mod caracteristic, durerea apare la efort, este reproductibil n timpul
mersului, i se amelioreaz sau dispare la scurt timp dup ncetarea efortului. Durerea i disconfortul variaz
de la persoan la persoan. La pacienii cu boal mai avansat, cu capacitate de efort limitat, n afara durerii
la mers, pot apare i alte simptome - amoreli, furnicturi, senzaie de rceal a membrului afectat.Acest
simptom este caracteristic pentru ischemia arterial cronic!
Boala progreseaz n timp i durerea apare i n repaus!
Scopul tratamentului medical este ameliorarea simptomelor i ncetinirea evoluiei bolii.
Tratamentul medical include: controlul factorilor de risc, antrenamentul fizic i tratamentul medicamentos.
 Paientul trebuie sa abandonez fumatul,sa tina control asupra dislepidemiei,dieta,control asupta TA,greutatii
corporale. Din medicamente :statine(scad colesterolul),antiagregante(aspirina), hemoreologi(pentoxifilina),
analgetice;chirurgical : angioplastia percutana(dilatarea vaselor),trombendarterectomie,
simpatectomia,amputatia(in stadii avansate)

19.Apendicita acut: etiologie, patogenie, clasificare i tabloul clinic.

ETIOPATOGEHIE
Apendicita acut este un proces inflamator nespecific. Conform datelor contemporane ea este o boal
polietiologic. La apariia procesului inflamator n apendice contribuie diveri factori:
a. factorul microbian
b. factorul mecanic
c. factorul chimic
D. factorul neurogen
CLASIFICARE
n dependent de gradul de dezvoltare a procesului inflamator deosebim :
1) apendicit cataral (congestie simpl),
2) apendicita flegmonoas (congestie supurat)
3) apendicita gangrenoas
4) apendicita perforativ
TABLOUL CLINIC
Este foarte variabil n dependen de poziia anatomic, reactivitatea i vrsta bolnavului.
Cel mai frecvent i constant semn al apendicitei acute este durerea. Ea apare spontan, brusc, uneori este precedat de
un discomfort uor. De la bun nceput durerea poate fi localizat n epigastru i e suportabil. Peste 4-6 ore ea se
deplaseaz n fosa iliac dreapt i crete n intensitate. Acesta este simptomul Koher.Violena durerii impune
adesea bolnavul s se culce i s ia o poziii antalgic, de obicei culcat i cu coapsa dreapt flectat pe bazin.
Peste o or - o or i jumtate apare voma nsoit de greuri.Concomitent constatm dereglri de tranzit
intestinal: oprirea gazelor, constipaie, balonare a abdomenului.
Succesivitatea clasic a simptoamelor este urmtoarea: inapeten, discomfort, durere abdominal, voma

20.Complicaiile evolutive ale apendicitei acute: tabloul clinic, diagnosticul.

Prin limfangita transparietal sau prin leziunea perforativ unic sau multipl apendicita acut se poate complica
cu:
1. peritonit localizat
2. peritonit difuz
3. abcese regionale sau la distan
4. flebite (n deosebi pileflebita - trombo flebita venei porte)
5. septicemie
Cnd procesul inflamator afecteaz toate straturile apendicelui el se extinde asupra esuturilor vecine. Apare exudat,
care la nceput este seros, iar mai trziu supurat. Raspndindu-se la peritoneu procesele capt caracterele unei
peritonite purulente generalizate. n cazul evoluiei favorabile din exudat se depune fibrina, care contribuie la
adeziunea anselor intestinale cu epiploonul i limiteaz astfel procesul inflamator. Aceast peritonit circumscris
constituie aa-numi tul bloc sau plastron apendicular.Peritonita localizat ( plastronul apendicular) apare la a 3-5 zi
dup debutul bolii. Bolnavul acuz dureri surde n fosa iliac dreapt care se nteesc n timpul mersului.
Abcesele regionale sau la distant sunt: abcesul periapendicular, abcesul retrocecal, peritiflita supurat, abcesul
Douglas-ului, abcesul hepatic, abcesul subhepatic, abcesul subfrenic, abcese ale spaiilor parieto-colice,
mezentericocolice i intermezenterice. Tratamentul drenajul chirurgical.
Tromboflebita venei porte (pileflebita) o complicaie grav care ncepe cu tromboflebita venelor
apendiculare i prin intermediul venelor ileo-colic i mezenterice atac vena port. Pileflebita este nsoit de un
sindrom acut de hipertensiune portal cu abcese miliare ale ficatului. Febr i frisonul, ficatul mrit i dureros,
subicterul, circulaia venoas colateral, ascita i pleurezia, starea general grav sunt simptoamele clinice ale
acestei complicaii. Tratamentul se reduce la antibio- i anticoaguloterapie, dezagregante (reopoliglucin,
hemodez, heparin) dezintoxicare, gamaglobulin etc
Septicemia apendicular poate mbrca forma unei septicopioemii cu localizri supurative pluriviscerale
(abcesul plmnului, gangrena plmnului, carbunculul renal, abcesul ficatului, abcesul intracranian, etc.).
21.Complicaiile postoperatorii dup apendicectomie. Etiologia, diagnosticul, metodele de profilaxie i
tratament.
hemoragia intraperitoneala sau parietala
- supuratia plagii
- peritonite generalizate sau localizate (abces in Douglas sau intre anse)
- fistule digestive (in special cecale)
- ocluzii dinamice sau mecanice, precoce sau tardive
Cnd procesul inflamator afecteaz toate straturile apendicelui el se extinde asupra esuturilor vecine. Apare exudat,
care la nceput este seros, iar mai trziu supurat. Raspndindu-se la peritoneu procesele capt caracterele unei
peritonite purulente generalizate. n cazul evoluiei favorabile din exudat se depune fibrina, care contribuie la
adeziunea anselor intestinale cu epiploonul i limiteaz astfel procesul inflamator. Aceast peritonit circumscris
constituie aa-numi tul bloc sau plastron apendicular.Peritonita localizat ( plastronul apendicular) apare la a 3-5 zi
dup debutul bolii. Bolnavul acuz dureri surde n fosa iliac dreapt care se nteesc n timpul mersului.
Abcesele regionale sau la distant sunt: abcesul periapendicular, abcesul retrocecal, peritiflita supurat, abcesul
Douglas-ului, abcesul hepatic, abcesul subhepatic, abcesul subfrenic, abcese ale spaiilor parieto-colice,
mezentericocolice i intermezenterice. Tratamentul drenajul chirurgical.
Tromboflebita venei porte (pileflebita) o complicaie grav care ncepe cu tromboflebita venelor
apendiculare i prin intermediul venelor ileo-colic i mezenterice atac vena port. Pileflebita este nsoit de un
sindrom acut de hipertensiune portal cu abcese miliare ale ficatului. Febr i frisonul, ficatul mrit i dureros,
subicterul, circulaia venoas colateral, ascita i pleurezia, starea general grav sunt simptoamele clinice ale
acestei complicaii. Tratamentul se reduce la antibio- i anticoaguloterapie, dezagregante (reopoliglucin,
hemodez, heparin) dezintoxicare, gamaglobulin etc
Septicemia apendicular poate mbrca forma unei septicopioemii cu localizri supurative pluriviscerale
(abcesul plmnului, gangrena plmnului, carbunculul renal, abcesul ficatului, abcesul intracranian, etc.).

22.Diagnosticul diferenial al apendicitei acute cu ocluzia intestinal, ulcerul perforat, colecistita

acut, pancreatita acut.
Ocluzia intestinal are simptoame caracteristice care ne ngduie s o deosebim de apendicit. Durerea n ocluzia
intestinal se rspndite pe ntreg abdomenul i poart un caracter paroxistic, n intervalele libere abdomenul nu este
dureros la apsare. Balonarea este la nceput localizai numai la o parte de abdomen, fapt care poate fi constatat la
inspecia general (asimetrie lateral), la percuie (timpanita), auscultaie - peristaltism exagerat. Spre deosebire de
apendicit tranzitul este oprit brusc i complet, vrsturile sunt repetate la nceput sunt alimentare, mai trziu
bilioase i n sfrit fecaloid; .
Ulcerul perforat- Durerea pongitiv cu efect de oc la unii bolnavi, antecedente de ulcer, lipsa vomei,
bradicardia, paloarea feei, care aste acoperit de sudori i trdeaz suferin, lipsa febrei, ,respiraie superficial
fr participarea abdomenului,dispariia matitii hepatice- toate acestea formeaz un simptomocomplex ce
permite s deosebim ulcerul perforat d apendicita acut.
Colecistita acut se deosebete prin antecedente de colic hepatic; debutul bolii coincide cu
ntrebuinarea n raion a grsimilor, mncrurilor prjite, alcoolului. Durerile sunt concentrate n hipocondrul drept,
iradiaz n omoplatul drept, umrul drept i sunt nsoite de greuri, senzaia amarului n gur, vrsturi repetate i
febr elevat.Uneori observm un icter i o asimetrie n rebordul costal din dreapta.
Pancreatita acut difer de apendicit prin dureri de-o intensitate maximal, care sunt localizate n
epigastru cu o irdiaere sub form de centur i asociate cu vrsturi nentrerupte, uneori chinuitoare. Starea
general este mult mai alterat de ct n apendicita acut i agraveaz n lipsa tratamentului respectiv cu tendin
spre colaps circulator. Abdomenul este balonat, n traiectul pancreasului depistm ncordare (semnul Krte).

23.Evoluia clinic a apendicitei acute la copii,vrstnici, gravide.

Apendicita acut la copii
La sugari este, din fericire, o eventualitate patologic extrem de rar care, atunci cnd se produce, este practic
imposibil de diagnosticat cu siguran. La copiii pn la 3 ani tabloul clinic se desfoar destul de zgomotos, cu dureri
violente, paroxistice ascensiune termic (39-40C) i vome multiple,diaree.Durerile mai mult sunt localizate n
regiunea ombilical sau pe tot abdomenul.Se instaleaz progresiv i rapid, tabloul clinic al unei intoxicaii, n
care este de remarcat frecvena vrsturilor, adeseori cu aspect negricios ,hipotermia i oliguria cu albuminurie.
Apendicita acut la btrni
 Boala decurge mai lent, semnele clinice sunt la nceput atenuate: durerea nu este att de pronunat, temperatura
este puin elevat, contractarea muscular slab. Semnele de baz rmn - durerea provocat de palpare n
regiunea ileo-cecal i meteorismul nsoit de dureri abdominale.
Apendicita acut la gravide
Se ntlnete mai frecvent n prima jumtate a sarcinei, ntre luna a II i a V, mai rar n jumtatea a II-a i cu
totul rar n timpul naterii. Din cauza relaxrii peretelui abdominal i ndeprtrii apendicelui contractarea
muscular este slab pronunat. Afar de aceasta durerile i voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii.
ns este cunoscut faptul c n apendicita acut durerile i vrsturile sunt nsoite de o stare febril i tahicardie.
Durerile au un caracter continuu i progresiv. La gravide apendicita acut mbrac forme distructive, perforaia i
peritonita sunt frecvente, deaceea n toate cazurile cnd diagnosticul de apendicit acut nu poate fi suspendat se
cere o operaie de urgen, pentru a salva att mama, ct i copilul.

24.Tabloul clinic al apendicitei acute dup localizarea apendicelui vermicular (subhepatic, pelvin,
retroperitoneal, retrocecal, mezoceliac).
Apendicita subhepatic
Aceast localizare este rar la aduli e mai frecvent la copii din cauza poziiei subhepatice la acetea a cecului ei
a apendicelui. Evolueaz ca o colecistit acut. Aprarea muscular i durerea maxim sunt localizate n regiunea
subhepatic. Poate aprea un subicter.
Apendicita pelvian
Durerile de nceput sunt n hipogastru, suprapubian. Tulburrile vezicale i rectale sunt foarte frecvente (tenezme,
diaree, retenie de urin, dizurie, polaxiurie). Durerea provocat este localizat mult mai jos i corespunde
punctelor ovariene. Aprarea muscular un timp oarecare lipsete, pe urm apare suprapubian i se rspndete de
jos n sus. La femei pot exista metroragii. Prin tact rectal sau vaginal descoperim hiperstezia fundului de sac
Douglas
Apendicita retrocecal
Simptoamele clinice sunt puin evidente, din care cauz apendicita retrocecal este neltoare de la nceput pn
la sfrit. Furtuna de la nceput trece repede, durerile rmn puin intense, vrsturile pot lipsi, nu exist aprare
muscular sau ea este foarte slab. n zilele urmtoare persist o stare subfebril i o uoar durere n dreapta cu
unele aspecte de colic renal, cu iradiere n femur sau n organele genitale. Odat cu progresarea procesului n
apendice se nrutete starea general: devine mai pronunat durerea, temperatura atinge 39-40C.
Apendicita mezoceliac
Aceast form ofer o posibilitate de explorare clinic minim i se nsoete de o simptomatologie mai redus n
care predomin durerea cu sediul sub- i paraombilical. Sunt prezente semnele Kummel - apariia durerii la
presiunea abdomenului n triunghiul Iacobovici n punctul situat la 2 cm mai jos i spre dreapta de ombilic i
Crasnobaev - ncordarea i durerea muchiului drept mai jos de ombilic.

25.Tratamentul apendicitei acute i complicaiilor ei. Etapele apendicectomiei.

Apendicita acut nu are dect un singur tratament: cel chirurgical. Diagnosticul de apendicit acut impune
intervenia chirurgical de urgen, fr o pregtire special a tubului digestiv.
Principiile de baz n tratamentul apendicitei acute sunt:
1) spitalizarea tuturor bolnavilor cu apendicit acut (i a celor cu suspiciune) n secia chirurgical;
2) efectuarea imediat (primele 1-2 ore dup internare i stabilirea diagnosticului) a apendicectomiei de urgen.
Operaia nu este indicat numai n 2 cazuri:
1) n plastronul apendicular;
2) n colica apendicular, cnd bolnavul este supus unei supravegheri dinamice, urmrindu-se starea abdomenului,
temperatura i leucocitoza
APENDICECTOMIA se execut dup mobilizarea i deplasarea cecului i apendicelui n plag, i presupune
urmtorii timpi:
a) ligaturarea i secionarea mezoului apendicular (cu nylon);
b) ligaturarea cu catgut i secionarea apendicelui la baz;
c) nfundarea bontului apendicular n bursa legat cu fir neresorbabil.
Drenajul cavitii peritoneale este obligatoriu n apendicitele acute cu peritonit localizat sau difuz
utilizndu-se 1 (sau mai multe ) drenuri de silicon, exteriorizate n afara plgii. Uneori este nevoie s drenm i
Douglas-ul ba chiar i spaiile parieto-colice drept i stng.
 26.Ocluzia intestinal: etiopatogenie, clasificare.Fiziopatologia ocluziei intestinale acute.
Ocluzia intestinal este un sindrom plurietiologic i pluripatogenic. Printre factorii predispozani i
determinani putem ntlni:
a) particularitile anatomo-patologice a tractului digestiv anomalii congenitale, aderene, bride, calculi
biliari, fecaloame, mobilitatea exagerat a segmentelor intestinale;
b) sexul brbaii sufer de 1 - 2 ori mai des;
c) vrsta 70% din bolnavi au peste 40 ani;
d) efortul fizic cu sporirea tensiunii intraabdominale: 50 la sut din ntreg lotul de bolnavi revine celor ce
exercit munca fizic;
e) factorul sezonier este ntlnit mult mai des n lunile de var-toamn, cnd crete ncrctura tractului
digestiv, etc.
Clasificare : Ocluzie mecanic n care ntreruperea tranzitului intestinal este secundar unui obstacol.
1. Ocluzie dinamic sau funcional, caracterizat prin oprirea tranzitului, secundar unei tulburri n dinamic
intestinal, fr obstacol.Se imparte- Ocluzie prin strangulare,Ocluzie prin obstrucie
Dup locul obstacolului i nivelul ocluziei intestinale, deosebim:
1. Ocluzia nalt, proximal, (intestinul subire).
2. Ocluzia joas distal (colonul).
n raport de timpul scurs dup debutul bolii, deosebim:
1) Ocluzie precoce (pn la 24 ore).
2) Ocluzie tardiv (dup 24 ore)
n funcie de criteriul clinico-evolutiv se descriu ocluzii:
a) acute, instalate brusc i cu evoluie rapid i grav;
b) subacute cu evoluie mai lent;
cronice cu instalare lent i evoluie ndelungat
Fiziopatologie
Marile dereglri ale homeostazei organismului induse de ocluzie intestinal au ca suport pierderi masive de
ap, electrolii, proteine, enzime i debuteaz iniial la nivelul ansei afectate i a coloanei intestinale
supraiacente.Gradul modificrilor fiziopatologice este n strict dependen de tipul i nivelul ocluziei
intestinale, precum i de perioada afeciunii.

27.Ocluzia intestinal mecanic nalt i joas: manifestrile clinice, diagnosticul.

Simptomatologia ocluziei intestinale este destul de variat.Cnd este localizat n segmentele proximale ale
intestinului (ocluzie nalt) tabloul clinic evolueaz violent, starea general se agraveaz progresiv, voma
este frecvent, chinuitoare, moartea survine repede. n ocluzie distal, obstacolul fiind situat n intestinul
gros (colonul stng) semnele clinice evolueaz lent, voma apare mai trziu, starea general rmne un timp
oarecare satisfctoare.
La examinarea fizic depistm urmtoarele simptoame:
a) Inspecia abdomenului evideniaz trei semne foarte importante:
meteorismul, peristaltismul, i asimetria.
Percuia abdomenului permite obinerea urmtoarelor date:
- timpanism generalizat;
- dispariia matitii hepatice prin distensia colonului (semnul Celoditi);
b) Auscultaia abdomenului relev:
- prezena hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente
Tueul rectal efectuat obligatoriu n toate cazurile de ocluzie intestinal i de suspecie poate evidenia o
leziune rectal, stenozant, un neoplasm, calculi intestinali,
Tueul vaginal complecteaz tueul rectal i informeaz asupra unor afeciuni genitale: fibroame uterine
mari care dau compresiune, tumori ovariene torsionate, etc.
Diagnosticul ocluziei intestinale se stabilete pe baza anamnezei, semnelor clinice descrise mai sus,
examenul radiologic i de laborator.
Examenul radiologic completeaz semiologia clinic i este foarte important contribuind nu numai la
diagnostic ca atare, dar nlesnind i precizarea tipului i nivelului ocluziei.
Radiografia simpl de ansamblu poate evidenia:
a) imagini hidroaerice comparate cu cuiburile de rndunic semnul lui Kloiber.
b) aer n calea biliar principal (pneumocholie) datorit fistulei colecistoduodenale, precum i prezena
calculului n intestin n ileusul biliar;
c) n volvulusul sigmoidian ansa sigmoidian apare dilatat i distins pn la diafragm, cu aspectul camerei
de biciclet.

