Culegere de Teste PT Elevi 2014 - Copie

CULEGERE DE TESTE
MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:
1.
1.Numarul de respiratii/minut depinde de sex, varsta, postura, alimentatie.
2.Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3.Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.
4.Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.
5.Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6.Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
7.Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
8.Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9.Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.
2.
1.Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2.Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3.Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4.Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5.Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.
6.Insomnia este nevoia brusca de somn.
7.Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8.Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9.Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6. Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min. la adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10. Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de 3-6 ani.
11. Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12. Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului de 10-15
cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului.
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza prin centrii termoreglatori
dirijati de sistemul endocrin.
16. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17. Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de
carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare.
19. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.1.
A B
1 Tahipnee a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
f. Respiratie caracterizata prin alternanta dintre polipnee si apnee
1
2.
1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control

2. Bulimie b. Stare de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta senzatiei de
satietate
4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de mancare
f. Dificultatea de a inghiti.
3.
A B
1 Insomnie cronica a. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c. Cauzata de administrarea unor medicamente
4 Insomnie medicamentoasa d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce e. Trec mai mult de 30 pana la adormire
f. Nevoia de somn neobisnuit de lunga.
4.
A B
1 Hiperpirexie a. 36 - 37C
2 Temperatura normala b. 38 - 39C
3 Febra moderata c . 39 - 41C
4 Subfebrilitate d. 37 - 38C
5 Febra ridicata e. 41 - 42C
f. sub 36 C
5.
A B
1. Disfagie a. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezie b. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartrie c. dificultate la inghitire
4. Hematurie d. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
5. Alexie e. prezenta sangelui in urina
f. suprimarea secretiei urinare
Marcati cu x raspunsul corect :
1.Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:

a. dimineata intre orele 3 5
b.la pranz intre orele 12 14
c. seara intre orele 20 23
d.seara in timpul somnului
2.Disfagia reprezinta:
a. dificultate la inghitire
b.dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d.lipsa senzatiei de satietate
3.Dispneea Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b.respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - expiratie pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d.repiratie suieratoare
4.Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b.respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversata
d.respiratie in patru timpi
5.Anuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni
2
b.suprimarea secretiei urinare
c. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
d.cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore
6.Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:
a. retentie de urina
b.oligurie
c. insuficienta renala cronica
d.anurie
7.Tulburare de emisie urinara este:
a. polakiuria
b.poliuria
c. hematuria
d.oligurie
8.Nicturia este:
a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in
cursul noptii
b.senzatia de mictiune
c. lipsa urinei in vezica urinara
d.prezenta sangelui in urina
9.Incontinenta urinara reprezinta:
a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b.eliminarea involuntara a urinei
c. mictiuni involuntare nocturne
d.suprimarea secretiei urinare
10. Polakiuria este definita ca:
a. mictiuni frecvente in cantitati mici
b.cresterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
d.mictiuni involuntare nocturne
11. Poliuria reprezinta:
a. cresterea concentratiei acidului uric in sange
b.tulburare de emisie urinara
c. tulburare a diurezei
d.cresterea diurezei peste 300 ml
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
a. disuria, nicturia, polakiuria
b.poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria
d.polakiurie, anurie, glicozurie
13. Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:
a. poliurie
b.anurie
c. oligurie
d.polakiurie
14. Mictiunea dureroasa se numeste:
a. poliurie
b.oligurie
c. anurie
d.disurie
15. Prezenta sangelui in urina reprezinta:
a. hematemeza
b.hemiplegie
c. hemoptizie
d.hematurie
16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a. sete de aer
b.sete de apa
c. ambele
d.limba umeda
3
17. Tahipneea este cauzata de:
a. suprafata respiratorie marita
b.suprafata respiratorie redusa
c. efort intelectual
d.administrarea unui regim bogat in proteine
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:
a. 16 18 resp./min.
b.12 16 resp./min.
c. 8 12 resp./min.
d.20 - 25 resp/min.
19. Dispneea in patru timpi se numeste:
a. Bauchut
b.Cheynes-Stokes
c. Biot
d.Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:
a)insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c)adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie
21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:
a. malnutritie
b.obezitate
c. casexie
d.anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste:
a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d. bulimie
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:
a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d. casexie
24. Hipoxia reprezinta:
a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului
25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema alimentatie deficitara sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d. senzatia de foame excesiva
26. Insomnia se manifesta prin:
a. agitatie in timpul somnului
b.desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d.senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
a. acuze verbale din partea familiei
b.inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d.administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta:
a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
4
d. incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b.aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d.aplicarea unor comprese reci pe frunte
30. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b.cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
d.cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:
a. 40 C
b.38 C
c. 39 C
d.37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b.frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d.starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
a. inima
b.rinichiul
c. ficatul
d.plamanul
34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:
a. sa aplice comprese reci la extremitati
b.sa administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. sa administreze un regim alimentar bogat in lipide
d.sa administreze lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:
a. scaderea secretiei intestinale
b.scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d.accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:
a. antibiotice
b.mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d.antidiareice
37. In timpul diareei:
a. creste reabsorbtia intestinala
b.scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d.se opreste tranzitul intestinal
38. Numarul scaunelor in holera este de:
a. 10 20/zi ; b. 80 100/zi ; c. 25 35/zi ; d. 100 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:
a. 20 30/zi ; b.25 35/zi ; c. 30 40/zi; d. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:
a. 40 50/zi; b.25 35/zi; c. 3 6/zi; d. 20 30/zi
41. Pacientul cu constipatie are scaun:
a. Zilnic; b. la 2 zile; c. la 3 4 zile; d. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:
a. cefalee si astenie
b.apetit crescut
c. ambele
d.stare generala buna
5
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:
a. scaderea peristaltismului intestinal
b.consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d.consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie; b. Disurie; c. Ileus; d. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:
a. hiposensibilitatea nervului vag
b.hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d.toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:
a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive
47. Hiperestezia reprezinta:
a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie ; b. Paraplegie; c. Monoplegie; d. tetraplegie
49. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. Pareza; b. Tetraplegie; c. parapareza spastica; d.hemiplegie
50. Comunicarea deficitara poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin psihic enuntate:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea propriei persoane
d. afazie
51. Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
d. neglijarea propriei persoane
52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare deficitara este:
a. lipsa dintilor
b.conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d.intoxicatia medicamentoasa
53. Paloarea pielii este cauzata de:
a. afectarea aparatului locomotor
b.transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d.anemii
54. Cianoza reprezinta coloratia:
a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b.albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d.rosie a tegumentelor
55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:
a. roseata pielii
b.paloarea pielii
c. cianoza pielii
d.eruptii cutanate
56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:
a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b.toata fata
6
c. pielea toracelui
d.jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:
a. respiratorie
b.infectioasa
c. locomotorie
d.cardiaca
58. Anasarca este:
a. edemul fetei
b.edemul localizat
c. edemul generalizat
d.edemul membrelor inferioare
59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:
a. derm, hipoderm; b. Derm; c. Hipoderm; d. epiderm
60. Excoriatia este o leziune a:
a. Corneei; b. Pielii; c. Unghiei; d.hipodermului
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:
a. Respiratorii; b. Sangelui; c. infectioase acute; d. cardiace
62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:
a. clar/ galbui; b. Rosiatic; c. Violaceu; d. purulent
63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:
a. Plasmatic; b. Purulent; c. Sangvinolent; d. clar/galbui
64. Acneea juvenila survine in perioada:
a. Prescolara; b. Adulta; c. Pubertara; copilariei
65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b.deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d.edemul generalizat
66. Epistaxisul este o hemoragie:
a. Bucala; b. Nazala; c. Anala; d. vaginala
67. Hematemeza este o eliminare de sange:
a. pe nas; b. prin urina; c. prin varsatura; ds. prin fecale
68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:
a. Plamani; b. Stomac; c. Rect; d. ovare
69. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ hemolitic
b.stafilococ auriu
c. gonococ
d.streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:
a. Fata; b. palme ; c. Interdigital; d. gat
71. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b.venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d.venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b.mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d.tegumentelor membrelor superioare
73. Escara apare in urma deficitului:
a. alimentar
b.alimentar si hidric
c. hidric
d.de nutritie locala
74. Anartria reprezinta:
a. incapacitatea de a scrie selectiv
7
b.dificultate in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d.incapacitatea de a scrie cuvinte
75. Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d. paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca:
a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscarea de rotatie a mainii
d. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:
a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului realizata prin ridicarea
extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitie culcat pe spate cu fata in sus
d. culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste:
a. termoreglarea ; b. termoliza ; c. Hipertermie; d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:
a. 38-39 C ; b. 37-38 C; c. 39-41 C; d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca:
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d. cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca:
a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d. un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:
a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor
83. Celeritatea pulsului este:
a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre:
a. 80 - 100 b/min; b. 100 - 140 b/min; c. 60 - 85 b/min ; d.50 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la:
a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d. afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este:
a. 25 - 35 resp/min
b. 40 - 50 resp/min
c. 15 - 25 resp/min
8
d. 15 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus:
a. 10 - 15 resp/min
b. 30 - 40 resp/min
c. 16 18 resp/min
d. 16 - 20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie:
a. cu frecventa sub 8 - 12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
d. in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre:
a. 16 - 18 resp/min
b. 18 - 20 resp/min
c. 21 - 25 resp/min
d. 10 15 resp/min
91. Expectoratia constituie:
a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile respiratorii
d. tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta:
a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia:
a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d. seringa Guyon
94. Descuamatia reprezinta:
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
95. Petesiile sunt:
a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d. hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt:
a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d. hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in:
a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. pierderi mari de lichide
98. Hemoragiile mucoaselor sunt:
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d. echimoze, escare
99. Narcolepsia reprezinta:
a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
9
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d. intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in:
a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d. curbura lombara
101. Scolioza reprezinta:
a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
SURSA BIBLIOGRAFICA
10
1. 3.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 192
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V -
2. pag. 312
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146 11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 14 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 58
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 15 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 82
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 16 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 83
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 18 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 108
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1. 3.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2. 4.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5.
1-c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
4e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
5d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

1. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87 13. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
2. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 14. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
3. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 15. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
4. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115 16. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
5. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 17. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
8. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 20. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
10. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 22. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
11. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 23. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
11
32. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 71. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
35. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185 74. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
37. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
38. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
39. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
40. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 79 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
41. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
42. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
43. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 82 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.99
44. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
45. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
46. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28 85 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.103
48. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 87 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
49. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
52. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
53. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 92 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 123
54. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 93 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 158
56. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 95 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
57. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 96 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
58. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 97 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
59. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 98 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
60. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 99 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
61 .c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 100 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
63. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
1.Enumerati 5 tulburari de limbaj:

Raspuns corect:
Tulburari de limbaj:
alexie,
acalculie,
dizartrie,
afonie,
afazie,
agrafia,
anartrie
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 29).
2.Enumerati 5 tipuri de miscari ale membrelor superioare si a celor inferioare:
Raspuns corect:
Tipuri de miscari:
abductie,
adductie,
flexie/extensie,
pronatie,
supinatie,
12
circumductie.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 55-56).
3.Enumerati 5 tipuri de pozitie in pat:
Raspuns corect:
Tipuri de pozitie in pat:
decubit dorsal,
semisezand,
decubit lateral sau ventral,
genu-pectorala,
ginecologica,
Trendelenburg,
sezand.
4.Enumerati 5 conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:
Raspuns corect:
Conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:
varsta,
sexul,
postura si statura,
regim alimentar,
efort fizic,
somn/veghe,
temperatura mediului inconjurator.
5.Indicati 5 manifestari ale sindromului febril:
Raspuns: I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.89
1) Puls crescut
2) Congestia fetei
3) Deshidratare
4) Stare generala alterata
5) Febra; sete
6) Cresterea efortului de a respira
7) Dureri la extremitati
8) Inapetenta
6.Precizati 5 manifestari ale hipotermiei:
1) Contractia arterelor(vasoconstrictie)
2) Tremuratura si frison
3) Scaderea tensiunii arteriale
4) Cianoza extremitatilor
5) Durere exacerbata la extremitati
6) Tulburari de vorbire
7) Somnolenta si oboseala
8) Abolirea reflexelor
7.Denumiti 5 interventii in hipotermie:
1) Controlul valorii T.A., respiratie, puls
2) Incalzirea patului pacientului cu paturi, termofoare
3) Cresterea temperaturii camerei, gradual
4) Administrarea de ceaiuri sau supe calde in cantitati mici la intervale dese
5) Masarea extremitatilor pacientului
6) Interzicerea consumului de alcool
7) Regim alimentar bogat in proteine, calorii
8) Incurajarea activitatilor fizice usoare
9) Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.
1. Cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele..........(1).......... si cele ..........(2).......... .
2.Menstra reprezinta o scurgere fiziologica..........(1)..........si ..........(2)..........de sange de origine uterina
prin vagin .
13
3.Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls ..........(1).......... sau puls ..........(2).......... determinat de
gradul fortei de contractie a inimii.
4.Respiratia reprezinta functia si capacitatea vitala de a asigura..........(1).......... necesar metabolismului
celular si ..........(2).......... dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
5.Ratia alimentara pentru un adult ar trebui sa cuprinda in 24 de ore: ..........(1)..........
-6g/kg corp, lipide - 1g/kg corp si ..........(2)..........1g/kg corp.
6.Ileusul consta in lipsa completa a eliminarii ..........(1).......... si ..........(2)..........din intestin.
7.Nevoia de a comunica reprezinta un act profesional al . (1) .. pentru intelegerea:
exprimarilor, gandurilor, sentimentelor, tuturor (2) pacientului.
8.Injectia reprezinta introducerea unei (1).. medicamentoase in stare
lichida in organism, prin intermediul unui (2).adaptat la seringa.
9.Spalatura auriculara consta in ..(1)..pe mucoasa auriculara de solutie..(2)
.cu scop terapeutic, explorator si evacuator al secretiilor si corpilor straini.
10. Temperatura normala a ..(1) este mentinuta in limite normale prin procesul de (2)
si se regaseste in intervalul 36-37 C.
11. Diagnosticul de nursing cuprinde: problema pacientului, ........(1).......... de dificultate si .............
(2)........... de dependenta .
12. Cea care a pus bazele stiintei nursingului a fost ........ (1) ..........., care a infiintat prima ...... .. (2).......
din lume, ca o necesitate a reducerii mortalitatii, mai ales infantile, din Anglia la inceputul secolului al
XIX- lea.
MODULUL 16 : TEHNICI SI INVESTIGATII DE NURSING
I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:

