Sunteți pe pagina 1din 16
John Meyendorff Casdtoria PERSPECTIVA ORTODOXA Traducere Cezar Login Editura Patmos Cluj-Napoca, 2007 John Meyendorff Marriage: An Orthodox Perspective Third revised edition ~ 1984 Copyright © 1975 St. Viadimir’s Seminary Press 575 Scarsdale Rd., Crestwood, NY 10707 Coperta: Vasile Manea Centurd bizantin§ de cisttorie (catarama) - Constantinopol ec. VIsau VI); Dumbarton Oaks Collection, Washington, D.C. ~ Inscripfia greceasci spune: «De la Dumnezeu, bunitirfelegere, har si sinditates, Tehetovedactere: Cezar Login Des MEYENDORFE, JOHN (Cisdtoria: perspectiva ortodoxs / John Meyendorf ; trad. Cezar Login ; ed. Vasile Manea. - Cluj-Napoca : Patmos, 2007 ISBN 978.973-1799.03.2 L Login, Cezar (trad) I. Manea, Vasile (ed.) 265.5:281.95 © Editura Patmos, 2007 — pentru editia romaneasca CUPRINS Introducere 1 Iudaismul si Nou! Testament... 2, Biserica primard si dreptul roman (Casitoria ca tains 4, Cisttorie si Euharistie . 5, Cisitoria ca randuiala separata 6, Rinduiala actuala a logodnei 7. incanunarea 8. Osugestie liturgic& 9. Casitoriile succesive . 10. Conditii pentru casatorie . 11. Casatoriile emixter 12, Divortul ... 13. Familie gi planificare familias .. 14. Avortul 15. Clerul casatorit 16. Casatorie, celibat gi viaté monahala 17. Un cuvant de incheiere Jolin Meyendonff Anexa I-Noul Testament Anexa Tl ~ Tradifia Biserici 93 Sfiintul Toan Guea de Aur Clement Alexandrinul Parintele Alexander Elchaninoo .. Anexa Ill ~ Dreptul Canonie Anexa IV ~ Traditia Liturgica Sfintul Simcon al Tesaloniculti... Anexa V—Slujba nuntii.. Rénduiata logodne Randuiala cununied INTRODUCERE OATE CATEHISMELE $i cArfile de invatatura ortodoxe de- finesc csitoria ca , tain” a Bisericii, La prima vedere, aceastd definitie poate parea ciudati; cisitoria este practi- cata, in aceeasi masur’, de crestini si de necrestini, de atei, de generatii intregi de fiinte umane care nu au stiut nicioda- 18 sensul cuvantului ,taind”. Omul se nagte, se csatoreste, nagte prunci gi moare. Acestea sunt legile firii pe care Dum- nezeu le-a randuit si le-a binecuvantat; dar cdsStoria este evidentiat’ in mod deosebit in Biseric’. Este numita ,taina” nsisi binecuvantarea special revarsata asupra barbatului sia femeii care se casStorese, De ce? Existd o bogata literatura teologicd cu privire la cisito- rie, scrisi de romano-catolici si de protestanti, de psihologi si psihanaligti, de sociologi, de canonisti. in zilele noastre, mass-media cultiva aspectele legate de natura sexual a omului, abordeaz’ public teme despre care generatiile pur tane din trecut nu vorbeau nici macar in discutii particulare. Este bine cunoscut faptul cd Freud si Jung au revolutionat nu doar etica sexuald, ci chiar infelegerea naturii umane. In- tre timp, Biserica Romano-Catolici a adoptat, de asemenea, atitudini care sunt greu de justificat, cum ar fi interzicerea completa a contraceptiei ,artificiale” (ca si cum ar fi ugor de trasat o granita intre formele ,naturale” si ,artificiale” de ‘contraceptie). De fapt,criza creat in lumea romano-catolica 8 Johor Meyendorf Cisitaria: perspectioa ortodont 9 de enciclica papal’ Himanae vitae implicd mult mai multe aspecte, pe lng chestiunea contraceptief; textul propune 0 filosofie a casatoriei si o responsabilitate maritald. Toate acestea necesita o evaluare ortodoxa si un rispuns ortodox. Abordarea tuturor chestiunilor privind cisatoria gi se- Xualitatea — ridicate de elaborarile mai sus menfionate — de- paseste competenta autorului si intinderea acestui studi. Singura noastr preocupare este cisatoria ca taind, adicd un aspect care nu intra nici in sfera psihologiei, nici in cea a fizi- ologiei sau a sociologiei. Totusi, convingerea autorului este cd infelegerea ortodoxa a tainei cisdtoriei sugereaza singura atitudine crestind posibila fata de majoritatea chestiunilor ridicate astizi in legaturd cu casitoria. Aceast’ intelegerea este categoric diferitd de cea care prevaleaza traditional in crestinatatea apuseand; astfel, ea