28.Semiologia chirurgical i diagnosticul sindromului ocluziv.

Reprezint ntreruperea tranzitului intestinal pentru materiile fecale i gaze cu toate consecinele sale
indiferent de cauz i mecanism.
Clasificare
din punct de vedere etiopatogenic:
-ocluziile dinamice (funcionale)
-ocluziile mecanice (organice)
-din punct de vedere topografic:
-nalte (caracterizeaz n special intestinul subire);
-joase (cu afectarea colonului);
din punct de vedere evolutiv:
-Acute
-Subacute
-Cronice
n raport cu existena tulburrilor vasculare intestinale, ocluziile pot fi:
-Ischemiante
-Neischemiante
din punct de vedere chirurgical, se mpart n:
-primitive (la pacienii neoperai)
-secundare (apar n postoperator).
SINDROMUL OCLUZIV
Diagnosticul clinic
Semnele funcionale sunt n raport cu mecanismul ocluziei
DUREREA este cel mai precoce semn brusc, intens, continu; colicativa,surd
VRSTURILE apar precoce n ocluziile nalte i prin strangulare i tardiv n ocluziile joase i
postoperatorii.Iniial, apar vrsturi alimentare, gastrice sau biliare i sunt reflexe ulterior, apar vrsturile de
staz cu coninut intestinal de culoare nchis n formele avansate au caracter fecaloid
DISTENSIA ABDOMENULUI poate fi generalizat iniial sau ulterior i simetric; poate lipsi (ocluziile
nalte);
SINDROMUL OCLUZIV
Diagnosticul clinic
Semnele obiective se instaleaz treptat
INSPECIA, distensia abdominal, poate fi localizat sau difuz, simetric sau asimetric;
PALPAREA abdomenul destins
PERCUIA evideniaz timpanism, localizat sau generalizat, uneori cu dispariia matitii hepatice,
ASCULTAIA zgomote hidroaerice, silentium abdominal
TUEUL RECTAL I VAGINAL sunt obligatorii i completeaz examenul clinic
SINDROMUL OCLUZIV
Explorri paraclinice
Radioscopia gastroduodenal cu bariu este indicat numai n cazuri neclare, mai ales n ocluzii nalte i
numai dup aspiraia gastric
Ecografia abdominal este util doar n cazul unor tumori voluminoase sau, uneori, n cazul unor ileusuri
biliare cu vizualizarea calculului care obstrucioneaz lumenul intestinal
Endoscopia digestiv are un rol din ce n ce mai important n explorarea segmentelor distal i proximal ale
tubului digestiv
Angiografia mezenteric rar utilizat n clinica noastr, evideniaz obstrucii ale ramurilor arterelor
mezenterice sau ale arterelor colice

29.Principiile de tratament ale ocluziei intestinale mecanice.

Tratament
 Scopul principal n tratamentul ocluziei intestinale mecanice este ndeprtarea cauzei i restabilirea funciei
normale a intestinului fapt ce poate fi asigurat numai prin intermediul operaiei. Dar pentru a obine rezultate
bune operaia este completat de:
a) reducerea distensiei intestinale i implicat a tuturor tulburrilor legate de ea;
b) reechilibrarea hidroelectrolitic.
Pregtirea preoperatorie att n sensul volumului, coninutul infuziei, ct i ceea ce privete durata este n
concordan cu mecanismul i tipul ocluziei, starea bolnavului, timpul scurs dup debutul bolii.
Un element important n perioada preoperatorie este decompresia tractului digestiv i combaterea distensiei
intestinale.
Tratamentul operator
Se efectueaz sub anestezie general cu relaxare muscular i are drept scop depistarea i nlturarea cauzei
i restabilirea funciei normale a intestinului.
Calea de acces este laparotomia medie median, care totdeauna trebuie s fie larg i s nlesneasc revizia
intraabdominal.
Tratamentul concret chirurgical depinde de cauza ocluziei i de viabilitatea intestinului:
- n ocluziile prin strangulare se nltur cauza ocluziei i de viabilitatea intestinului;
- n ocluziile prin strangulare se nltur cauza (devolvulare, dezinvaginale, seciunea unei bride, a aderenilor,
dezincarcerare n hernii) i timp de 20 min. se supravegheaz ansa n cauz dup nfurarea ei n comprese
umede i calde i infiltrarea mezoului
Dac peste 15-20 min. culoarea ansei devine rou-pal, peristaltica revine, iar la percuii prudente apar
contractri a peretelui i circulaia marginal este pulsativ ansa se consider viabil i poate fi reintegrat
n abdomen. n ocluziile prin obstrucie se efectueaz enterotomia cu nlturarea unui calcul biliar sau unui
corp strin, a unui ghem de ascaride i operaia se termin cu enterorafie n 2 straturi.E de memorizat n
timpul operaiei se efectueaz ambele elemente suplimentare de compresie tractului digestiv i
reechilibrarea hidroelectrolitic.

30.Invaginaia intestinal: manifestrile clinice,diagnosticul,tratamentul.

Este ocluzia intestinal specific sugarului i reprezint telescoparea unui segment de ans,proximal, aflat n
contracie, ntr-un segment de ans, distal, aflat relaxat.
SIMPTOMATOLOGIE. Clasic, se consider c boala debuteaz brusc, n plin sntate aparent, noaptea,
n timpul somnului prin triada:
1. durere violent nsoit de agitaie.Copilul i freac picioruele si are un ipt specific ce alerteaz mama.
Criza dureza cteva minute( 3-5) dup care copilul se linitete, adoarme pn o nou criz dureroas
reapare, cu intensitate mai mic.
2. varsturi; iniial sunt reflexe, exprim debutul invaginaiei i nu ocluzia propriu-zis.Urmeaz un interval
liber de vrsturi de cteva ore, dup care apar vrsturi de ocluzie.
emisie de snge prin anus; poate fi precoce, la 2-3 ore de la debutul invaginaiei, sau tardiv, la 8-10
ore.Poate exista o sngerare abundent, cu snge proaspt, sau numai nite glere sanghinolente care se
gsesc la tueul rectal( gest ce trebuie fcut sistematic la toate cazurile suspicionate de invaginaie
intestinal).
DIGNOSTICUL invaginaiei intestinale se pune pe semnele clinice i pe datele furnizate de ecografia
abdominal i explorrile radiologice. Important: sub control ecografic sau n timpul explorrilor
radiologice( cu sau fr substan de contrast) se poate practica dezinvaginarea.
-radiografia abdominal simpl poate evidenia imagini de cluzie, cu niveluri hidro-aerice i anse
dilatate,opacitate n cadranul inferior drept al abdomenului.
-ecografia abdominal descrie aspecte de int sau semnul pseudo-rinichiului, determinate de pereii
edemaiai ai ansei invaginate.
-clisma baritat i insuflaia aeric sunt explorrile cel mai des folosite n diagnosticul invaginaiei
intestinale.Clisma baritat , in zona capului de invaginaie, genereaz aspecte considerate clasice ca trident,
bident, cocard.
TRATAMENT.
Dezinvaginarea se poate executa introducnd prin rect o coloan de ap i sub control ecografic se urmrete
progresia lichidului pn n ansele subiri proximal de punctul de plecare al invaginaiei, sau sub control
radiologic, introducnd aer (sub control al presiunii) sau bariu prin rect. Reducerea pneumatic sau clima
baritat i dovedesc eficiena cnd ansele subiri sunt invadate de aer sau bariu.
 Eecul dezinvaginrii impune intervenia chirurgical. Dup laparotomie se poate tenta simpla dezinvaginare
manual, iar dac aceasta nu reuete se practic ablaia leziunilor cu rezecie de ans i anastomoza
capetelor intestinului.

31.Volvulusul intestinal: semiologia chirurgical, diagnosticul i principiile de tratament.

Sub denumirea de volvulus se intelege rasucirea unui segment intestinal rasucit in jurul axului mezenteric ,
de obicei in directia acelor de ceaasornic.Asemenea rasuciri duc la obstructia lumenului intestinal si la
tulburari neurovasculare in mezenter si in peretele ansei torsionate.
volvulusul intestinului subtire consta din rasucirea in jurul axei mezenterice, total sau partial
Volvulusul intestinului subtire se traduce prin toate semnele de ocluzie a intestinului subtire, prin
strangulare. Durerea este vie, varsaturile sunt precoce, oprirea tranzitului este completa. In primele ore se
poate observa o balonare discreta cu sediul paraombilical, cu sonoritate timpanica, renitenta la palpare. n
volvulusul sigmoidului constatm o balonare asimetric, cu axa mare orientat dinspre fosa iliac
stng spre hipocondru drept.
Diagnostic:|radiologic scoaate in evidenta o aeroileie difuza cu niveluri de lichid etajate.Uneori se observa
imaginea unei anse distinsa si arcuata,clara,semn patognomic pu volvulus.In volvulus sigmoidian ,imaginile
de anse destinse pot ocupa tot abdomenul ,avind aspecte in teava de pusca sau a literei omega:
Radiografia abdominal fr substan de contrast este de un real folos n torsiunile de organ cavitar
Examenul radiologic baritat poate preciza locul obstruciei organelor cavitare, ns necesit pregtire
Examenul ecografic i computer tomografic pot aduce lmuriri suplimentare, mai ales n torsiunile
viscerelor parenchimatoase
Tratament;chirurgical si de urgenta:operatia este aleasa in functie de stradiul leziunilor segmentului
intestinal rasucit,devolvularrea si eliminarea cauzei care a favorizat torsiunea in leziunile reversibile;daca
ansa este gangrenata ,se va face rezectia de intestin si refacerea tranzitului printr-o anastomoza termino-
terminala.

32.Ocluzia intestinal dinamic: etiopatogenia, clasificarea, semiologia chirurgical, diagnosticul i

principiile de tratament. Metodele de stimulare a peristaltismului intestinal.
Ocluzie dinamic sau funcional, caracterizat prin oprirea tranzitului, secundar unei tulburri n dinamic
intestinal, fr obstacol.
ClasificareaOcluzia dinamic. n dependen de predominarea spasmului sau paralizie se
mparte n:
1) Ileus dinamic spastic ntlnit mai rar n caz de: spasmofilie, otrvire cu plumb, toxin de ascaride, isterie,
porfirie acut, astm bronic.
2) Ileus dinamic paralitic este mult mai frecvent i n raport de factorii etiologici la rndul su se poate clasifica
n:
a) ileusul dinamic prin iritaia sistemului nervos simpatic sau ileusul reflex, ntlnit n pleurezia i
pneumonia diafragmatic, fracturi vertebrale, fracturi costale, hematom retroperitoneal, peritonite, boli
cardiace, colici nefretice, boli ale pancreasului, etc.
b) ileusul dinamic prin perturbri metabolice sau ileusul metabolic manifestat n hipotiroidie, hipopotasemie,
hipocoremie, stri careniale vitaminice, hipocalciemie, acidoz diabetic i uremie.
c) ileusul dinamic prin dereglri nervoase i psihice sau ileusul neurogen i ileusul psihogen ntlnit n
stri avansate de poliomielit, blocri ale transmiterii nervoase la nivelul ganglionilor nervoi vegetativi, n
isterie, n alte afeciuni ale sistemului nervos central i sistemului nervos vegetativ.
d) ileusul dinamic prin intoxicaii sau ileusul toxic ntlnit n caz de toxicomanii, intoxicaii profesionale, oc
endotoxic, abuz de medicamente antispastice, toxicoze traumatice, sindromul poziional, etc.
e) ileusul dinamic n perioada postoperatorie sau ileusul postoperator dup intervenii craniene, toracice, dar
mai ales abdominale i retroperitoneale.
Tratamentul ocluziei dinamice:medical si chirurgical
-medicaatie stimulenta a peristalticii intestinale(prostigmina,miostina,neoezerina)
-solutii hipertone,adm i/v de clorura de sodiu 40-60 cm ;sol de kcl
-clisme evacuatorii
-Medicatie blocanta a mediatorilor adrenergici(miostina)
-infiltratie cu novocaina a simpaticului lombar sau infiltratia peridulara continua
-intubatie intestinala
 Tratament chirurgical se aplica in ocluziile paralitice cauzate de peritonita constitutiva ,se va trata afectiunea
cauzata.

33.Manifestrile clinice i diagnosticul bolii ulceroase a stomacului i duodenului.

ETIOPATOGENIE
n etiopatogenia ulcerului gastro-duodenal au importan mai multi factori: hiperaciditatea, diminuarea
rezistenei mucoasei stressul i factorul microbian. Drept factori predispozani sunt ntlnii: factorul
ereditar, afeciunile asociate, particularitile constituionale, unele substane medicamentoase i
factori nocivi (tutunul, cafeaua, alcoolul).Cu toate acestea mecanismul principal n apariia ulcerului
gastric este afectarea barierei mucoasei, pe cnd n cel duodenal realizarea agresiei acido-peptice.
III. CLASIFICAREA
1)localizare: *gastric(cardial,subcardial, corpul gastric,antral,peretele anterior si posterior, a curburii mari si
mici)
*duodenal(bulbar,postbulbar,a peretelui anterior si posterior,superior si inferior)
*combinat
2)manifestari clinice: acut-primar depistat/cronic
3)conform faze de dezvoltare: in acutizare/ in remisie/ in remisie incompleta
4)morfologica: mic/ mediu / mare,/ gigant
Manifestari clinice:
*Sindrom dolor localizare: epigastral(ulcer gastric)
Epigastru mai la stiga de linia mediana(ulcer duodenal si prepiloric)
Epigastru spre dreapta (uler cardial)
Atipic(dureri retrosternale sau precardial)
Tipuri de manifestari:
* precoce
*tardive
* nocturne
*flaminde-
Durerile pot fi mate,colicative,intepatoare
Diagnostic
1) analiza generala shi biochimia singelui
2) analiza maselor fecale
3) FEGDS cu biopsie in caz de ulcer gastric
4) Cercetarea fetei excretoii a mucoasei
5) Metode de diagnostic infectarea ku H.Pyloti(histologic,bacteriologic, test rapid de necroza,serologic,test
uremie)

34.Principiile generale ale tratamentului conservativ i chirurgical al ulcerului gastric i duodenal.

Indicaiile interveniilor chirurgicale: absolute i relative.
Se bazeaza pe inlaturarea actiunii agresive a factorului acido-peptic asupra mucoaasei gastrice.
Conservativ : se exclude din alimentatie: alimente picante,cafea,alcool,fumat
Timp de 3 luni sistematic se folosesc: inhibitori de secretie(blocatori H2-Receptori-Quamatel,Ranibos)
Blocatatori ai pompei (Omez,Pulcet,Aprazol)
Antiacide ce imbunatatesc starea stratului de protectie a mucoasei(Maalox,Albagel,Denal)
Antibiotice , remedii sedative

Indicatiile pt tratament chirurgical

Absolute:
1)perforarea ulcerului,hemoragii gastroduodenale
2)stenoza piloro-duodenala,dereglarea stomacului a functiei evacuarii
3)malignizarea alcerului
Relative
1)ulcer recidivant rezistent la tratamentul conservativ(cu durei vome hemoragii oculte)
2)hemoragii repetate in anamneza
3)ulcer gastric penetrant ce nu se cicatrizeraza la tratament conservativ timp de 6 luni
4)ulcer recidivant dupa suturarea ulcerului perforat
5) ulcere multiple ku hiperaciditatea suc gastric

35.Tipurile de intervenii chirurgicale n boala ulceroas a stomacului i duodenului

Tratamentul chirurgica trebuie sa contribuie la scaderea indicelui de secretie a HCl si se utilizeaza rezectia
gastrica si metode nerezectabile kind se pastreaza stomakul
In caz de rezectie gastrica Bilrot 1(pasajul alimentar se efectueaza prin anastamoza gastro duodenala) si Bilrot
2(anastamoza gastro jejunala)
Din metode nerezectionale se utilizeaza vagotomia si anume: tronculara cu piloroplastie, proximala fara
piloroplastie, proximala cu piloroplastie(daca e prezenta stenoza)
Vagotomia tronculara- transectia tronculara a nervului vag in jurul esofagului pina la ramificatia hepatica si
ciliaca
Vagotomia selectiva-transectia n.vag mai jos de ramificatia hepatica si ciliaca
Aceste 2 metode contribuie la scaderea funciei de secretie a stomacului dereglind motrica , deaceea ca profilaxie
a stazei continutului gastric se recurge si la operatie de drenare a stomacului.

36.Complicaiile bolii ulceroase a stomacului i duodenului.

Complicatiile majore ale ulcerului gastric si duodenal sunt reprezentate de perforatie,penetratie,hemoragie,
stenoza si malignizare.
Perforatia este cea mai acuta si mai grava din complicatiile majore ale ulcerului gastro-duodenal si peptic
postoperator,fiind uneori asociat cu o hemoragie si stenoza.
Perforatie: revrsarea coninutului gastric n cavitatea peritoneal
Penetraia : extinderea ulcerului ntr-unul din organele nvecinate (pancreas, ci biliare,etc.)
Ambele se caracterizeaza prin: Durerea este brusc, intens (ca o lovitur de pumnal), localizat iniial n
epigastru sau hipocondrul drept n funcie de localizarea ulcerului.Durerea devine treptat generalizat,
continu i oblig bolnavul la poziia antalgic specific n coco de puc, apsndu-i epigastrul cu
pumnii.Stare general alterat, cu febr, paloare, tahipnee, tahicardie, hipotensiune.
Hemoragie: Sngerarea, mai frecvent pentru ulcerele posterioare, poate fi cauzat de:
-esutul de granulaie bogat vascularizat de la baza ulcerului
-mucoasa hiperemic periulceroas (gastrita)
-penetrarea ntr-un vas, cel mai frecvent:
-UG: a. piloric
-UD: a. Gastroduodenal;
Stenoza: reducerea calibrului lumenului stomacului sau al duodenului
Malignizare: este cea mai rar, dar cea mai grav complicie cronic a ulcerului gastric.
- intereseaz doar ulcerele caloase vechi (peste 5 ani de evoluie), rezistente la tratamentul medical
- este favorizat de : gastrita cronic atrofic cu hipo- sau anaciditate, refluxul duodeno-gastric persistent,
metaplazia intestinal.

