LEGE nr.

13 din 26 iulie 1974

Legea drumurilor

Textul actului publicat n B.Of. nr. 107/31 iul. 1974

EXPUNERE DE MOTIVE

In ultimii ani, ca urmare a dezvoltarii impetuoase a economiei nationale si

a turismului intern si international, transporturile rutiere au crescut
considerabil. Astfel, in anul 1974, volumul in tone transportate cu mijloace
auto va reprezenta peste 80% din totalul marfurilor transportate cu toate
mijloacele de transport, fata de numai 10% cit a reprezentat in anul 1955.
Pentru asigurarea transporturilor rutiere, tara noastra dispune in prezent
de o retea de drumuri de peste 135.000 km, din care 76.000 (57%)
reprezinta drumurile publice, iar restul de 59.000 km (43%) sint drumurile
de exploatare in categoria carora intra drumurile industriale, forestiere,
agricole si altele.
Din reteaua de 76.000 km drumuri publice, 13.000 km sint drumuri
nationale si 63.000 km drumuri judetene si comunale.
Extinderea si modernizarea drumurilor s-au realizat prin alocarea unor
importante fonduri financiare si mijloace materiale. Eforturile facute de stat
pentru realizarea unei retele de drumuri la nivelul nevoilor economiei
nationale si a cerintelor populatiei n-au dat insa intotdeauna rezultate
corespunzatoare, in administrarea, intretinerea si exploatarea drumurilor
manifestindu-se o serie de neajunsuri.
Lipsurile ce se manifesta in activitatea de drumuri sint datorate si faptului
ca legislatia in materie si anume Decretul nr.142/1953 privind construirea,
modernizarea, intretinerea si administrarea drumurilor publice, precum si
Decretul nr.335/1957 de modificare a acestui decret, a devenit
necorespunzatoare si nu permite sa se actioneze pentru promovarea unei
politici unitare si ferme in acest domeniu.
In scopul eliminarii lipsurilor existente in domeniul drumurilor si al
imbunatatirii activitatii in acest important sector al economiei, este necesar
ca Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor sa devina organul unic
de autoritate, coordonare si control pentru drumurile de toate categoriile,
in aceasta calitate urmind a avea urmatoarele sarcini principale:
sa asigure si sa raspunda de dezvoltarea unitara a intregii retele de
drumuri in concordanta cu cerintele economiei nationale;
sa acorde o grija deosebita apararii si conservarii fondurilor
agricole, evitindu-se cu ocazia lucrarilor de drumuri degradarea sau
schimbarea destinatiei terenurilor agricole;
sa elaboreze studii, prognoze si programe pentru dezvoltarea si
sistematizarea retelei de drumuri publice si sa avizeze programele
de dezvoltare a drumurilor de exploatare;
 sa avizeze constructiile de noi drumuri publice si de exploatare,
aprobarea acestora urmind a se face centralizat, si sa coordoneze
actiunea de modernizare a drumurilor situate in afara localitatilor;
sa elaboreze norme ce se aproba prin lege, privind proiectarea,
construirea , modernizarea, intretinerea, exploatarea si
administrarea drumurilor;
sa stabileasca masuri obligatorii pentru toate organizatiile socialiste
de stat, cooperatiste, obstesti si alte persoane juridice care au in
administrare sau in proprietate drumuri de orice categorii;
sa asigure construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea si
administrarea autostrazilor si a drumurilor nationale prin unitati
direct subordonate.