poate da nastere unor noi deschideri spre solutii practice. insdgi notiunea de cisitorie ca tain presupune faptul c& omul nu este doar o fiint3 cu functii fiziologice, psihologice si sociale, ci cd este un cetitean al Imparitici lui Dumnezeu; adic’, intreaga sa vials — si indeosebi momentele decisive — implica valori vegnice gi pe Dumnezeu Insusi Pentru crestinii ortodocsi, aceasta implicare esentiald este cel mai bine indeplinitd in Euharistie, Euharistia, sau ,Dum- nezeiasca Liturghie”, este momentul si locul in care si unde ‘un crestin trebuie sa-si dea seama ce este el cu adevarat. in Euharistie, Imparatia lui Dumnezeu - al cirui cetifean este prin botez ~ devine perceptibila in mod direct pentru simu- rile sale duhovnicesti. Dumnezeiasca Liturghie incepe prin exclamatia: ,,Binecuvantata este imparitia Tat&lui si a Fiului sia Sfantului Duh”. in Liturghie, Biserica - adic& adunarea oamenilor ~ inceteaza si mai fie o organizatie omeneasca si devine cu adevarat ,Biserica lui Dumnezeu”, Atunci Hris- tos Insusi conduce adunarea, iar adunarea devine Trupul Sau. Astfel, toate despartirile dintre evenimentele istorice concrete si etemitate sunt sfirdmate, Sensul adevarat al ci- sitoriei ca taind se face infeles in cadrul Dumnezeiestii Li larghii Euharistice. In practica noastra contemporana, legatura dintre cisito- rie si Euharistie mu este evident8. Casdtoria pare a fi o pro- blema personal sau de familie. Ea poate fi binecuvantata Biserick si astfel si dobandeasca izul odihnitor al legiti- mititi gi al sfinteniei; insa relatia sa cu Liturghia Biserici rimane neclar& pentru multi dintre noi. Randuiala biseri- ceasci actuala a cAsatoriei nu are nicio legatura evident cu Euharistia, si doar un grup de rudenii si prieteni invitati iau partela aceast8 shujba. Totusi, dup cum vom incerca si ari- tim in acest studiu, este imposibil de infeles atat invajatura nou-testamentara privind cisatoria, cit $i insigi practica Bi- sericii Ortodoxe, fara a vedea casatoria crestina in contextul Euharistiei, Euharistia ~ si disciplina presupusa de imparti- sitea euharistica - este cheia care explica atitudinea crestin’ at fat de ,csatoria bisericeascd”, ct si in privinfa acelor cisitorii care au fost sau inca sunt incheiate in afara Biseri- cit, Numeroasele dificultati practice de care ne lovim provin din infelegerea gresitd a acestei legaturi fundamentale din- tre Casatorie gi Euharistie, Daca dorim sa facem fat responsabilitatilor noastre in societatea moderna, secular, si dacs dorim s3 articulim un raspuas crestin ortodox la provocarile vremii, aceasta infe- logere gresits trebuie corectats. De fapt, infelegerea ,,euha- risticd” 2 c&satoriei ilustreazé chemarea crestind esentiald adresat’ omului- chip al lui Dumnezeu, destinat si ia parte la insasi viata dumnezeiasc’. Psihologii si sociologii, pe baza campului lor limitat de activitate, pot ajunge la o pregustare a acestui adevar, dar cu siguranfa nu il pot afirma in depli- niitatea sa. Numai experienta crestind a lui ,Dumnezea 5-a facut om, pentru ca omul sé devin dumnezeu’ (Sf. Atana- sie al Alexandriei) este capabili si afirme aceasta realitate in deplina sa semnificatie. Iar cisatoria crestin’ este tot 0 expresie a acestui fapt. 10 Jolin Meyendorff Realitafile liturgice gi istorice mentionate in studiul de fat& sunt binecunoscute!; sarcina noastra va consta doar in creionarea concluziilor necesare si in incercarea de a stabili un tipar conform caruia semnificatia fundamental a cAsato- riei poate fi readusa in constiinta crestinilor de astazi. 