37.Ulcerul perforat al stomacului i duodenului, particularitile tabloului clinic, metodele de

investigare, tactica chirurgical. Clasificarea lui Saveliev.
Particularitatile tabloului clinic:
Fazele tabloului clinic al ulcerului perforat:
1.Soc abdominal-pina la 6 ore
2.Bunastare falsa-6-12 ore
3.Peritonita generalizata dupa 12 ore.
Ulcerul perforat debuteaza brusc prin dureri violente,ca o lovitura de pumnal,care este situata in epigastru pe
linia mediana sau la dreapta.Este insotita de o stare de soc ,cu paloare ,lipotemie,accelerarea pulsului
,transpiratii reci.Durerea poate iradia in umar,retrosternal,in hipocondrul drept.Fata palida,transpiratii
reci,respiratia superficiala frecventa,bradicardie,TA scazuta,limba umeda ,curata.
Contractura abdominala este un semn constant .Dupa citeva ore de la perforatie ,datorita trecerii gazelor in
peritoneu ,dispare matitatea hepatica .La tuseul rectal balnavul simte dureri in regiunea sacului
Douglas.Bolnavul este imobil orice miscare ii produce dureri mari in abdomen..
Metodele de investigare:
-investigare radiologica-poate determina prezenta de aer liber in 42-80%din cazuri;
-examenul endoscopic ,fibrogastroscopie ,care permite vizualizarea mucoasei gastrice si duodenale si
aprecierea caracterului modificarilor survenite.
-laparoscopia.
Tactica chirurgicala:
Ulcerul gastroduoadenal perforat este o indicatie absoluta petru tratamentul chirurgical urgent. Aspiratia
activa cu sonda a continutului gastric,nutritie parenterala,corectia hidroelictolitilor,antibioterapie.In perioada
preoperatorie se efectueaza terapia antisoc si dezintoxicarea.Laparotomia mediana superioara.anestezie
generala.In cavitatea abdominala se afla exudat de culoare galben-verzuie,in exudat pot fi ramasite de
mincare.Se controleaza atent pilorul si duodenul.Se evidentiaza infiltrat unde este orificiul,diametrul lui
fiiind de 5 mm.Exudatul se aspira ,cavitatea abdominala se spala cu solutie de furacilina.
Clasificarea lui Saveliev:
1.Dupa eetiologie:ulceros si hormonal
2.Dupa localizare:
a)ulcer gastric al curburii mici (cardiale,prepilorice,pilorice)al peretelui posterior
(antrale,prepilorice,pilorice)
b)ulcer duodenal al peretelui anterior
3.Dupa evolutia bolii:
a)ulcer perforat in cavitatea abdominalalibera
b)perforatie acoperita
c)perforatie atipica.

38.Perforaia atipic i acoperit a ulcerului gastroduodenal: tabloul clinic, metodele de

investigare, tactica chirurgical.
Perforatia acoperita:apare imediat dupa perforatie in peritoneul liber ,prin acoperirea spontana a orificiului
de perforatiende catre un organ invecinat sau un corp strain,care intrerupe patrunderea continutului gastro-
duodenal in cavitatea abdominala libera.Conditiile necesare pentru acoperire sunt:diametrul mic al
orificiului de perforatie.
Tabloul clinic:se disting trei faze:
1.cu trasaturi caracteristice pentru perforatia in peritonel liber cu debut brutal,dureri violente in lovitura de
pumnal contractura musculara de lemn.
2.prin rapida ameliorare a simptomatologiei si starii generale a bolnavului in primele 2-3 ore durerile si
contractura musculara se diminuiaza.
Metode de investigare:examenul radiologic,pneumogastrografia si metodele de investigatie
endoscopica(fibrogastoduodenoscopia,laparoscopia).
Perforatia atipica:din perforatiile atipice fac parte ulcerele perforate localizate extraperitoneal-pe peretele
posterior al duodenului,in portiunea cardiala a stomacului limitrofa cu esofagul,mica sau marea bursa
omentala,ligamentul hepatoduodenal ,cavitatea pleurala,mediastin.
Tabloul clinic:
Durerea acuta aparuta brusc in epigastru este mai putin intensa ca de obicei si in scurt timp devine
moderata.La palpare abdomenul este putin dureros ,contractura musculara neinsemnata,simptomele de
iritatie peritoneala-neconvingatoare.
Metodele de investigare:fibrogastroduodenoscopia in cursul careia se determina orificiul de perforatiendin
care se arata si dispar bule de aer.

39.Manifestrile clinice al ulcerului gastro-duodenal perforat n funcie de faza procesului patologic:

perioada de oc, perioada de ameliorare fals, perioada peritonitei.
Perioada de soc-pina la 16 ore;
Perioada de ameliorare falsa-6-12 ore;
Perioasa peritonitei-dupa 12 ore.
Simptomele ulcerului gastric depin de localizare si de virsta pacientului,multi pacienti ,mai ales cei virstnici
,sunt asimptomatici.Durerea este simptomul cel mai frecvent,localizata in epigastru si ameliorata de ingestia
de alimente sau antiacide.Acasta este descrisa ca o senzatie de arsurasau de erodare.Evolutia este adesea
cronica sau recurenta.Doar jumatate din pacienti se prezinta cu simptome caracteristice ulcerului.
Ulcerul gastric:simptomele ulcerului gastric nu sunt aceleasi la toti bolnavii,citeodata ingestia de alimente
exacerbeaza durerea,mai ales in ulcerele pilorice.Adesea se asociaza cu simptome de
obstructie:balonare,greata,varsaturi,cauzate de edemul si cicatrizarea ulcerelor.
Ulcerul duodenal:ulcerul duodenal tinde sa produca o durere mai severa,aceasta este absenta dimineata la
trezire dar apare la prinz.Este ameliorata de ingestia de alimente,dar reapare la 2-3 ore dupa masa.Durerea
care trezeste bolnavul din somn noaptea este des intilnita si sugestiva pentru ulcerul duodenal.

40.Selectarea metodei de tratament chirurgical al ulcerului perforat (operaia Miculitz, Oppel -

Policarpov, Judd, vagotomia, rezecia gastric).
Oppel-Policarpov-in cazul in care suturile se erup ,Policarpov a propus sa se tamponeze orificiul perforat
cu un lambou pediculat omental.Daca perforatia apare concomitent cu stenoza ,se recomanda efectuarea
gastoenteroanastomozei.Exudatul din cavitatea abdominala se aspira.In cavitatea abdominala se introduc
antibiotice si dioxidina,se efectueaza suturarea peretelui abdominal si drenarea cavitatii abdominale.In
perioada operatorie regimul bolnavului trebuie sa fie activ ,este indicata gimnastica respiratorie si curativa.
Vagotomia sunt trei metode de vagotomie:
1.vagotomie tronculara bilaterala-consta in sectionarea ambilor vagi sting-anterior si drept-posterior la
nivelul portiunii toracice sau abdominale a esofagului terminal,inainte de ramificarea lor.
2.vagotomia selectiva bilaterala consta in sectionarea filetelor vagale gastrice cu conservarea ramurii
hepatice din vagul anterior (care inerveaza caile biliare si duodenul)si ramura celiaca ,din vagul posterior
(care inerveaza pancreasul,intestinul),asociindu-se cu o operatie de drenaj gastric.
3.vagotomia superselectiva ,care consta in denervarea selectiva a portiunii secretorii acide a stomacului
,deci a zonei fundice si a corpului gastric cu pastrarea motricitatii antro-pilorice,ceea ce face ca drenajul
complementar sa nu mai fie necesar.
Rezectia gastrica-ea poate fi efectuata daca exista urmatoarele conditii:
1.lipsa peritonitei purulente;
2.perforatia ulcerului duodenal;
3.lipsa dilatarii stomacului;
4.chirurgul este pregatit pentru efectuarea operatiei.
Rezectia gastrica in boala ulceroasa consta in a crea un stomac anacid,sau hipoacid prin extirparea distala a
2/3 sau 3/4 din stomac impreuna cu portiunea initiala a duodenului,realizind atit eliminarea zonei gastrino-
formatoare ,cit si a unei mari parti din zona acido-secretorie.

41.Semiologia hemoragiilor digestive: manifestrile clinice, diagnosticul, principiile de tratament

chirurgical.
Hemoragia acut digestiv (HAD) este revrsarea sngelui din patul vascular n lumenul tractului digestiv
prin defecte vasculare n diverse patologii digestive.
Tabloul clinic corespunde hipovolemiei, iar la progresarea hemoragiei - ocului hipovolemic.
Spasmul periferic al arterelor (tegumente pale) i spasmul venos menin relativ nivelul intact al
hemocirculaiei centrale (creier, inim, pulmon). Hemoragia continu duce la hipoxia creierului cu
dereglarea contiinei.
Clasificaiile hemoragiilor digestive au n baz gradul hemoragiei, cauzele i localizarea sursei de
hemoragie.
Dup gradul hemoragiei Se desting hemoragii: uoare, medii i grave.
Diagnosticul. Msurile diagnostice au ca el stabilirea gradului hemoragiei, dac continu sau este stopat,
i care este geneza hemoragiei diagnoza propriu zis.
Esofagogastroduodenoscopia permite diagnosticul hemoragiei superioare n 9598%. Pacienii n urma
examenului endoscopic sunt grupai n trei grupe dup Forrest:
Forrest I bolnavi cu hemoragie activ: sngerare n get; sngerare laminar;
Forrest II bolnavi cu leziune prezent fr hemoragie activ, dar cu riscul rennoirii a hemoragiei (cu
semne de hemoragie recent cheaguri, vase vizibile, membrane hematice);
Forrest III bolnavi cu hemoragie oprit i fr semne de recidiv a ei.
Tratamentul. HAD este o problem practic dificil.
- examenul i tratamentul pacientului se vor realiza n paralel, - tactica principal n hemoragiile digestive
este conservatoare deoarece permite oprirea hemoragiei inclusiv i n boala ulceroas la 75% bolnavi.
Principiile de baz ale tratamentul medical al HAD sunt:
 folosirea metodelor locale de hemostaza: hemostaza endoscopic prin hipotermie, electrocoagulare,
fotocoagulare, cu laser,
administrarea n hemoragii de genez ulceroas a preparatelor ce micoreaz producia acidului clorhidric;
normalizarea sistemului de coagulare;
Terapia intensiva - are ca scop restabilirea volumului de snge circulant.

42.Clasificarea hemoragiilor gastro-intestinale n funcie de gradul hemoragiei.

Hemoragiile gastro-intestinale sunt considerate hemoragii exteriorizate, intrucat sangele se scurge intr-un
organ cavitar apartinand tubului digestiv, fie ca este vorba de esofag, stomac, sau intestin iar apoi este
exteriorizat prin hematemeza, melena, rectoragie.
Hemoragiile gastro-intestinale sunt clasificate in functie de multe criterii, astfel:
in functie de sediu si raportul cu unghiul duodeno-jejunal (ligamentul Treitz) sunt doua mari tipuri:
- hemoragii digestive superioare (superior de unghi) incluzand: esofagul, stomacul, duodenul
- hemoragii digestive inferioare (inferior de unghi) ce cuprind intestinul subtire si intestinul gros.
*Clasificarea hemoragiilor digestive superioare se bazeaza pe gradul hemoragiei ,cauza si localizarea
sursei.In conformitate cu gradul de hemoragie se disting formele usoara,medie si grava.Dupa localizarea
sursei,se deosebesc hemoragii esofagiene gastroduodenale,ulceroase si neulceroase;hemoragii cauzate de
bolile ficatului,cailor biliare ,pancreasului si bolile sistem.Hemoragia masiva se evidentiaza prin vome
singeroase(hematemezis) si scaun in pacura (melena).Eliminarea singelui putin schimbat in din rect
(hematochezie) poate avea loc in cazul in care singele provine din nivelul inferior al tractului digestiv.
Gradul de graviatate a hemoragiei:(dupa Strucicov si Lucevici)
Grad I-hemoragie care determina schimbari neimportante in hemodinamica.
Grad II-hemoragie manifesta .
Gradul III-stare generala grava. Hemoragia se insoteste de stare sincopala.
Gradul IV-hemoragie abundenta cu pierdere de lunga durata a cunostintei.Starea generala extrem de
garava,limitrofa cu starea de agonie.

43.Clasificarea clinico-endoscopic (Forest) a hemoragiilor gastro-duodenale de etiologie ulceroas.

Clasificarea clinico-endoscopica a hemoragiilor ulceroase Forrest:
Stadiul Tratament

Ia singerarea arteriala in jet Operatia de urgenta imediata (fistula vasculara)

Ib singerare lenta,continua Hemostaza endoscopica:electro- sau

fotocoagulare .Somatostatin 250mg

IIa vas vizibil in craterul ulceros,hemoragia Vazi stadiul III

oprita

IIb singerarea este oprita ,cheag aderent la Operatie de urgenta aminata,exista riscul
ulcer recidivei

III ulcer fara semne de hemoragie,ea fiind in Ranitidina 200mg/zi in perfuzie,sucralfat

anamneza 1g/zi,pirenzepina 150mg/zi.

Simpla Forrest
I.Hemoragie persistenta:
Forrest Ia masiva-hemerogie arteriala din vas mare.
Forrest Ib moderata-hemoragie din vas sanguin venos sau arterial mic,care periodic se opreste.
Forrest Ic mica (capilara)-hemoragie din vas sangiun ,care poate fi acoperit cu tromb.
II.Hemoragia care a avut loc:
Forrest IIa prezenta in regiunea hemoragiei a vasului sangvin obturat cu tromb sau cheag si continut lichid
de zat de cafea.
Forrest IIb vas sangvin obtirat cu tromb de culoare bruna sau gri,la fundul locului hemoragiei zat de cafea.
Forrest IIc- prezenta capilarelor obturate cu tromb de culoare bruna ,la fund urme de zat de cafea.
III.Forrest III lipsa urmelor de hemoragie.

44.Diagnosticul diferenial al hemoragiilor gastro-intestinale de etiologie ulceroas cu hemoragiile din

varicele esofagiene i din sindromul Malory -Weiss.
Diagnosticul diferential al hemoragiilor ulceroase trebuie facut cu multiple afectiuni care pot produce
hemoragii digestive superioare,si anume:gastrite hemoragice,cancer si tumori benigne gastrice,sindrom
Mallory-Weiss(fisuri ale mucoasei cardio-eso-tuberozitare)etc.Cal mai important insa trebuie stabilit intre
hemoragia ulceroasa si hemoragia determinata de ruperea varicelor eso-gastrice caracteristice pentru
hipertensiunea portala.
Sindromul Mallory-Weiss (1929) care const n apariia fisurilor longitudinale n mucoas i submucoasa
poriunii cardiale ca rezultat al creterii eseniale i neateptate a presiunii intraabdominale i intragastrice,
ca consecin a abuzului de alcool i alimente urmat de vom. Ca factori predispozani servesc: trauma
nchis a abdomenului, tusa insistent, sughiul, astma. De cele mai dese ori fisura este sutuat pe partea
dreapt, imediat mai jos de jonciunea esofago-gastric i asigur hemoragia din sectorul submucos.Deseori
singurele semne al acestui sindrom este hematemeza i melena.

45.Tratamentul hemoragiilor ulceroase. Hemostaza endoscopic.

In prezent tratamentul hemoragiei ulcerose este medico-chirurgical si urmareste trei
obiective:hemostaza,compensarea hemoragiei si tratamentul bolii ulceroase.Tactica terapeutica consta din
repaos obligator in decubit dorsal,in colaps extremitatea cefalica decliva,alimentatia suprimata,punga cu
gheata pe epigastru,aspiratia si instilatii gastrice cu sol.Natriu bicarbonat.Operatia de urgenta imediata pina
la 24 h in ulcerul gastro-duodenal hemoragic are indicatie in caz de hemoragie grava continua,in jet dintr-o
fistula arteriala asociata cu os tare generala de colaps vascular.In urgenta aminata 24-72 h ,pe fondal de
tarapie initiala cu perfuzie de singe ,suprimarea secretiei gastrice.Hemostaza se considera instabila pe baza
urmatoarelor criterii clinico-endoscopice:ulcer gastric si duodenal cronic ,penetrant,cu vas sangvin pulsatil
trombozat cert pe fundul lui;prezenta unui gheag friabil sau a maselor sangvine trombozante.In hemoragii de
graviatte mica se aplica terapie activa conservatoare.
Structura interventiilor chirurgicale:
a)ridicarea ulcerului hemoragic este o premisa operatorie obligatorie;
b)preferinta-este rezectia gastrica;
c)la bolnavi decompensati se pledeaza pentru operatii menajere;
d)in ulcerele singerinde inextirpabile se recurge la hemostaza de focar;
O importan deosebit o are hemostaza endoscopic prin aplicarea clipsei hemostatice, prin coagulare
endoscopic cu lazer , sau prin infiltrarea zonei ulceroase cu substane coagulante.
Hemostaza endoscopica este procedura prin care, cu ajutorul endoscopului este aplicat un tratament unei
parti specifice a sistemului digestiv. In general sunt tratate sangerari, stricturi si polipi.
Aceasta procedura este realizata ca parte din endoscopia gastrointestinala superioara, in cazul in care exista
indicii ale unei hemoragii interne cauzata de sangerarea varicelor din esofag. Totusi, ligatura si scleroza
varicelor esofagiene este considerata in prezent ca fiind una dintre cele mai eficiente proceduri in prevenirea
si/sau oprirea sangerarii esofagului.