1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnuit se efectueaza dimineata si seara.
2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de cloramina 0,5%.
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime.
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata, inainte de a manca,
dupa ce a avut scaun si a urinat.
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale cutiei toracice dupa
ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.
7. Frecventa respiratorie la nou-nascut este de 15 - 25 resp/min.
8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si secretiilor.
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie.
11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare.
12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de aparare fata de anumite
substante toxice sau greu digerabile.
13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata sau clorura de sodiu
0,9%.
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea lor.
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimbarea pozitiei
pacientului din doua in doua ore.
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe mucoasa
conjunctivala.
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator si terapeutic.
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l apa incalzita la
temperatura de 40 - 45C.
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa vacutainer ori
folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.
II Asociai termenii din cele 2 coloane
a.
A B
1.Dispnee a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta urinara b. Eliminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa ingestia
14
alimentelor
3.Diaree c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratie d. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi tardive e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
f. Secretie vaginala alba - laptoasa
b.
A B
1. Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin punctionarea
cavitatilor seroase
2. Reactia Rivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3. Cistografia c. Rahianestezie, anestezie peridurala
4. Proteinurie d. Explorarea ultrasonografica a organelor
5. Ecografia e. Explorarea radiologica a vezicii urinare
f. Explorarea radiologica a colonului
c.
A B
1. Spalatura vaginala a. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastrica b. Indepartarea dopurilor de cerumen
3. Spalatura oculara c. Scop evacuator si terapeutic
4. Spalatura bucofaringiana d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe stomac
5. Spalatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
f. Dezinfectarea urechii externe
III. Marcati cu x raspunsul corect :
1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b.dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
d.in timpul administrarii perfuziilor
2.Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:
a. evacuarea continutului gastric
b.golirea brusca a vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
d.recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
3.Sonda duodenala este:
a. Faucher
b.Thiemann
c. Einhorn
d.Nelaton
4.Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri:
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie, in interventia chirurgicala de urgenta
c. prelevare de urina
d. evacuarea continutului vezical
5.Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:
a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
d. golirea brusca a veziculei biliare
6.Sonda de compresiune esofagiana este:
a. Faucher
b. Einhorn
c. Blakemore
d. Thiemann
7. Sonda vezicala este:
a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
d. Thiemann
15
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata, senzatie de varsaturi, patrunderea sondei in laringe, bronhopneumonii de aspiratie
b.imposibilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale
d.lezarea nervului sciatic
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b.recoltarea continutului duodenal, bila (A,B,C), suc pancreatic, secretie proprie
c. evacuarea continutului stomacal toxic
d.drenarea cailor biliare
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b.evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
d.evacuarea continutului stomacal toxic
11. Spalatura oculara reprezinta:
a. Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii
b.spalarea conductului auditiv extern
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica
d.introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival
12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei, indepartarea corpilor straini
c. pregatirea pentru cistoscopie
d. in tratamentul rinofaringitei
13. Spalatura gastrica reprezinta:
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine
b.introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
d.evacuarea continutului vezical
14. Tubul de gaze se introduce pentru:
a. administrarea de medicamente
b. interventii chirurgicale asupra rectului
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal
d. eliminarea fecalomului
15. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
c. Sangerare 300 500 ml in hipertensiunea arteriala
d. oprirea hemoragiei
16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. regiunea superoexterna fesiera
b.artera femurala, jugulara, poplitee
c. artera cubitala, radiala, humerala
d.venele plicii cotului, antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele jugulare si epicraniene
17. Recoltarea VSH se efectueaza:
a. 2 ml sange pe cristale de EDTA
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5 ml sange simplu
d. medii de cultura
18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
d. 5 ml de sange simplu
19. Hemocultura reprezinta:
a. viteza de sedimentare a hematiilor
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului
16
d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
20. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange
d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K
b. 5 ml sange simplu
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml
22. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice in vederea
stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv
c. pentru examinari virusologice
d. depistarea unor hemoragii oculte
23. Exudatul faringian reprezinta:
a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse
c. continut gastric eliminat spontan
d. lichidul pleural
24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric
b. intoxicatii cu substante caustice
c. intoxicatii alimentare sau cu substante toxice
d. hepatite cronice
25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia:
a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal
26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului
d. hemoragiile oculte
27. Paracenteza se efectueaza:
a. in fosa iliaca stanga, linia Monroe Richter
b. in fosa iliaca dreapta
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei
28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor:
a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare
d. hemiplegie
29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:
.a .semisezut
.b.Trendelenburg
.c .decubit dorsal, lateral, ventral
.d.genupectorala
30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in:
a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10 - 15 cm fata de pozitia corpului
b.decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi introducandu-se o perna
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
d.decubit lateral
31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:
17
a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b.adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
d.cu tulburari de deglutitie
32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea:
a. bucala
b.rectala
c. axilara
d.vaginala
33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42 C in:
a. febra ridicata
b.febra moderata
c. hiperpirexie
d.afebrilitate
34. Hipertermia se manifesta prin:
a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b.tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
d.varsaturi si cianoza
35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt:
a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b.in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
d.pauzele dintre pulsatii sunt egale
36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:
a. venelor
b. vaselor capilare
c. nervilor
d. arterelor
37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta:
a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii
38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina aparitia urmatoarelor
semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci
39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor caracteristici:
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune
40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de 10 - 12 sec. de
apnee, se numeste:
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica
41. Recoltarea sputei pacientului care nu expectoreaza se va face prin:
a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara
42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:
a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
18
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante
43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:
a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterila
b. trocar steril, atasat la seringa sterila
c. ambele
d. seringa Guyon
44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt:
a. lamele pentru frotiuri
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. medii de cultura adecvate
d. ac de punctie
45. Secretiile uretrale se recolteaza:
a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in:
a. servirea cinei in seara precedenta examenului cel mai tarziu la ora 18.00, iar in dimineata endoscopiei
nu mananca si nu consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma evacuatorie
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte
47. Scopul cistoscopiei este:
a. identificarea proceselor patologice din colon
b.identificarea calculilor in vezicula biliara
c. identificarea proceselor patologice endovezicale
d.de golire a intestinului
48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica pentru regiunea
orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se numeste:
a. Kelen
b. Xilina 2%
c. Novalgin
d. Novocalmin
49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei sonde:
a. Einhorn
b. Linton Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann
50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este:
a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept
51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice, pacientul in stare de inconstienta va fi pozitionat in:
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral
52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:
a. cu afectiuni gastro-intestinale
b.cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. ambele raspunsuri
d. Thiemann
19
54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei alimentare, se
procedeaza la:
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte
55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:
a. Tiemann
b. Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley
56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:
a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii
57. Diureza reprezinta:
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie
59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua:
a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric
60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. ambele
d. alimentatia in primele 12 ore
62. Contraindicatiile paracentezei sunt:
a. ocluziile intestinale, tulburari de coagulare, sarcina
b. ciroza, tumori peritoneale
c. sindrom nefrotic, hipotiroidism
d. hipertiroidism
63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in:
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite
64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii:
a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne
65. Scopul explorator al toracocentezei este:
a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitativa
b.administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
20
c. evacuarea lichidului pleural
d.introdcerea substantelor de contrast
SURSA BIBLIOGRAFICA
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83 12 A Chiru F. si colab. IOBS pag 191
2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85 13. A Chiru F. si colab. IOBS pag 210
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 100 14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
4. A Chiru F. si colab. IOBS pag 102 15 A Chiru F. si colab. IOBS pag 214
6. F Chiru F. si colab. IOBS pag 111 17 A Chiru F. si colab. IOBS pag 222
7. F Chiru F. si colab. IOBS pag 113 18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135 20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
11. A Chiru F. si colab. IOBS pag 181
III Asociai termenii din cele 2 coloane
A: Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului
1 c ; pag 260 B C
2 d ; pag 273 1 c ; pag 505 1c ; 564
3 a ; pag 279 2 a ; pag 349 2d ;pag 526
4 e ; pag 286 3 e ; pag 371 3a ;pag 569
5 b; pag 285 4 b ; pag 345 4e ; pag 571
5 d ; pag 376 5b ;; pag 570
21
1.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata Medicala
Romaneasca / 2004 pag. 94
2.d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali/ pag. 116
3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali/ pag. 105
4.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag. 105
5.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag. 105
6.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105
7.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag. 107
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - pag. 110
9.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116
11. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
14. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135
18. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80
24. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125- 126
28. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
29. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
31. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
33. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
36. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101
38. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
42. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
57. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174
64. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
65. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
1) Precizati 5 caracteristici care trebuie evaluate in timpul unei respiratii:

Raspuns corect:
Caracteristici care trebuie evaluate in timpul unei respiratii:
frecventa miscarilor respiratorii,
amplitudinea miscarilor respiratorii,
simetria miscarilor respiratorii,
tipul de respiratie,
tusea,
expectoratia,
hemoptizia,
dispneea,
durerea toracica,
sughitul si tulburarile vocii.
2) Numiti 5 moduri de masurare a temperaturii:
Raspuns corect:
Moduri de masurare a temperaturii:
axilar,
plica inghinala,
cavitatea bucala,
rectal,
vaginal.
3) Enumerati 5 examene ce se pot executa din sangele capilar:
Raspuns corect:
Din sangele capilar se pot executa urmatoarele examene:
examene morfologice (frotiu, picatura groasa);
dozarea de hematocrit;
dozarea de hemoglobina;
determinarea timpului de sangerare si coagulare;
examen parazitologic;
determinarea grupelor sanguine.
4) Enumerati 5 tipuri de tulburari in emisia urinii:
Raspuns corect:
Tulburari in emisia de urina:
disurie,
polakiurie,
nicturie,
retentia urinara (ischiurie),
incontenenta urinara.

1.Pentru alimentatia prin sonda, asistenta medicala pregateste sonda ..........(1)........ sau ..........(2)..........
sterila.
2.Cianoza reprezinta coloratia albastruie a ..........(1)........ si a ..........(2).......... organismului.
3.Toracocenteza sau ..(1)...........................................este stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si
mediul..(2).................................., prin intermediul unui ac de punctie.
4.Paracenteza reprezinta traversarea peretelui..(1)............................................ si patrunderea in cavitatea
peritoneala cu ajutorul unui..(2)..................................., in vederea evacuarii unei colectii libere de lichid.
5.Prin punctia biopsica se scoate un..(1)............................... dintr-un organ..(2)..........................., cu
ajutorul unui ac de punctie.
6.Clisma evacuatoare..(1)..............................are scopul de a ..(2)..........................intestinul gros.
7.Sondajul vezical reprezinta introducerea unei ..(1)................................. prin uretra in vezica urinara,
realizand o ..(2)............................. intre interiorul vezicii si mediul extern.
8.In spalatura auriculara ..(1)..................prea puternic de lichid poate cauza..(2).......................... ale
timpanului.
9.Foaia de temperatura reprezinta un document ..(1).............................., stiintific,
....(2)......................................, component al foii de observatie.
10. Punctia pleurala sau (1)- reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si
mediul exterior prin intermediul unui b)(2)- . sau trocar.
11. Punctia abdominala sau (1)- consta in traversarea peretelui (2) cu ajutorul
unui trocar in diferite scopuri.
12. Hemocultura inseamna insamantarea a). pe un mediu de cultura pentru examen b)
...in scopul identificarii germenilor patogeni.
13. In urma unui proces inflamator faringian, apare ..(a).............. faringian, iar examenul lui are ca scop
.(b)............. depistarea germenilor patogeni la nivelul faringelui in vederea tratamentului..
14. Sondajul vezical are scop .a) cand este utilizat pentru recoltarea unei cantitati de urina
pentru examen de laborator si scop b). cand este utilizat pentru evacuarea continutului (cand
aceasta nu se face spontan).
15. Pulsul este unda de soc prezenta la palparea..........(1).........comprimate pe suprafete ..........(2)..........
ale segmentelor corpului.
16. Dispneea Cheynes Stokes este respiratia caracterizata prin alternanta si periodicitatea dintre ..........
(1)......... (respiratie accelerata) si ..........(2).......... (oprirea temporara a respiratiei).
17. Presiunea arteriala are doua valori: ...........(1)......................(maxima) si ...(2).................( minima).
MODULUL 17: PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA -
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1.Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe
obiecte etc.
2.Asepsia este o metoda profilactica.
3.Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4.Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5.Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
6.Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii postoperatorii.
7.Materialul moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la autoclav.
8.Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.
9.Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat.
16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o dezinfectie.
17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoas.
18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor, inclusiv a formelor sporulate.
19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult 24 de ore din momentul sterilizarii.
20. Sterilizarea la pupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
Sterilizare prin flambare a. instrumente optice
Sterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri,
halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de cultura,
anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de d. materiale din polietilen
etilen)
Sterilizare prin iradiere cu raze gama e. materiale din sticla
f. solutiile dezinfectante
2.
A B
1. Alcoolul 70 a)in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida
3 Apa oxigenata c)se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e)se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede
f) perhidrol
III. Marcati cu X raspunsul corect:

1. Antisepsia este o metoda:
a. profilactica de lupta impotriva infectiilor
b.curativa de lupta impotriva infectiilor
c. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
d.de indepartare a pilozitatii
2. Sterilizarea urmareste:
a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b.profilaxia infectiilor plagilor
c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor
d.patrunderea germenilor
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin:
a. caldura umeda
b.caldura uscata
c. mijloace chimice
d.ventilatie
4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a. 128 C
b.180 C
c. 100 C
d.60 C
5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel:
a. se pun la fiert in apa rece
b.se mentin in apa pana ce se raceste
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
d.se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a. 1-2%
b.7-8%
c. 10%
d.20%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poate produce arsuri chimice
b.este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
d.este iritanta
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b.apa oxigenata
c. tinctura de iod
d.cloramina
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a. 28 si 1,5 atm prin fierbere
b.133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c. 180 si 2 atm la pupinel
d.40 si 1 atm
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav au un termen de valabilitate:
a. 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b.10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
d.7 zile daca nu s-au deschis cutiile
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
2.A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
4.F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67
10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86
13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1c,2e,3b,4a,5d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 82 - 83
2.
1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect
1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
MODULUL 18 : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR-
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala, vegetala,
animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe
retete in cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu apa si
sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta si de a
decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se pastreaza la
rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului, inainte de utilizare, este
obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea acestora
intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Injectia intradermica se efectueaza cu degresarea locului de electie.
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.
16. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent ambele brate
ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
20. In cazul injectiei intradermice nu se vor evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.

