Sunteți pe pagina 1din 84
Bs i 3 = Emilia Madulirescu a ¢ Traficul de influenta 3 Studiu de doctrina si jurisprudenta a eB eee ere RCo a acc Wir Ea Kn. i Copyright © 2006 Editura Hamangiu SRL. Editur’ acreditats CNCSIS - Consiliul National al Cercetirii $tiintifice din invayiméntul Superior Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi copiaté ‘ira acordul scris al Editurii Hamangiu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MADULARESCU, EMILIA Traficul de influent&. Studiu de doctrina si jurisprudenti / Emilia Madularescu. - Bucuresti : Editura ‘Hamangiu, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-8957-38-9 ; ISBN (13) 978-973-8957-38-1 343 (498) Editura Hamangiu Distributie: Bucuresti, Str, Col Popeea —_0788.854.348 nr, 43, sector 5 0788.724.564 OP. 5, CP. 91 0724.364.369 0747.952.461 Tel/Fax: 031.805.8020 031.805.8021 021.336.0443 Tiparit a S.C. TIPARG S.A. Capitolul IIT. Cumpararea de influenti. Cuprins Introducere Capitolul I. Notiuni generale despre coruptie Secfiunea 1. Acceptiunea notiunii de coruptie Sectiunea 2. Cauzele gi consecinjele coruptici Sec{iunea 3. Prevenirea si combaterea coruptic... Capitolul II. Traficul de influenti Sectiunea 1. Notiune Secliunea 2. Obiectul infractiuni Sectiunea 3. Subiectii infractiunii .. §1. Subiectul activ .. §2. Subiectul pasiv. Sectiunea 4. Continutul juridic al infractiunii §1. Situatia premis& .. §2. Continutul constituti ‘A. Latura obiectiva. 1. Elementul material.... 2. Condifii concomitente. 3. Urmarea imediata. 4, Legitura de cauzalitate B. Latura subiecti Sectiunea 5. Forme, Sancfiuni. §1. Formele infractiunii §2. Sanctiuni Sectiunea 1. Aspecte generale... Sectiunea 2. Obiectul infractiunii Sectiunea 3. Subieci infractiuni §1. Subiectul activ §2. Subiectul pasi VI Tiaficul de influengd, Studiu de doctrina si jurisprudenta Seofiunea 4. Continutul juridie al infractiunii §1. Situatia premisi ... §2. Continutul consti A. Latura obiectiva, 1. Elementul material. 2, Conditii concomitente. 3. Urmarea imediata.... 4. Legitura de cauzalitate B, Latura subiectiva Sectiunea 5. Forme. Sancfiuni §1. Formele infractiunii §2. Sanctiuni Capitolul IV. Aspecte colaterale ale traficului de influent. Seotiunea 1. Delimitarea traficului de influent de infractiunea de luare de mita gi de cea de ingeliciune 94 Secjiunea 2. Lobby-ul — Variant sau nu a traficului de influent... 98 Sectiunea 3. Traficul de influenfa in noul Cod penal 103 Sectiunea 4. Dispozitii procedurale speciale §1L Dispozitii generale §2. Dispozitii speciale privind seseoperrea $i urmirirea infractiunilor. 108 Capitolul V. Traficul de influenta in legislafia penal a unor fri europene si S.U.A. — elemente de drept comparat... Sectiunea 1. Dreptul penal francez ; §1. Traficul de influent pasiv al privatului. §2. Traficul de influenti activ al privatului... §3. Traficul de influentt pasiv si activ sivarsit de © persoani care exerciti o functie publica §4. Traficul de influent comis in interesul persoanelor juridice.... $5. Coruptia ce cuprinde un element de extraneitate Sectiunea 2. Codul penal spaniol si portughez. 115 US 11s 417 118 121 122 125 Cuprins vil §1. In Spania.. 125 §2. in Portugalia. 129 Sectiunea 3. Codul penal italian 131 Sectiunea 4. Legislatia din Statele 135 Sectiunea 5. Legislatia Marii Britani. 140 Propuneri de lege ferenda 142 Bibliografie 147 Index alfabetic Ee OG. HG. alin, art. C. pen, C. proc. pen CSI. LCC. Trib. Suprem Trib. jud, ‘Trib. Mun. Bucuresti 5a. RSR. Lista de abrevieri Ordonanti de Guvern yrdonanfa de Urgent a Guvernului Hot&rdre de Guvern lineat = articol Cod penal = Cod de procedura penal ‘urtea Supremi de Justitic = Inalta Curte de Casatie si Justitie ribunalul Suprem = Tribunalul judetean Tribunalul Municipiului Bucuresti = sialtii Republica Socialist Romania Introducere Coruptia este un fenomen care poate fi intilnit in yiri diferite din punct de vedere ideologic, economic, intr-o misur& mai mare sau mai mic’, ins nici o far din lume nu este, in prezent, imund la influenja distructiva a coruptiei. Coruptia este motivati de licomie, de dorinta de