46.Stenoza de etiologie ulceroas: manifestrile clinice, diagnosticul, principii de tratament

chirurgical. Dereglrile patofiziologice n stenoza piloric decompensat.
Stenoza ulceroasa este o complicatie cronica care survine de obicei dupa o evolutie mai indelungata a bolii
ce duce prin sclerozarea ulcerului si retractia sa la ingustarea lumenului gastric sau duodenal ,impiedicind
astfel evacuarea normala a stomacului sau duodenului.In raport cu sediul stenoza poate fi clasificata
in:pilorice,mediogastrice,postbulbare,cardiale.
Simptomatologia stenozei este dominat de vomismente; acestea sunt acide, ru mirositoare, lipsite de bil,
cu alimente nedigerate folosite cu multe ore nainte. Bolnavul acuz distensie epigastric, care uneori
cuprinde mare parte din abdomen, imediat dup mese; apetitul este mult diminuat i slbirea este accentuat
i continu. Bolnavul prezint dureri tardive, nocturne, rebele la oriice ngerare de alimente sau
medicamente i care se amelioreaz prin vomismente (spontane sau provocate). Printre alte plngeri vom
meniona pirozisul i eructaiile acide, uneori fetide.
Diagnosticul in stenoza pilorica: DIAGNOSTICUL definitiv SE CONCENTREAZA CU AJUTORUL
ENDOSCOPIEI SI RADIOSCOPIEI. FIBDROGASTRODUODENOSCOPIA (FEGDS) EVIDENTIAZA:
IN STADIUL I-II DEFORMATIE ULCERO-CICATRICIALA PRONUNTATA A CANALULUI
PILORIC CU O INGUSTARE A LUI PANA la 1-1,5 cm; n stadiul III distensia stomacului cu ngustarea
total a canalului piloric.
Radioscopia care este mai indicat arat distensia gastric cu poriunea decliv mai cobort (sub crestele
iliace) n form de farfurie sau semilun
Tratamentul: este exlusiv chirurgical. Scopul tratamentului este corijarea dereglrilor metabolice i
deficitelor hidroelectrolitice precum i rezolvarea definitiv a leziunii ulceroase. Din aceste considerente
problema interveniei imediate rareori cnd apare necesitatea unui tratament medical preoperator
impunndu-se cu insisten n majoritatea absolut din cazuri.

47.Manifestrile radiologice ale stenozei piloroduodenale n funcie de stadiu.

Stadiul I compensat-la examenul radiologic stomacul prezinta dimensiuni normale sau este putin dilatat ,cu
peristaltism intensificat si profund.Se constata ingustarea canalului piloroduodenal,evacuarea suspensiei
baritate se produce la timp sau se retine pina la 6-12 ore.Endoscopic se depisteaza o deformatiune
ulcerocicatriceala accentuata a canalului piloroduodenal ,cu ingustarea lumenului pina la 1-0,5cm.
Stadiul II sucompensata-la examenul radiologic se constata un stomac delatat ,cu o cantitate mare de lichid
stazat si peristaltism diminuat;canalul piloroduodenal se prezinta stenozat ,evacuarea se retine pina la 12-24
ore.Endoscopic stomacul se prezinta dilatat cu canal piloroduodenal ingustat pina la 1-0,3cm,datorita
deformatiei marcate cicatriceale.
Stadiul III decompensate-tabloul radiologic se caracterizeaza prin:depistarea pe gol a unei cantitati mari de
continut stomacal,stomac supradestins si deplasat in micul bazin ,cu peristaltism diminuat si retentia
substantei baritate peste 24 h si chiar 48 h.Endoscopic stomacul de dimensiuni enorme cu mucoasa
totalmente atrofiata si ingustarea accentuata a canalului piloroduodenal.

48.Diagnosticul diferenial al ulcerului perforat gastric i duodenal.

Diagnosticul diferentiat se face cu patologia chirurgicala acuta a regiunii superioare
abdominale.Diagnosticul diferential se face cu:
-cancerul gastric perforat,bolnavii sufera de anorexie,slabesc,in anamneza poate fi gastrita anacidica,pentru
determinarea diagnosticului se efectueaza laparoscopia.Cancerul mai frecvent se dezvolta la virsta inaintata
dupa 50 ani.
-colecistita acuta,de colecistita sufera femeile in virsta,cu obezitate.Durerile sub rebordul costal drept sunt
insotite de febra si uneori de icter.Durerile apar dupa mincarea grasa.Durerile iradiaza in umarul drept si in
regiunea interscapulara.Voma este un simptom rar.
-pancreatita acuta,dureri mari in regiunea epigastrica,apar dupa mincare grasa si au un caracter de durere in
centura.Varsaturi incorcibile cu continutul stomacului in continuare cu bila.Peristaltismul
diminuat.Abdomen balonat.Dureri in unghiul vertebral sting.Nivelul amilazei singelui si a urinei in caz de
pancreatita acuta se majoreaza.Se face laparoscopia.
-apendicita acuta,dureri in epigastru ,apoi durerile se localizeaza in regiunea iliaca din dreapta.Ulcerul
gastric perforat debuteaza brusc prin dureri violente,c o lovitura de pumnal,situata in epigastru.Cu cit
progreseaza lichidul in peritoneu durerea se localizeaza in fosa iliaca dreapta.Laparoscopia.
-flegmonul gastric,poate imita tabloul clinic asemanator cu ulcerul gastric perforat.Durerile in epigastru sunt
violente,apare greata si voma.Obiectiv matitatea hepatica si peristaltismul se pastreaza.Febra si leucocitoza
sunt inalte.
-volvusul stomacului,o patologie rara,incepe cu dureri pronuntate in epigastru ,care apare brusc dupa
ridicarea greutatilor mari sa dupa mincare abundenta.
-tromboza si embolia vaselor mezenterice,este o complicatie a patologiei cardiovasculare.Se intilneste la
bolnavii cu virsta inaintata,durerile violente apar brusc ,nu au o localizare clara.Intoxicatia este pronuntata
,scaunul lichid este cu singe.
-colica renala.
-infarctul miocardului.
-pneumonia bazala si pleurezia.

49.Penetrarea ulcerului gastric i duodenal: particularitile tabloului clinic,diagnosticul, principiile

de tratament chirurgical.
Este o modifacare a perforaiei astupate , o perforaie n organ cu o evoluie lent. Hausbrich marcheaz 3
faze de penetrare:
I. faza ptrunderii ulcerului prin toate straturile pereteului gastric sau duodenal;
II. faza concreterii fibroase cu organul adiacent;
III. faza penetrrii definetive cu ptrunderea n organul adiacent.
Ulcerul gastric de cele mai dese ori penetreaz n omentul mic, corpul pancreasului, ficat, colonul transvers,
mezocolon i rareori n splin sau diafragm.
Ulcerul duodenal, ca regul, penetreaz n capul pancreasului, ligamentul hepato-duodenal, mai rar n vezica
biliar sau n cile biliare externe cu formarea unei fistule biliodigestive interne.
Din punct de vedere a evolurii clinice ulcerele penetrante se manifest printr-un sindrom dureros insistent
i aproape permanent.Sunt foarte caracteristice durerile nocturne. O alt particularitate a ulcerelor penetrante
este disponibilitatea lor nalt ctre hemoragie. Semnul radiologic al ulcerului penetrant este nia adnca
din stomac sau duoden, care a depit limitele organului.
Depistnd penetrarea ulcerului, bolnavul va petrece 1-2 tratamente medicamentoase n condiii staionare,
dup care, n lipsa eficienii i persistrii durerilor, va fi operat, operaia fiind unicul remediu de
nsntoire.

50.Herniile abdominale: definitie, etiopatogenie, clasificare. Factorii predispozani i favorizani.

Definitie:Hernia este o deplasare ectopic a unui organ sau esut printr-o bre a peretelui din vecintate.Se
descriu hernii abdominale, hernii de pulmon, hernii de disc, hernia diafragmatice. Organul iese parial sau
total printr -un orificiu natural sau accidental.O hernie abdominal este caracterizat de elemente component
specifice.
Elemente componente specifice herniilor abdominale:
*nveliul herniei (piele, esut conjunctiv subcutanat)
*sacul herniar (peritoneu)
*inelul hernial (brea parietal
*coninutul herniei (organul sau esutul herniat
Etiopatogenie:In aparitia herniilor participa 2 categorii de factori esentiali:predispozanti si determinant.
Cauzele predispozante sunt reprezentate de un complex de factori structural-anatomici. Factorul structural
anatomic ,legat de structura genetica cu caracter familial in aceleasi conditii de viata si munca au un rol
primordial.
Cauza determinanta a herniilor este efortul brusc si puternic sau atenuat,dar repetat,care conduce la cresterea
presiunii abdominale si impinge organelle respective spre punctele slabe ale abdomenului.
Calsificare:
Deosebim hernii interne si externe.Herniile externe apar la nivelul peretelui abdominal si planseului
pelvian.Herniile interne sunt angajari ale intestinului in diferite fosete ale cavitatii peritoneale,realizind
herniile retrocecale sau intersigmoidiene ,retro- si paraduodenale,prin fosete neoformate.
1.Herniile pot fi clasificate dupa localizarea lor:
a)la nivelul peretelui abdominal anterior:
-inghinale,prin canalul inghinal;
-femurale,prin lacuna vasculara a traiectului femural;
-ombilicale,prin orificiul cicatricii ombilicale;
-ale liniei albe,prin orificii ale placii aponevrotice;
-laparocelul;
-obturatorii,prin gaura obturatorie a pubesului;
b)la nivelul peretelui abdominal posterior
-lombare,la nivelul triunghiului Petit
-ischiatice,prin marea sau mica scobitura schiatica
c)la nivelul planseului pelvian
-perineale-mediane
d)la nivelul peretelui abdomino-toracic:
-diafragmatice hiatale.
2.Clasificarea dupa continutul herniei:
Cel mai frecvent organ herniat este epiploonul mare si apoi intestinul subtire;
a)vezica urinara-herniile vezicii urinare pot fi:
 -extraperitoneale vezica urinara este exteriorizatasub piele;
-paraperitoneale cind fata laterala a vezicii urinare adera de sacul herniar;
-intraperitoneale situatie in care vezica urinara acoperita de un peritoneu herniaza intr-un sac.
b)apendicele-care atunci cind este herniat poate fi strangulat la nivelul colului sacului si realiza o apendicita
acuta herniata.
c)trompa uterina-cind este herniata se poate dezvolta o salpingita sau o torsiune de trompa.Trompa
herniata poate favoriza o sarcina extrauterina.
d)Ovarul-hernia ovarului poate fi insotita de ovarita sclerochistica,chisturi hematice;
e)Uterul;
f)Diverticulul Meckel-realizeaza asa numita hernie Littre.

51.Hernii: elementele anatomice ale herniei, semne clinice, diagnostic.

n oriice hernie putem ntlni 3 componente:
1) sacul herniar;
2) porile (orificiile) herniare (defectul parietal);
3) coninutul herniei.
Sacul herniar este format din peritoneu.
Defectul parietal, punct sau zon de rezisten diminuat a peretelui abdomino-pelvin, poate fi reprezentat
de:
1) un orificiu simplu (hernie femural);
2) un inel musculo-aponevrotic (hernia epigastric);
3) un canal constituit dintr-un orificiu profund (intern), un traiect intraparietal i un orificiu superficial (extern),
situat subcutanat (hernie inghinal oblic).
Coninutul herniilor este format, n marea majoritate a cazurilor, de intestinul subire i epiploon, mai rar
de intestinul gros, vezica urinar, uter.
Simptomatologie
acuz dureri, care pot fi simite n 3 puncte: n locul de ieire a herniei, n adncul abdomenului i n
regiunea lombar.Durerle cresc la efort,la mers,urmate de scaderea potentialului de lucru.
La examenul obiectiv (iniial n ortostatism i dup aceea n poziie culcat) se observ o tumoare
herniar, care apare i dispare. Hernia apare n poziie vertical, n timpul tusei, la ncordarea peretelui
abdominal. n poziie orizontal tumoarea herniar dispare,cele ce nu dispar,adica u se retrag se numesc
hernii ireductible.
n cursul acestor manevre poate fi apreciat natura coninutului: sonoritatea la percuie i
garguimentul,senzaia de mas pstoas neregulat, mat la percuie pune diagnosticul de epiploon. Uneori
sunt necesare examene paraclinice, c: tranzitul baritat, irigoscopia i irigografia, cistoscopia sau
cistografia, etc.

52.Semiologia i principiile de tratament chirurgical al herniilor.

Semiologia herniilor se descrie printr-o umflatura in locul unde s-a produs hernia.
Semnele sint diferite in dependent de localizarea lor:
Hernia reductibila- Umflatura creste cand pacientul sta in picioare sau cand presiunea abdominala creste
(de exemplu in timpul tusei ), dar poate fi redusa (impinsa in abdomen ) daca nu este foarte mare.
Hernia ireductibila (imposibil de readus la pozitia normala) poate fi o marire ocazional dureroasa a unei
hernii care a fost initial reductibila, iar unele pot fi cronice, fara durere. Este cunoscuta si ca hernie
incarcerata, poate duce la forma strangulata. Pot aparea ameteli sau stari de voma.
Singura metod veritabila de tratament al herniilor este cea chirurgical. n cazurile cu contraindicaii
serioase ctre operaie se utilizeaza metoda alternativ bandajul ortopedic.
Tratamentul ortopedic const n utilizarea unor bandaje care se opun exteriorizrii sacului herniar i a
coninutului su. Exist 2 tipuri de bandaje: 1) rigide; 2) moi. Bandajele rigide sunt utilizate numai
pentru herniile inghinale. Bandajele moi sunt indicate n herniile postoperatorii,
CHIRURGICAL
1.punerea n eviden i izolarea sacului herniar de celelalte nveliuri, pn la nivelul
colului;deschiderea sacului, 2.tratarea coninutului (reintroducerea n cavitatea abdominal, rezecie
parial de epiplon, intestin strangulat i necrozat .a.) i 3.rezecia sacului pn la nivelul inelului
herniar; refacerea peretelui abdominal printr-o tehnic care variaz n funcie de tipul herniei i n funcie
de starea peretelui abdominal i a esuturilor adiacente.
Anestezia cea mai rspndit este cea local sau loco-regional. n hernii mari, n cele strangulate, la
pacienii sensibili, la copii, se prefer anestezia general sau epidural

53.Semiologia i tratamentul herniilor ireductibile.

Ireductibilitatea este o complicatie cronic ce se caracterizeaza prin imposibilitatea de a readuce spontan sau
manual a continutului sacului hernia in cav abdomin.
Hern. Cu ireductibilitate prin aderente(in urma purtarii bandajelor ortopedice)- sint dureroase si greu de
suportat.Complicatiile sunt posibile prin strangulatie intrasaculara la nivelul coletuui.Tratament Chirurgical.
Hern. Prin perderea dreptului la domicilui apare in herniile gigante care contine o mare parte a org
abdominale ce rain foarte mult timp afara.Chiar daca reuseste reintroducerea,mentinerea nu este
posibila.reintroducerea maresc presiunea intraabdominala ceia ce duce la
intoleranta,dureri,dispnee,tahicardie.
TRatamntul doar chirurgical.Pregatirea oreoperatorie consta in reintroducerea de scura durata a org
herniare,testindule toleranta cu insuflarea aerului in cav abdomen.Dupa aceasta se reduce treptat continututl
hernia si refacerea peretelui abdominal prin incizia orificiului hernia metoda clasica sau cu operatii plastic
cu lambouri dermice.

54.Hernia strangulat. Mecanismul strangulrii,tipurile strangulrii.

Strangulare adica constrictia brusca,strinsa si permanenta a viscerelor.
In Mecanismul strangularii intervin conditii de ordin anatomic si functional.
Conditii anatomice sunt reprezentate de inelul fibros(orificiul herniar) care exercita o constrictie circulara
asupra sacolui si continutului sau..
Conditii functionale sunt reprezentate de efortul fizic.Sub influenta unui efort fizic mare masa musculara se
contracta ducind la tractionarea inelului fibros pe care-l largeste,concomitet presiunea intraabdominala
creste si impinge in sacul herniar o ansa mai vouminoasa decit de obicei .
De asemea la incetarea brusca a efortului,masa musculara se relaxeaza si inelul fibros revine la dimensiunile
initiale insa prinde si comprima brusc continutul herniar facind imposibila reintroducerea organelor herniare
in cavitatea abdominala-strangulare elastica.
1.strangulare elastic-comprimare din ambele parti
strangulare stercoral-comprimare dintr-o parte.
Formele de strangulare:
1.Strang. laterala sau ciupirea laterala de ansa(Richter).O consecinta a constrictiei unei parti de intestine.
2.Strangularea retrograda(Maydl) sau hernia in W se caracterizeaza prin prezenta a doua anse intestinale in
sacul hernia si o a treia intraabdominal
a)Strangularea ansei intermendiare,intraabdominale prin indoirea ansei interediare,duc la modificari
vasculare.
b)Strangularea complete adit a anselor din sac cit si a ansei intermediare
c)Strangulare numai a celor 2 anse din sac.

55.Semiologia i tratamentul herniilor strangulate.

1.Stadiul de congestie determinat de jena sau oprirea circulaiei venoase - edemul pereilor intestinali,
distensia paralitic a ansei, hipersecreie n lumen i transudat n sacul herniar. Ansa apare de culoare roie-
nchis 2.Stadiul de ischemie prin ntreruperea circulaiei arteriale urmeaz stadiul de congestie; sistemul
venos se trombozeaz. Ansa este destins, negricioas, cu numeroase sufuziuni hemoragice subseroase, cu
peretele mult ngroat i cu false membrane pe suprafaa sa, n sacul herniar lichid abundent, intens
hemoragic, septic
3.Stadiul de gangren i perforaie este ultimul, cu ansa de aspect brun-nchis, foarte subire, cu zone de
sfacel(tesut necrotizat), plutind ntr-un lichid purulent fecaloid. Perforaia iniial se afl la nivelul anului
de strangulare.
Tratament n herniile strangulate: dup punerea n eviden a sacului herniar, acesta din urm este fixat
de ctre asistent, pn a se elibera inelul de strangulare, pentru a evita dispariia anselor strangulate n
abdomen fr inspecie respective. Suplimentar se verific starea ansei intermediare n caz de hernie n
 forma de W. Dac s-a constatat necroza intestinului i prezena sfacelului se recurge la o laparotomie
median sub anestezie general pentru efectuarea rezeciei intestinului i aplicarea anastomozei.

56.Particularitile tratamentului chirurgical al herniilor strangulate.