In aplicarea acestor principii a fost adoptata alaturata lege a drumurilor,

care urmareste sa realizeze, prin reglementari uniforme, conditiile
necesare pentru desfasurarea activitatii in domeniul drumurilor, la un nivel
corespunzator cerintelor actuale si de perspectiva ale economiei nationale
si ale populatiei.
Legea cuprinde urmatoarele reglementari principale:
Capitolul I "Dispozitii generale" consacra principiul potrivit caruia
dezvoltarea retelei de drumuri, indiferent de categoria acestora, se
realizeaza intro conceptie unitara, normele privind proiectarea, construirea
si modernizarea drumurilor urmind a fi aprobate prin lege.
Capitolul II "Categoriile de drumuri", mentinind actualele prevederi
referitoare la categoriile de drumuri, le completeaza cu autostrazile, care
sint drumuri publice destinate exclusiv traficului autovehiculelor de mare
viteza si necesita conditii speciale de exploatare.
Aprobarea construirii drumurilor noi, precum si incadrarea drumurilor, se
prevede sa se faca, in functie de importanta lor, prin decret prezidential,
pentru autostrazi si drumuri nationale, prin hotarire a Consiliului de Ministri
pentru drumuri judetene, comunale si de exploatare si prin decizia
comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului
Bucuresti, pentru strazi.
Capitolul III "Proiectarea, construirea modernizarea, intretinerea,
exploatarea si administrarea drumurilor" cuprinde intr-o forma
imbunatatita fata de vechile reglementari, reguli referitoare la aceste
activitati, introducindu-se in scopul asigurarii unei politici unitare in acest
domeniu prevederea ca unitatile de specialitate din cadrul administratiei
locale de stat avind drept obiect construirea, modernizarea, intretinerea,
exploatarea si administrarea drumurilor judetene si comunale sa fie
subordonate atit comitetelor executive ale consiliilor populare judetene,
respectiv al municipiului Bucuresti, cit si Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor, in ceea ce priveste elaborarea sarcinilor de plan
anuale, precum si indrumarea tehnica si metodologica de specialitate.
Capitolul IV "Conditii de exploatare a drumurilor" cuprinde
reglementari destinate sa asigure folosirea rationala a drumurilor, stabilind
tonajele si gabaritele admise pe drumurile publice, precum si prevederi
menite sa determine concret conditiile in care, in mod exceptional,
circulatia poate fi inchisa sau restrictionata pe drumurile publice.
Capitolul V "Autorizari de constructii si instalatii in zona drumurilor
publice" defineste intr-o forma imbunatatita zonele de protectie a
drumurilor si servitutile in aceste zone si reglementeaza autorizarea de
constructii si instalatii in zona drumurilor.
Capitolul VI "Apararea si protectia drumurilor" cuprinde noi prevederi
care sa asigure in mod eficient conservarea drumurilor publice si
stabileste norme de exploatare, aparare si protectie in acest domeniu.
Capitolul VII "Conducerea, coordonarea si controlul activitatii de
drumuri" prevede atributiile Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor ca organ unic de autoritate in problemele de drumuri,
precum si infiintarea in cadrul acestui minister a unui Consiliu al drumurilor
- organ deliberativ - pentru aplicarea unitara a sarcinilor ce revin
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor in domeniul drumurilor.
Componenta Consiliului drumurilor urmeaza a se stabili de Consiliu de
Ministri.
Capitolul VIII "Dispozitii finale si tranzitorii" contine unele masuri
tranzitorii in legatura cu aplicarea legii. Astfel, prevede ca in termen de 2
ani de la intrarea in vigoare a legii sa fie prezentate propuneri pentru
sistematizarea drumurilor de interes local si de exploatare in scopul
restringerii lor la maximum, iar in termen de un an de la aceeasi data sa
fie revizuite intersectiile si accesele la drumurile publice existente.
Totodata se dispune abrogarea Decretului nr.142/1953, modificat prin
Decretul nr.335/1957 si a altor dispozitii contrare urmind ca noua lege sa
intre in vigoare in termen de 90 de zile de la publicare.

Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta

prezenta lege.

CAPITOLUL 1
Dispozitii generale

Art. 1. - Dezvoltarea retelei de drumuri se realizeaza intr-o conceptie

unitara, in concordanta cu cerintele economiei nationale si contribuie la
imbunatatirea continua a conditiilor de viata ale populatiei.

Art. 2. - Drumuri, in interesul prezentei legi, sint caile de comunicatie

terestra, altele decit caile ferate, special amenajate pentru circulatia
vehiculelor si a pietonilor.

Fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate,

tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, locurile de
parcare si stationare, plantatiile, indicatoarele si instalatiile pentru
circulatie, cantoanele si cladirile de serviciu, precum si orice alte
constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii
drumului.

Art. 3. - Construirea de drumuri noi se aproba in conditiile prezentei legi.

Art. 4. - Normele privind proiectarea, construirea si modernizarea

drumurilor se aproba prin lege.

Art. 5. - La proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor se va

acorda o grija deosebita apararii si conservarii terenurilor agricole,
evitindu-se degradarea sau schimbarea destinatiei acestora.

Drumurile existente, care nu se justifica din punct de vedere economic,

vor fi desfiintate.

Terenurile ramase disponibile in urma modernizarii, rectificarii sau

desfiintarii drumurilor vor fi redate imediat productiei agricole sau altei
destinatii productive, in conditii corespunzatoare folosirii lor.

CAPITOLUL 2
Categoriile de drumuri

Art. 6. - Drumurile se impart, din punct de vedere al folosintei si al

administrarii, in:

a) drumuri publice, destinate satisfacerii cerintelor de transport rutier ale

intregii economii nationale si ale populatiei si care sint gospodarite de
organele centrale sau locale ale administratiei de stat;
b) drumuri de exploatare, destinate satisfacerii nevoilor proprii de transport
ale unor organizatii socialiste de stat, cooperatiste, celorlalte organizatii
obstesti sau altor persoane juridice si care sint gospodarite de catre
organizatiile ce le au in administrare sau in proprietate.