pistrare sau de sporire a puterii, de objinere a unor castiguri personale prin abuz de putere. Coruptia a existat, sub o forma sau alta, din primele zile ale organizirii sociale, ins& ,,fenomenul coruptiei” este mai vizibil in zilele noastre datorité campaniilor de presi, posibilitatilor multiple de comunicare, care au transformat coruptia intr-un subject de maxim interes pentru public. De asemenea, schimbirile econo- rice, atit la nivel intern, cat si international au diminuat, la randul lor, gradul de acceptare a coruptiei. Prin urmare, este de infeles de ce combaterea coruptiei a devenit una dintre principalele preocupiri ale comunititii internationale. Combaterea coruptiei presupune o gami larg’ de strategii care si actioneze in mod concertat. Aceste strategii trebuie si includ’ misuri care si diminueze conditiile de extindere a coruptici si a rezultatclor acesteia, si contribuie la detectarea practicilor corupte si la pedepsirea celor care se fac vinovati de acte de coruptic. Trebuie generate, astfel, reforme administrative, financiare, economice si intariti capacitatea institutiilor implicate in lupta contra coruptiei ~ presa, parlamentul, institutiile juridice, agentiile de monitorizare. insoriindu-se in lupta impotriva corupfiei, al&turi de celelalte state, Rominia, ca stat ce urmiireste integrarea europeand, a flicut din aceasti lupti obiectivul principal al politicii interne, aspect ce se reflecta si pe plan legislativ. 2 Traficul de influents. Studiu de doctring gi jurisprudenga Pentru teducerea situatiilor de rise privind comiterea faptelor de coruptie au fost adoptate o serie de acte normative care si ‘ncurajeze dezvoltarea unui mediu social mai sigur. Codul penal incrimineaz& in capitolul privitor la infractiunile de serviciu sau in Jegatur’ cu serviciul un numar de 4 infractiuni de coruptie, respectiv darea de mité, Iuarea de miti, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta (art. 254-257). Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirca si sanctio- narea faptelor de coruptie astfel cum a fost modificati prin Legea nr, 161/2003 privind unele misuti pentru asigurarea transparenjei jin exercitarea demnititilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, reglemen- teazii 4 categorii de infractiuni care se circumscriu sferei faptelor de coruptie (infractiuni de corupfie, infractiuni asimilate infrac- fiunilor de coruptie, infractiuni aflate in legiturd direct cu infrac- fiuni de corupjie sau infractiuni asimilate acestora precum i infractiunile indreptate impotriva intereselor financiare ale Comu- nititilor Europene). Legea nr. 161/2003 a creat cadrul juridic eficient pentru preve- nirea marii coruptii $i asigurarea unei bune guverniri Pentru a se evita utilizarea fondurilor ilicite, a fost adoptata Legea nr. 43/2003 privind finanjarea activititii partidelor politice sia campaniilor electorale, care reglementeaza o serie de aspecte privind sursele de finantare a activitatii unui partid, controlul finanfiii activititii partidelor politice, precum si limitele maxime ale cheltuielilor acestora. Legea nr. 52/2003 privind transparenfa decizionala in admi- nistratia public& stabileste regulile procedurale minimale aplica- bile pentru asiguiarea tansparen{ei decizionale in cadrul auto- rititilor administrajiei publice centrale si locale, avand ca scop sporirea responsabilitifii si transparenfei administratiei publice precum si stimularea participairii cetifenilor in procesul decizional. Principiile care stau la baza legii sunt: informarea prealabilé, consultarea si participarea activa a cetitenilor la deciziile admi- nistrative si elaborarea proiectelor de acte administrative, Introducere 3 Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit al functionarilor publici reglementeaza normele de conduit profesional a functio- narilor publici, avind ca obiectiv cresterea calititii serviciului public, 0 bund administrare in realizarea interesului public si climinarea birocratiei. Ne-am gandit si abordam pe larg in cele ce urmeaz infrac- tiunea de trafic de influent care, desi este cea mai