Taxisul (manevra de reducerea unei hernia strangulate) este proscris, cand reuseste este f. periculoasa intru-
cat poate reduce in abdom un organintestin-lezat care va induce evolutia unei peritonite secundare.Prezinta
interes istoric (nu se mai practica). Tratamentul herniei strangulate este chirurgical (obligatoriu i n regim
de urgen), asociat cu tratament medical: CHIRURGICAL
- punerea in evidenta a sacului, este fixat de ctre asistent, pn a se elibera inelul de strangulare, pentru a
evita dispariia anselor strangulate n abdomen fr inspecie respective. Suplimentar se verific starea ansei
intermediare n caz de hernie n forma de W.;
- descoperirea si tratarea cauzei strangularii - tratarea continutului: rezectia ansei intest lezate,
epiploonectomie Dac s-a constatat necroza intestinului i prezena sfacelului se recurge la o
laparotomie median sub anestezie general pentru efectuarea rezeciei intestinului i aplicarea anastomozei.
- cura radicala a herniei(administrarea de medicamente)

57.Hernia inghinal: anatomia canalului inghinal, clasificare, diagnostic, tratamentul chirurgical.

Sunt situate n triunghiul lui Venglovski:inferior ligamentul inghinal Pupart; superior linia
orizontal care unete ntretierea segmentului extern cu cel mediu al ligamentului inghinal cu
muchiul rect; medial latura extern a muchiului rect.
Anatomie patologica variante ale herniilor inghinale:
- oblica externa;
- directe;
- oblica interna.
Herniile inghinale se pot clasifica in:-generala
a)Hernia inghinala congenitala
b)Hernia inghinala dobandita
-functie de prezentarea clinica:
a)Hernia primara(prima aparitie a unei hernii)
b)Hernia recidivata(reaparitia unei hernii)
c)Hernia reductibila(impulsiunea (la palpare), si expansiunea(la inspectie) la tuse)
d)Hernia incarcerata(ireductibilitatea unei hernii)
e)Hernia strangulata(ischemia in grade diferite pana la totala a continutului herniar)
Tratament curativ: este chirurgical (singurul care vindec hernia) (Ex clinic apreciaza marimea inelului,
starea musculaturii abdomen). - tratam. continutului (reintegrarea organ herniat daca e indemn) - tratam.
sacului (ligat la baza si rezectia acestuia) - refacerea peretelui inghino-abdominal

58.Hernia femural: anatomia topografic a inelului femural, variantele herniilor femurale,

manifestrile clinice, diagnosticul diferenial cu hernia inghinal i limfadenita inghinal,
tratamentul chirurgical.
Apare mai jos de ligamentul Pupart, trecnd prin orificiul intern al canalului femural constituit
anterior de tractul ilio-pubian,posterior de creasta pectinian a ramurii orizontale a pubisului,
medial de ligamentul lacunar Gimbernat i lateral de vena femural.
Varietati
I. In Functie de dezvoltarea herniei: 1.- punct herniar organul herniat se afla la niv. inelului femural; 2.- hernie
femurala interstitiala; 3.- hernie crurala completa organul herniat se afla in tes.celul.subcutanat.
II. Functie de localizare: 1. - hernie femurala (clasic) 2. - hernie femurala exterioara intre artera si vena
femurala 3. - hernie Femurala in afara vaselor 4. hernia lui Laugier (prin ligament Gimbernat)
DIAGNOSTIC CLINIC: -semne functionale: - senzatie de greutate, durere locala; - tulburari dispeptice vagi
(greturi); - colici abdominale.
Tratamentul este chirurgical: (obligatoriu i n regim de urgen n hernia strangulat) - tratam continutului
(reintroducerea organului sau rezectie daca acesta e lezat) - ligatura si rezectia cat mai inalta a sacului -
inchiderea perfecta a inelului (canalului) crural
 59.Hernia ombilical: manifestrile clinice, tratamentul.
SUBIECTIV: colici abdominale + tulburari digestive
OBIECTIV: - tumora ombilicala (+ tulburari mecanice secundare) cu contur neregulat: - piele subtire,
violacee dat.inflam.cr.aderente = org. hern devine ireduct.
n herniile mici se utilizeas inciia vertical cu ocolirea i pstrarea ombilicului. Orificiul ombilical se
ntrete aplicnd o sutur cu nfundarea n burs (tehnica Lexer). n herniile voluminoase incizia este
transversal sau eliptic i circumscrie ombilicul i tegumentele modificate care sunt obligatoriu
exterpate. Orificiul ombilical poate fi secionat transversal (tehnica Meyo) sau longitudinal (procedeul
Sapejko). Plastia peretelui abdominal se efectueaz prin suturarea segmentelor aponeurotice n pliu.
Aceiai tehnica (Sapejko-Judd) este utilizat i n hernia liniei albe sutura n redingot.

60.Herniile liniei albe: manifestrile clinice, tratamentul.

Majoritatea lor este situat n spaiul xifo-ombilical, deaceea se mai numesc hernii supraombilicale sau
epigastrice.
Semnul principal este durerea n regiunea epigastric, nsoit uneori de greuri, vomismente, tulburri
dispeptice. Durerea este exacerbat n efort i mai ales dup mese, cnd stomacul se destinge i presiunea
intraabdominal crete.
Exist mai multe tipuri de tratament chirurgical al herniei linia alb.
chirurgie plastic cu utilizarea de tesut propriu - defecte ale peretelui abdominal anterior suturate pentru a
preveni posibila dezvoltare a recti diastazei. Ca o regul, aplicarea acestei tehnici, exist o probabilitate mare
de recidiv (re-formarea de proeminene anormale).
chirurgie plastic cu utilizarea protezare - pentru eliminarea defectelor de esut conjunctiv i eliminarea recti
diastazei impun o gril de material sintetic. Atunci cnd se efectueaz aceast probabilitate tehnica de re-
hernia este practic absent, iar materialul protetic este perceput perfect prin corpul pacientului. Aceast
operaie se realizeaz sub anestezie generala.

61.Herniile ventrale. Eventraii i evisceraii: anatomie patologic, diagnostic, tratamentul.

Eventratie:Proeminenta a viscerelor abdominale prin patura musculara a peretelui abdominal si sub piele.
Eviscerarea este indepartarea viscerelor (organelor interne, n special cele n cavitatea abdominal).
Din punct de vedere anatomic consecina imediat a trombozei este obliterarea total sau partial a
lumenului vasului. Obliterarea total se ntlnete cel mai frecvent pe venele mici i mijlocii. Odat vasul
obliterat, se produce un proces inflamator de origine reflex, a crei consecin final va fi organizarea
conjunctiv a cheagului. Din perete ptrund n cheag vase de neoformaie, celule tinere, care produc
importante remanieri locale, pn cnd peretele venei va fi complet sclerozat, iar lumenul venei va fi ocupat
de un esut scleros.
Diagnostic.
Se recunoate clinic din antecedente (episod flebitic anterior) i prezena simptomatologiei clinice
respective (edem, leziuni trofice, varice aprute tardiv).
Semne locale : Edemul apare in regiunea labei piciorului, iar mai tardiv si a gambei. Peste noapte edemul,
ca regula dispare.
Tulburri funcionale : sunt la nceput uoare (oboseal, senzaie de greutate, sau parestezii n molet
dup ortostatism prelungit), pot fi deosebit de accentuate n stadiile avansate (crampe musculare,
dureri nevritice, sau dureri cauzalgice nocturne).
Metodele paraclinice de explorare: flebomanometria i flebografia.
Tratamentul conservativ urmareste scopul de oprire a progresiei afectiunii, de imbunatatire a
hemodinamicii, troficii si a functiei extremitatii.Regimul rational de lucru si urtarea bandajelor elastice.
Dintre metodele existente cea mai buna este crearea unei valvule extravasculare pe vena poplitee. Scopul
acesteia este obinerea unui lambou pediculat ngust din tendonul m.gracilis, care se trece ntre atrera i
vena poplitee i se fixeaz cu suturi la tendonul bicepsului femural. n timpul mersului, cnd se produce
contracia muchiului gracilis, lamboul creat din acesta apas vena poplitee, imitnd astfel un mecanism de
supap.

62.Formele atipice de strangulare: hernie de tip Richter, Littre, Maydl, Brock.

Strangularea parial (parietal) prin pensarea lateral-aceasta este hernia Richter, care mai des se
ntlnete n hernia femural.. Particularitile herniei Richter sunt: pstrarea tranzitului intestinal
(lumenul nu este complet obstruat) i rapiditatea evoluiei spre ultimul stadiu al leziunilor parietale
intestinale ceea ce creeaz mari dificulti de diagnostic (mai ales la persoanele obeze).
2.O alt form este hernia Littr cnd are loc strangularea diverticulului Meckel.
Particularitile sunt aceleiai ca i n hernia Richter.Atunci, cnd 2 anse ale intestinului subire, se afl n
sac, iar a 3-a intermediar, n cavitatea abdomenului (hernia amintete litera W), constatm hernia
Maydl care se ntlnete mai des la btrni n hernia inghinal oblic i prezint mari dificulti de
diagnostic. Dac n timpul operaiei sub anestezie local ansa intermediar necrozat nu va fi observat, se
va dezvolta peritonita stercoral difuz cu consecine grave.
3. hernie Brock pseudostrangulare: n afeciuni chirurgicale ale abdomenului n forma sa
acut (ulcerul perforativ i perforaia cancerului gastric, colecistita i pancreatita acut, apendicita
acut, ocluzia intestinal, perforaia intestinului) exudatul inflamatoriu nimerete n sacul herniar i
provoac inflamaia lui secundar. n acest caz hernia devine ireductibil, se mrete n volum, apar
durerile i alte semne ale inflamaiei locale asemntoare cu cele din strangulare.

63.Semiologia chirurgical a colecistitei acute. Etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, metodele

de investigaie, tactica chirurgical.
CA este determinata de un proces infectios,care patrunde in vezica biliara pe caile hematogene,limfogene si
enterogene. Pe cale limfogena infectia patrunde din cav abdominala.
Cel mai frecvent factor declansator este cel mecanic-obstructiv reprezentat de un calcul inclavat n
infundibiul sau cistic,mai rar in coledocul terminal.
CLASIFICARE: clinico-morfologica(cea mai utilizata)
Necomplicata(litiazica,nelitiazica):Catarala,flegmonoasa,gangrenoasa.
Complicata:Plastrom paravezical,abces paravezical,peritonita,icter mecanic,colangita,fistule externe sau
interne,pancreatita acuta.
Simptomatologie.
Durerea este principalul simptom - ea apare in regiunea epigastrica (capul pieptului) si a hipocondrului
drept (subcostal pe partea dreapta), dar poate fi resimtita atat in spate cat si in umarul drept.
Durerea apare brusc dupa masa sau in timpul noptii si nu se calmeaza la incercarile pacientului de a
obtine o pozitie confortabila, impiedica respiratia profunda.
Greata si varsaturile - variaza de la gust amar sau metalic matinal, la varsaturi alimentare, bilioase (verzui)
care duc la calmarea intr-o mare masura a durerii.
Lipsa poftei de mancare.
Febra - semn al aparitiei complicatiilor (colecistita acuta).
Icterul (coloratia galbena a ochilor cel mai frecvent), urini hipercrome
Tactica chirurgicala expectativ-ctiva
1.In primele 3 ore dupa spitalizarea bolnavului se efectueaza operatia de colecistita acuta complicata
2.Operatiile care se efectuaza peste 24-48 ore dupa spitalizare.In acest caz tratamentul conservativ nu este
eficient si se pastreazaintoxicatia cu semne peritoneale.
3.Tratamentul chirurgical se aplica individual si in perioada rece.
Tratamentul conservativ include:
1.Repausul digestiv,eventual aspiratia gastrica in caz de varsaturi repetate.
2.reechilibrarea hidroelectrolitica,energetica si metabolica.
3.Antibioeterapia cu spectru larg,activa pe germeni de tip intestinal.
4.Combaterea durerii prin spasmolitici(atropina,nospa,papaverina)
Metode de investigatii: - examen clinic (pacientul trebuie sa fie consultat de medicul chirurg)
- analize de sange
- ecografia abdominala (care evidentiaza prezenta calculilor la nivelul colecistului)
- examen radiologic
- CT abdominal sau colangio-RM in cazurile in care diagnosticul este incert sau apar complicatiile (icter
mecanic, pancreatitata acuta).

64.Diagnosticul diferenial al colecistitei acute cu ulcerul perforat, infarctul miocardic form

abdominal i pancreatita acut.
Pancreatita acuta-un semn diferential sint durerile in centura in caz de PA si de localiarea lor
epigastrica,insa in caz de CA durerle se localizeaza in reg subcostala dreapta.In PA are loc diastazuria. cu
 efect de oc la unii bolnavi, antecedente de ulcer, lipsa vomei, bradicardia, paloarea feei, care aste acoperit de
sudori i trdeaz suferin, lipsa febrei, respiraie superficial fr participarea abdomenului, care la palpare
amintete o scndur, dureri difuze i semnul Blumberg pe tot ntinsul abdomenului, dispariia matitii hepatice
dureri de-o intensitate maximal, care sunt localizate n epigastru cu o iradiere sub form de centur i asociate cu
vrsturi nentrerupte, uneori chinuitoare.
ULCER PERFORAT-durerile in reg epigastrica au u caracter de lovitura de pumnal,se tine cont de
anamneza ulceroasa si debutul acut al bolii.radiologic se vede gazul liber in cav abdomin.
Infarctul miocardic forma abdominala:se stalieste diagnosticul doar prin EKG.manifestata prin abdomen
acut medical- abdomen de lemn,nu participa la respiratie

65.Complicaiile colecistitei acute, complicaiile postoperatorii dup colecistectomie.

Postoperator:Complicatiile pot fi: locale sau la distanta. Dintre cele locale, perforatia colecistului urmata de
o peritonita generalizata.
Cand se adauga obstruarea canalului cistic, se instaleaza si hidropsul vezicular (distensia vezicii biliare de un
continut mucoid sau clar), putandu-se produce si un volvulus (rasucire) al colecistului. Alte complicatii mai
sunt: angiocolita acuta, abcesele hepatice si pancreatita acuta hemoragica.
infecie la nivelul plagilor postoperatorii
sindromul postcolecistectomie(situatia in care simptomatologia pacientului nu dispare sau chiar se
accentueaza dupa colecistectomie)
sangerarea care poate necesita reinterventia
intoleranta cronica la alimente grase sau diaree cronica
reactii adverse post medicatie anestezica
fistule (canale anormale intre vezica biliara si duoden);
peritonita biliare (eflux de bil n cavitatea abdominal);
perforarea vezicii biliare (ruperea pereilor vezicii biliare);
gangrena colecistului (circulatie slaba in peretii vezicii biliare, i, ca urmare, dispariia treptat a seciunilor
de perete);

66. Tratamentul colecistitei acute. Indicaiile tratamentului chirurgical, tipurile interveniilor

chirurgicale. Chirurgia mini-invaziv n diagnosticul i tratamentul bolii litiazice.
Colecistectomia(extragerea calculilor si continutului infectat al vezicii) este indicata in cazurile de
ineficienta a tratamentului medicamentos,de urgenta-cind este prezenta peritonita sau eliminarea altor
ptologii cu simptomatologie asemanatoare,complicatii precum angiocolita,pancreatita acuta,
Coledocotomie(Deschidere chirurgical a canalului coledoc pentru scoaterea calculilor biliari. )-
indicatii:icterul mecanic la momentul interventiei operatorii,calculii de coledoc,diametrul coledocului
depasit de 1,5 cm
Chirurgia mini-invaziva se efectueaza laparoscopic- incizii foarte mici la nivelul abdomenului, folosind
instrumente de specialitate.
Sub control laparoscopic vezicula biliara se punctioneaza pentru a o evacua de continutul
infectat(bila,puroi),iar spre lumenul acetuia sint lansate solutii antibiotice si hormoni steroizi.

67.Colecistita cronic calculoas, tabloul clinic, metodele de investigaie, tactica chirurgical.

Inflamaie caracterizat prin evoluie progresiv i nsoit de formarea de pietre n cavitatea vezicii biliare.
TABLOU CLINIC
Se descriu 3 perioade evolutive:
a) Perioada latenta (asimptomatica): este lipsita de colici sau alte complicatii evolutive.n principiu litiaza
asimptomatica nu se opereaza
b) Perioada manifesta:existenta unui sindrom dispeptic biliar si, cel mai important, a colicii biliare (durere
paroxistica), element fundamental care sustine indicatia de interventie chirurgicala; apare de obicei n cursul
serii si noptii, dupa un prnz bogat n lipide; bolnavul este imobil, nu suporta atingerea hipocondrului drept,
nu adopta pozitii antalgice;durata colicii este variabila, de la 30 minute pna la cteva zile.
c) Perioada complicatiilor: survine de obicei la litiazicii cu un trecut simptomatic mai lung, nsa uneori
debutul suferintei se poate face chiar cu o complicatie major
Diagnosticul colecistita calculoasa
1. Principalul diagnostic non-invaziva colecistitei calculoasa - o ecografie.
2. tomografie computerizata (CT). Acesta v permite s identificai ficat i pancreas.
3. scintigrafia hepato-dinamic. Acesta prevede introducerea radiofarmaceutic. Viteza de deplasare a vezicii
biliare n 12P. gut verificat permeabilitatii canalelor biliare i funcionrii organismului
zhelcheproizvodyaschego.
4. ecoendoscopiei. Cu aceasta tehnica, pietre mici gsit n poriunea terminal a canalului biliar comun.
5. Metode de laborator pentru analize de snge, fecale i urin.
Tratament chirurgical: Colecistectomia laparoscopic prevede puncii trocar de performanta 3-4 (5-10
mm). Dupa ce acestea sunt introduse n cavitatea abdominal instrumente chirurgicale micro i camera video
cu o gam dinamic larg i o rezoluie mai mare. Aceasta tehnica minim invaziva, care nu necesit o
perioad lung de reabilitare.