Art. 7. - Din punct de vedere functional drumurile se impart in urmatoarele

categorii:

a) drumuri publice de interes republican;

- autostrazi;
- drumuri nationale;

b) drumuri publice de interes local;

- drumuri judetene;
- drumuri comunale;
- strazi;
c) drumuri de exploatare: forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum
si alte drumuri, care sint legate direct de reteaua drumurilor publice.

Art. 8. - Drumurile publice de interes republican asigura legaturile dintre

capitala tarii si orasele resedinta de judet si municipii sau alte localitati
importante , precum si cu tarile vecine.

Art. 9. - Drumurile publice de interes local asigura legaturile dintre

orasele, comunele si satele din cuprinsul judetului sau cu cele din judetele
invecinate, precum si cu garile, porturile si aeroporturile, statiunile
balneoclimaterice si locurile de agrement situate in afara localitatilor.

Strazile sint drumurile publice din interiorul localitatilor.

Art. 10. - Drumurile publice isi pastreaza categoria din care fac parte,
considerindu-se fara intrerupere si in traversarea localitatilor. Portiunile de
drum in traversare servesc ca strazi.

Art. 11. - Drumurile de exploatare sint cai rutiere construite sau amenajate
in scopul gospodaririi fondului forestier si transportului materialului
lemnos, cercetarilor geologice si accesului la exploatarile zacamintelor de
substante minerale utile, exploatarii si intretinerii sistemelor de
hidroamelioratii si irigatii, culturilor agricole sau pentru legarea altor
obiective cu reteaua drumurilor publice.

Art. 12. - Incadrarea sau trecerea unui drum dintr-o categorie in alta se
face astfel:

a) autostrazile si drumurile nationale, prin decret prezidential;

b) drumurile judetene, comunale si de exploatare, prin hotarire a
Consiliului de Ministri;
c) strazile, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean
sau al municipiului Bucuresti.

CAPITOLUL 3
Proiectarea, construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea si
administrarea drumurilor

Art. 13. - Construirea de drumuri noi, precum si desfiintarea de drumuri,

se aproba de organele prevazute la art. 12, in functie de categoria
drumului.

Art. 14. - Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor prevazute in

art. 12 lit. a) si b) se efectueaza pe baza planului de dezvoltare unitara a
retelei rutiere cu respectarea normelor si a normativelor in vigoare,
precum si in conformitate cu prevederile documentatiilor de sistematizare.
La proiectarea si executarea lucrarilor de drumuri se va urmari apararea si
conservarea fondului agricol, precum si eficienta economica a acestor
lucrari, prin folosirea intensiva a drumurilor existente, mentinerea traseelor
in cazul modernizarii lor, in conditiile in care se asigura elementele
geometrice corespunzatoare nevoilor de exploatare, evitarea
paralelismelor intre traseele de drumuri si restringerea la maximum a
drumurilor de exploatare.

Ocuparea de terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru constructii

de drumuri noi sau pentru modernizari de drumuri, se face numai pe baza
aprobarilor prealabile de scoatere din productie agricola vegetala sau din
fondul forestier, dupa caz, obtinute in conditiile prevazute de lege.

In scopul evitarii inundarii drumurilor, a constructiilor si a terenurilor

agricole limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea in mod
obligatoriu lucrarile necesare asigurarii scurgerii apelor.

La stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, sociale si culturale,

precum si la dezvoltarea unor asemenea obiective, se va tine seama de
folosirea retelei de drumuri existente, evitindu-se construirea de noi
drumuri.

Art. 15. - Proiectarea, construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea

si administrarea drumurilor se fac dupa cum urmeaza:

a) autostrazile si drumurile nationale, de catre Ministerul Transporturilor si

Telecomunicatiilor, prin unitatile sale centrale si teritoriale. Se excepteaza
portiunile de autostrazi si drumuri nationale in traversarea perimetrelor
construibile ale oraselor resedinta de judete si municipiilor, care sint in
sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestora;
b) drumurile judetene si comunale, de catre comitetele executive ale
consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti pe teritoriul
carora se afla si se realizeaza, prin unitati de specialitate subordonate
acestora; in ceea ce priveste elaborarea sarcinilor de plan anuale,
indrumarea tehnica si metodologica de specialitate, aceste unitati sint
subordonate si Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor. Se
excepteaza portiunile de drumuri judetene in traversarea perimetrelor
construibile ale oraselor resedinta de judet si municipiilor, care sint in
sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare respective;
c) strazile, inclusiv trotuarele, pietele, parcajele, zonele liniilor de tramvai
si spatiile verzi aferente strazilor, de catre comitetul executiv al consiliului
popular al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz;
d) drumurile de exploatare, de catre organizatiile socialiste de stat,
cooperatiste, celelalte organizatii obstesti sau alte persoane juridice care
le au in administrare sau in proprietate.
Art. 16. - Drumurile publice modernizate vor fi prevazute cu platforme
pentru statiile de transport in comun si locuri de stationare sau parcare, in
afara partii carosabile a drumului, potrivit normelor si normativelor in
vigoare.