rispandita la toate nivelurile societitii, ea este cel mai greu de depistat si de probat de citre organele abilitate, intrucat protagonisti acesteia au interese comune, conlucrdnd in mascarea ei, iar pe de alti parte prin lipsa elementului material este aproape imposibil de dovedit, apelindu-se deseori la interceptiri si inregistrari audio-video, mijloace de proba recent introdu-se in legislatia romaneasca. Nu in ultimul rind, fat de celelalte infractiuni de coruptic, urmirile acesteia poate afecta nu numai un individ sau un grup, ci chiar segmente largi de populatie atunci cand a fost folosi adoptarea unor masuri legislative. pentru Capitolul |. Nofiuni generale despre coruptie Secfiunea 1. Accepfiunea nofiunii de coruptie 1. Corupfia in antichitate era considerati una din componentele cele mai grave si mai rispandite ale funcfiei publice. in anumite perioade istorice era acceptat ca ceva firese oferirea si primirea de foloase de c&tre functionari pentru un serviciu bine ficut, de care clientul era multumit. Abia in anul 1810 Codul penal francez (Codul lui Napoleon) incrimineazi pentru prima ard astfel de practici, previzdnd sanctiuni drastice atat pentra cazul cénd erau indeplinite corect sarcinile de serviciu, cat si pentru situatia in care se efectuau acte contrare intereselor de serviciu, pentru obtinerea unor foloase materiale. 2. Din punct de vedere al opiniei publice, coruptia este neagra, cenusie sau alba." Coruptia neagri subzisti atunci cand actul este condamnat atat de opinia publica cit si de elitele societitii dorindu-se pedep- sirea lui. Coruptia cenusie exist atunci cand numai uni membrii ai societatii, si anume elitele, doresc pedepsirea actului ilicit. Coruptia albi apare in situatia in care atat opinia publicd cat si clitele nu sprijind incercarea de pedepsire a unor forme de coruptie (lobby-ul). in viziunea aceluiasi autor, regimul politic are o influenta majora in formele de manifestare ale coruptiei. Astfel, regimurile dictatoriale instituie coruptia la nivelul superior al ierarhiei poli- tice, ca efect al suprapunerii structurilor politice peste cele admi- nistrative, in timp ce in regimurile permisive, tolerante, coruptia, " JA. Gardiner, Defining Coruption, A Report to the Fifth International Anti-Coruption Conference (Definitia Corupfiei — Raport la cea de a V-a Conferina internajionala anticoruptie) ~ Amsterdam, 09.03.1992. Noftunt generale despre coruppie 5 este incurajatd, fiind considerati ,,simptom al libertiii consti- tutional”, 3. in toate etapele istorice de organizare si evolutie a omenirii corupfia reprezint& mai mult decat 0 categorie juridic’, fiind un fenomen antisocial greu de definit. in dictionarele enciclopedice, aceasta este definit& ca ,,0 incalcare grav a normelor si atributelor legale, prin utitizarea abuziva a puterii publice pentru objinerea ‘unor foloase personale necuvenite”.” Find considerata o ,metastazi” a institujilor publice, coruptia desemneazi tendinta de schimbare in rau. Profesorul Joseph S. Nye defineste coruptia ca fiind ,,comportamentul care deviaz’ a de la indatoririle oficiale ale functiei publice, ca urmare a unor interese personale, in scopul objinerii unor avantaje materiale sau unui statut social superior sau care incale normele ca urmare a exercitirii anumitor tipuri de influent personal. Aceasta include nepotismul, mituirea gi deturnarea de fonduri binesti”.* 4. Corupfia nu inseamn doar darea si luarea de mit, traficul de influenti si primirea de foloase necuvenite. Fenomenul corup- fiel include forme $i dimensiuni ce sunt de naturd a ajuta la deli- mitarea actelor si faptelor coruptive de alte activititi infractionale Coruptia, ca si concept sociologic, reprezinti expresia unor manifestiri ale descompunerii morale si degradari spirituale, interesénd opinia public’, cat si factorii decizionali ai societati. Fenomenul corupfiei presupune activititi imorale gi ilicite, reali- zate de grupuri si organizatii publice gi private, dar si de indivizi cu funcfii de conducere ori de cei care exercit’ puterea public, pentru obtinerea unor avantaje materiale, morale ori a unui statut social superior, recurgand la utilizarea santajului, constrangerii, mituirii, cumpirarii de influengi, ingeliciunii, intimidarii, etc. Dimensiunea sociologici a coruptiei furnizeaz’ informasii despre "Idem, ? Marea Enciclopedie Britanicd, Larousse 5 1. Nye, Comuption and Political Developement, American Political Science Review, 1967. 