1.
1. Durere vie a. Introducerea de solutii uleioase intr-un vas
sanguin
2. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin
3.Embolie grasoasa c. Atingerea nervului sciatic
4.Hematom d. Introducerea de solutii injectabile cu cale

strict intravenoasa
5.Embolie gazoasa e. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
f. introducerea unei cantitati de aer in circuitul
venos.
2.
1. Calea orala a. Introducerea madicamentelor gazoase si volatile prin
mucoasa respiratorie
2. Calea rectala b. Calea digestiva de administrare cu resorbtie la nivelul
mucoasei rectale
3. Calea respiratorie c. Calea naturala de administrare a medicamentelor cu
resorbtie la nivelul mucoasei bucale si digestive.
d. Introducerea substantelor medicamentoase in stare lichida
4. Calea percutanata in organism prin intermediul unui ac atasat la seringa.
5. Calea parenterala e. Introducerea medicamentelor prin suprafata tegumentara cu
absorbtie la nivelul pielii.
f. Pudrarea pe suprafata pielii.
3.
1Injectia intramusculara a. Efectuarea injectiei sub piele
2Injectia subcutanata b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
3Injectia intradermica c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
4 Injectia intravenoasa d. Efectuarea injectiei in grosimea pielii
5 Injectia intraarteriala e. Efectuarea injectiei in inima
f. Efectuarea injectiei in vasele sanguine arteriale
1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:

a. intravenoasa
b.intramusculara
c. intradermica
d.intraarterial
2. Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia:
a. intradermica
b.subcutanata
c. intravenoasa
d.intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:

a. orala
b.intravenoasa
c. intramusculara
d.intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
a. intravenos
b.intramuscular
c. intradermic
d.subcutanat
5.Dezinfectia locala in IDR se face cu:
a. ser fiziologic
b.solutie dezinfectanta
c. nu se dezinfecteaza
d.solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:
a. hematom
b.paralizie
c. embolie gazoasa
d.embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a. general
b.local
c. local si general
d.anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:
a. flebalgia si tromboza
b.embolia gazoasa
c. lezarea nervului sciatic
d.embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a. pe tegumente
b.intramuscular
c. intraarterial
d.intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:
a. constienti, cooperanti
b. inconstienti
c. nou-nascuti, copii mici
d. cu afectiuni psihice grave
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune:
a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b.verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c. anuntarea urgenta a medicului
d. incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda:
a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul
b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
d. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:
a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
d. seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:
a. subcutanat
b. strict intravenos
c. intramuscular
d. intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:
a. hidro-zaharat-lactata
b. completa
c. sucuri carbogazoase
d. bogata in lipide
16. Dupa interventia chirurgicala, bolnavii vor fi asezati in saloane:
a. intens luminate
b. incalzite la 32C
c. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C
d. la o temperatura de aproximativ 15C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:
a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c. pozitie semisezanda
d. decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametri:
a. pulsul si tensiunea arteriala
b. scaunul, diureza
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:
a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d.toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:
a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri
SURSA BIBLIOGRAFICA
1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
12. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-320
13. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-324

1.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.297
2-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 301
4-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 305
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 302
2.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302
3.
1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
1.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

2.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298
4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316
5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330
6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 340
7.c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 297
8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 317
9.a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301
11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308
12 d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332
13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472
16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 470
17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468
18. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473
19. d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 331
20 d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 331
1.Numiti 5 reguli de administrare a medicamentelor:

Raspuns: I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010, p.296
1) Respectareamedicamentului prescris
2) Respectati concentratia si cantitatea
3) Respectati doza, calea, de administrare si orarul
4) Verificati integritatea medicamentului
5) Respectati somnul fiziologic al pacientului
6) Evitati incompatibilitatea dintre medicamente
7) Administrati imediat fiolele, cu medicament deschise
8) Servirea pacientului cu doza unica de medicamente pe cale orala
9) Anuntarea imediata a medicului in cazul aparitiei unor efecte secundare sau a unei eventuale greseli
de administrare
Itemul 2 este corect.
2.Precizati cinci reguli de administrare ale medicamentelor:
Raspuns : pag.137,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-respectarea medicamentului prescris;
-identificarea medicamentului prescris dupa eticheta,forma de prezentare,culoare,miros,consistenta.
-verificarea calitatii medicamentelor,
-respectarea caillor de administrare
-respectarea dozei de medicament-doza unica si doza/24 ore
-respectarea orarului si ritmului de administrare,
-respectarea fiziologica a pacientului,
-evitarea incompatibilitatilor dintre medicamente,
-respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor,
-informarea pacientului asupra medicamentelor prescrise,
-anuntarea imediata a greselilor produse in administrarea medicamentelor.
-respectarea masurilor de asepsie si antisepsie.
3.Precizati 5 contraindicatii in administrarea medicamentelor pe cale orala :
-medicamentul este inactivat de secretiile digestive,
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice,
-pacientul refuza medicamentele ,
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva ,
-pentru evitarea circulatiei portale ,
-cand se impune o actiune prompta a medicamentului .
4.Enumerati cinci accidente si incidente in injectia I.M.
-durere vie prin atingerea nervului sciatic,
-paralizia prin lezarea nervului sciatic,
-hematom prin lezarea unui vas,
-ruperea acului,
-embolie,
-infiltratie dureroasa a muschilor,
-supuratia septica .
5.Precizati cinci locuri de electie ale injectiei I. V.
Raspuns : pag.44 ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-vena bazilica
- vena cefalica
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
- venele jugulare
-venele epicraniene
6.Precizati 5 reguli care trebuie respectate de AM la administrarea cortizonului:
Raspuns : pag.160-161,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-respecta doza si ritmul de administrare,
-respecta orarul de administrare,
-invata pacientul sa-si administreze pe cale respiratorie doza de cortizon,
-respecta masurile de igiena a tegumentelor ,mucoaselor si lenjeriei pacientului pentru a preveni
infectiile locale .
-asigura regimul alimentar al pacientului ,desodat, hipoglucidic, hiperproteic cu suplimentare de calciu,
potasiu si fosfor .
-supravegheaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura :TA, greutatea si raportul ingestie/excretie,
-recolteaza sange pentru dozarea glicemiei la indicatia medicului,
-sesizeaza efectele secundare prezentate de pacient si informeaza medicul.
7.Enumerati 5 tipuri de injectii:
Raspuns corect:
Tipuri de injectii:
injectia intramusculara;
injectia subcutanata;
injectia intradermica;
injectia intravenoasa;
injectia intraarteriala;
injectia intracardiaca;
injectia intramedulara;
injectia subarahnoidiana;
8.Enumerati 5 forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor pe cale percutanata:
Raspuns corect:
Forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor pe cale percutanata:
alifii;
uleiuri sau emulsii uleioase;
pudre;
comprese medicinale;
unguente;
mixture agitante;
sapunuri terapeutice.
9.Precizati 5 complicatii care pot sa apara in urma efectuarii injectiei intramusculare efectuate incorect:
Raspuns corect:
Complicatii posibile:
durere vie,
hematom,
embolie,
abces,
necroza tesuturilor,
flegmon,
ruperea acului,
transmitere de boli infecto-contagioase.
10. Enumerati 5 cai de administrare ale medicamentelor:
Raspuns corect:
Mod de administrare al medicamentului:
calea digestiva,
calea respiratorie,
calea percutanata,
calea urinara,
calea parenterala,
11. Enumerati 5 indicatii pentru administrarea medicamentelor pe cale rectala:
Raspuns corect:
Calea rectala este recomandata pentru:
pacient cu intoleranta digestiva;
pacient cu tulburari de deglutitie;
pacient cu interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv superior;
pacient care refuza calea orala;
cu scopul de a obtine efect local sau general.
12. Denumiti 5 forme farmaceutice de medicamente ce se aplica pe suprafata tegumentelor:
Raspuns:Tehnica ingrijirii bolnavului, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 604
1) Pudre
2) Comprese
3) Unguente
4) Paste
5) Mixturi
6) Sprayuri
7) Sapunuri terapeutice
8) Stilete caustice
9) Emplasturelor medicamentoase
10) Bai medicinal
13. Enumerati 5 tehnici de aplicare a medicamentelor pe suprafata mucoaselor:
Raspuns:Tehnica ingrijirii bolnavului, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 609 612
1) Instilatie pe mucoasa conjunctivala
2) Aplicare de pomezi pe mucoasa conjunctivala
3) Aplicare de pulberi pe mucoasa conjunctivala
4) Instilatie nazala
5) Instilatie in conductul auditiv extern
6) Badijonarea mucoasei bucale/buco-faringiene
7) Badijonarea mucoasei foselor nazale
8) Gargara
9) Introducere de globulele vaginale (ovule)
14. Numiti 5 incidente/accidente ale injectiei intramusculare:
1) Atingerea nervului sciatic
2) Patrunderea cu acul intr-un vas de sange
3) Embolia gazoasa
4) Embolia uleioase
5) Necroza de tesuturi prin injectarea unei substante caustice
6) Ruperea acului
7) Abcesul local
8) Flegmonul fesier
15. Indicati 5 incidente/accidente ale injectiei intravenoase:
1) Tumefierea tesutului perivenos
2) Necroza tesutului perivenos
3) Hematomul
4) Flebalgia
5) Ametelile
6) Lipotimia
7) Colapsul
8) Socul anafilactic
16. Precizati 5 cauze ce pot genera accidente/ complicatii in administrarea medicamentelor:
1) Greseli de administrare
2) Actiunea toxica a medicamentului
3) Hipersensibilitatea organismului
4) Socul anafilactic
5) Boala serului
6) Dezechilibru biologic
7) Modificarea florei microbiene
8) Lipsa indicatiei medicului
1) Calea orala este calea .........(1) ..... de administrare a medicamentelor, acestea putandu-se resorbi la
nivelul mucoasei ...........(2).......si intestinale.
2) Solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa a)..................... sub forma
b).......................vaginale
3) Antibioticele sunt substante ..........(1).......... provenite din.............(2)..............celulelor vii sau
obtinute pe cale sintetica.
4.Interferonul este o substanta dotata cu proprietati a)................................, anticanceroase si
modulatoare ale functiei b).................................. a organismului.
5.Anticoagulantele ...........(1)........... se folosesc in tratamentul ............(2).............. sub controlul
saptamanal al probelorde coagulare.
6.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezinta introducerea medicamentelor ..........
(1)..........si ..........(2)..........prin mucoasa respiratorie cu absorbtia acestora la nivelul alveolelor
pulmonare.
7.Medicamentele sunt substante extrase sau .(1) din produse de origine ..........(1)..........,
vegetala sau minerala.
8.Medicamentele sunt prescrise de catre ..........(1)..........si sunt notate in foaia de observatie a pacientului
internat sau pe ..........(2).......... in cazul pacientului ambulator.
9.In organism, se obtine efect .....(1) ... sau ..... (2) ..... prin administrarea per os.
10. Prin comprese medicinale pot fi utilizate solutii ..........(1)........., decongestivante, ..........(2)..........,
astringente(rivanol).
11. Scopul..(1)...................................... medicamentelor este de a actiona local sau general asupra ..
(2)......................................., in prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolii.
12. Supozitoarele sunt forme ..(1).............................................. in care substanta activa este cuprinsa intr-
o masa..(2)......................................, care se topeste la temperatura corpului.
13. Chimioterapicele si antibioticele sunt ..(1).......................................care, introduse in organism,
distrug..(2).......................................... sau impiedica dezvoltarea lor.
14. Vaccinarea este provocarea unei..(1).................................. active fata de anumite infectii, prin
declansarea aparitiei unor..(2)...................................., ce impiedica persoana sa faca boala.
15. Rectal se introduc in organism medicamente cu scopul de a obtine efect..(1).. ( de exemplu:
golirea rectului) si..(2)( cu actiune la nivelul intregului organism).
16. Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezinta introducerea medicamentelor prin
suprafata .(1).. cu absortie la nivelul.... (2)..............................
17. Injectia reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in stare....(1)........................... cu
ajutorul unui ac adaptat la ......(2)................. (acul traverseaza tesuturile organismului).
MODULUL 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

1.Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
2.Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana,
tuse.
3.Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4.Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5.Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.
6.Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7.Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8.Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9.In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
12. In starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara urmat de hepatizatie
rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5 - 39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
20. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
21. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.
22. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei
bronsice.
23. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara urmat de hepatizatie
rosie.
24. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.
1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f. ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic a. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primara a. caverna
2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie

1. Dispneea este definita ca fiind:
a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este:
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie pauza expiratie pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:
a. bronhiile mari
b. pleura
c. ambele
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC ul este complicatia:
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:
a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. albsidefie
d. Sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. Paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a. vomica, febra 37,5 38 C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39-40 C, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi:

a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este:

a. rosieruginie, vascoasa, aderenta
b. sidefie-perlata
c. spumoasa, aerata
d. alb-perlata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:

a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara
33. Primoinfectia TBC se face pe cale:

a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala
d. bucala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. sancrul de inoculare, adenopatiile traheo-bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste:

a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe:

a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:

a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia:

a. intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b. vaccinare antituberculoasa
c. vaccinare antigripala
d. izolarea pacientului
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:

a. sancrul de inoculare
b. caverna
c. adenopatia satelita
d. granulia
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. primoinfectia oculta
b. tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c. tuberculoza fibroasa
d. tuberculoza infiltrativa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

a. corticoterapie
b. antiinflamatoare
c. antibiotice
d. tuberculostatice
42. Hemoptizia reprezinta hemoragia:

a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala
43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:

a. tahicardie
b.tahipnee
c. bradipnee
d.eupnee
44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:

a. scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii
b. contaminarii cu pneumococ
c. comprimarii organelor abdominale
d.cresterii aportului de oxigen
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

a. senzatie de voma
b. caldura retrosternala si jena respiratorie
c. varsatura
d.epistaxis
46. Durerea toracica poate avea drept cauze:
a. afectiuni cardiovasculare
b. afectiuni pleuropulmonare
c. afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d. afectiuni gastrice
47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:

a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b. dispnee expiratorie
c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante
48. O complicatie a pneumoniei este:

a. bronsita cronica
b. emfizemul pulmonar
c. insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa
49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:

a. febra 40 41C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic: 30 40 minute
d. hiperpirexie
50. Spirografia exploreaza:

a. volumele pulmonare dupa efort
b. arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c. volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului
51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a. lipotimie
b. pneumotorax
c. hematemeza
d. colaps
52. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:

a. spirografia
b. IDR Cassoni
c. IDR Dick
d. IDR la tuberculina
53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:

a. sonda Metras
b. bronhoscop
c. aparat Roentgen
d. spirograful
54. In perioadele febrile se recomanda:

a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale
56. Expectoratia constituie:

a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie:

a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) administrare de alupent
58. Terapia astmului bronsic include:

a) ameliorarea manifestarilor acute
b) drenajul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacologic, imunoterapia
d) sedarea exagerata a pacientului
59. Dispneea paroxistica in astmul bronsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de:
a) 50 100 ml
b) 100 300 ml
c) 500 1000 ml
d) 20 50 ml
SURSA BIBLIOGRAFICA
1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 pg. 275
6 F . C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pg. 145
7 A . C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33
9 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 25
10 F L. Titirca Ghid de nursing pg. 81
11 A C. Borundel Manual de medicina interna pentru cadre medii pg. 286
12 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 287-288
13 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 286
14 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.
1 C C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 287
2 D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 295
3 A C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 464
4 B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 318
5 E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 384
II.
1E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 284
2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 293
3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 278
4D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 311
5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 309
III.
1 D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 309
2 C C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
3 E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 320
5 B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 284
Marcati cu x raspunsul corect
1.c L. Titirca Ghid de Nursing pag. 81
2.b Chiru F. IOBS pag. 118
3.c Chiru F. IOBS - pag. 122
4.d Chiru F. IOBS pag. 123
5.a Chiru F. IOBS pag. 147
8.c Chiru F. IOBS pag. 136
9.d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
19. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.274
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
51. c Chiru F. IOBOS pag. 390
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
1. Precizai 5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice:

RSPUNS: L. TITIRCA,Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali edit. Viata
romaneasca, p. 43
Debut brusc
Frison unic
Febra in platou
Junghi toracic
Tuse
Expectoratie ruginie
Polipnee
Tahicardie
Frecvent herpes labial
2. Enumerai 5 probleme ale pacientului cu astm bronsic:
RSPUNS: L. TITIRCA,Manual de ingrijiri, p. 41
Alterarea respiratiei
Anxietate
Deficit de autoingrijire
Alterarea somnului
Disconfort
Alterarea comunicarii
3. Precizai 5 manifestari caracteristice starii de rau astmatic:
RSPUNS: L. TITIRCA,Manual de ingrijiri, p. 41
Polipnee
Tiraj
Cianoza
Hipertensiune arteriala
Tahicardie
Imposibilitatea de a vorbi
4. Precizai 5 interventii caracteristice afectiunilor respiratorii:
RSPUNS: L. TITIRCA, Manual de ingrijiri, p. 42
Identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice si indepartarea lor
Ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
Suportul psihic al pacientului
Administrarea tratamentului medicamentos prescris
Masurarea functiilor vitale
Hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor
5. Precizai 5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice:
RSPUNS: C. BORUNDEL,Medicin intern, p. 275
Tabagismul
Alcoolismul
Poluarea
Vaporii iritanti din industria chimica
Conditii atmosferice nefavorabile
6. Precizai 5 simptome caracteristice pneumoniei pneumococice:
Frison unic
Junghi toracic
Febra in platou
Tuse
Expectoratie ruginie
Facies vultuos
7. Enumerai 5 factori favorizanti ai aparitiei pneumoniei pneumococice:
Frigul
Umiditatea
Alcoolismul
Unele boli cronice
Oboseala fizica si psihica
8. Enumerai 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei:
Terenul
Varsta
Caracterul contaminarii
Scaderea rezistentei organismului
Unele tratamente
9. Precizai 5 simptome caracteristice tuberculozei primare:
Tuse
Astenie
Inapetenta
Scaderea ponderala
Stare subfebrila
10. Precizai 5 simptome caracteristice tuberculozei secundare:
Transpiratii nocturne
Febra vesperala
Tuse
Expectoratie redusa sau abundenta
Dispnee
11. Denumiti 5 metode de tratament ale afectiunilor pulmonare cronice:
Raspuns: Medicina interna pentru cadre medii, Borundel C., ed.all, 2009, p.279
a)Corticoterapia
b) Dezobstruarea bronsica
c)Ventilatia mecanica
d) Drenajul postural
e)Kineziterapia
f) Terapia ocupationala
g) Cura balneara
h) Climatoterapia
12. Precizati 5 alergeni obisnuiti ce provoaca astmul bronsic:
a)Polenul
b) Praful de camera
c)Parul si epiteliile de animale
d) Fungii atmosferici
e)Lapte, oua, carne
f) Penicilina
g) Acidul acetil salicilic
h) Aminofenazona
13. Indicati 5 simptome prezente in pneumonia pneumococica:
a)Infectie rinofaringiana
b) Astenie
c)Cefalee
d) Sensibilitate la frig
e)Junghi toracic
f) Fata congestionata intens pe partea bolnava
g) Buze cianotice
h) Tuse
i) Herpes in jurul buzelor
14. Numiti 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei pulmonare:
a)Terenul
b) Varsta
c)Caracterul contaminarii
d) Subalimentatie
e)Epuizare fizica sau psihica
f) Diabet, alcoolism
g) Corticoterapia
h) Aparare naturala slaba
15. Enumerati 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu astm bronsic:
Raspuns: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Titirca L., ed.Viata
Medicala Romaneasca, 2008, p. 41 42
1) Aplicarea masurilor de urgenta in criza
2) Internarea pacientului cu rau asmatic
3) Mentinerea pacientului in pozitie sezand
4) Identificarea factorilor ce contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice
5) Ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
6) Suport psihic al pacientului
7) Administrarea tratamentului medicamentos prescris
8) Masurarea functiilor vitale
9) Educarea pacientului
18. Enumerati 5 dintre cele mai obinuite alergene care pot declansa criza de astm bronsic:
Raspuns : Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag 285.
1. polenul,
2. praful de camer,
3. prul i scuamele de animale,
4. fungii atmosferici,
5. unele alergene alimentare (lapte, ou, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina,
Aminofenazona, unele produse microbiene);
19. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in insuficienta respiratorie acuta:
Raspuns corect:
- cianoza,
- dispnee,
- modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii,
- tahicardie,
- durere toracica,
- transpiratii abundente,
- anxietate,
- confuzie,
- delir.
(Titirca Lucretia ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 39-40 ).
20. Enumerati 5 manifestari de dependenta prezente in criza de astm bronsic:
Raspuns corect:
-uneori stare prodromala: rinoree, stranut, tuse uscata;
-dispnee cu caracter expirator;
- anxietate;
-tuse cu expectoratie;
-transpiratii;
-bradicardie;
-ortopnee.
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 41 ).
1.Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)...(virusuri, bacterii, etc.), sau
de inhalarea unor substante ..(2).. (clor, amoniac, fum de tutun, etc).
2.Tuberculoza pulmonara este o boala..(1).......................................................,
provocata de ..(2)....................................................,afectand organismul in intregime, in doua etape.
3.Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1).(virusuri, bacterii), factori alergici,
inhalarea unor..(2)iritante(clor, amoniac, fum).
4.Bronsita cronica este un sindrom caracterizat prin..(1), insotita de cresterea
secretiilor bronsice, permanenta sau..(2), necauzata de o boala sau leziune
bronho-pulmonara specifica.
5.Astmul bronsic este caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si..(1)
, a calibrului bronhiilor, cu crize de dispnee..(2).... si raluri sibilante.
6.Pneumonia pneumococica este provocata de ..(1), care poate fi gasit frecvent la
indivizi ..(2), ca saprofit, in cavitatea bucala si in faringe.
7.Tuberculoza pulmonara este o boala provocata de..(1)...., afectand intregul
organism, interesand cu precadere..(2).. si avand o evolutie cronica.
8.Punctia cavitatii pleurale se numeste a).................si se foloseste in scop diagnostic sau b)...................al
colectiilor purulente (piotorax) sau a celor serofibrinoase.
9.Fiind act chirurgical, punctia se executa folosindu-se materiale (1).. in conditii de (9)
. riguroasa.
10. Laringitele sunt inflamaii ......(1)........... sau cronice, de natura virotic sau .........(2)........, a
mucoasei laringelui.
11. Bronita acut este o inflamaie acut a mucoasei bronice, interesnd de obicei bronhiile .....
(1)...........i ..... (2)........... i frecvent traheea (traheobronit).
12. Astmul bronic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizat, variabil i reversibil, a
calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee ..... (1)........... , raluri ...... (2)............ si wheezing.
13. In astmul bronsic, dispneea paroxistic este consecina a trei factori, care induc bronhostenoza: .........
(1)....... mucoasei bronice, ..... (2)...........i spasmul.
14. In criza de astm bronsic dispneea este paroxistic, ..... (1)..........., cu expiraie..... (1)...........i
suieratoare .
15. La sfritul crizei de astm bronsic, apare tusea ..... (1)........... i chinuitoare cu sput
vscoas, ................(2)........ bogat n eozinofile , cristale Charcot-Leyden i spirale Curschman.
MODULUL 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOLOGIE-
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1.Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial
sau epigastric.
2.Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul
ombilicului.
3.Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4.Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5.Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6.Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie reprezinta examinari paraclinice invazive.
7.Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si antiischemic.
8.Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9.Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si cresterea
enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice opiacee, cu
mentiunea ca efectul acestora este limitat.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza gradul de
evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea
bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f. Miofilin
2.
A B
1 Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2 Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3 Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4 Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5 Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f. actiune bronhodilatatoare
3.
A B
1 Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2 Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3 Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4 Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5 Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f. se manifesta cu 2 luni inainte de IMA
Marcati cu X raspunsul corect:

1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:
a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit, pot fi evitate prin:
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d. reluarea activitatii dupa 24 ore
4. Principalul factor cauzal al I.M.A., in peste 95% din cazuri, este:
a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d. alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:
a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d. bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:
a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d. cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza:
a. 20-30 minute
b. 3- 5 minute ( Chiru, pag.94)
c. cel putin 2-3 ore
d. 30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna sunt, cu exceptia:
a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d. cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:
a. la 48-72 ore de la debut
b. la 12-24 de ore de la debut
c. dupa 8-10 zile
d. 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a. preparatele greu digerabile
b. reducerea severa a grasimilor animale
c. condimentele
d. conserve
11. Dieta in angina pectorala va fi:
a. hipercalorica, hiperglucidica
b. hipocalorica, hipolipemianta
c. hipercalorica, hiperlipidica
d. hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a. senzatie de frig in zona cefalica
b. cefalee
c. hipertensiune ortostatica
d. senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. expunerea la frig
b. efectuarea de efort fizic
c. hiperglicemiile
d. efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. stoparea efortului
b. administrarea de nitroglicerina
c. expunerea la frig
d. repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a. administrarea de Heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
d. administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a. stresul, infectii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d. socul hipovolemic
17. Cateterismul cardiac este:
a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
d. metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:
a. antianginos si antiischemic
b. antiinflamator
c. antiviral
d. antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
d. febra
20. In angina pectorala durerea este:
a. brusca, violenta ca o lovitura de pumnal, in etajul abdominal superior
b. localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata in regiunea lombara, unilateral
d. localizata in hipocondrul drept
21. Cefaleea in HTA apare :
a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:
a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:
a. arterei radiale
b. carotidei
c. venei femurale
d. artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:
a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria
35. Perioada de debut in IMA dureaza:
a. 10 12 zile
b. 7 10 zile
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile (??)
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 90% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:
a. 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:
a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronariene, avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului
d. hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:
a. indicele de protrombina
b. creatinina
c. colesterolul
d. indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare:
a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
d. regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiala presupune administrarea:
a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 48 de ore de la debut
b. 12 24 de ore de la debut
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica
SURSA BIBLIOGRAFICA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
13 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d
2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409
1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104
1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
21 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
29 d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
1. Respiraia periodic Cheyne-Stokes, caracterizat prin alternane de ..... (1)........... (10 - 12") i .....
(2)........... este o form special de dispnee.
2. Electrocardiografia este o metod de investigaie care se ocup cu studiul fenomenelor ..... (1)...........
pe care le produce ..... (2)........... n cursul activitii sale.
3. Prin boli coronariene se neleg tulburrile produse de modificri ..... (1)........... sau..... (2)........... ale
arterelor coronare.
4. Angina pectoral de efort este o form clinic a cardiopatiei ischemice, caracterizat prin crize .........
(1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoii, dureaz cteva minute
i dispar la ncetarea cauzelor sau la administrarea unor compui nitrici.
5. n funcie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterial ......... (1)........... , n care nu se poate
evidenia o cauz organic i hipertensiunea arterial ..... (2)........... sau simptomatic, n care este
dovedit cauza.
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o
b)....................... coronariana prin tromboza.
7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea (1)..cu iradiere in umarul stang, bratul si
antebratul stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se defineste ca
2).................... pectorala.
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
Raspuns corect:
a) durere anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena );
b) nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
c) dureaza peste 30 minute.
d) Poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare)
sau atipica (regiunea gastrica).
e) dispnee,
f) anxietate marcata,
g) transpiratii reci,
h) sughit,
i) greturi, varsaturi,
- stare de slabiciune,
- ameteli,
- H.T.A.,
- se poate ajunge la colaps,
- hipertermie ( dupa 24-48 h ).
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 54-55).
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
Raspuns corect:
- disconfort,
- anxietate,
- scaderea debitului cardiac,
- alterarea perfuziei tisulare,
- deficit de autoingrijire, intoleranta la efort,
- potential de complicatii.
(Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 55).
3. Enumerai 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
RSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382
Ateroscleroza coronariana
Valvulopatiile aortice
Anemia
Tahicardiile paroxistice
Hipertiroidismul
4) Indicai 5 simptome specifice ale astmului bronsic:
RSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 285
Debut brusc de abces brutal
Dispnee
Neliniste
Prurit
Hipersecretie
Prodroame
Stranut, lacrimare, cefalee
Criza cu simptome caracteristice
5) Numii 5 manifestari de dependenta in insuficienta respiratorie acuta:
RSPUNS: L. Titirca, Urgente medico-chirurgicale, ed. Medicala, 2008, pag. 39
Dispnee
Cianoza
Modificarea aplitudinii miscarilor respiratorii
Tahicardie, durere toracica
Transpiratii abundente, anxietate, confuzie, delir
6) Denumii 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
RSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 238
Febra ridicata 40oC
Dispnee (marcata)
Polipnee
Tiraj intercostal
Tuse
Cianoza perinazala
Batai ale aripilor nasului
Stare generala alterata
Anorexie, coma hipoxica, tahicardie
Edeme periferice
7) Enumerai 5 complicatii ale bronhopneumoniei la copil:

RSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 239
Insuficienta cardiaca
Convulsii febrile
Meningita bacteriana
Diaree
Varsaturi
Deces
8.Enumerati 5 simptome ce insotesc hemoptizia:
Raspuns: Urgente medico-chirurgicale, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29
a)Senzatie de gadilare a laringelui
b) Caldura retrosternala
c)Gust de sange in gura
d) Tuse iritativa
e)Sange expectorat rosu aprins, aerat, spumos
f) Sange amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent
g) Paloare, anxietate, transpiratii,
h) Tahipnee, tahicardie
i) Scaderea T.A.
9.Numiti 5 interventii de urgenta folosite in hemoptizie:
Raspuns: Urgente medico-chirurgicale, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29 - 31
a)Repaus absolut in pozitie semisezand
b) Repaus vocal absolut
c)Administrare de lichide reci in cantitati mici
d) Punga cu gheata pe regiunea retrosternala
e)Combaterea acceselor de tuse
f) Schimbarea lengeriei de corp a pacientului
g) Tratament hemostatic
h) Tratament chirurgical de urgenta
MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Notati cu A (adevarat) sau F (fals):

1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani.A
2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50 ani.
3. Localizarea durerii in ulcerul gastro-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii.
5. Hemoragia digestiva superioara este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal.
6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat, de culoare neagra, lucios ca pacura.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita.
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.
1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatie a mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in:
a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang
3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de:
a. antispastice
b. antialgice
c. ingestie de alimente alcaline
d. antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a. hematemeza, stenoza
b. malignizare, hematemeza
c. dureri mari si repetate, varsaturi
d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
6. Colecistita acuta este:
a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatie a mucoasei duodenale.
d. inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a. intoxicatii alimentare
b. intoxicatii cu substante caustice
c. staza gastrica
d. intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:
a. ingestia de substante caustice
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d. intoxicatii alimentare
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie, vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:
a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b.evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
d.exploratorie a cavitatii pleurale
12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b.curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d.scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste:
a. duodenita
b.gastrita
c. peritonita
d.colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a:
a. gastritei
b. stenozei
c. ulcerului gastroduodenal
d. colecistitei
15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia:
a. perforatia
b. stenoza
c. hemoptizia
d. hematemeza
Raspunsuri:
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
5.- A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
9.- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464
1.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
2.b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
3.c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
5.d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7.b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
9.b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
13. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 475
14. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
15. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461
8) Enumerai 5 semne generale si locale in colecistita acuta:
RSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550-551
Febra
Frisoane
Durere
Tulburari digestive
Paliditate
Transpiratii
Stare subicterica sau icter
Contractura musculara
9) Precizai 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta:
RSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551
HL
VSH
Bilirubina
Urobilinogen
Examen radiologic direct
Ecografie
10) Enumerai 5 complicatii ale colecistitei acute:
Perforatia
Gangrene
Fistula
Empiem
Peritonita
Angiocolita acuta
Abcese hepatice
Pancreatita acuta
11) Indicai 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute:
Apa
Ceai dulce
Sucuri de fructe
Zeama de compot
Supe de zarzavat
Orez
Gris
Biscuiti
Piscoturi
Iaurt
. Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital:
Raspuns: Urgente medico-chirurgicale, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 87 88
a)Repaus la pat
b) Recoltarea de sange si urina pentru examene de laborator
c)Calmarea durerii si a starii de agitatie
d) Calmarea varsaturilor
e)Alimentatie lichida
f) Combaterea infectiei
g) Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
h) Punga cu gheata pe hipocondrul drept
Tratament chirurgical
12) Denumii 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite acute:
Colibacilul
Streptococus fecalis (Enterococul)
Stafilococul
Pneumococul
Salmonella
Streptococul
1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b)....................... drept, cu
iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept..
2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale veziculei
sau ale cailor b)...................... .
3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in vezicula biliara
provoaca b)....................... mucoasei.
4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in primele 24 - 48
ore sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a a)........................ prin umplerea pe cale
b)...................... cu substante de contrast.
6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast,
administrata pe cale b)...................... , de cele mai multe ori.
7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline cu
substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa.
MODULUL 26 : NEFROLOGIE, UROLOGIE SI

NURSING IN AFECTIUNILE RENALE

1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.
2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4. Hematuria totala este de origine uretrala.
5. Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9. IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.
10. Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11. In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.
12. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13. In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14. Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
II.Asociati termenii din cele 2 coloane.
1.
1. Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod
2. Urografia b.apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte
3. Cistoscopia c. se mai numeste rinichi artificial
4. Pielografia d.studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5. Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
f. informatii asupra starii anatomice a cailor excretoare
2.
1. Polakiurie a. cresterea cantitatii de urina peste 2 l/24 ore
2. Incontinenta de urina b. prezenta sangelui in urina
3. Poliurie c. cresterea frecventei mictiunilor
4. Hematuria d. prezenta puroiului in urina
5. Piuria e. emisia involuntara de urina
f. prezenta glucozei in urina
3.
1. Disurie a)scaderea cantitatii de urina in 24 ore
2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare
3 Anurie c)dificultatea sau durerea la mictiune
4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
5 Oligurie e)situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina
f) cresterea cantitatii de urina peste valoarea normala
Marcati cu X raspunsul corect:

1 . Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:
a. prin urinare intr-un recipient nesteril
b.din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
d.dupa administrarea antibioticelor
2. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. oligurie, pana la anurie
b.HTA
c. hipostenurie
d.izostenurie
3. Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:
a. prin sonda duodenala
b.numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
d.sonda intestinala
4. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:
a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
b.administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
d.administrare de lichide in cantitati scazute
5. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. supraincarcare sodica si hidrica
b.hipokaliemie si hipercalcemie
c. HTA, insuficienta cardiaca
d.hipotensiune arteriala cu colaps
6. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:
a. formare a edemelor
b.formare si mentinere a edemelor
c. mentinere a edemelor
d.absenta edemelor
7. Retentia de urina reprezinta:
a. suprimarea secretiei urinare
b.emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
d.emisia voluntara de urina
8. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:
a. suprimarea brusca a functiilor renale
b.leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
d.leziuni glomerulare
9. Dieta in faza compensata a IRA trebuie sa fie: (Borundel, pg.609)
a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b.hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
d.normolipidica si hipoglucidica
10. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:
a. evitarea infectiilor
b.depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale
c. evitarea consumului de sare
d.tratarea corecta a infectiilor
11. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:
a. creste progresiv
b.ramane neschimbat
c. scade progresiv
d.creste si apoi scade semnificativ
12. Cauzele prerenale ale IRA sunt:
a. neoplasmul de prostata
b.obstructia uretrala
c. hipovolemia
d.hipotensiunea arteriala
13. Oliguria in IRA dureaza:
a. 10-14 zile
b.1-2 luni
c. 2-3 saptamani
d.2-4 zile
14. Edemul renal este:
a. rosu, nedureros, moale
b.alb, dureros, tare
c. alb, nedureros, moale
d.rosu, dureros, tare
15. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:
a. colaps vascular
b. constipatie
c. insuficienta cardiaca
d. glomerulonefrita
16. Hipovolemia este determinata de:
a. hemoragii importante
b. insuficienta cardiovasculara
c. hipotensiune arteriala
d. gingivoragii
17. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:
a. colica biliara
b.colica abdominala
c. colica renala
d.enterocolita
18. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:
a. diaree
b.constipatie
c. anemie
d.polakiurie, tenesme vezicale
19. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:
a. administrarea de diuretice
b.administrare de laxative
c. punga cu gheata pe regiunea lombara
d.repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
20. Calculii urici sunt:
a. duri, galben-bruni
b. albiciosi, moi si sfaramiciosi
c. neregulati si cenusii
d, rosii caramizii
21. Densitatea urinei in poliurie este:
a. 1001 - 1002
b. 1015 - 1020
c. 1030 - 1040
d. 1050 - 1060
22. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a. este alb, nedureros, moale
b. este violaceu, dur, dureros
c. debuteaza la pleoape, fata, maleole
d. se pastreaza amprenta degetului la apasare
23. Prezenta puroiului in urina se numeste:
a. proteinurie
b.hematurie
c. piurie
d.albuminurie
24. Calculii renali pot fi formati din:
a. colesterol
b. acid uric
c. clorura de potasiu
d. clorura de sodiu
25. In litiaza urica se administreaza:
a. medicatie alcalinizanta
b. acid mandelic
c. acidifiante
d. colecistochinetice
26. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:
a. sarac in acizi nucleici
b. sarac in oxalati
c. echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
d. bogat in legume si fructe
27. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:
a. amoniacal
b. de acetona
c. dulceag gretos
d. fetid
28. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA prevede:
a. repaus absolut la pat
b. reducerea ratiei calorice
c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
d. reducerea proteinelor
29. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa:
a. 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b. 10 min si se mentine 2-3 ore
c. 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d. 10-15 min si se mentine 24 ore
30. Polakiuria reprezinta:
a. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b. cresterea frecventei mictiunilor
c. emisia involuntara de urina
d. scaderea frecventei mictiunilor
31. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
a. migrarea unui calcul
b. abuzuri alimentare
c. zdruncinaturi
d. restrictii alimentare
32. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:
a. urina din 24 de ore
b. prima urina de dimineata
c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d. 5 ml urina de la inceputul jetului
33.Volumul de urina in faza de vindecare a IRAse prezinta astfel:
a.Scade progresiv
b.Ramane constant
c.Creste progresiv
33. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
c. infectia urinara
d. hidronefroza
34. Tratamentul chirurgical in litiaza renala este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. cand apare infectia urinara
b. cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c. cand functia rinichiului nu este afectata
d. cand tratamentul renal nu da rezultate
35. Calculii renali au un diametru de:
a. 0.5 1 mm
b. 1 - 1.5 mm
c. peste 2 mm
d. sub 0,5 mm
36. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:
a. 2-3 saptamani
b. 4-6 luni
c. 1-2 luni
d. 1-7 zile
37. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA se face cu:
a. manitol si diuretice de ansa
b. antihistaminice
c. solutii perfuzabile
d. antibiotice
38. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b. obstructia unilaterala a cailor urinare
c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d. stenoze ureterale
39. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a. 1500-2000 ml/zi
b. 600-700 ml/zi
c. 500-1000 ml/zi
d. 300-500 ml/zi
40.HipoKmia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a.Aport alimentar de fructe, legume si sucuri
b.Lactat de Na
c.Saruri de K
40. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a. hipovolemia
b. glomerulonefrite
c. obstructia cailor urinare
d. soc traumatic
41. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a. sughit, sete, anorexie
b. oboseala, somnolenta, astenie
c. facies teros, edeme declive
d. tahicardie
42. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. controleaza balanta lichidiana
b. pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator
c. creste sansa de supravietuire a pacientului
d. controleaza tulburarile electrolitice
43. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a. dureri lombare, musculare
b. febra si scadere ponderala
c. somnolenta, stare confuzionala
d. dureri abdominale
44. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a. polakiurie
b. agitatie psiho-motorie, transpiratie
c. tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d. disurie
44.Conduita terapeutica pt colica renala vizeaza:
a.Alterarea starii generale a pacientului
b.Mentinerea stazei urinare unilateral
c.Calmarea durerii si a parezei intestinale
45. Poliuria este o tulburare:
a. a emisiei urinare
b. a diurezei
c. calitativa a urinii
d. retentie de urina
45.Litiaza renala se intalneste indeosebi:
a.La femei cu varsta intre 20 si 40 de ani
b.La barbati intre 30 si 50 de ani
c.La adolescenti
46. In litiaza urica se recomanda:
a. alimente bogate in oxalati
b. lapte, legume
c. alimente sarace in acizi nucleici
d. fructe
47. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. tuberculoza renala
b. litiaza renala
c. cancerul renal
d. hidronefroza
48. Proteinuria inseamna prezenta:
a. glucozei in urina
b. albuminei in urina
c. sangelui in urina
d. prezenta proteinelor in sange
49. Hematuria de natura renala apare in:
a. adenom de prostata
b. litiaza renala
c. uretrite
d. litiaza biliara
49.In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:
a.echografie
b.radiografie abdominala pe gol si urografie
c.scintigrafie renala
50. Sechelele IRA pot evolua spre:
a. cancer renal
b. litiaza renala
c. insuficienta renala cronica
d. colica renala
51. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu exceptia:
a. aplicatii calde pe regiunea lombara
b. Buscopan 20-40 mg i.v.
c. tratament antibiotic
d. repaus la pat
52.Hipovolemia este determinata de:
a.hipotensiunea arteriala
b.hemoragii importante
c.soc septic
52. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:
a. Carbune animal
b.Odiston
c. Razebil
d.Pobilan
53. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:
a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara
54. Urografia reprezinta examenul radiologic al:
a. aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b. aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectata prin cateterism uretral
c. vezicii urinare
d. veziculei biliare
55. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a. conturul si pozitia rinichilor
b. calculii biliari
c. chistul ovarian
d. starea functionala a rinichilor.
SURSA BIBLIOGRAFICA
1 A C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
2 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
4 - F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
5 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
10 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 205
12 F Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
Asociati termenii din cele 2 coloane.
1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 d; 2 a; 3 e; 4 f; 5 c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 c; 2 e; 3 a; 4 b; 5 d
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 c; 2 d; 3 b; 4 e; 5 a
1 c - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
2 b C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
3 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891
4 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
5 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
6 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876
7 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
8 a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
9 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
10 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
12 c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
16 - a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 204
18 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213
19 d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 214
20 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
21 - a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
27 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 206
31 d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
37 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
40 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
41 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
42 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
52 b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
53 b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
54 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
55 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217
1. Denumii 5 cauze ce duc la insuficien renal acut:

RSPUNS: C. BORUNDEL,Medicin intern pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 605
Hipovolemia
Cauze vasodilatatoare
Cauze cardiovasculare
Hipoperfuzie renala
Hipotensiune arterial
Insuficient prerenala postoperatorie
Glomerulonefrite
Neoplasm vezical
Neoplasm de prostat
Obstrucie uretral
2. Numii 5 semne clinice ale insuficientei renale acute:
Oboseala
Anorexie
Vrsturi
Halena amoniacal
Respiraie Kussmaul/Cheyne Stokes
Diateza hemoragic
Somnolen
Convulsii
Agitaie
Com
3. Precizai 5 elemente ale tratamentului conservator in insuficienta renala acuta:
Msurarea aportului lichidian
Cntrirea zilnic
Limitarea lichidelor la 400 ml. +pierderile din ziua precedent
Modificarea dozelor de medicamente
Tratamentul hiperkaliemiei
Tratamentul acidozei
Adugarea agenilor ce leag fosfatul.
4. Enumerai 5 complicaii ale insuficientei renale acute:
Suprancrcare sodic i hidrica
Hipertensiune intracranian
Hiperkaliemie
Hiperfosfatemie
Hipocalcemie
Hiperuricemie
Anemie
Infecii
Hemoragii
Ileus
Pericardita
Tulburri neurologice
5. Indicai 5 medicamente utilizate n colica renal:
Atropina
Procaina/Xilina
Aminofenazona
Algocalmin
Mialgin
Morfin
Clordelazin
6. Indicati 5 manifestari de dependenta in insuficienta renala acuta:
Medicala Romaneasca, 2008, p. 102
1) Tahicardie, H.T.A., aritmii
2) Edeme
3) Polipnee
4) Greturi, varsaturi, anorexie
5) Astenie, somnolenta, confuzie, coma
6) Mici hemoragii la nivelul pielii sia mucoaselor
7) Oligo-anurie
8) Uree sanguina, acid uric si creatinina crescute
9) Hiperkaliemie, hiponatremie
10) Acidoza metabolica
7.Precizati 5 manifestari de dependenta in litiaza renala:
1) Durere lombara permanenta sau provocata de efort
2) Durere colicativa
3) Pozitie antalgica
4) Anxietate, neliniste, agitatie,
5) Tenesme vezicale
6) Disurie, polakiurie
7) Greturi, varsaturi
8) Paloare
9) Transpiratii, extremitati reci
10) Examinari paraclinice si de laborator
8. Precizati 5 simptome ce apar in colica renala:
Raspuns: Urgente medico-chirurgicale, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 114 115
a)Durere de tip colicativ
b) Neliniste, agitatie, anxietate
c)Tenesme vezicale
d) Disurie, polakiurie, hematurie
e)Greturi, varsaturi
f) Oprirea tranzitului intestinal
g) Tahicardie, transpiratii
h) Hipotensiune arteriala
i) Febra moderata
59. Denumiti 5 interventii de urgenta folosite, in colica renala, in spital:
Raspuns: Urgente medico-chirurgicale, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 116
a)Examenul complet de urina
b) Radiografie renala pe gol
c)Recoltarea de sange pentru examen de laborator
d) Calmarea durerii
e)Administrarea de antibiotice
f) Combaterea starii de soc
g) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
h) Tratament chirurgical la nevoie
9.Enumerati 5 manifestari clinice in litiaza renala .
RSPUNS: C. BORUNDEL,Medicin intern pentru cadre medii, ed. All, 2011, p 610
Durerea
Mictiuni frecvente si dureroase
Neliniste si agitatie
Hematurie macroscopica sau microscopica
Poliurie cu urini clare
Constipatie
13) Enumerati 5 alimente bogate in oxalati care vor fi evitate in litiaza oxalica .
Cafea
Ciocolata
Rosii
Fasole
Varza
Cartofi
14) Precizai 5 simptome in stadiul de insuficienta renala cronica decompensata :
Greata
Varsaturi
Diaree
Paloare caracteristica a tegumentelor si mucoaselor
Cefalee ,ameteli
Dispnee
15) Enumerai5 manifestari clinice ale pielonefritei acute.
Febra cu instalre brusca sau progresiva .
Frisoane
Transpiratii
Cefalee
Dureri lombare frecvent unilaterale
Polakiurie
Mictiuni dureroase
16) Enumerati semnele retentiei azotate .
Cefalee ,insomnie,astenie fizica ,somnolenta
Anorexie, diaree , varsaturi .
Miros amoniacal al aerului expirat amoniacal
Hipertensiune arteriala
Paloare ,slabire .
MODULUL 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA

1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului este facultativa pentru bolnavii internati in serviciile de
chirurgie.
2. Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de
la esofag pana la rect.
3. Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C), examenul
macroscopic, chimic, bacteriologic si citologic al bilei.
4. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti: reechilibrarea nutritiva si
hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5. In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea
insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6. Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia expresa a medicului.
7. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai usoara decat
tratarea ulceratiei constituite.
8. Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma
unui efort sau supuratia plagilor.
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in
48h.
10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.
11. O ascensiune a febrei in ziua a 3-a, a 4-a de la interventia chirurgicala, nu presupune existenta unei
complicatii.
12. Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange nu presupune nici o interventie din partea
asistentei medicale.
13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica, violenta a unui fragment tubular.
15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea brusca a
presiunii in caile biliare.
1.
1) Colica biliara A) Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice
2) Litiaza biliara B) Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic, de

diferite grade (congestie, supuratie, gangrena)
3) Colecistita acuta C) Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau in caile biliare.
4) Angiocolita D) Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in
umarul drept
5) Stenoza pilorica E) Afectiune trombolitica
F) Complicatia ulcerului gastro-duodenal
2.
1) Ecografia A) Decelarea calculilor in caile biliare
2) Colangiografia B) Evidentierea prezentei calculilor
3) Gastroscopia C) Evidentierea permeabilitatii fluxului pe venele hepatice
4) Angiografia D) Vizualizarea mucoasei stomacului

5) RMN E) Investigarea functiei renale
F) Detectarea tumorilor si a chisturilor

1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv:
a. respectarea disciplinei spitalicesti
b.convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
d.respectarea pozitiilor impuse de medic
2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:
a. urografie
b.esofagoscopie
c. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
d.clisme repetate
3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu anemie include si administrarea de:
a. plasma
b.sange total conservat
c. administrarea de fier
d.masa eritrocitara
4. Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:
a)hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c)hipertiroidism
d) boala tromboembolica
5. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:
a. dimineata si la pranz, regim obisnuit, iar seara regim hidric
b.nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c. regim hidric
d.regim obisnuit
6. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza:
a. in seara dinaintea interventiei
b.cu 1 ora inaintea interventiei
c. cu 36 ore inaintea interventiei
d.cu 15 min inainte de interventie
7. Complicatia rahianesteziei este:
a. cefalee persistenta
b. tuse cu expectoratie sangvinolenta
c. greturi si varsaturi
d. tuse uscata
8. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
a. dupa 48 ore
b.dupa 2 saptamani
c. dupa 1 saptamana
d.cat mai precoce
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b. in prima ora dupa interventie
c. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie
10. Dupa rahianestezie, pacientul este transportat de la sala de operatie la salon in pozitie:
a. decubit ventral
b.decubit lateral
c. decubit dorsal cu capul intors lateral
d.decubit ventral cu capul intors lateral
11. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
a. in prima zi
b.dupa 7 zile
c. dupa 48-72 ore
d.dupa 24 ore
12. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza in umarul drept si subscapular drept este
prezenta in:
a. colica biliara
b.ulcer gastric
c. pancreatita acuta
d.colica renala
13. Colica biliara apare mai frecvent:
a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b.dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
d.dupa o masa saraca in grasimi
14. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:
a. sondaj gastric
b.colecistografie orala sau colangiografie intravenoasa
c. efectuarea ionogramei sanguine
d.cistografie
15. In colica biliara, bolnavului i se administreaza:
a. antialgice, antispastice, antiemetice
b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice
d. antiemetice
16. Colica renala se caracterizeaza prin:
a. durere paroxistica in hipocondrul drept
b. durere lombara cu iradiere abdominala
c. durere precordiala
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului in hipogastru si
organele genitale externe
17. Tratamentul in colica renala se bazeaza pe administrarea de:
a. Antispastice, antialgice, bai calde
b.Bai reci si antiinflamatoare
c. Aplicatii locale calde
d.Antitusive, antitermice, antialgice
18. Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic are in vedere:
a. Medicatie secretolitica si drenaj postural
b.Gimnastica respiratorie
c. Administrarea de antiagregate plachetare
d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina
SURSA BIBLIOGRAFICA:
1. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537
2. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
12 F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
14. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659

1.
1 - D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546
2-C Medicina interna Corneliu Borundel pg. 545
3-B Medicina interna corneliu Borundel pg 550
4-A Medicina interna Corneliu Borundel pg. 552
5F Medicina interna Corneliu Borundel pg 547
2.
1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2-a Medicina interna Corneliu Borundel pg. 547
3-d Medicina interna corneliu Borundel pg 544
4-c Medicina interna Corneliu Borundel pg. 544
5f Medicina interna Corneliu Borundel pg 544
Marcati cu x raspunsul corect
1. b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 535