In orase se pot prevedea platforme pentru statiile de tramvai si pe partea

carosabila a strazii.

Art. 17. - Intersectiile la acelasi nivel intre drumurile de orice categorie se

amenajeaza, se modifica sau se sistematizeaza de catre organele care le
au in administrare ori in proprietate atunci cind conditiile de siguranta
circulatiei o impun.

Cheltuielile privind executarea acestor lucrari sint in sarcina organului de

administrare a drumului pe care se desfasoara traficul ce impune
amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiei.

Pentru amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiilor la acelasi

nivel se va obtine si avizul Ministerului de Interne.

Art. 18. - Construirea incrucisarilor dintre un drum si o cale ferata este in

sarcina organului care solicita incrucisarea, iar lucrarile determinate de
reparatia liniilor si racordarea cu drumul traversat in zona caii ferate sint in
sarcina organelor de administrare a cailor ferate si se executa numai cu
acordul organului care administreaza ori are in proprietate drumul.

Intretinerea trecerilor la acelasi nivel, paza si securitatea in zona caii

ferate revin organului care administreaza calea ferata.

Art. 19. - Intersectiile drumurilor, intre ele sau cu calea ferata, prin pasaje
denivelate se construiesc sau se modifica potrivit normelor stabilite prin
lege, de catre:

a) organele care administreaza drumul de categorie superioara, atunci

cind denivelarea este impusa de cresterea normala a traficului pe acest
drum, sau de organul care administreaza calea ferata, atunci cind
denivelarea este impusa de traficul feroviar;
b) organele care, prin amplasarea unor obiective noi sau dezvoltarea celor
existente, genereaza in intersectie un trafic intens care impune
denivelarea.

Intretinerea pasajelor superioare este in sarcina organului care

administreaza calea de comunicatie situata pe pasaj, iar caile de acces si
instalatiile aferente de la nodurile rutiere se intretin de catre organele care
le au in administrare.
 CAPITOLUL 4
Conditii de exploatare a drumurilor

Art. 20. - Exploatarea drumurilor publice se face potrivit prezentei legi.

Conditiile de exploatare a celorlalte drumuri se stabilesc de ministere,
pentru fiecare categorie de drum, cu acordul Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor.

Organizatiile care au drumuri in administrare sau in proprietate sin

obligate sa le mentina permanent in stare de viabilitate, in scopul
exploatarii rationale a intregii retele rutiere, in conditii de siguranta
circulatiei.

Art. 21. - Tonajele si gabaritele admise pentru autovehiculele care circula

pe drumurile publice se stabilesc dupa cum urmeaza:

a) tonaje - pe autostrazi si pe drumurile deschise traficului international,

precum si pe strazile modernizate in orase: 10 tone pe osia simpla si 16
tone pe osia dubla;

- pe celelalte drumuri modernizate: 8 tone pe osia simpla si 14,5 tone pe

osia dubla;
- pe drumurile impietruite: 7,5 tone pe osia simpla si 12 tone pe osia
dubla.
Distanta intre axele osiei duble nu poate depasi 2 m.

b) gabarite - latimea 2,5 m - inaltimea 4,0 m - lungimea 12,0 m pentru

autovehicul fara remorci 15,0 m pentru autovehicul cu semiremorca 16,0
m pentru autovehicul articulat 18,0 m pentru autovehicul cu 1 remorca
22,0 m pentru autovehicul cu 2 remorci 30,0 m pentru tramvaie.

Pentru transporturile cu tonaje si gabarite care depasesc limitele de mai

sus , efectuate pe drumurile publice, se va solicita in prealabil autorizatie
speciala care va fi eliberata, de la caz la caz, de catre organul care
administreaza drumul respectiv. In autorizatie vor fi precizate conditiile si
perioadele de efectuare a acestor transporturi pentru a nu stinjeni
circulatia pe drumurile publice si pentru a nu degrada sistemul rutier al
drumului.