6 Traficul de influent’. Studiu de doctrind si jurisprudenfi cauzele gi conditiile generatoare de coruptie, despre factorii de rise din anumite domenii, ducdnd in final Ia explicarea proliferarii unor activitati ilegale. Ea poate fi comparata cu un ,seismograf” care misoara si evalueaza starea de legalitate si moralitate din societate! 5. Dimensiunea economic’ a coruptiei estimeaza si evalueaza preful plitit de societate pentru actele de coruptie, apreciind atat natura cat si mirimea prejudiciilor generate de acest fenomen, 6. Criminologie coruptia reprezinti o stare de abatere de la moralitate, cinste, si datorie. Analiza criminologicd a acestui feno- men reliefeazi starea generali de normalitate si moralitate a societitii la un moment dat. in literatura de specialitate” au fost evidentiate trei tipuri de coruptie: sistematici, sporadic’, oca- zionali. Coruptia sistematicd apare atunci cind ,,piafa” paraleld, ilegala, a coruptiei se afirma in plenitudinea sa si loveste in special nivelurile institutionale pand la veriga politics, Ea se manifesta la nivel central si este difuzati gi la nivel teritorial, existind o conexitate intre aceste niveluri. Coruptia sporadic evidentiazi cazuri limitate teritorial, neprezenténdu-se ca 0 refea, cu un nivel scizut de difuziune. Coruptia ocazionali vizeazi un numir nesemnificativ de cazuri care, in mod evident, nu au capacitatea de a forma o refea. 7. Dimensiunea statistics a coruptiei ofer’i informatii in legitura cu amploarea gi frecventa infractiumnilor de acest gen Atat dimensiunea criminologici cét si cca statistick au un rol prospectiv, in sensul furnizirii datelor privind evolutia coruptici, " D. Banciu, Sociologie juridica, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1995, p. 14s. Z. Savona, Laura Mezzanotte, Coruptia in Europa ~ traducere de Aga Dan, in Revista de Criminologie, de Criminalistica si de Penalogie nr, 8/2000, p. 35-37 Nofiuni generale despre coruptie 7 institutiilor specializate in monitorizarea si controlul acestui fenomen. 8. Coruptia puterii de stat se refer la actiunea indivizilor, grupurilor sau firmelor de a influenja crearea legilor, a regu- lamentelor, a decretelor si a altor politici guvernamentale, in scopul objinerii de avantaje ca rezultat al fumnizirii de beneficii private, ilicite si nontransparente citre demnitari. Aceasta urma- reste un transfer al avutiei de la stat citre si intre politicieni si firme, intr-un cadru institusional necompetitiv. 9. Coruptia politica are loc in sfera public& sau privaté care produce bunuri pentru sectorul public, apiirand o noua categorie social’ de ,, business — politicieni”, care sunt ,,un nou soi de politi- cicni cu tentafii puternice de intreprinzatori activi, care reprezint in realitate intermediari in afaceri ce cuprind domenii economice si politice in adevaratul sens al cuvéntului”', Prin coruptia politica se favorizeazi cumplirarea loialitajii politice sau administrative prin mijloace ilicite, furnizate prin intermediul unor relafii de autoritate, Aceasta include in sfera ei inalti demnitari ai statului, lideri politici, dar si membrii ai partidelor de guvernimant. Ca si concept politologic, ea presupune .,comportamentul oficialilor publici care deviazi de la normele acceptate pentru a servi scopuri private””. 10. in cadrul tranzactiilor comerciale internationale, Organi- zatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a adoptat Reco- mandarea din 27.05.1994, prin care defineste coruptia ca fiind oferirea sau acordarea direct sau indirect de avantaje necuvenite, pecuniare sau de alta natur’, unui agent public strain, pentru sine, incilednd obligatiile legale ale acestuia din urmA, cu scopul de a ‘obfine sau de a pstra o piafi de desfacere. (...). in unele state, * Donatella della Posta, Alberto Vanueci, Koruptsiata v patlamentamata paktikai zakonodatelnia protsess, Tsentiaza sotsaialni praktiki, Sofia, 2001 ? Samuel P. Huntington, Political Order in Changing Societes, Yale University Press, New Haven and London, 1968, p. 59. 