1A se vedea A.S, Pavtov, Capitolul cincizec din Kormchaia Kniga, ‘Moscova, 1887 (in ruseste) si S.V. Trorrsny, Filosofia cretin a cisito riei, Paris, 1932 (in ruseste); un scurt eseu in engleza in A. SIREN xy, ,The Evolution of the Present Rite of Matrimony and Paralle! Developments’, in St. Viadinrir’s Seminary Quarterly, 8 (1964), nx. 1, p. 34-48; cf giJ. Davviterer gi C. De Currco, Le mariage en droit canonique oriental, Paris, 1936; K. Rerzen, Le mariage dans les Egli- ses chrétienne, Paris, Cerf, 1970; si T. StvtsaNorovtos, ,Towards a ‘Theology of Marriage in the Orthodox Church”, in Greek Orthodox Theological Review 22 (197), p. 249-283; R, StEFANOPOULOS, ,Mar- riage and Family in Ecumenical Perspective”, in St. Vladimir's Se- inary Quarterly, 5 (1981), p. 21-34. ludaigmul gi Noul Testament Anpinea 1wpatck a Vecuturur Testament a considerat yprocreafia ca fiind sensul fundamental gi scopul c&si- (oriei, Cel mai evident - gi necesar ~ semn al binecuwintirii Jui Dumnezeu era vizut in perpetuarea neamului. Asculta- rea lui Avraam si increderea sa in Dumnezeu i-au adus fig3- duinfa unei posteritStii slavite: .de aceea te voi binecuvanta cu binecuvntarea Mea si voi inmulti foarte neamil tiu, ca si fie ca stelele cerului gi ca nisipul de pe trmul marii si va stapani neamul t&u cetitile dusmanilor sai; si se vor binecu- vanta prin neamul tiu toate popoarele pamantului, pentru ci ai ascultat glasul Mea” (Facere 22, 17-18), Aceastd pro- misiune solemnd data Ini Avram explici motivul pentru care absenta pruncilor era vizuta ca un blestem, indeosebi pentru femeie, Aceasti abordare, atat de limpede reflectata in Vechiul Testament, era legat’ la inceput de faptul ca iudaismul tim- puriu nu a avut o invat&turd clara privind viata dup’ moar- le. In cel mai bun caz, puteau spera la o existenfa neclaré si imperfecta in locul numit jeo!, Psalmistul cere ajutorul lui * Citatele scripturistice sunt preluate din Biblia, Edit. IBMBOR, Hucuresti, 1995, atunci cand nu este mentionatd o altd editie (n. tr). W 2 John Meyendorff Cistoria: perspectiva ortodoxal 1B Dumnezeu impotriva vrajmagilor sai care vor si-l ucida; el stie ci Dumnezeu ,nu igi mai aduce aminte” de ucigasi, care au fost , lep3dati de la mana Sa’, Cerand ajutorul lui Dum- nezeu impotriva celor ce vor si-1 ucida, il provoac’ pe Dum- nezeu cu scepticism: , Au doar mortilor vei face minuni? Sau doctori fi vor scula [invia] gi se vor marturisi Tie?" (Psalmul 87, 10). Dumnezeu era , Dumnezeul celor vii”, iar nu al mor- filor. Totusi, promisiunea data lui Avraam implica faptul c& viata poate fi perpetuata prin posteritate si, de aici, impor- tanfa central a nasterii de prunci. Norma era césitoria - monogamé sau poligama -, dar concubinajul era si el tolerat si, uneori, chiar recomandat pentru a asigura perpetuarea neamului (Facere 16, 1-3). In- stitutia , leviratului” (Facere 38, 8) reprezenta obligatia bar- batului de a ,,ridica urmasi” unui frate mort, prin casatoria cu vduva sa, asigurandu-i astfel o supravietuire partial prin copii sotiei sale. Cas8toria monogamé, fundamentata pe iubirea vegnici reciproca dintre sof si sofie, exista mai mult ca o imagine ideal a cAsStoriei. Eea sugerat’ in relata- rea biblicé despre creatie, in Cénstarea Cantérilor, in diversele imagini profetice ale iubirii lui Dumnezeu fafa de poporul Siu. Ins& nu a devenit niciodatd o norma sau 0 cerinta reli- gioasd absoluta. in Noul Testament sensul cdsatoriei se schimbi radical. Opozitia este limpede datorita faptului c’ textele nou-testa- mentare utilizeaza categoriile de gandire vetero-testamen- tard pentru a le modifica explicit. Niciun text nou-testamen- tar nu indica procrearea ca fiind motivul sau scopul cis3- toriei. Nasterea de prunci insasi este un mijloc de mntuire doar daca este implinita ,intru credinta si intru dragoste si {intru sfinfire” (I Timotei 2, 15). Modificarea normelor vetero- testamentare este limpede indeosebi in trei situatit: 1) Toate cele trei Evanghelii sinoptice (Matei 22, 23-32; Marcu 12, 18-27; Luca 20, 27-37) prezint& atitudinea lui Tisus *Citat din Biblig, editia Siantului Sinod, Bucuresti, 1914. in privinfa ,leviratului”. Este important de refinut cd aceas- 1 chestiune se leagé de invatitura lui Hristos cu privire la inviere si nemurire, care pune capat grijii pentru supravie- \uire prin posteritate, Atunci cdnd saducheii (,care zic c& nu este inviere”) au intrebat care din cei