Lucrarile de amenajare si consolidare a drumurilor sau lucrarilor de arta,

precum si modificarea instalatiilor aeriene de orice fel, impuse de
efectuarea transporturilor care depasesc limitele prevazute mai sus, se
finanteaza de beneficiarul transportului. Cheltuielile necesare inlaturarii
degradarilor provocate drumurilor publice ca urmare a efectuarii unor
transporturi cu tonaje si gabarite depasite sint in sarcina beneficiarului
acestor transporturi.
Art. 22. - Proiectarea, executia sau contractarea in tara sau din import de
utilaje, agregate si instalatii, precum si de vehicule cu gabarite si tonaje ce
depasesc limitele prevazute in art. 21, se fac cu avizul prealabil al
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor in ceea ce priveste
posibilitatea de transport si conditiile de circulatie pe drumurile publice.

Art. 23. - Oraganizatiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte

organizatii obstesti sau alte persoane juridice, precum si persoanele fizice,
nu pot efectua pe drumurile publice nici un fel de lucrari care ar duce la
instituirea unor restrictii de circulatie sau la inchiderea acesteia.

In cazul unor situatii sau lucrari impuse de exploatarea retelei de drumuri

publice sau de executarea unor lucrari autorizate in zona drumului,
organele care administreaza drumurile publice vor putea inchide sau
institui restrictii de circulatie pe timp limitat si pe portiuni de drum
determinate, in conditiile stabilite de Ministerul de Interne impreuna cu
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, asigurind continuitatea
traficului pe sectoarele in lucru sau pe rute ocolitoare.

Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului

Bucuresti vor putea devia traficul rutier de pe portiunile de drumuri
nationale in traversarea localitatilor, prin dirijarea acestuia pe alte strazi,
numai cu acordul comun al Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor si al Ministerului de Interne.

Art. 24. - Pentru restabilirea grabnica a circulatiei pe drumurile publice

afectate de inundatii sau alte calamitati, organele in administrarea carora
se afla drumul, impreuna cu organele Ministerului de Interne, vor lua de
indata masurile necesare, executind variante locale sau alte amenajari cu
caracter provizoriu sau folosind in mod temporar drumurile de exploatare.

In cazurile in care lucrarile nu vor putea fi executate in zona drumurilor

publice, acestea se vor efectua si pe alte terenuri proprietate de stat sau
cooperatista, luindu-se masuri ca suprafetele ocupate sa fie minime, sa fie
redate destinatiei initiale in cel mai scurt timp si sa se evite pe cit posibil
cauzarea de pagube culturilor si plantatiilor de pe aceste terenuri. In
asemenea cazuri, pentru terenurile agricole sau aflate in fondul forestier,
organul care administreaza drumul este obligat sa incunostinteze
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor sau Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, dupa caz, indicind
suprafata terenului ocupat si durata.

Art. 25. - Amplasarea de constructii si instalatii sau crearea de obstacole

de orice fel care impiedica desfasurarea in siguranta a circulatiei sau
dezvoltarea in perspectiva a drumurilor publice, executarea de lucrari sau
exploatari care ar periclita stabilirea drumurilor ori ar provoca inzapezirea
sau inundarea acestora, sint interzise.

CAPITOLUL 5
Autorizari de constructii si instalatii in zona drumurilor publice

Art. 26. - Zona drumului este constituita din ampriza si doua fisii laterale
denumite zone de siguranta si cuprinde zonele de teren ocupate de drum
si de lucrarile aratate la art. 2 alin. 2. Latimea zonei drumului difera in
functie de terenul in care se desfasoara drumul si se stabileste prin
planurile de situatie sau proiectele de construire, modernizare ori
modificare a drumurilor, intocmite potrivit normelor stabilite prin lege.

Zonele de siguranta sint destinate pentru semnalizare sau alte scopuri

legate de exploatarea drumurilor si de siguranta circulatiei, precum si
pentru plantatii rutiere executate potrivit normativelor in vigoare.

Zonele de protectie ale drumurilor publice, din afara localitatilor, sint fisiile
de teren situate de o parte si de alta a zonei drumului, intre marginile
exterioare ale acesteia si pina la 22 m de la ax, in cazul drumurilor
nationale, pina la 20 m de la ax, in cazul drumurilor judetene si pina la 18
m de la ax, in cazul drumurilor comunale.

Zonele de protectie se stabilesc in limitele de mai sus de catre organele

care administreaza drumurile, in functie de cerintele de dezvoltare a
drumurilor.

Terenurile care alcatuiesc zonele de protectie ramin in gospodarirea

acelora care le au in administrare sau proprietate, cu folosinta respectiva,
agricola sau silvica, dupa caz. In dreptul obiectivelor militare, latimea
zonelor de protectie a drumurilor publice se stabileste cu acordul
Ministerului Apararii Nationale.

Pentru drumurile de exploatare nu se prevad zone de protectie.