8 — Traficul de influenté. Studiu de doctrina si jurisprudenta coruptia priveste in mod egal si avantajele in favoarea unui organ legislativ, a unui candidat la 0 functie oficiala reprezentand parti- dele politice sau organul legislativ’. 11, Cu ocazia Conferintei asupra coruptici de la Strasbourg din 1995 s-a considerat c& fenomenul coruptiei ,,priveste comi- sioanele oculte si toate celelalte fapte ce implica persoanele inves- tite cu funcyii publice sau private care ar putea incilea obligatiile decurgind din calitatea lor de functionar public, de angajat privat, agent independent sau dintr-o alta relatie de acest gen, in vederea objinerii unor avantaje ilicite de orice natura, pentru ei insisi sau pentru alti” 12, Pe de alta parte, coruptia activa si cea pasiva este definita de Conventia penal a Consiliului Europei astfel: ,,Coruptia \ctiv consti in promisiunea, oferirea sau darea cu intentie, de c&tre orice persoand, direct sau indirect, a oricirui folos necuvenit, c&tre un functionar public, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii sau abtinerii de la a indeplini un act in exercifiul functiilor sale. Coruptia pasiva const in solicitarea sau primirea, cu intenfie, de c&tre un funcjionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea ‘unei oferte sau promisiuni a unui asemenea folos in vederea inde- plinirii sau abfinerii de a indeplini un act in exercitiul functiilor 13. Nici Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea gi sancjionarea faptelor de coruptie, astfel cum a fost modificati, mu cuprinde o definitie a coruptiei, ci retine patru categorii de infrac- siuni, respectiv: infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate celor de coruptie, infractiuni in leg&tura direct cu infractiunile de coruptie si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comu- nitétilor europene. Notiuni generale despre corupyie 9 14, Strategia National Anticoruptie pe perioada 2005-2007 defineste coruptia ca 0 deviere sistematica de la principiile de impartialitate si echitate care trebuie si stea la baza functionarii administratiei publice. 15. Toati aceasti diversitate de opinii si incercari de definire a coruptiei contureaza slabiciunea sistemelor constitufionale in combaterea ei. Samuel P. Huntington confirma, dupa secole, teza lui Montesquieu privind impactul legislativ asupra moravutilor (se poate spune ci legile imbunatdjesc moravurile din aceeasi caucé datorité careia le fac sa si decadd’, sustinand c& ,,multiplicarea legilor multiplica posibilitatea de coruptie intr-o socictate in care coruptia este larg rispindité, adoptarea si aplicarea unor legi speciale impotriva indivizilor corupti serveste doar la multipli- carea oportunitafilor pentru coruptic” Sectiunea 2. Cauzele si consecinfele corupfiei 16. Relatia corupfie - democratie trebuie analizati pornindu-se de la adevirul c& dezvoltarea democrajiei nu este de naturi a climina coruptia politic’, situatie in care trebuiesc identificate acele parghii ale sistemului democratic care o incurajeaz, pentru a se aotiona asupra lor. 17. Din punct de vedere subiectiv, comportamentul coruptiv este explicat de teoria anomiei individuale, ce are ca fundament starea de frustrare marcaté de spiritul de competitie, de dorinta de mai bine, pe fundalul societatii care nu a indicat dec&t in mick misura mijloacele legale de realizare a bunistirii personale. " Adoptati prin H.G. nr. 231/2008, publicata in M. Of. nr. 272 din 01 aprilie 2005. ; me Charles Montesquieu, Despre spiritul legilor, Ed. $tiintifica, Bueu- resti, 1970, Cartea XX. samuel P. Huntington, Political Order in Changing Socites, Yale University Press, New Haven and London, 1968. 