68.Colecistectomia: indicaiile ctre operaie, tehnici operatorii. Complicaii intraoperatorii,

profilaxia.
colecistectomia este o procedura chirurgicala care presupune eliminarea veziculei biliare.
Indepartarea clasica a veziculei biliare se poate realiza prin colecistectomie deschisa, care presupune o
incizie care se face in partea dreapta a abdomenului superior. Apoi va fi indepartata vezicula biliara,
desprinzandu-se din structurile sale inconjuratoare.
Acest tip de interventie chirurgicala se realizeaza in cazurile dificile sau periculoase in care nu poate fi
realizata o colecistectomiei laparoscopica. Perioada de recuperare si internare in spital dureaza 4-5 zile.
Colecistectomia laparoscopica este interventia chirurgicala utilizata cel mai frecvent pentru ameliorarea
problemelor veziculei biliare. Laparoscopul este un tub lung, care contine la un capat o sursa luminoasa cu o
camera de luat vederi conectata la un ecran. Prin acest sistem chirurgul poate vizualiza abdomenul in timpul
interventiei chirurgicale.
Complicatii:
- complicatii ale anesteziei generale
- sangerare operiatorie prin lezarrea parenchimului hepatic,arterei hepatice coune siramurilor ei sau venei
comune
- leziuni ale ductelor biliare
- scurgeri biliare
- infectia plagii atit cu localizare superficiala cit si intraabdoinale
- leziuni la nivelul altor organe abdominale
-afectiuni cardiace(iritmii,infarc miocardic)
-tromboza venoasa profunda
Profilazia infectiei se face pin respectarea asepsiei si antisepsiei,administrarea antibioticelor
profilactice,evitarea scurgerii intraabdominale a bilei.Pentru a evita complicatiile anesteziei generale trebuie
administrata doza optima pentru pacient in dependenta de perioada necesara pentru interventie.

69.Complicaiile colecistitei cronice calculoase (mecanice, infecioase, degenerative). Tratamentul.

3 categorii de complicatii:
- complicatii mecanice: hidrocolecist, migrarea calculilor n coledoc (cu icter, hepatita colestatica, ciroza
biliara secundara, pancreatita biliara acuta sau cronica, papiloodita stenozanta), fistule biliare interne (bilio-
biliare si biliodigestive, cu posibil ileus biliar) sau externe (rar);
- complicatii inflamator-infectioase: colecistita acuta, colangita, peritonita localizata (plastron colecistic, abces
colecistic) sau generalizata, pancreatita acuta, stare septica etc.;
- complicatii degenerative: neoplasm vezicular.
Tratamentul va consta dintr-o procedura endoscopica (colangiopancreatografie retrograda endoscopica)
necesara pentru indepartarea calculilor inainte de indepartarea veziculei.Si colecistectomia care este o
procedura chirurgicala ce presupune eliminarea veziculei biliare cu continut infectat.

70. Icterul mecanic: etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul paraclinic, diagnosticul diferenial i
principiile de tratament.
In general is 3 tipuri de icter hemolitic, hepatocelular si mecanic.
Icterul este un sindrom, care se dezvolt ca urmare a perturbrii metabolismului bilirubinei i se manifest
prin coloraia galben a tegumentelor, mucoasei i sclerelor provocat de depunerea de bilirubin.
 Etiopatogenie:Icterul obstructiv sau mecanic este provocat de un obstacol situat pe caile biliare, care
mpiedica scurgerea bilei, provocnd staza si hipertensiune pna la canaliculele acinilor hepatici. Cauzele
care duc cel mai des la aparitia icterelor prin obstructie sunt: calculoza cole-dociana, cancerul capului de
pancreas, cancerul ampulei Vater, stenozele coledociene, pancreatita cronica hipertrofica.
Diagnostic paraclinic: Analize de laborator,Hemoleucograma,Biochimie, Ecografie
abdominala,endoscopie,CT,
Diagnosticul diferential : icter hemolitic,icter hepatocelular
Tablou clinic: Dureri abdominale mai ales in rebordul costal drept
Urina inchisa la culoare, portocalie sau maronie
Diaree
Scaunele sunt deschise la culoare, ca chitul
Eventual febra si frisoane
Colorarea galbena a pielii si mucoaselor (albului ochilor)= icter
Scaderea poftei de mancare
Astenie, oboseala,scaderea capacitatii de munca
Scaderea in greutate neintentionata
Tratament: Tratamentul chirurgical clasic (operatie cu deschiderea abdomenului)
Tratament chirurgical laparoscopic (instrumente chirurgicale micro i camera video cu o gam dinamic
larg i o rezoluie mai mare.)
Tratament endoscopic prin colangiografie endoscopica retrograda
Tratament medicamentos (pentru reechilibrarea pierderilor datorate lipsei bilei din intestin si diareei ,
proastei functionari a ficatului, sau infectiei)
Citostatice sau iradiere in caz de icter mecanic de cauza neoplazica
Transplantul hepatic in unele cazuri

71. Coledocolitiaza: etiopatogenie, manifestrile clinice, diagnosticul, tratamentul.

Ca etiopatogenie sint calculii din vezica biliara,caile biliareintrahepatice si autohtoni.
Clinic:Coledocoiitiaza poate fi depistata intimplator sau se poale prezenta ca o colica biliara, icter
obstrueti colangita sau pancreatita.
Diagnostic:Ultrasonografia, Colangiopancreatografia endoscopica retrograda sau colangiografia lianshe-
patica.
Tratamentul de eleetie pentru majoritatea pacientilor cu coledocoiitiaza este coleeistectomia cu
coledocolilotomie si drenaj pe tub in T al canalelor biliare.

72.Complicaiiile coledocolitiazei.
COMPLICATII:
1.Complicatii mecaice-icterul mecanic ce se dezvolt ca urmare a perturbrii metabolismului bilirubinei i
se manifest prin coloraia galben a tegumentelor, mucoasei i sclerelor provocat de depunerea de
bilirubin.
2.Complicatii inflamatorii-angiocolita acuta(colangitele)-inflamatia vezicii biliare,cel mai des provocata de
infectie hematogena.
3.Alte complicatii-ciroza biliara-consecinta a repetarilor angiocolitelor
-Stenaza Oddiana benigna in urma cicatrizarii ulceratiilor ce insotesc inclavarea calculilor in papila.
-Pancreatita acuta-consecinta a pasajului repetat al microcalculilor.
-Pancreatita cronica.

73.Diagnosticul icterului mecanic: metode instrumentale i de laborator.

Dintre semnele de laborator trebuiesc menionate urmtoarele: leucocitoza elevat, accelerarea VSH,
creterea bilirubine , a colesterinei i fosfatazei alcaline, apariia n urin a pigmenilor i acizilor
biliari cu dispariia concomitent a urobilinei. Brusc scad factorii de coagulare (protrombina i
fibrinogenul, proaccelerina- factorul V i proconvertina - factorul VII, vitamina K).
-radiografia de ansamblu, holegrafia (peroral i intravenoas), dat fiind faptul creterii bilirubinei i,
deci, scderi posibilitii hepatocitelor de a acumula i a elimina substana de contrast, i pierde importana
informativ n cazurile acestea este holegrafia transparietohepatic (percutan). Examenul colangiografic
executat n decursul operaiei cu manometria cilor biliare.
-colangiopancreatografia retrograd cu ajutorul duodenoscopul, precum i colangioscopie att retrograd
ct i cea intraoperatorie.
- laparoscopia, stabilirea nivelului obstacolului, originea lui prin biopsie
- ultrasonografia, care adeseori indic att cauza icterului mecanic ct i localizarea obstacolului

74.Colangita: manifestrile clinice, metode de diagnostic, principii de tratament.

Pacientul tipic cu colangita prezinta un istoric de litiaza biliara si triada caracteristica Charcot: febra, icter,
durere la nivelul hipocondrului drept.
Diagnosticul de laborator ne arata leucocitoza (cresterea numarului de leucocite in sange), cresterea valorii
bilirubinei. De asemenea, de obicei sunt crescute moderat transaminazele si amilaza.
Hemocultura, recoltata inainte de inceperea tratamentului antibiotic, poate identifica germenii raspunzatori
de infectia cailor bilare in aproximativ 50 % din cazuri
In timpul episodului acut de colangita este necesara oprirea aportului alimentar pe cale orala, pentru a nu
favoriza staza. Hidratarea pacientilor se face pe cale intravenoasa.Tratamentul medicamentos consta in
principal din administrarea de antibiotice cu spectru larg pentru a combate infectia. Obstructia poate
impiedica ajungerea antibioticului in caile biliare. Din acest motiv in unele cazuri este necesara decompresie
chirurgicala si drenajul biliar.Decompresia se poate face atit chirurgical cit si endoscopic.

75.Tratamentul chirurgical al icterului mecanic, metode de drenare a cilor biliare, anastomoze

bilio-digestive.
Intervenia chirurgical trebuie executat dup o pregtire prealabil pentru remontarea strii generale.
Intervenia chirurgical se va executa sub anestezie general cu intubaie oro-traheal. Deschiderea
cavitii peritoneale se face prin intermediul unei incizii mediane (Lebker) sau oblice n hipocondrul
drept (Koher). Explorarea cilor biliare externe trebuie fcut cu grij pentru a inventaria totalitatea
leziunilor i, deci, se va inspecta (manual, vizual i instrumental) toat regiunea pancreato-biliar.
Vezicula biliar va fi nlturat printr-o colecistectomie retrograd.
Drenajul pune cile biliare principale n repaos, realizeaz evacuarea coninutului purulent sau biliopurulent,
pn la sterilizarea bilei. Mai mult ca att, prin tubul de dren se introduc antibiotice, novocain, no-pa,
baralgin pentru cedarea spasmului i se controleaz lumenul coledocian prin fistulo-colangiografie
postoperatorie

76. Sindromul postcolecistectomic: metodele de investigaii i tratament.

Sindromul postcolecistectomic-totalitatea suferintelor ce apar sau ramin dupa colecistectomie. Conditiile
principale care pot cauza evolutia sinromului sunt:afectiunile organelor digestive(gastrita cronica,ulcerul
gastroduodenal),calculii din caile biliare neobservati la colicistectomie. Cauzele sunt definite atit de ororile
tehnicii operatorii cit si de examenul intraoperator deficient al cailor biliare.
Metodele paraclinice de diagnostic,care pot furniza date concrete despre starea arborelui biliar,tulburarile
fluxului biliar si afectiunea zonei hepato-duodenale sunt:
a)metodele radiologice:gastroduodenografia cu masa baritata,colangiografia intravenoasa la bolnavii fara
icter,colangiografia retrograda si transparietohepatica,tomografia computerizata.Examenul radiologic cu
contrast ne poate ajuta in stabilirea naturii si localizarii obstacolului,prezentei refluxului biliar,modificarilor
cailor biliare si a organelor invecinate.
b)ecografia ne va informa despre diametrul cailor biliare,despre prezenta colestazei sau a unei tumori
c)rezonanta magnetica nucleara si scintigrafia functionala a ficatului ne pot furniza date despre caracterul
obstructiei biliare si tulburarile fluxului biliar.
d)metodele intraoperatorii de diagnostic:determinarea diametrului hepaticocoledocului,hidrodinamicii in
caile biliare,colangiografia intraoperatorie,coledocotomia cu aplicarea somdajului sau coledocoscopiei.
Principiul fundamental al solutionarii cauzei suferintelor bolnavului colecistectomizat il constituie
executarea interventiei chirurgicale care sa asigure un tranzit biliodigestiv corect si definitiv. Actul
chirurgical include doua momente principale: indentificarea ligamentului hepatoduodenal cu elementele lui
si executarea nemijlocita a operatiei pe caile biliare.

77. Semiologia chirurgical n pancreatita acut, etiopatogenie, clasificare.

Pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut,determinat de leziuni anatomice si functionale la
nivelul glandei,produse printr-un mecanism de autodigestie fermentativa prin propriile sale enzime,ca
 urmare a actiunii diferitilor factori: litiaza biliara,alcoolul,traumatism,boli infectioase generale,tulburari
vasomotorii si alergice.Estecaracterizata print-un tablou clinic dramatic cu evolutie severa a majoritatii
cazurilor,grevata de o mortalitate ridicata si un grad crescut de invaliditate.
Etiologie:Cauze extrapancreatice:
-Biliare litiaza, angiocolita, oddite, paraziti
-Alcool etilic
-Iatrogene medicamente, explorari invazive, operatii
-Traumatice
-Metabolice hiperlipoproteinemie, DZ, hipercalcemie, uremie, hemocromatoza
-Endocrine - hiperparatiroidism
-Infectioase parotidita epidemica, hepatite, viroze, febra tifoida
-Boli sistemice LED, periarterita nodoasa, sarcoidoza, B. Crohn
-Toxice alcool metilic, insecticide, venin
Cauze pancreatice:
-Congenitale absenta canalelor, chisturi, stenoze, pancreas divisum
-Dobindite tumori pancreatice, ampulare, stenoze, litiaza
Clasificare.
Dupa criterii clinice (Atlanta 1992)
PA usoara
PA severa
Dupa aspectul morfopatologic
- PA edematoasa
- PA necrotica necroza sterila / necroza infectata
- abcesul pancreatic
- pseudochistul postacut

78. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute: USG, CT, investigaii endoscopice i de

laborator.
Ecografia(ultrasonografia)practicata in ultima vreme cu succes,constituie un mijloc de diagnostic
paraclinic neinvaziv,ieftin,aplicabil cu usurinta in conditiile de urgenta,aduce lamurire privind prezenta unei
eventuale litiaze biliare si conturarea unei imagini dinamice a pancreasului,poate orienta procesul de
diagnosticare spre precizarea unor focare de necroza si a altor complicatii extraglandulare si a momentului
operator cel mai prielnic.In examinarile ecograficepot aparea dificultati in ce priveste abdomenul nepregatit
cu pareza intestinala si aerocolie,care pot reduce valoarea de diagnostic pozitiv in pancreatita acuta.
CT(tomografia computerizata)reprezinta explorarea paraclinica cea mai valoroasa la ora actuala,ea da
relatii mai exacte cu privire la o crestere de volum a glandei.Tomografia computerizata si scintigrafia cu
ultrasunet apreciaza cresterea dimensionala a pancreasului,neomogenitate in structura lui,iar laporoscopia
este procedeul prin care in cavitatea abdominala se vede exudatul hemoragic caracteristic,care,fiind
analizat,contine multe enzime pancreatice,se vizualizeazapetele stearicede adiponecroza,uneori si
colecistul marit.
Hemoleucograma:prezinta 2 modificari sugestive:anemia,atunci cind nu exista hemoconcentratie si
hiperleucocitoza cu neutrofilie,eozinofilie si limfopenie.
Hiperglicemia apare mai ales pe sema socului la debutul bolii,exprima un proces sever de pancreatita acuta
care inhiba sau a distrus o parte din insulele Langerhans.
Bilirubinemia si testele hepatice si fosfataza alcalina sunt considerate criterii de precizare a intensitatii
icterului si a naturii acestuia(mecanic,hemolitic sau hepatocelular)

79. Evoluia i tratamentul pancreatitei acute.

Evolutia pancreatitei acute,spre deosebire de evolutia altor boli acute abdominale,este imprevizibila si
dependenta in primul rind de forma anatomo-clinica.Exista o diferenta notabila intre evolutia pancreatitelor
edematoase,care in majoritatea lor se supun favorabil tratamentului medical,in raport cu pancreatitele acute
necrotice-hemoragice partiale si difuze,care evolueaza extrem de grav,atit prin fenomenele generale de
soc,cit si prin amploarea leziunilor locale ce pot duce la deces in citeva zile.Cu toate acestea,in unele cazuri
pancreatitele acute necrotico-hemoragice grave.Daca bolnavul depaseste prima etapa evolutiv grava sub
 actiunea tratamentului aplicat,survine o perioada de stabilizare,variabila ca timp,dupa care urmeaza etapa de
vindecare sau a complicatiilor.
Tratament.Daca avem diagnosticul de pancreatita acuta,tratamentul va fi complex,utilizindu-se atit
mijloace medicamentoase cit si chirurgicale,in functie de caz si evolutie.
Tratamentul medical complex inceput la internare este destul de efectiv si isi propune:
1. Cateterizarea unei vene centrale(subclaviculara sau jugulara externa) pentru a avea o cale larga de
administrare a amesticurilor litice si de reechilibrare.
2. Aspiratia nazo-gastrica prelungita cu refrigerarea gastrica si alcalinizare intensiva si continua a continutului
gastric.
3. Cateterismul vezicii urinare prin montarea sondei a demeure cu scopul monitorizarii continue a diurezei.
4. Calmarea durerii
5. Substitutia volemica masiva pina la 6-8 litri+ preparate diuretice,osmotice si antispastice
6. Reducerea activitatii secretoare a pancreasului
7. Nutritie parenterala totala
8. Inhibitorii protezaei
9. Antibioterapia cu spectru larg de actiune
10. Hormonoterapie
11. Heparinoterapie,preparate reologice
12. Preparate citostatice

80. Diagnosticul i tratamentul complicaiilor evolutive sistemice ale pancreatitei acute: precoce i
tardive; toxice, postnecrotice, viscerale.
La unul i acelai bolnav putem depista mai multe complicaii aprute concomitent sau consecutiv.
Infiltratul (plastronul) pancreatic
Este rezultatul inflamaiei reactive, care cuprinde pancreasul, organele i esuturile adiacente i
mrturisete despre stoparea procesului de autodigestie i necrotizare a pancreasului. Deci este una din
formele cu evoluie pozitiv a pancreonecrozei.Starea bolnavilor rmne grav, mrturisind prezena unei
necroze masive, dar degrab ncepe a se ameliora sub influena tratamentului conservativ complex.
Despre evoluia posibil ne informeaz starea bolnavului, analiza sngelui i unele investigaii auxiliare:
radioscopia, radiografia, tomografia, ultrasonografia .a.
Peritonita pancreatic
Complic evoluarea pancreatitei acute destul de des. Deosebim peritonite pancreatice: a) fermentative b)
purulente i c) ascit-peritonite.
Laparoscopia este metoda de diagnostic definitiv i tratament a peritonitei fermentative. Dup evacuarea
exudatului (cu aprecierea ulterioar a fermenilor) i inspecia organelor abdominale se instaleaz lavajul
laparoscopic cu soluii antiseptice i antifermeni.
Ascit-peritonita provine de la compresia v.porte i a ramurilor ei din partea plastronului pancreatic mai ales
la bolnavii cu modificri eseniale proexistente ale ficatului.
Tratamentul urmrete 3 scopuri: 1) lichidarea cauzei ascitei; 2) evacuarea exudatului; 3) combaterea
hipodisproteinemiei i denutriiei.
Abcesul pancreatic intraorgan
Mai des este situat n capul pancreasului i se asociaz cu alte complicaii: omentobursit,
parapancreatita.
Diagnosticul este dificil, mai des se constat intraoperator, poate fi nlesnit de ultrasonografie i tomografie
computerizat.
Tratamentul se limiteaz la drenarea abcesului dup evacuarea puroiului i nlturarea prudent a
sechestrelor.
Pseudochistul pancreatic
Ca i plastronul pancreatic este un sfrit favorabil al pancreonecrozei.
Tratamentul pseudochistului ntotdeauna este chirurgical. (chistogastroanastomoz,
chistoduodenoanastomoz, chistojejunoanastomoz),
Complicaiile trombo-hemoragice poart un caracter sever i determin finala bolii.
Trombozele (aa. pulmonare, lienale, cerebrale, vv.port, mezenterice, infarctul cordului, plmnului) i
hemoragiile (n tractul digestiv i cele erozive n cavitatea abdominal) complic evoluarea pancreatitei
acute.Tratamentul trombozelor const n administrarea anticoagulanilor i substanelor dezagregante pe
fondul tratamentului de baz.
Ct privete tratamentul hemoragiilor tactica difer n dependen de cauza hemoragiei (eroziuni, ulceraii
a mucoasei sau erodarea vasului mare), perioada apariiei.Sunt indicate toate procedeele de hemostaz
(hemostatice, hemotransfuzii, hipotermie).Uneori singurul remediu este operaia, care n toate cazurile este
foarte dificil i prezint un mare pericol pentru viaa bolnavului.