Latimea zonei strazilor, in care se includ trotuarele si suprafetele de teren

necesare amplasarii lucrarilor anexe ale acestora, se stabileste prin
documentatiile de sistematizare a localitatilor respective.

Art. 27. - Pe zona drumului public este interzisa amplasarea oricarui fel de
constructii si instalatii ce nu apartine drumului sau executarea de lucrari in
traversarea drumului prin sapaturi deschise. In cazuri exceptionale, pe
baza autorizatiei eliberate de organul care administreaza drumul, in zona
drumului public se pot amplasa sau executa asemenea lucrari, cu conditia
ca acestea sa nu afecteze siguranta circulatiei.
Pentru instalarea de cai ferate sau linii de tramvai in zona drumului public,
se va lua si acordul Ministerului de Interne.

Executarea fara autorizatie sau nerespectarea conditiilor prevazute in

autorizatie atrage desfiintarea constructiilor sau instalatiilor amplasate in
zona drumurilor, de catre beneficiarul lucrarilor executate, sau, cind acesta
refuza, de catre organele care au in administratie drumurile respective.
Cheltuielile legate de desfiintarea constructiilor si instalatiilor vor fi
suportate de beneficiarii acestora.

Art. 28. - Amplasarea in zonele drumurilor, precum si traversarea acestora

de catre retelele de telecomunicatii, electrice, de termoficare, conducte,
canale si alte asemenea, se vor face in conformitate cu normele aprobate
prin lege.

In proiectele lucrarilor de poduri, viaducte, tunele si pasaje denivelate se

vor prevedea spatiile necesare pentru instalatiile de telecomunicatii,
energetice, conducte de apa, gaze, termoficare, in conformitate cu
normele prevazute la alineatul precedent si cu acordul Ministerului Apararii
Nationale.

Art. 29. - Executarea oricarui fel de constructii si instalatii noi se poate

face in zonele de protectie a drumului stabilite in art. 26, numai cu acordul
organului care administreaza drumul public.

In zonele de protectie se pot efectua plantatii si culturi, daca acestea nu

aduc prejudicii exploatarii drumului sau bunei desfasurari a circulatiei.

Art. 30. - Beneficiarii constructiilor sau instalatiilor autorizate in zona

drumurilor sint obligati sa execute demolarea, mutarea sau modificarea
acestor lucrari, in conditiile prevazute de lege, pe cheltuiala lor si fara nici
o despagubire, daca acestea sint impuse de construirea, modernizarea,
modificarea, intretinerea si exploatarea drumului public sau siguranta
circulatiei. Fac exceptie constructiile si instalatiile speciale ale Ministerului
Apararii Nationale.

Organul care administreaza drumul este obligat sa instiinteze pe

beneficiari cu cel putin 12 luni inainte de inceperea anului in care se
impune executia lucrarilor de mutare sau modificare a constructiilor sau
instalatiilor.

CAPITOLUL 6
Apararea si protectia drumurilor

Art. 31. - Organizatiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizatii

obstesti si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au
constructii, instalatii si terenuri situate in afara zonei drumului public sau
care executa constructii, desecari, irigatii, impaduriri, exploatari si defrisari
de paduri, lacuri de acumulare, amenajari piscicole, iazuri, precum si alte
amenajari sau lucrari, sint obligate sa ia masurile necesare pentru a
asigura scurgerea apelor si stabilitatea terenurilor si a impiedica erodarea,
alunecarea, degradarea sau impotmolirea drumurilor ori a lucrarilor anexe
acestora.

Planurile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a bazinelor

hidrografice si de stingere a torentilor, care cuprind in perimetrul lor
drumuri publice, vor fi elaborate cu acordul organelor care administreaza
drumurile respective.

Art. 32. - Exploatarea nisipului, pietrisului, balastului sau a altor materiale

din albiile riurilor sau din malurile cursurilor de apa aflate in vecinatatea
drumurilor, podurilor si lucrarilor de aparare a acestora se poate face
numai cu acordul prealabil al organului care administreaza drumurile
respective.

La executarea lucrarilor prevazute la alineatul precedent, beneficiarii

acestora vor lua masurile necesare care sa asigure stabilitatea si
integritatea constructiilor rutiere si sa impiedice provocarea de inundatii,
degradarea culturilor sau a altor obiective.

Art. 33. - Este interzisa circulatia pe drumurile publice asfaltate a

autovehiculelor cu senile fara bandaje de protectie. Circulatia
autovehiculelor senilate ale Ministerului Apararii Nationale este admisa pe
drumurile publice asfaltate, in cazul cind nu exista posibilitatea evitarii
acestora, cu acordul si in conditiile stabilite de organul care administreaza
drumul.