10 “‘Traticul de influenta, Studiu de doctrina si jurisprudenta Asistim la proliferarea structurilor monopoliste gigantice ce are ca éfect eliminarea concurentei loiale gia libertiii comertului (Gazprom din Rusia, Romtelecom din Romania, Microsoft in U.S.A. etc.) Inflatia legislativa, demonstreazi incoerenja politicilor econo- mice ale statului de drept, reprezentind unul din factorii ce favo- rizeazi criminalitatea. Sérdcia, negarea ordinii sociale, criza de autoritate, risturnarea brusc& si dramatica a sistemului de valori, Teprezinta tot atitea cauze ale proliferarii fenomenului corup- fiei, beneficiarul fiind nimeni altul decét individul indréznet, descurciret, lipsit de scrupule, care se imbogateste peste noapte.' Un loc semnificativ este ocupat si de campaniile electorate; modul de finanfare a partidelor politice, care fac tot posibilul si Promoveze interesele finantatorilor, nu de pufine ori mass-media national si intemationali dezvaluind grupurile de interese ce Promoveazi anumite pachete legislative. De asemenea, si crima organizata joacd un rol important in amplificarea coruptiei prin cooptarea gi coruperea inaltilor oficiali. 18. Existenfa coruptici intr-o tari conduce la: insuficienta dezvoltare economicd datoratd distributiei irationale a resurselor si cheltuielilor; stoparea investitiilor sau diminuarea considerabili a acestora; sciderea increderii in guvern si in institutiile sale, ce poate conduce in final, la instabilitatea politica. Corupfia incurajeaz economia subterand, birocratia, activits- file neproductive, dezordinea sociala, slabeste sistemul financiar gi reduce calitatea serviciilor. Prin coruperea functionarilor publici poate fi discreditat orice program de redresare si dezvoltare. Pe de alti parte, ea alungi investitorii strait fondurile primite ca ajutoare internationale, Totodati, corupfia se afl intr-o corelatie directa cu siricia fintrucét absoarbe resursele financiare destinate sistemului de ccrotire a sindtii, educatiei si asiguriilor sociale. si deturneazi 1 ¥, Dobrinoiu, Corup esti, 1995, p. 55. in dreptul peval romén, Ed. Atlas Lex, Bucu- Notiuni generale despre coruppie u Coruptia genereaza siracie, iar sardcia duce la cresterea nive- lului coruptiei. Ea genereaza inegalitate dar si erodeaz increderea populafiei in institufiile statului. Din nou se formeazi cercul vicios, in sensul c& traficul de influent’, coruptia gi neincrederea se hranese una pe cealalta, Sectiunea 3. Prevenirea si combaterea coruptiei 19. Desi cofuptia era considerati ca inevitabila omenirii, in urma numeroaselor scandaluri in tranzacfiile internationale, ince- pind cu anii ‘80, férile industrializate ale lumii au adoptat o atitudine fermi impotriva acestui fenomen. Procesul globalizarii coruptici inainteazi mai rapid decat globalizarea economici, iar nu in putine cazuri globalizarea unor sectoare economice a implicat grave acte de coruptie. Evident, exist tri in care nivelul coruptiei si frecventa actelor de coruptie este mai mick si state unde aceasta are dimensiuni alarmante. Interesul pentru obfinerea de fondur ilicite nu are culoare etnics sau geografica si nu caracterizeaz& doar o anumit tard. Corupatori si corupii sunt in toate fale, ceea ce implicd 0 actiune fermé de combatere.a acestui fenomen care s-a extins periculos de mult in ultimul deceniu.! _ Pentru eficientizarea luptei impotriva coruptiei institutiile si organele angrenate (organele de politie, procurori, judecitori, Garda Financiara, Oficiul National pentru Prevenirea si Spilarea Banilor) trebuie si aib& in vedere cele trei planuri: social — cultural, politic si juridic 20. Tinta coruptiei au devenit toate institutiile statului ce servesc la aplicarea legii, controlul granitelor nationale, agentiile de emigrare, servicile militare, unititile vamale, politia local si nationali. Printre mijloacele de combatere a coruptiei pot fi " D, Mazilu, Prevenirea si combaterea coruptici, Exigenfe majore ale extinderii schimburilor comerciale pe baza principiilor si a normelor fundamentale ale comertului international, in R.D.C. nr. 1/2002, 12 Traficul de influengé. Studiu de doetrina gi jurisprudenta enumerate supravegherea electronica, operatiunile sub acoperire, procedurile noi de investigare, protectia si imunitatea martorilor. 