81. Clasificarea complicaiilor evolutive ale pancreatitei acute.

Pancreatita acut evolutiv n majoritatea cazurilor se asociaz cu diferite complicaii. De menionat, c la
unul i acelai bolnav putem depista mai multe complicaii aprute concomitent sau consecutiv. Aceste
complicaii difer att prin momentul apariiei, substratului patomorfologic, originii sale, ct i prin situarea
lor topografic.
n corespundere cu factorii enumrai complicaiile pancreatitei acute se mpart n felul urmtor:
1) Dup factorul etiopatogenetic:
a) enzimatice;
b) inflamator-infecioase;
c) trombo-hemoragice;
d) mixte.
2) Dup substratul patomorfologic:
a) funcionale;
b) organice.
3) Dup situarea topografic:
a) pancreatice i parapancreatice;
b) intraabdominale;
c) extraabdominale.
4) Dup timpul apariiei:
a) precoce;
b) tardive.

82. Diagnosticul diferenial al pancreatitei acute cu ulcerul gastroduodenal perforat, ocluzia

intestinal, apendicita acut, tromboza mezenterial, infarctul miocardic, pneumonia bazal.
Pancreatita acuta se poate confunda in primul rind cu ulcerul gastric sau duodenal perforat.Aici se va tine
contde virsta mai tinara a bolnavului cu perforatie,prezenta anamnezei ulceroase,durerile in lovitura de
pumnal,lipsa vomei,abdomenul lemnos,disparitia matitatii hepatice la cupola diafragmatica,depistata la
examen radiologic.Durerile in centura,petentialul si sediul iradierilor dureroase,vomele repetate,lipsa
incordarii musculare,balonarea abdominala,leucocitoza,hiperenzimemia si diastazuria sint semnalmentele
clinice si de laborator ale pancreatitei acute.
Trombozarea si embolia vaselor mezenterice.Bolnavii se afla in stare grava chiar de la debutul suferinte;
in antecedente se constata cardita reumatica sau infact iocardic.Durerile in centura nu sunt caracteristice.
Foarte curind gangrena intestinala va proiecta semne peritonice,progreseaza intoxicatia.In cazuri dubioase se
va proceda fara aminari la examen laparoscopic sau la angiografia vaselor mezenterice.
Apendicita acuta debuteaza similar pancreatiteti acute,durerea de multe ori incepind in epigastru,dar este
de scurta durata,pentru ca dupa 2-4 ore sa se transpuna in regiunea ilica,unde va determina incordarea
muschilor de perete abdominal si alte semne de peritonita locala in devenire.Explorarea diastazei din singe si
urina va ajuta delimitarea diagnostica intre aceste 2 maladii.Daca si dupa aceasta mai ramin indoieli,se
indica laparoscopia.
In pancreatita acuta se indica efectuare electrocardiogramei pe de o parte de a exclude un infarct
miocardic,iar pe de alta parte de a preciza modificarile cardiace produse prin actiunea enzimelor libere din
circulatie,modificari de tip ischemic difuz subendocardic,tulburari de ritm.Aceste modificari dispar daca
evolutia pancreatitei acute merge spre evolutie

83. Peritonita: etiopatogenie , clasificare,diagnostic. Fazele evolutive ale peritonitei.

Peritonita este inflamatia acuta sau cronica a peritoneului,care se manifesta atit prin semne locale cit si rpin
simptome generele de maladie,prin tulburari severe in functia unor organe si sisteme de cea mai mare
importanta pentru organism.
 Clasificarea peritonitei.
Dupa calea de patrundere microflorei in cavitatea abdominala:
a)peritonite primitive:
-microflora patrunde in cavitatea abdominala pe cale hematogena,limfogena sau prin trompele
uterine
b)peritonite secundare
-agentul agresor survine din organele abdominaleinflamator modificate(apendicele vermicular,
vezica biliara),din perforatia organelor cavitare,din plagi penetrante de abdomen
Dupa caracterul evolutiei clinice:
a)acute
b)subacute
c)cronice
Dupa factorul etiologic:
a)provocate de microflora din tubul gastrointestinal(colibacili,stafilococi,anaerobi,protei)
b)microflora de alta origine(gonococi,bacili Koch,pneumococi)
Dupa forma exudatului intraabdominal:
a) serose
b) fibrinoase
c) fibro-purulente
d) hemoragice
e) putride
Dupa extinderea procesului inflamator:
a) localizate(inflamatia este localizata doar la o parte a cavitatii peritoneala)
b) genralizata(procesului inflamator se extinde la intreaga seroasa peritoneala)
Fazele evolutive ale peritonitei:
Stadiul I (reactiv)-este un stadiu net manifest la infectarea brusca a cavitatii abdominale-perforatia unui
organ cavitar.
Stadiul II(toxic)-raspunsul organismului la patrunderea in circulatia comuna a exo si endotoxinelor si
enzimelor de productie bacteriana,a produsilor proteici ce rezulta din dezintegrarea celulara,a substantelor
toxice,acumulate in tesuturi prin tulburarea proceselor metabolice normale.
Stadiul III(terminal)-se manifesta prin reactiile organismului la diversi factori defavorabili,pe care0i implica
stadiul terminal de evolutie a peritonitei cu prevalenta socului toxico-septic.
Diagnosticul: - diagnosticul pozitiv este dificil de precizat in formele fruste sau in cele astenice ale
peritonitei: vom cuta aici aprarea muscular, mai dificil de evideniat decit contractura i vom avea in
permanen in minte faptul c semnele locale trec pe planul doi, sindromul septic fiind cel care predomin
- diagnosticul etiologic al unei peritonite este important de precizat, in scopul alegerii cii optime de abord;
anamneza, virsta i sexul pacientului, sediul maxim al durerii la debut sunt elemente care uureaz stabilirea
unui diagnostic etiologic.

84. Dereglrile patofiziologice n perioadele toxic i terminal ale peritonitei.

Stadiul II(toxic)-raspunsul organismului la patrunderea in circulatia comuna a exo si endotoxinelor si
enzimelor de productie bacteriana,a produsilor proteici ce rezulta din dezintegrarea celulara,a substantelor
toxice,acumulate in tesuturi prin tulburarea proceselor metabolice normale.Acest tip de reactie a
organismului evolueaza cu semnele proprii socului endotoxic si se produce cu prepoderenta la etapa
stadiului toxic de peritonita.In aceasta faza de evolutie a peritonitei se activeaza una din partile constituente
alemecanismelor de protectie generala a organismului-protectia imunologica.Devierile imunologice ce
vadesc reactia de aparare a organismului se vor contura deja in primele ore dupa debutul peritonitei,dar se
vor inscrie maxima expresie anume in etapa II,toxicoseptica din evolutia bolii.
Stadiul III(terminal)-se manifesta prin reactiile organismului la diversi factori defavorabili,pe care0i implica
stadiul terminal de evolutie a peritonitei cu prevalenta socului toxico-septic.S-au dovedit ineficiente toate
mecanismele de protectie locala si generala contra agresiunii infectioase.
Chiar de la debut peritonita se rasfringe asupra echilibrul hemodinamic.La etapa toxica si cea terminala de
evolutie se alatura actiunea agresiva a agentilor toxici asupra miocardului.Tot la aceste etape are lor
modificarile sistemului de organe respiratorii,dereglari in functia hepatica,dereglarea functiei renale si
tulburarile din functia motorie a tractului gastrointestinal.Din cele de mai sus reiese ca peritonita iniala ca
 suferinta localizata va aduce in scurt timp tulburari severe in functionarea tuturor organelor si sistemelor din
organism.

85. Simptomatologia peritonitei generalizate purulente: stadiul reactiv, toxic i terminal.

In prima faza din evolutia peritonitei-reactive-bolnavii acuza dureri intense si permanente ce se inteesc la
schimbarea pozitiei corpului.Orice schimbare de pozitie corporal ava fi insotita de extinderea unui sau altui
sector din peritoneul parietal inflamator modificar,care va provoca excitatia unei immense arii de
receptori,deci durerei si mai violente.Examenul facial apreciaza tahicardie 100-110 bat/min.,poate fi
crescuta si TA.La inspectia cavitatii bucale se poate gasi xerostomia.Examenul abdominal atesta limitatrea
de mobilitatea a abdomenului.La palpare pe abdomenul anterior se va putea gasi un infiltrate inflamator sau
abces.Auscultatia pe abdomen distinge zgomote peristaltice attenuate,la etape avansate de peritonita
garguimenteintestinale nu se mai ausculta.
La etapa manifestarilor toxice de peritonita are loc o anumita slabire in intensitatea senzatiilor dureroase din
abdomen,se produc eructatii si voma cu lichid de culoare bruna,retentia materiilor fecale si gazelor.La acestv
stadiu de evolutie au maxima expresie simptomele generale caracteristice intoxicatiei acute a organismului.
Pulsul devine accelerat,hipertermia este permanenta.,limba este uscata. Abdomenul este foarte balonat pe
seama parezei intestinale.
In faza terminala vor aparea semen de lezare a sistemului nervos central-adinamie,care alterneaza uneori cu
euforie si excitatie psihomotorie,confuzie mintala,delir.Aparea paloare tegumentara cu acrocianoza,cad in
orbite globii ocular.Se constata tahicardie acuta,hipotonie.Respiratia devine foarte frecventa,superficiala.Se
produce voma cu cantitati mari de continut gastric si intestinal,avind miros de fecale.Abdomenul este
balonat acut,lipseste peristaltismul,senzatiile dureroase cu character difuz pe intreg abdomenul.

86. Tratamentul peritonitei generalizate purulente: local i complex.

Tratamentul se va efectua innd cont de forma clinic, stadiul, caracterul agentului patogen, rspndirea
inflamaiei, gradul dereglrii proceselor metabolice i al funciilor organelor vitale.
Principiile de tratament al peritonitei sunt:
nlturarea focarului infeciei prin metoda chirurgical.
Administrarea preparatelor antibacteriale (lavaj, tuburi de drenaj).
nlturarea ocluziei intestinale paralitice cu aspirarea prin sond nasogastral, decompresia tracrului
gastrointestinal.
Tratamentul chirurgical
Scopul operaiei const n nlturarea exsudatului i a materialului infectat, a sursei de infecie, decompresia
intestinului, drenarea adecvat cu ajutorul drenurilor tubulare, nchiderea eficace a plgii.
Calea de acces operatoriu - laparotomia median, care permite a efectua o revizie adecvat a cavitii
abdominale i extinderea plgii n sus i n jos, n funcie de localizarea sursei de peritonita. In cazul cind
sursa peritonitei este un organ ce se va putea extrage si conditiile tehnice o permit,este rationala lichidarea
radicala a focarului de infectie abdominala,daca s-a constatat perforatia pe un organ cavitar se recurge mai
des la suturarea orificiului de perforatie.Cavitatea abdominala este uscata minutios,apoi se va efectua lavajul
cavitatii abdominale cu antiseptice.
Tratamentul antibacterian al peritonitei const din tratamentul local (introducerea prin irigaie i drenaje)
i general - intravenos, in-tramuscular. Antibioticoterapia nu exclude tratamentul chirurgical.La perioade
initiale de maladie se prescriu antibiotice cu spectru larg de actiune (cefalosporine,peniciline).In fazele a 2 si
a 3 accentul este pus pe corectia oportuna si adecvata a devierilor homeostatice ce va devine componentul
principal al masurilor de invingere a peritonitei.

87. Peritonita localizat: manifestrile clinice, diagnosticul, tratamentul n funcie de localizare.

Peritonite localizate sunt colectii purulente limitate,sutuate in anumite zone de electii in cavitatea
abdominala.
Semnele clinice:Peritonitele lozalizate pot debuta printr-o peritonita difuza,a carei simptomatologie cedeaza
catre ziua a 5-8-a,cind se produce lozalizarea procesului.Semnele generale devin mai atenuate,pulsul se
normalizeaza,varsaturile se raresc,se reia tranzitul intestinal,,surerea se localizeaza in regiunea focarului
inflamator.Tabloul clinicse caracterizeaza prin dureri de intensitate maxim.hiperestezie cutanata,contractura
musculara in zona afectata.Uneori se palpeaza colectia purulenta sub forma unei tumori nedelimitate. La
percutie se constata matitate in zona dureroasa. Semnele locale pot lipsi in cazul supuratiilor profunde.In
aceste cazuri predomina semnele generale ca: frisoane pronuntate,transpiratii
nocturne,anorexie.greturi,voma,pierderea ponderala rapida.
Examinari paraclinice:
Examenul radiologic-prezenta unei opacitati,constatarea nespecifica a prezentei lichidului pleural
Tomografia computerizata-permite indentificarea cu mai mare precizie a colectiilor cu localizare
necunoscuta.
Ultrasonografia-confirma prezenta unui abces intraabdominal care este suspectat prin investigatii clasice.
Tratamentul peritonitelor localizate,este exclusiv chirurgical si consta dintr-o incizie si evacuare colectiei
purulente urmatade aplicarea unui drenaj in punctul cel mai decliv al colectiei.In aceste cazuri,incercare de
indepartare a unor organe bolnave,in jurul carora s-a produs supuratia,ar putea duce la ruperea barierei
peritoneale din jurul focarului purulent si raspindirea infectiei in marea cavitate abdominala.Inse metodele
contemporane de diagnostic,inclusiv laporoscopia,au facut posibila drenarea extraseroasaa abceselor cu cele
mai variate localizari.

88. Abcesele intraabdominale: etiologia, simptomatologia, diagnosticul, particularitile

tratamentului chirurgical.
Dup topografia cavitii peritoneale, se pot localiza n:
A. Etajul supramezocolic
B. Etajul submezocolic
C. Etajul pelvin
A. Abcesele supramezocolice
Abcesul subfrenic-are sediu in spatiul subdiafragmatic drept si constituie o complicatie a mai multor
afectiuni chirurgicale acute din organele cavitatii abdominale:apendicita,colicistita acuta,ulcer
gastroduodenal perforat,pancreatita acuta.Cele mai frecvente acuze sint durerile permanenete localizate in
hipocondrul drept si cel sting cu putere de iradiere in spate,omoplat.Sint prezente greturile,sughiturile.Au
limba murdara cu depuneri gri-murdare,abdomenul este balonat,dureros la palpare.Tratamentul este
chirurgical,deschiderea si drenajul colectiei de puroi.
B. Abcesele submezocolice(etajul mijlociu al abdomenului)-abcesele localizate in etajul abdominal
mijlociu pot fi de origine apendiculara cu sedii diferite,in functie de pozitia apendicelui.Peritonitele
localizate in stinga sunt de obicei de originea unor patologii
sigmoidiene(diverticulita,neoplasm).Particularitatile lor anatomo-clinice sunt dependente de patologia
primara viscerala si care deseori sunt descoperite intraoperator.In abcesele submezocolice,tratamentul
chirurgical este hotaritor.
C. Abcesele pelviene-cuprind colectiile supurative localizate in micul bazin,dintre care abcesele fundului de
sac Douglas reprezinta cantitatea cea mai frecventa.
Cauzele etiologice ale abcesului fundului de sac Douglas sunt multiple:
-apendicita acuta perforata cu sediul pelvian
-hematom retrouterin suprainfectat
-perforatia vizicii urinare,a, rectului in timpul unor explorari endoscopice,prn corpi straini.
Afectiunea se manifesta prin semne rectale,vizicale si uterine. Cele rectale se manifesta prin tenesme,
defecare dureroasa,dificila,scaune moi,senzatia de corp strain rectal.Semnele vizicale se traduc prin mictiuni
dureroase,care imita o cistita,polachiurie cu urini clare,fara puroi.Semnele uterine apar mai rar si se
manifesta prin metrorafii.Tratamentul este chirurgical si consta in punctie evacuatorie sau deschiderea
abcesului,efectuata prin fundul de sac vaginal posterior sau pe cale rectala,la barbati urmata de plasarea unui
tub de dren pentru 24-48 ore.Antibioterapia si reechilibrarea functionala si metabolica sunt masuri
terapeutice care trebuie sa acompanieze interventia chirurgicala.

89. Abdomenul acut chirurgical: definiie, clasificare.

Abdomenul acut reprezinta un sindrom clinic provizoriu care inclue un sir de suferinte abdominale
acute,etiologic nedefinite,unite prin debut si simptome identice,care impune effort diagnostic
minutios,atitudine medico-chirurgicala de urgenta.Abdomenul acut este apreciat ca o totalitate de afectiuni
posttraumatice si inflamatorii ale organelor cavitatii abdominale exprimate prin sindroame cu un grad de
severitate avansata.Abdomenul dureros se imparte in 4 grupe de afectiuni patologice:
1. Abdomen acut chirurgical-necesita interventie chirurgicala de urgenta pentru a nu pune viata bolnavului in
pericol ( apendicita acuta,colecistita acuta,ulcer perforat gastroduodenal,ocluzia intestinala,herniile
strangulate)
2. Abdomen acut medical-afectiuni medicale,unde tratamentul medicamentos remite simtomatologia clinica si
paraclnicapatologica (colica biliara,colica intestinala,mezadenita acuta)
3. Abdomen acut chirurgical tardiv-suferinte medicale,care in prima etapa sunt tratate medicamentos,insa in
cursul evolutiei ulterioare devine potential chirurgical(colita ulceroasa nespecifica)
4. Abdomen acut fals-afectiuni abdominale extraperitoneale si unele tulburari metabolice,unde conduit
terapeutica este moderata,interventiile chirurgicale sunt inutile-afectiuni sistemice-
infectioase,alergice,metabolice-afectiuni de vecinatate cu rasunet abdominal(cardiace,pulmonare,renale)
Clasificare dupa sindroame:
-sdr inflamator
-sdr ocluziv
-sdr hemoragic
-sdr perforativ

90. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului inflamator.