Circulatia pe drumurile publice modernizate a autovehiculelor echipate cu

pneuri cu cuie se va efectua in conditiile stabilite de Ministerul
Transpoturilor si Telecomunicatiilor impreuna cu Ministerul de Interne.

Art. 34. - Taierea arborilor, pomilor si arbustilor aflati in zona drumurilor de

orice categorie sau a celor plantati in afara acestei zone, in scopul
consolidarii si protectiei drumurilor, se poate face numai in conditiile
stabilite prin lege.

Recoltarea fructelor, florilor si a frunzelor din plantatiile aferente drumurilor

publice, precum si a ierbii de pe zona acestora, se executa de
organizatiile de stat, cooperatiste sau obstesti pe baza conventiilor
incheiate cu organul ce administreaza drumul.
Art. 35. - Organizatiile si persoanele fizice, beneficiare de constructii sau
instalatii amplasate in zona drumurilor publice, sint obligate sa execute
revizuirea periodica a acestora in scopul asigurarii protejarii drumurilor si a
conditiilor de siguranta a circulatiei. In acest scop, beneficiarii vor obtine
autorizatie din partea organului care administreaza drumul.

Art. 36. - Distrugerea sau degradarea drumurilor, a plantatiilor, a

indicatoarelor si a altor mijloace de semnalizare rutiera destinate pentru
siguranta circulatiei, precum si a constructiilor si instalatiilor mentionate la
art. 2, se pedepseste potrivit legii penale sau contraventional, dupa caz.

Art. 37. - Pagubele provocate drumurilor si lucrarilor anexe acestora cu

ocazia efectuarii unor transporturi neautorizate sau prin nerespectarea
conditiilor din autorizatiile eliberate conform art. 21 ori ca urmare a unor
vicii de executie sau a exploatarii necorespunzatoare a constructiilor si
instalatiilor autorizate in zona drumurilor potrivit art. 27, precum si prin
incalcarea prevederilor art. 25 , 29, 31, 32, 33 si 35 din prezenta lege, vor
fi suportate de beneficiarii trasporturilor, constructiilor sau instalatiilor, ori
de catre cei care au produs pagubele.

CAPITOLUL 7
Conducerea, coordonarea si controlul activitatii de drumuri

Art. 38. - Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor conduce,

coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea pentru intreaga retea
de drumuri, ca organ unic de autoritate in acest domeniu si in aceasta
calitate:

a) asigura dezvoltarea unitara a intregii retele de drumuri potrivit nevoilor

economiei nationale si gospodarirea judicioasa a fondurilor alocate pentru
constructia, modernizarea, intretinerea, exploatarea si administrarea
drumurilor publice;
b) elaboreaza studii, prognoze si programe pentru dezvoltarea si
sistematizarea retelei de drumuri publice, pe care le supune aprobarii
Consiliului de Ministri sau altor organe competente;
c) elaboreaza impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, in conditiile
legii, proiectele planurilor cincinale si anuale referitoare la constructia,
modernizarea si intretinerea drumurilor publice;
d) elaboreaza norme privind proiectarea, constructia, modernizarea,
intretinerea, exploatarea si administrarea drumurilor si, impreuna cu
Ministerul de Interne, norme privind siguranta circulatiei pe drumurile
publice;
e) avizeaza construirea de noi drumuri si desfiintarea de drumuri, precum
si rogramele de dezvoltare a drumurilor de exploatare;
f) asigura o conceptie unitara privind asimilarea de utilaje si echipamente
specifice, aplicarea de tehnologii noi si eficiente in proiectarea si executia
lucrarilor, importul de materiale, utilaje, instalatii si aparatura necesare
activitatii in domeniul drumurilor, precum si contractarea de lucrari rutiere
in strainatate;
g) asigura, potrivit legii, pregatirea cadrelor de specialitate in domeniul
drumurilor.

Art. 39. - In exercitarea acestor atributii, Ministerul Transporturilor si

Telecomunicatiilor stabileste, pe baza legii, masuri obligatorii pentru
ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti, organizatiile cooperatiste,
celelalte organizatii obstesti, precum si pentru alte persoane juridice care
au in administrare sau in proprietate drumuri de orice categorie.

Aceste organe sint obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea

conditiilor corespunzatoare bunei desfasurari a circulatiei, la nivelul
traficului existent si de perspectiva.

Art. 40. - Pentru asigurarea unei conceptii unitare aplicarea dispozitiilor

prevazute in art. 38, in cadrul Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor functioneaza un Consiliu al drumurilor, ca organ
deliberativ.

Componenta acestui consiliu se stabileste prin hotarire a Consiliului de

Ministri.

Art. 41. - Conducerea, coordonarea, controlul si raspunderea in activitatea

de proiectare, executie si modernizare a strazilor revin comitetelor
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Proiectarea, executia si modernizarea strazilor care constituie parte
componenta a drumului national se fac cu acordul Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor.