21. Urmare Rezolutiei nr. 1 adoptati in cadrul celei de a 21-a Conferinje de la Praga, de catre ministrii europeni de justitie, la 27.01.1999, s-a adoptat Conventia penal privind coruptia care incrimineaza coordonat infractiunile de coruptie, consacr’ coope- rarea consolidati in cercetarea faptelor de coruptie, prevaznd un mecanism eficace pentru combaterea flagelului, deschis atat statelor membre cat si nemembre. Este incriminat& coruptia activa si cea pasiva, din sectorul public si cel privat, fiind identificate si categoriile subiectilor activi. Articolul 10 al Conventiei se refer la traficul de influenta sivaryit de agentii nationali gi strdini. Se sanctioneazA orice act de complicitate la una din infractiunile incriminate in Conventie, inclusiv rispunderea persoanelor juridice pentru faptele comise in contul lor de persoane fizice care actioneaz individual sau in calitate de membru al unui organ al acesteia. Bste asigurata pro- tectia colaboratorilor justiiei gi a martorilor. 22. Conventia civil privind coruptia, adoptatd la 4 noiembrie 1999, defineste coruptia, prevaiznd actiuni Ia indeména persoa- nelor prejudiciate de pe urma actelor de acest gen pentru repararea integral’ a prejudiciului (dammum emergens, lucrum cessans), cat sia pagubelor nepatrimoniale, 23. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O.E.C.D.) consider’ c& statul are rolul major in combaterea coruptiei. A definit notiunea de «functionar public» ca find reprezentaté de toate persoanele ce exercitd o functie publica, inclusi find orice activitate de interes public. Conventii aseminatoare celor doui ale Consiliului Europei exist gi la nivelul Uniunii Europene. 24. Conventia privind protectia intereselor financiare ale comunititilor europene, asa numita Conventie PIF, din 1995, a verticalizat” lupta impotriva coruptici si a fraudei care se re Nofiuni generale despre coruptie B doar sub forma cooperitii ,orizontale” intre statcle membre. Atat Conventia cat si cele dowd protocoale ale sale armonizeazi definitiile infractiunilor de fraud’ impotriva intereselor financiare ale comunititilor europene, de corupfie, spilare de bani si defineste raspunderea penalA a persoanei juridice. 25. Conventia Uniunii Europene privind lupta impotriva coruptiei care implicd functionarii Comunititii Europene sau functionarii statelor membre ale UE (Actul Consiliului European din 26 mai 1977) defineste termenii de «coruptie activin gi «co- rup{ie pasivan si prescrie misuri apte s& previna si si diminueze fenomenul coruptiei 26. Un al treilea instrument juridic este Actiunea comund privind corupfia in sectorul privat, aprobati in decembrie 1998 in vederea compatibilizarii legislatiilor nationale ale statelor membre in domeniul coruptiei active gi pasive din sectorul privat. Tindnd cont de Acjiunea Comund amintit’ mai sus dar si de adoptarea de ctre Consiliul European a deciziei privind mandatul de arestare european, ce are implicatii $i asupra infractiunilor de coruptie, Consiliul a adoptat 0 decizie cadru privind combaterea coruptiei in sectorul privat, in iulie 2003. 27. in privinta ,,conflictelor de interese” si ,,incompatibili- tifilor” norme speciale internationale se regisesc, de exemplu, in dou documente ale Consiliului Europei. Primul este Recoman- darea nr. R (2000) 10 a Comitetului Ministrilor asupra codu- rilor de conduit’ pentru functionarii publici. Este unanim acceptat faptul ci documentul european di nofiunii de conflict de inte- ese” una din cele mai acoperitoare definitii (art. 13 parag.1-3): Conflictul de interese se naste in situatia in care un functionar public are un interes personal de naturi si influenteze sau s& pari a influenfa asupra exercitirii impartiale si obiective a functiilor sale publice. Interesul personal al funcfionarului public cuprinde orice avantaj pentru el insusi sau in favoarea familiei sale, a plrintilor, a prietenilor sau persoanelor apropiate, sau a persoa- nelor sau organizatiilor cu care eV/ea a avut relatii de afaceri sau