Tabloul clinic al peritonitei generalizate asociaz durerea abdominal cu semnele de iritaie peritoneal
(contractura muscular, aprarea muscular).
Semnele de iritaie peritoneal sunt uneori estompate. Astfel pe msur ce peritonita evolueaz se instaleaz
distensia abdominal care estompeaz contractura i mimeaz ocluzia intestinal. La virstnici (care au un
perete abdominal slbit i o reactivitate sczut) semnele de iritaie peritoneal pot fi dificil de sesizat.
La nivelul ombilicului peritoneul parietal e situat cel mai aproape de tegument; ca urmare palparea
ombilicului este o manevr eficace la pacienii cu peritonit generalizat.Alte manevre utile pentru
evidenierea iritaiei peritoneale sunt: s solicitm pacientul s tueasc (apare durerea) sau s facem o
percuie blind a abdomenului (produce durere semnul clopoelului).
Cele mai frecvente cauze de iritaie peritoneal localizat sunt: apendicita acut (in cadranul inferior
drept), colecistita acut (in cadranul superior drept), diverticulita sigmoidian (in cadranul inferior
sting). Cadranul superior sting este foarte rar sediul unei iritaii peritoneale localizate.

91. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului hemoragic.

Abdomenul acut hemoragic reunete afeciunile ce evolueaz cu hemoragie intern. Hemoragia
intern se poate produce in lumenul digestiv - situaie in care se exteriorizeaz prin hematemez,
melen sau rectoragie i vorbim de hemoragie
intern exteriorizat -sau se produce in cavitatea peritoneal - situaie in care apar numai semnele ocului
hemoragic.Semnele ocului hemoragic (hipotensiunea, tahicardia, paloarea, ameeala i vertijul, lipotimie
in special la trecerea in ortostatism). Gravitatea acestor situaii clinice este dat de hemoragie. Aceste
situaii se opereaz de urgen (extrem sau imediat); pregtirea preoperatorie se rezum la accesul
venos i tratament volemic.

92. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului perforativ.

Cel mai caracteristic semn al perforaiei este durerea, care survine brusc i brutal, asemnata cu o
lovitur de pumnal- este att de pronunat, c aduce la stare de oc: faa este palid, exprim suferin,
bolnavul este nelinitit, are ochi anxioi, pupile dilatate, transpiraii reci. Se constat HTA, temperatur sczut
sau normal, puls vagal bradicardie; limba este umed, curat. Fiecare micare sau respiraie profund
exacerbnd durerea imobilizeaz bolnavul, acesta din urm prefer nemicarea n atitudine forat, antalgic
(poziia preferat este cea culcat pe spate sau n decubit lateral pe dreapta cu extremitile inferioare flexate
spre abdomen).
Sediul durerii la nceput este epigastrul sau epigastrul i hipocondrul drept. Uneori durerea iradiaz n clavicul
i omoplatul drept, cnd perforaia este situat n zona piloro-duodenal sau n stnga, cnd avem o perforaie n
regiunea fundului i corpului stomacului.
La inspecie bolnavul este n poziie antalgic, se observ un abdomen imobil, rigid, plat sau refractat care nu
respir (respiraia este excluziv costal, accelerat i superficial, datorit blocrii diafragmului i peretelui
abdominal).
 Palparea pune n eviden un alt semn major i, anume, contractura muchilor abdominali, determinat de
iritaia peritoneului.

93. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului dolor.

Poate fi situate in 3 regiuni: epigastrica(hipocondrul drept si sting,reg epigastrala);
mezogastrica(periombelical,flancul lateral sting si drept); hipogastric(suprapubian,fosa iliaca stinga si
dreapta)
-sub lovitura de pumnal-ulcer perforat
-permanent chinuitoare in centura-pancreatita acuta
-sub forma de crampa- colica hepatica,biliara
-extensie- anevrism disecant al aortei
-in crampa periodica-ocluzie intestinala-
-incontinuu intensive- apendicita acuta
-oarba permanenta-pielonefrita
Durere inghinala- la hernie inghinala sau femurala strangulate
Din epigastru apoi spre fosa iliaca dreapta- apendicita acuta(s.koher)
Incepe in reg.toracica apoi se deplaseaza in abdomen-anevrism disecant al aortei
Initial in hipogastru,apoi in zona afectata- patologia colonului

94. Metodele instrumentale de examinare a pacienilor cu abdomen acut.

In practic ne folosim de urmtoarele:
-examinri citologice sanguine
-amilazemia(pancreatite)
-parametrii acido-bazici(peritonita,pancreatita,ocluzie,infarct entermezenteric)
-examenul sumar de urin proteinurie, hematurie, leucociturie; constatarea e util pentru diagnosticul
diferenial (colicarenal litiazic, cistopielita produc durere, care poate fi interpretat eronat ca semn al
unui abdomen acut).
-ecografia abdominal -abcese intraabdominale (diverticular, apendicular, pelvin)
-distensia anselor instestinale sau colice, pline cu aer i lichid in ocluzia intestinal;
eventuale cauze (tumor colic sau intestinal) pot fi obiectivate
-computer-tomografia abdominal: -leziuni traumatice ale ficatului, splinei sau rinichilor
-prezena, natura i raporturile unor formaiuni tumorale sau pseudotumorale (tumori
abdominale, bloc subhepatic, apendicular, diverticulit sigmoidian pseutumoral etc.)

95. Gua simpl (distrofia endemic tireopat): clasificarea guelor sporadice i endemice;
simptomatologie, metode de diagnostic.
Distrofia endemicatireopatica este aceea maladie care se intilneste constant in anumite regiuni
geografice,fiind in legatura cu marirea si alterarea glandei tiroide.
Clasificarea guselor sporadice si endemice:
I. Dupa gradele de marire a glandei tiroide (gr.I-V)
II. Dupa forma (nodulara,difuza si combinata)
III. Conform starii functionale: eutiroidiana(functia normala a glandei tiroide); hipotiroidiana(functie
diminuata) si hipertiroidiana(hiperfunctia glandei tiroide)
Simptomatologie.Simptomatologia gusii variaza cu sediul si cu marirea tumorii.Gusele cu sediul obisnuit
cervical nu sunt insotite in perioada initiala de tulburari functionale.Primul semn pe care il observa bolnavul
este ingrosarea gitului,tumefactia cervicala aparuta insidios,cu tendinta la crestere,nu este dureroasa si nu
produce nici o tulburare.In general bolnavii vin la consultatie din motive estetice.Intr-o faza mai inalta pot sa
apara simptoame grave datorita compresiunii organelor din vecinatate.Prin comprimarea caii laringo-
traheale,bolnavii prezinta modificari ale vocii;voce aspra si ragusita,iar mai tirziu dispnee la efort.Prin
compresiunea n.recurent apare vocea bitonala sau afonica. Mai rar se observa disfagia in compresiunea
esofagului.
Metode de diagnostic.Pentru a aprecia cresterea sau micsorarea tumorii in perioada de evolutie a ei se va
face masurarea circumferintei maxime a gitului.De asemenea este indicat examenul laringoscopic pentru a
cerceta starea mucoasei laringiene si a corzilor vocale.Radiografia din fata si profil este necesara pentru
depistarea gusilor intratoracice,deviatiei traheei.In caz de prezenta unor semne de disfunctie tiroidiana este
 indicata cercetarea metabolismului bazal,iodului radioactiv si scintigrafia.Izotopului pe tesut tiroidian
diferentiaza de o tumoare benigna.

96. Gua simpl: tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul, profilaxia.

Tabloul clinic.Gusile cu sediul normal nu dau tulburari functionale in perioada initiala.De regula,pacientii
se prezinta medicului doar cind observa ingrosarea gitului,din motive estetice.In perioada de stare
simptoamele locale sunt pe prim plan.De obicei,se observa cresterea in volum a gusii.Forma de fluture se
pastreaza in gusile mici,pe cind in cele mari pot sa apara deformitati.Tumora este mobila,bine delimitata,cu
suprafata regulata si consistenta elastica,ferma( in gusa parenchimatoasa),moale(in gusa coloidala),dura( in
gusa fibroscleroasa),avind suprafata neregulata si dura(in gusile nodulare);gusa vasculara este depresibila si
auscultatoric se percep batai sistolice si sufluri.Gusa este nedureroasa,tegumentele sunt
libere,nemodificate.Intr-o faza mai avansata apar fenomene de compresiune asupra elementelor anatomice
de vecinatate.In gusile voluminoase se pot observa o retea venoasa superficiala dilatata.
Diagnosticul.Acesta rezulta din datele anamnestice,ale examenului obiectiv,precum si din datele oferite de
examinarile paraclinice.
Tratamentul este indreptat in trei directii: masurile igieno-sanitare,profilaxia specifica cu iod si mijloacele
curative(medicale si chirurgicale).Masurile igieno-sanitare constau in ameliorarea conditiilor de viata sociala
si igienica a populatiei,o alimentare bogata cu proteine si ameliorarea aprovizionarii cu apa.Profilaxia iodata
este cea mai importanta masura preventiva in regiunile endemice,sub forma de sare iodata(20mg iodura de
kaliu la 1kg sare de bucatarie).Tratamentul curativ medical trebuie inceput in stadiile incipiente ale
gusii,administrind iodul in doze mici,sub forma de solutii sau pastile.Tratamentul chirurgical ramine cea mai
eficace metoda de tratament in majoritatea cazurilor.El se impune in toate formele de gusa nodulara,in cazul
gusilor voluminoase,mai ales daca sunt insotite de tulburari mecanice

97. Indicaii ctre tratamentul chirurgical al guei, tipurile de operaii, complicaiile precoce i
tardive ale tratamentului chirurgical.
Tratamentul chirurgical este eficient in majoritatea cazurilor de gusa,iar operatia pretinde o tehnica bine
reglata.Indicatii operatorii:
a) in toate formele de gusa nodulara si in cele suspecte de malignizare
b) in toate cazurile de sec al tratamentului medical corect timp de 6 luni
c) gusile voluminoase si cele cu fenomene de compresiune
d) gusile hipertiroidizate(gusa basedowifiata si basedowul iodic)
e) in formele de gusa(uni sau multinodulara) cu hipotiroidism( indepartarea nodulilor solitari corecteaza si
hipotiroidismul)
f) gusile aberante(ectopice),plonjante,cu fenomene de compresiune a organelor mediastinului.
g) la bolnavii cu alergie la preparatele de iod.
Pregatirea preoperatorie necesita corectarea deficitelor organice coexistente.Operatia se efectueaza cu
anestezie generala si consta in tiroidectomie subtotala,lasind o lama posterioara de tesut tiroidean bine
vascularizat.In cazul cind un singur lob contine gusa,se va executa o hemitiroidectomie.In timpul operatiei
sau dupa pot surveni accidente sau complicatii ca: asfixia brutala prin colabarea traheei,lezarea nervului
recurent urmata de paralizia uni sau bilateral a corzilor vocale,ranirea venelor mai importante ce provoaca
hemoragii,embolie gazoasa,traumatismul paratiroidelor care este urmata de tetanie.

98. Tireoiditele acute i cronice, (strumitele):etiologie,simptomatologie,diagnosticul i tratamentul.

Procesul inflamator ce s-a produs in tesutul de glanda fara leziuni anterioare este denumit tiroidita,iar cel ce
a aparut pe fonsul gusei-strumita. Cauza tiroiditei si a strumitei sint infectiile acute sau cronice.
Tiroiditele acute se produc exceptional printr-o lezare directa a glandei sau infectia patrunde pe cal
hematogena,in cazul unor infectii generale ca: febra tifoida,gripa,rujeola,pneumonia.
Simptomatologia.Boala incepe brusc cu febra si frison.Dupa 1-2 zile apare o tumefactie a glandei
tiroide.Bolnavul are dureri vii,care iradiaza spre ceafa si regiunea scapulara.Starea generala este
alterata.Apare dispneea,disfagia si raguseala prin comprimarea organelor vecine.
Diagnosticul diferential: se face cu congestiile tireodiene,frecvente in timpul sarcinii,hemoragii;e
interstitiale ale unei gusi preexistente,cu tumorile maligne ale glandei tiroide.
 Tratamentul. In perioada infiltrativa se va aplica antibioticoterapia,hormonoterapia si radioterapia
antiinflamatoarie. In caz de supuratie este indicata deschiderea si drenarea colectiei purulente.In unele cazuri
se afectueaza chiar extirparea lobului afectat.
Tiroiditele cronice. Sunt mai rare decit cele acute si se pot deosebi doua varietati: tiroidita
limfomatoasa(boala Hashimoto) si tiroidita lemnoasa(tip Riedel).
a) Tireoidita limfomatoasa(boala Hashimoto) este o boala degenerativa cronica a glandei tiroide,in care
parenchimul tiroidian este inlocuit partial de foliculi limfatici si tesut fibros.Etiologia nu este cunoscuta.Se
observa la femei in perioada menopauzei.Diagnosticul se face numai pe baza de biopsie,deoarece in prezenta
ei se pune in discutie de cele mai multe mori un cancer al tiroidei.Tratamentul radioterapeutic si
hormonoterapia sunt destul de eficace.In formele voluminoase se recomanda rezectia partiala.
b) Tiroidita lemnoasa(Riedel)se caracterizeaza printr-un proces inflamator cronic cu dezvoltarea unui tesut
fibros dens care intereseaza nu numai parenchimul glandular,dar depasind capsula,el se intinde si aupra
tesuturilor si organelor vecine,dind tulburari respiratorii,de fonatie,deglutitie.Functia endocrina a glandei nu
este tulburata.Ganglionii limfatici nu sunt mariti. Datorita duritatii sale mari (gusa de fier)si cointeresari
frecvente a organelor vecine,se confunda usor cu neoformatiunile maligne ale glandei tiroide.Tratamentul-in
aceasta varietate de tiroidita,tratamentul radioterapeutic este fara efect.Tiroidectomia subtotala este
dificila,datorita extinderii procesului fibros in afara glandei si deci persista pericolul de lezare a nervului
recurent,a pachetului vasculonervos al gitului,a glandelor paratiroide

99. Cancerul glandei tiroide: manifestrile clinice, diagnosticul diferenial, tratamentul.

Cancerul se dezvolta in 80-90% din cazuri pe fondalul gusei,de cele mai multe ori este transformarea
guselor nodulare sau adenoamelor tiroidiene. Mai frecvent la femei intre 40-60 ani,in perioada menopauzei.
Sunt 2 stadii de dezvoltare:
a)stadiul intracapsular
b)stadiul extracapsular
Manifestrile clinice. In faza initiala a bolii,simptomatologia este stearsa.Semnale care fac sa banuim o
degenerescenta neoplastica sunt: cresterea rapida si continua a tumorii la un bolnav mai in etate( in jurul
virstei de 50 ani),avind o gusa stationara de mai multa vreme. Concomitent se constata modificarea
consistentei,gusa devine mai dura,lemnoasa sau petroasa pierzind in acelas timp mobilitatea. Intr-o faza mai
inalta,cind neoplasmul a invadat organele vecine,apar nevralgii faciala si cervicale,dispnee si cianoza.
Diagnosticul: laringoscopia,scintigrafia,biopsia prin punctie si ecamen histologic extemporaneu.
Tratamentul:Principala metoda de tratement al acncerului de tiroida este cea chirugicala.Tiroidectomia
totala cu inlaturarea ganglionilor carvicali. Si la fel se indica radioterapia.

100. Boala Basedow: etiopatogenie, manifestrile clinice, diagnosticul, tratamentul.

Boala Basedow este caracterizata prin dezvoltarea mai mult sau mai putin rapida a simptoamelor de
hipertiroidie la un bolnav fara antecedente de gusa.Ea se defineste clinic prin tetrada simpomatica:
gusa,exoftalmie,tahicardie si tremor.
Etiologie.Boala se observa cu o mare predominanta la femei.
Dezvoltarea bolii este legata de constitutia neuroendocrina labila a femeilor,care prin schimbarile
functionale importante in activitatea glandei,ofera o predispunere speciala pentru dezvoltarea
hipertireozei.Influentele psihonervoase,ca emotii,frica,griji,conflicte conjugale,surmenaj intelectual sunt
factorii importanti in determinarea bolii.
Patogenia.Se stie ca in mecanismul de producere a bolii lui Basedow,tulburarea functiei tiroidiene nu este
primara,ea fiind consecinta unei dereglari corticosubcorticale a centrelor neurovegetativi diencefalici si a
secretiei hipofizare tireostimulare.
Tabloul clinic.Boala in majirotatea cazurilor apare insidios agravindu-se progresiv,fiind caracterizata prin
palpitatii,tulburari de caracter,insomnie,nelineste,tulburari genitale si slabire.Semnele hiperfunctiei
tireoidiene se manifesta prin:slabire,cresterea temperaturii,tulburari cardiovasculare(tahicardie),gusa are o
hipertrofie difuzasi moderata.Cel mai important este exoftalmia,care apare mai tirziu,dupa tahicardie si gusa.
Tulburarile vazomotorii care aparsub forma de bufeuri de caldura,eritem,transipatii excesive.Tulburari
senzitive ca:nevralgii,cefalee,urticarie,prurita si vertije.
Semnele biologice:cresterea metabolismului cu 30-60%
Diagnosticul diferential:se efectueaza cuu o tuberculoza pulmonara incipienta,cu patologia cardiaca si
alcoolismul cronic.
Tratamentul tireotoxicozelor este conservator(medical sau prin radiatii) si chirurgical.Tratamentul
conservator include: repaos psihic si fizic,regimul dietic,tratamentul medicamentos cu iod( sol.Lugol),
substante antutiroidiene de sinteza(propiltiouracil,mercazolil)concomitent se va indica sedative,cardiotonice.
Tratamentul chirurgical isi are indicatia in toate formele severe ale gusilor toxice,in formele rezistente
tratamentului medical.