CAPITOLUL 8
Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 42. - Lucrarile de investitii pentru drumurile publice se finanteaza din

fondurile de investitii centralizate ale statului, precum si din alte resurse
prevazute de dispozitiile legale.

Investitiile necesare pentru realizarea celorlalte categorii de drumuri aflate

in administrarea unitatilor economice de stat se finanteaza din resursele
specifice acestora, potrivit dispozitiilor legale.

Cheltuielile necesare pentru intretinerea si repararea drumurilor publice se

finanteaza de la bugetul statului, precum si din alte resurse prevazute de
dispozitiile legale.
Cheltuielile pentru intretinerea si repararea celorlalte categorii de drumuri
aflate in administrarea unitatilor economice de stat se suporta din
cheltuielile de productie ale acestora.

Lucrarile privind constructia, modernizarea, intretinerea si repararea

drumurilor publice pot fi efectuate si prin contributia baneasca si in munca
a cetatenilor, potrivit legii.

Art. 43. - Pentru prevenirea inzapezirilor si a inundatiilor, comitetele

executive ale consiliilor populare judetene iau masuri si raspund,
impreuna cu Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, de folosirea
tuturor mijloacelor in actiunile de intretinere, deszapezire si restabilirea
circulatiei pe toate drumurile publice de pe teritoriul judetelor respective.

Pentru restabilirea si mentinerea viabilitatii drumurilor pot fi mobilizati si

cetateni, potrivit legii.

Art. 44. - Pentru asigurarea materialului pietros necesar construirii si

intretinerii drumurilor, organele care le administreaza pot deschide si
exploata cariere si balastiere, potrivit dispozitiilor legale.

Deschiderea, accesul si exploatarea carierelor si balastierelor necesare

construirii si intretinerii drumurilor publice nu sint supuse vreunor taxe.

Art. 45. - Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al

municipiului Bucuresti, pentru drumurile publice de interes local, si
impreuna cu organele care au in administrare sau in proprietate drumuri
de exploatare, pentru aceste drumuri, vor analiza actuala retea si vor face
propuneri de sistematizare a acesteia, in scopul restringerii la maximum a
dumurilor de exploatare si de interes local in cadrul judetelor.

Propunerile vor fi prezentate centralizat, prin Ministerul Transporturilor si

Telecomunicatiilor, Consiliului de Ministri in termen de 2 ani de la intrarea
in vigoare a prezentei legi.

Art. 46. - Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor si

Telecomunicatiilor, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor
populare judetene sau al municipiului Bucuresti, vor revizui, in termen de
un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, intersectiile si accesele la
drumurile publice existente, in vederea reducerii numarului acestora. In
acelasi termen, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va intocmi
un program etapizat pentru constructia de pasaje denivelate la intersectiile
intre calea ferata si drumurile publice de interes republican, care va fi
supus aprobarii Consiliului de Ministri.
Art. 47. - Organizatiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizatii
obstesti sau alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, sint
obligate sa amenajeze accesul la obiective si proprietati si sa construiasca
platforme pentru depozitarea de materii prime, materiale si locuri de
stationare a vehiculelor in asteptare, in afara zonei drumurilor publice,
potrivit normelor stabilite prin lege.

Art. 48. - Construirea si desfiintarea de drumuri, precum si instalatiile din

zona drumurilor, se vor executa cu respectarea prevederilor in vigoare
referitoare la necesitatile de aparare a tarii.

Art. 49. - Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si comitetele

executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor
incadra anual drumurile publice in categorii diferentiate, dupa natura
imbracamintii si starea lor de viabilitate in scopul stabilirii consumului de
carburanti, lubrifianti si cauciucuri pentru autovehiculele ce circula pe
aceste drumuri.

Art. 50. - Pentru folosirea drumurilor publice, precum si pentru instalatiile

si constructiile amplasate in zona acestor drumuri, se vor putea stabili
taxe, prin lege.

Art. 51. - Constructiilor si instalatiilor existente in zona drumurilor publice li

se aplica prevederile prezentei legi.

Art. 52. - Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in

Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Pe aceeasi data se abroga Decretul nr.142/1953 privind construirea,

modernizarea, intretinerea si administrarea drumurilor publice, astfel cum
a fost modificat prin Decretul nr.335/1957, prevederile referitoare la
drumurile publice din Hotrrea Consiliului de Minitri nr.770/1965 privind
unele masuri pentru asigurarea transporturilor negabaritice sau cu tonaje
depasite pe reteaua de cai ferate si drumuri publice, precum si orice alte
dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.

Mari, 16 septembrie 2008, 16:25