sapte frati, care s-au cisdtorit succesiv cu aceeasi femeie, o vor avea de sofie ,la inviere”, Tisus a rispuns c& ,Jainviere nici nu se insoara, nici nu se marit’, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu in cer” Acest text este adesea infeles ca implicdnd ideea c&s3tori- iin sensu! de institufie pimanteasca, realitatea ei fiind di- zolvata odaté cu moartea. O astfel de intelegere a prevalatin Biserica Apuseand, care niciodata nu a descurajat recasatori- rea viduvelor sinnu a limitat niciodati nuraseul de cdsitorii ise crestinilor. Totusi, dacd acesta ar fi fost adevaratul ‘infeles al cuvintelor lui Tisus, atunci ar fiin clara contradictie wvajatura Sfantului Pavel gi cu insisi traditia canonica a Bisericii Ortodoxe de-a lungul veacurilor. in infelegerea cresting, c&satoria este absolut unica si incompatibila cu ,le- viratul”, Biserica cregtind nu ar incursja niciodatd un bisbat si se clsdtoreasci cu vaduva fratelui sau {a se vedea mai jos, capitolul X). De fapt, dup cum noteazi Clement Alexan- drinul, , Domnul nu indeparieazé cisatoria, ci insinatogeste sufletul acetora care asteptau si-gi satisfac’ plicerile trupesti sila inviere”s Iisus rispunde saducheitor strict la intrebarea pusi de ei, Ei respingeau Invierea din cauza faptului ci nu © puteau infelege altfel decat ca pe o restaurare a existentei umane anterioare, care nu ar putea include ins’ infelegerea iudaica a casatoriei ca procreafie prin contact sexual. lisus spune, ci ei ,,gregesc”, deoarece viata in imparatie va fi ase- meni celei a ,ingerilor”. Prin urmare, raspunsul hui lisus na este altceva decat o negare a naivei si materialistei infelegeri * Clement Alexandrinul (+ ¢. 215 d.Hr.) este unul dintre in- temeietorii teologiei crestine. Citatul provine din Stromate WI, 12, 82:2 (in Cursewt Acexanpainut, Scrievi Il, PSB 5, trad. rom. Pr. D. Fecioru, Edit. IBMEOR, Bucuresti, 1982, p. 226), “4 Jokn Megendorff (Cisatoria: perspectioa ortodoxit 15 privind invierea, potrivit careia nu se atribuie vreun sens pozitiv cisatoriei. El vorbeste de Ievirat, iar nu despre ci- sitoria crestind, al cdrei inteles este descoperit ~ implicit si explicit ~in alte parti ale Noului Testament. 2) Natura cAsatoriei crestine este reflectati, mai pozitiv, de invatatura lui Hristos care interzice divortul. Este expri- mati in direct opozitie cu Deuteronomutl iudaic, care per- mitea divorful (Matei 5, 32; 19, 9; Marcu 10, 11; Luca 16, 18). insugi faptul de a considera indisolubilé cdsatoria crestind exclude orice interpretarea utilitard. Unirea dintre bérbat si femeie este ea insdsi un scop; este o unire vesnic’ intre dowd personalititi unice si venice, care nu poate fi sfSramati de griji de tipul , posteritatii” (0 justificare pentru concubinaj) sau al solidaritStii familiel (fundamentul ,leviratului”), Totusi, indisolubilitatea mu este o cerinfa absoluté din punct de vedere legal. Faimoasa exceptie mentionats de Evanghelistul Matei (afar de pricina de desfranare” 32) exist’ pentru a ne reaminti faptul cd legea Imp&ritie! Tui Dumneven nn este niciodati coercitiva (in sens legal), c& presupune rispunsuri umane libere si, prin urmare, darul cAsitoriei crestine trebuie sa fie primit, triit de bund voie, dar poate fi si respins de om. in general, Evanghelia nu re- duce niciodata taina libertafii umane la niste precepte lega- le. fi ofer’ omului singurul dar vrednic de ,,chipul lui Dum- nezeu” — ,imposibila” desivarsire. , Fiji desivarsifi, precum Tatil vostru desivargit este”. Monogamia absolut pe care 0 cere Hristos (Matei 19, 10) pare, de asemenea, imposibila as- cultitorilor Sai, Este un ,,dar des&varsit”, cunoscut doar prin triire, evident incompatibil cu adulterul. in caz de adulter, darul este refuzat, iar c&sitoria nu exist. Ceea ce seintim- pli in ace] moment nu este doar ,divorful” legal, ci si o tra- gedie nascuti din libertarea rau folosits, adic din picat. 3) Cand vorbeste despre viduve, Sfantul Pavel presupune cA moartea nu intrerupe cAsatoria, cici ,