2. c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 551
3 d Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 550
4 d Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 555
5 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 556
6 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 558
7 a Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
8 dChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 616
9 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
14 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
15 a Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 660
16 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 660
17 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 661
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 554
17) Enumerai 5 examene de laborator / investigatii necesare pentru pacientul cu colica biliara:
RSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
HL
VSH
Bilirubina
Transaminaze
Lipaza
Timp quick
Sumar urina
Examen radiologic
Radiografie pe gol
Ecografie abdominala
18) Indicai 5 interventii generale ale asistentului medical in conduita de urgenta pentru pacientul cu
colica biliara:
RSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
Repaus obligatoriu la pat
Regim alimentar
Supravegherea parametrilor circulatorii si a evolutiei pacientului
Supravegherea eliminarilor urinare
Sustinerea pacientului in timpul varsaturii
Aplicatii abdominale calde sau reci
19) Enumerai 5 alimente interzise in litiaza biliara:
RSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 549; F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale
vol.I, 2012, pag. 261
Grasimi
Oua
frisca
ciocolata
varza

maioneza
slanina
salam
carnati
prajeli
condimente
20) Denumiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu boala ulceroasa:
1) Asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului
2) Asigurarea dietei de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii
3) Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari functionale
4) Administrarea medicatiei prescrisa
5) Supravegherea functiilor vitale si vegetative
6) Supravegherea semnele de deshidratare si greutatea corporala
7) Bilantul ingest / excreta
8) Pregatirea preoperatorie a pacientului
9) Educarea pacientului in respectarea regimului igieno-dietetice
21) Numiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale cailor biliare:
1) Asigurarea repausului fizic, psihic si alimentar inperioada acuta a bolii
2) Supravegherea varsaturilor si notarea lor in foaia de temperatura
3) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
4) Asigurarea alimentatiei specifice, in perioadele dureroase
5) Pregatirea pacientului pentru examen radiologic
6) Recoltarea sangelui pentru examene de laborator
7) Administrarea tratamentului antispastic, antiemetic si antiinfectios
8) Supravegherea durerii
9) Monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de temperatura
10) Pregatirea psihica a pacientului pentru interventia chirurgicala
22) Indicai 5 semne/simptome caracteristice in ulcerul gastro-duodenal:
RSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 457-458
Durerea
Arsura retrosternala (pirozis)
Eructatii acide
Gust acru sau amar
Varsaturi
Scadere in greutate in perioadele dureroase
23) Precizai 5 masuri terapeutice indicate de medic in caz de HDS:
RSPUNS: L.Titirca, Urgente medico-chirurgicale, pag. 98, 99
Spalatura gastrica cu apa de la gheata
Aspiratie gastrica
Calmarea bolnavului
Perfuzie cu substituenti de volum
Administrarea de hemostatice
Punga cu gheata pe regiunea epigastrica
Transfuzie cu sange sau masa eritrocitara
24) Enumerai 5 factori care pot declansa hemoragia gastro-duodenala:
RSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
Mese copioase
Abuz de alcool
Boli intercurente
Traumatisme abdominale
Sondaj gastric
Unele medicamente (aspirina, cortizonice, fenilbutazona)
Examene radiologice
25) Numii 5 manifestari ale hemoragiei gastro-intestinale acute:
RSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
Hematemeza
Melena
Slabiciune
Ameteli
Paloare
Transpiratii
Extremitati reci
Scaderea TA
Lipotimii
Tahicardie
1 Dupa operatiile pe tubul digestiv, reluarea alimentatiei pe cale ..(1).. este intarziata cu 2-5 zile, in
acest timp pacientul fiind alimentat b).................... pentru a se aigura un repaus de tranzit intestinal.
2. Starea de subfebrilitate manifestata in primele a)..................... zile postoperator este indusa de
b)...................... de la nivelul plagii operatorii.
3. Pacientul operat trebuie sa isi reia mictiunea spontana la un interval maxim de a).................... ore
dupa operatie, in caz contrar se va forma b)............................ si eliminarea urinei se va face prin sondaj
vezical evacuator..
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de
decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor,
cadrului, bastonului.
6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat se refera la prevenirea complicatiilor de decubit.
10. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se hidrata.
11. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
12. Afectiunile articulare limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
13. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
14. Mobilizarea reprezinta schimbarea de pozitie a pacientului.

1.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
f Fracturi
2.
A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal
2 Mobilizare progresiva b escare de decubit
3 Ortostatism c tromboze
4 fAparatul locomotor d pozitie bipeda
5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulare
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1. Imobilizarea prelungita la pat predispune pacientul la:

a. greturi
b.varsaturi
c. escare
d.litiaza biliara
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:
a. antidecubit
b.relaxa
c. iarba de mare
d.de buret
3. Toaleta bolnavului imobilizat se face:
a) in cada
b) in pat
c) la dus
d) pe scaun
4. Pielea bolnavului imobilizat este:
a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
d) rosie umeda
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:
a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
d. Scaunul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la:
a. cinematograf
b. teatru
c. radio si T.V.
d. biblioteca
7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face:
a. in salon
b. in cabinetul EKG
c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator
8. Imobilizarea favorizeaza:
a. diareea
b. constipatia
c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in:
a. lipide
b. glucide
c. proteine
d. celuloza si lichide
10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin:
a. masaj usor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
d. masaj cervical
11. Pneumonia hipostatica se previne prin:
a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice
12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea:
a. zilnic cu alcool diluat
b. saptamanal cu alcool diluat
c. lunar cu alcool diluat
d. zilnic cu rivanol
13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:
a. indiferenta
b. blanda
c. violenta
d. agresiva
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.
intrebare pagina
1 A Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.- 65
2 A Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.- . 65
5 A Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.-. 74
6 F Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.. 75
7 F Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.-. 75
12 A Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.-. 72
13 F Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F.-. 72

1.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1-a Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2-e Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
3-d Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
4-b Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5-c Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2.
Nr. Bibliografie Nr. pagina
Intrebare/ras
puns
1-b Ingrijirea omului bolnav si sanatos Chiru F 75
2-a Ingrijirea omului bolnav si sanatos Chiru F 74
3-d Ingrijirea omului bolnav si sanatos Chiru F 76
4-f Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5-c Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
3 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
6 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
9 D Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
MODULUL 32 : ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
(1) Enumerati 5 complicatii determinate de imobilizare prelungita a pacientului:

RSPUNS: S. Daschievici, M. Mihailescu, Chirurgie, ed. Medicala, 2010, p. 747-748
Complicatii pulmonare / bronhopneumonia hipostatica
Escare de decubit
Infectie urinara
Complicatii meningeale
Retentia acuta de urina / glob vezical
MODULUL 34 : DERMATO-VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
1.Precizai 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil:

RSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag.
455
Febra persistenta
Oboseala nejustificata
Transpiratii abundente nocturne
Diaree
Hepatosplenomegalie
Limfadenopatie generalizata
(2) Indicai 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA:

RSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata
Medicala, 2008, pag. 425
Consumatorii de droguri
Homosexualii si bisexualii
Persoane care au primit transfuzii de sange
Prostituati
Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri
Alte boli in antecedente
3.Denumii 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA:
RSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Combate hipertermia
Administreaza medicatia prescrisa de medic
Asigura aport electrolitic dupa prescriptia medicului
Monitorizeaza temperatura de mai multe ori pe zi
Hraneste pacientul
Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica
4.Enumerai 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
RSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 91
Cloramina
Hipocloritul
Fenolii
Alcoolul de 70o
Apa oxigenata
Sarurile de amoniu
26) Numii 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA:
Medicala, 2008, pag. 428, 429
Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai si are
anumite obligatii
Sa nu doneze sange
Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal
Sa informeze partenerul sexual despre boala lui
Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie
Sa respecte regulile de educatie sanitara
1. Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.
2. Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infectarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
6. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
7. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5.
8. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
9. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
10. Hidratarea parenterala cu perfuzii glucozate 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.
11. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
12. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
13. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
A B
1 Tratamentul micozelor a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonella e Aciclovir
F Clexan
2.
A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
f. Miofilin

1. SIDA este cauzata de:
a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
d) virusul HIV
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 12 luni
b) 2 4 ani
c) 5 10 ani
d) 1 an
3. Rezistenta HIV in mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
d) inexistenta
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
d) sperma
5. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:
a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antiemetice
d) antibiotice
6. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:
a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
d) testul ADN
7. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin:
a) vaccinare
b) masuri preventive ca in hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
d) recoltarea marcarilor virali
8. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:
a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
d) folosirea metodelor contraceptive
9. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
d) izolarea suspectilor
10. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
d) 1 an
11. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:
a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
d) varsatura
12. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa:
a) conditiilor de mediu
b) locuintei
c) sustinerii sociale
d) banilor
13. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
d) ameliorarea varsaturilor
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 425
medicali Titirca L.
2 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 425
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB

1.
Nr. Intrebare/ Bibliografie Nr. pagina
raspuns
1-a Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
2e Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
3b Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
4c Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
5d Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
2.
Nr. Intrebare/ Bibliografie Nr. Pagina
raspuns
1b Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
2-a Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
3-e Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
4-c Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
5-d Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.
intrebare pagina
1 D Ingrijiri speciale acordate pacientilor Lucretia Titirca 425
2 C Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 455
3 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 220
5 D Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
6 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea. 222
8 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223
9 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223
10 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 222
11 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali Titirca L.
12 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali Titirca L.
medicali Titirca L.
1. Precizai 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil:
RSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag.
455
Febra persistenta
Oboseala nejustificata
Transpiratii abundente nocturne
Diaree
Hepatosplenomegalie
Limfadenopatie generalizata
2.Indicai 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA:
Consumatorii de droguri
Homosexualii si bisexualii
Persoane care au primit transfuzii de sange
Prostituati
Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri
Alte boli in antecedente
3.Denumii 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA:
Combate hipertermia
Administreaza medicatia prescrisa de medic
Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului
Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi
Hraneste pacientul
Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica
4.Enumerai 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
Cloramina
Hipocloritul
Fenolii
Alcoolul de 70o
Apa oxigenata
Sarurile de amoniu
5. Numii 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA:
Medicala, 2008, pag. 428, 429
Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai si are
anumite obligatii
Sa nu doneze sange
Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal
Sa informeze partenerul sexual despre boala lui
Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie
Sa respecte regulile de educatie sanitara
MODUL 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-

1.Diabetul zaharat poate exista fara ca bolnavul sa acuze vreo tulburare.
2.Printre cauzele DZ tip I nu se numara ereditatea si infectiile virale.
3.DZ tip II apare dupa 40 ani, mai ales la persoanele obeze.
4.De obicei, hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului cu insulina.
5.Alimentele care vor fi consumate cu restrictie de un diabetic sunt: carnea, pestele, ouale, branzeturile
fermentate.
6.Prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu varsaturi prelungite.
Administrarea de insulina i.v. se face numai in cazul comei hipoglicemice.
7.Una din manifestarile de dependenta in accesul gutos este durerea aparuta noaptea brusc, violent,
insuportabil, este monoarticulara.
8.Tratamentul cu antidiabetice orale se face in DZ tip I.
9.Antidiabeticele orale sunt contraindicate in sarcina la o diabetica.
1.
A B
1. DZ tip II a. Antiinflamatoare
2. DZ tip I b. Solutie glucoza hipertona
3. Coma hiperglicemica c. Antidiabetice orale
4. Coma hipoglicemica d. Insulina administrata i.v.
5. Guta e. Insulina administrata s.c.
f. Antibiotice
2.
A B
1. coma diabetica a. actioneaza prompt in hipoglicemii
2. cortizolul b. complicatie vasculara
3. glucagonul c. o complicatie grava a diabetului zaharat
retinopatia diabetica d. este secretat de celulele A
4. hipoglicemie e. poate fi generat de arteriopatia diabetica
f. complicatie secundara
3.
A B
5. coma diabetica g. actioneaza prompt in hipoglicemii
6. cortizolul h. complicatie vasculara
7. glucagonul i. o complicatie grava a diabetului zaharat
8. retinopatia diabetica j. este secretat de celulele A
9. hipoglicemie k. poate fi generat de arteriopatia diabetica

l. complicatie secundara

1. Semnele de recunoastere a comei hiperglicemice sunt:
a) Tremuraturi, piele uscata
b) Piele uscata, tremuraturi, greturi, varsaturi
c) Greturi, varsaturi, piele uscata, instalare lenta
d) Pruit
2. Pacientul cu diabet zaharat este o persoana care necesita:
a) Intreruperea activitatii profesionale
b) Desfasurarea actiunilor respectand indicatiile de regim si tratament
c) Nu are restrictii privind efortul fizic
d) Intreruperea activitatii intelectuale
3. Comei hipoglicemice ii sunt caracteristice urmatoarele manifestari de dependenta:
a) Halena acetonica
b) Tremuraturi, transpiratii
c) Transpiratii, ameteli, astenie, foame exagerata
d) Halena amonicala
4. Din alimenatia pacientului cu obezitate se vor reduce urmatoarele alimente:
a) Produsele rafinate (ciocolata, frisca, maioneaza)
b) Legumele si frutele proaspete
c) Carnea slaba si laptele degresat
d) Vanat si peste
5. Din alimentatia pacientului cu guta, sunt excluse urmatoarele grupe de alimente:
a) Viscere, alimente excitante;
b) Legume
c) Lactate
d) Fructe
6. Insulina este indispensabila in:
a) Diabetul de tip I
b) Hipoglicemii
c) Diabetul de tip II
d) Hipercolesterolemii
7. Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:
a) diabetului zaharat tip I
b) hipoglicemiei
c) diabetului zaharat de tip II
d) obezitatii
8. O unitate internationala de insulina obisnuita echilibreaza:
a) circa 4 gr glucoza
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
d) circa 2 gr glucoza
9. Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:
a) copii si adolescenti
b) adulti
c) varstnici
d) nou-nascuti
10. La varstnicii care prezinta complicatii renale, tratamentul antidiabetic este condus dupa:
a) exclusiv valorile glicemiei
b) valorile glicemiei si glicozuriei
c) valorile glicozuriei
d) valorile ionogramei
11. Pacientul cu obezitate prezinta urmatoarele probleme de dependenta, cu exceptia:
a) tranzitului intestinal normal
b) alterarii mobilitatii
c) tulburarilor circulatorii si respiratorii
d) intolerantei la activitatea fizica
12. Insulina se va injecta de 3 ori pe zi:
a) la 15 minute dupa masa
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele principale
d) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
13. Diabetul zaharat prezinta urmatoarea triada simptomatica:
a) Polifagie,obezitate,hiperlipidemie
b) Polipnee,poliurie,tahicardie
c) Polifagie,polidipsie,poliurie
d) Polifagie,polakiurie, polidipsie
14. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) anemie
b) hiperglicemie si glicozurie
c) cresterea lipidelor in sange
d) hipoglicemie si abuminurie
15.Diabetul zaharat evolueaza in:
a) 2 stadii
b) 5 stadii
c) 3 stadii
d) 4 stadii
16. Guta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a) Manifestari articulare specifice
b) Leziuni viscerale (mai ales renale)
c) Manifestari respiratorii grave
d) Alterarea metabolisului proteic
17. Elementul clinic decisiv pentru diagnosticul gutei este:
a) costipatia
b) flebita
c) artrita
d) arteriopatia
18. Alimentatia bolnavului de guta poate fi:
a) Hipercalorica
b) Hipocalorica
c) Hiperproteica
d) Hiperlipid
19. Pacientul cu acidoza prezinta urmatoarele simptome:
a) Astenie, somnolenta-coma
b) Convulsii tonico-clonice
c) Pierderea monoculara sau binoculara a vederii
d) Transpiratii profuze si foame exagerata
20. Coma diabetica poate fi declansata de:
a) Efortul fizic prelunigit
b) Cresterea activitatii fizice
c) Consumul de alcool
d) Intreruperea insulinoterapiei
21. Semnele majore din coma diabetica sunt:
a) Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, somnolenta
b) Agitatie psihomotorie
c) Cefalee, diplopie, anxietate
d) Tulburari neurologice si contracturi
22. Principiile nutritive ce se vor cantari inainte de ingerare pentru pacientii cu diabet, sunt:
a) Hidratii de carbon
b) Lipide vegetale
c) Proteinele
d) Vitaminele
23. Gangrena uscata apare frecvent pe fondul unei:
a) Suprainfectari a unei leziuni declansatoare
b) Ischemii acute
c) Tumefieri locale
d) Ischemii cronice progresive
SURSA BIBLIOGRAFICA
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals)
1-A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag.683
2- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 683
3- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 693
6- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag413
7- F L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag415
8- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag 410
II.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-c L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag 414
2-e L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag415
3-d L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
4-b L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
5-a L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag410
2 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 695
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
5-f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 696
3 C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696,713,721
1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 713
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 712
5 f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
II. Marcati cu X raspunsulcorect:

1- c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag695
2-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 709
3-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696
4-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 720
8-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
11-a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicalipag 407
MODUL 37: BOLI METABOLICE , DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-
1.Enumerati 5 tipuri de complicatii cronice ale diabetului zaharat:

RSPUNS: C. BORUNDEL,Medicin intern pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 697-698
Complicatii vasculare / microangiopatie / macroangiopatie
Complicatii infectioase / furuncule / abcese / TBC pulmonar / infectii genital / vulvo-vaginite
Complicatii oculare / retinopatie
Complicatii renale / glomeruloscleroza / pielonefrita / nefropatie
Complicatii nervoase / pareze / neuropatie periferica
Hiperlipoproteinemie
Litiaza biliara
Parodontoza
2.Numii 5 semne clinice prezente la un pacient cu diabet zaharat aflat in stadiul de coma diabetica:
RSPUNS: C. BORUNDEL,Medicin intern pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 695-696
Paloare
Respiratie Kussmaul
Somnolenta
Hipotermie
Deshidratare
Hipotensiune arteriala
Poliurie
Ochi infundati in orbite
Facies emaciat
Com DACA E IN COMA, E COMA !
MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

1. Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri
hepatotrope (A,B,C,D si E) si prezinta doua modalitati distincte de transmitere: una digestiva si alta
parenterala.
2. Hepatita virala A (HVA) este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala.
3. Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4. Pe langa sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza hepatomegalia care depaseste rebordul
costal cu cativa cm.
5. Caile biliare, stomacul, duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6. Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu
virus hepatic B si C.
7. Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol patogenic si
simptomatic.
8. Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard.
9. Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor, supus unor
complexe procedee de purificare si concentrare.
10. Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
imbolnavire, ci si tuturor sugarilor.
11. Vaccinarea antihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12. Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmare a infectiei cu virusul hepatic B.
13. Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14. Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage (tantari, plosnite etc) constituie o eventualitate
posibila.
15. Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B
in cursul sarcinii.
1.
A B
1. Izvorul de infectie a. Contactul nemijlocit intre persoana receptiva si
eliminatorul de germeni
2. Calea de transmitere b. Organismele vii in care patrund agentii patogeni si se
directa multiplica
3. Calea de transmitere c. Totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu
indirecta prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa
4. Masa receptiva d. Transmitere unor elemente din mediul extern
5. Agentii infectiosi e. Microorganisme patogene care produc boala infectioasa
f. Factorii economico-sociali
2.
A B
1.epidemiologia a.aparitia unui numar redus de imbolnaviri in randul populatiei
2asporadicitatea b.studiaza bolile cu raspandire mare in randul populatiei
3.epidemia c.boala se afla in mod permanent in anumite teritorii
4.endemia d.izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o
regiune
5.pandemia e.microorganisme patogene care produc boala infectioasa
f.boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare

1. Incubatia in hepatita B este de:
a)2 - 6 saptamani
b) 1 - 6 luni
c)2 - 23 saptamani
d) 1 - 2 ani
2. Virusul hepatitei B este prezent:
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b.pe tegumente
c. pe regiunile paroase
d.lichid seminal
3. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:
a. laxativ
b.hepatoprotector
c. antialgic
d.antidiareic
4. Scaderea amoniemiei se realizeaza prin administrarea intravenos in perfuzie lenta de solutii care
contin:
a. arginina, sorbitol
b.insulina
c. aminoacizi
d.baze
5. Inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut, dupa diminuarea icterului, se asigura
prin administrarea de:
a. sedative
b.coleretice
c. antibiotice
d.cardiotonice
6. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:
a. consumul de glucide
b.consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
d.repausul
7. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:
a. hemoleucogramei
b.ionogramei
c. proteina C rectiva
d.imunoglobulinelor
8. Hepatita cronica survine in proportie de:
a. 30% dupa hepatita de tip A
b.40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E
d.10-20% dupa hepatita de tip C
9. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:
a. coma de gr I
b.coma de gr III
c. coma de gr IV
d.coma de gr II
1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
1.
1-b 2.
2-a 1- b
3-d 2- a
4-c 3- c
5-f 4- d
Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor 5- e
de catre asistentii medicalipag 286-289
1. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
6. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
7. d.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
9. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-172
27) Precizai 5 semne si simptome ale hepatitei virale acute:
Tulburari dispetice
Inapetenta
Greturi
Varsaturi
Balonari
28) Enumerai 5 elemente ale fazei preicterice intalnite in hepatita virala acuta:
Stare subfebrila
Astenie
Insomnie
Cefalee
Hepatomegalie
29) Indicai 5 medicamente administrate in tulburarile dispeptice:
Reglan
Emetiral
Torecan
Perfuzii cu solutii glucozate sau saline
Vitamine
30) Denumii principalele 5 examene de laborator recomandate in faza preicterica in hepatita acuta
virala:
RSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516,
517
Urobilinogen
ransaminaze
sulfat de zinc
cefalina - colesterol
Examen de urina
31) Numii 5 din cele mai importante masuri preventive pentru reducerea cazurilor de imbolnaviri in
hepatita virala acuta:
Medicala, 2000, pag. 265, 266
Masuri fata de persoane prin izolarea si tratarea bolnavilor
Controlul medical al contactilor si suspectilor
Controlul medical al personalului din sectorul alimentar si din colectivitati
Metode de dezinfectie
Metode de sterilizare
MODULUL 45 : GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE-

1. Educaia pentru sntate a femeii ncepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape
fiziologice din viata femeii.
2. Perioada de activitate genital nceteaz o dat cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezint principala metod de depistare a cancerului de sn.
4. Autoexaminarea snilor este obligatorie dup vrsta de ase ani.
5. Fibroamele uterine sunt mai frecventa la rasa neagra decat la femeile albe.
6. Histerometria masoara cavitatea pleurala si precizeaza directia acesteia.
7. Boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale anexelor si peritoneului pelvin.
8. Torsiunea fibromului pediculat genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
9. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.
10. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.
11. Depistarea fibromului uterin se face in general inainte de 30 de ani.
12. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.
13 Polimenoreea este o tulburare de ritm a ciclului menstrual.
14. Dispareunia poate fi intalnita in vaginita, inflamatii pelvine.
15. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.

1.
A B
1. Menoragie prelungita a. tumora de ovar
2.Dismenoree b.cancer de col uterin
3.Sangerari reduse cantitativ c. vulvovaginita
4.Dispareunie d.fibrom uterin
5.Dureri in hipogastru e. chist hepatic
f. boala inflamatorie pelvina
2.
A B
1.Histerometrie a. examen histopatologic

2. Testul Lahm-Schiller b. masurarea cavitatii uterine
3. Colposcopie c. examenul radiologic al corpului, istmului uterin si al trompelor
4.Biopsie de endometru d.explorarea orarului endocrin
5. Histerosalpingografia e. detectarea starilor precanceroase ale colului uterin
f. examenul endoscopic al colului uterin
III. Marcati cu X raspunsul corect :

1.Examenul abdomenului pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice se foloseste:
a)Inspectia, palparea
b) Inspectia, percutia, palparea
c)Palparea
d) Auscultatia
2.Durerea in afectiunile ginecologice este localizata:
a)in hipogastru, fara iradiere
b) in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin
c) generalizata in tot abdomenul
d) in epigastru
3.In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:
a)Menoragie prelungita
b) Menstruatie obisnuita
c)Amenoree
d) Hipomenoreea
4.Examenul genital cu valve este contraindicat in urmatoarele cazuri cu exceptia:
a)In vaginism
b) In operatii cu suture recente de perineu
c)La virgine
d) In cazul prelevarii secretiei vaginale sau din canalul cervical
5.Tulburari de ciclu menstrual de flux sunt:
a)Dismenoree, amenoree
b) Hipermenoree, hipomenoree
c)Polimenoree, oligomenoree
d) Amenoree, oligomenoree
6.Pacienta cu boala inflamatorie pelvina poate prezenta urmatoarele manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a)leucoree,
b) febra,
c)tulburari urinare
d) alterarea vietii sexuale
7. In afectiuni tumorale ale aparatului genital, durerea prezinta urmatoarele caracteristici:
a)este vie, chiar din faza incipienta
b) se manifesta de obicei ca o jena, tensiune in abdomenul inferior
c)nu este insotita de greturi, varsaturi, febra
d) se manifesta ca o senzatie de greutate si tractiune dureroasa
8. Reluarea alimentatiei ginecopatei post-operator se face:
a)imediat dupa operatie
b) dupa 7-10 zile de la operatie
c)cu prudenta, fara o dieta severa
d) a 3-a zi dupa operatie
9. Paloarea exagerata a pacientei, postoperator, este semnul unei:
a)anemii prin lipsa vitaminei B
b) anemii prin lipsa de fier
c)hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei
d) asfixii
10. Alterarea eliminarilor urinare in bolile ginecologice consta in:
a)polakiurie, incontinenta
b) poliurie
c)anurie
d) izostenurie
11. Leucoreea reprezinta:
a)secretia nazala
b) pierderea de sange pe cale vaginala
c)leziuni de grataj
d) scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, in cantitate redusa
12. Pregatirea locala, pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala, consta in:
a)indepartarea pilozitatii pubiene
b) clisma seara si dimineata
c)alimentatia usor digerabila
d) tratament cu cobalt
13. Supravegherea pansamentului incepe:
a)la 12 ore postoperator
b) la 6 ore postoperator, pentru depistarea deplasarii lui
c)imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
d) a 2-a zi dupa operatie
14. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:
a)extirparea anexelor
b) extirparea uterului
c)extirparea trompelor
d) rezectia partiala a ovarelor
15. La externare, asistenta medicala recomanda pacientei cu interventie chirurgicala pe aparatul genital
sa evite:
a)igiena locala si controlul medical
b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni
c)ridicarea de greutati si efortul fizic
d) continuarea tratamentului
16. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:
a)cat mai tarziu
b) dupa 2-3 saptamani de la operatie
c)cat mai precoce
d) cat mai tarziu
17.Aspectul leucoreei in tricomoniaza este:
a)grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului
b) cremoasa, verzuie, insotita de prurit
c)spumoasa, aerata cu miros de varza murata, insotita de prurit
d) rozata, fetida, cu aspect de spalatura de carne
18. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:
a)regimului igieno-dietetic
b) tratamenului administrat
c)obiectivelor propuse si rezultatelor obtinute
d) mobilizarii pacientei
19. Prima mictiune postoperator, apare de regula:
a)dupa 24 ore de la interventie
b) dupa 6 ore de la interventie
c)dupa 12 ore de la interventie
d) dupa 20 ore de la interventie
20. Principala cauza a prolapsului genital este:
a)ruptura de perineu in urma nasterilor
b) lipsa de igiena
c)tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore
d) agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual
21. Colposcopia este:
a)o endoscopie a cavitatii pleurale
b) metoda de masurare a cavitatii uterine
c)o endoscopie a cavitatii pelviene
d) o endoscopie a colului uterin
22. Durerea in tumorile uterine este:
a)vie
b) nu este prezenta
c)puternica
d) ca o jena
I. Notati cu A(adevarat) sau F(fals) urmatoarele afirmatii:
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag163
2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 163
3. A Ingrijiri speciale acordat epacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 168
4. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 165
5. A Ginecologie Nanu si Crisan pag149
6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 167
7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
8. A Ginecologie Nanu si Crisanpag 156
9.F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 170
10. A Ginecologie-Nanu si Crisan pag 153
11. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L.Titirca-pag 178
12. A Ginecologie- Nanu si Crisan pag 155
13. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali -L.Titirca- pag 172
14. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag 172
15. F Ginecologie- Nanu si Crisan pag 158
II.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1.d Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titircapag 179
2.a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
3. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
4. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 174
5.f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
2.
1.b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali-L.Titirca pag 167
2.e Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
3.f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 167
4.a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
5.c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 168
III. Marcati cu X raspunsul corect :

1. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 170
2.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 171
3.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179
4.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 170
6.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 175
8.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 187
9.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 185
10.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 172
11.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 171
12.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 184
13. c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 187
14.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 182
15.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 180
16.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 188
17. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 171
18.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 188
19. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag186
20.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag177
21. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag167
22.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag179
(1) Denumiti 5 investigatii paraclinice indicate in diagnosticarea fibromului uterin:

RSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 136
Frontiuri citovaginale / examenul secretiei vaginale
Colposcopie
Histerometrie
Curetaj uterin fractionat
Ecografie
Celioscopie
Urografie
Histerografie
Radiografie abdominala pe gol
Urocultura
(2) Precizati 5 semne clinice prezente la pacienta cu fibrom uterin:
RSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 135
Hemoragii / menoragii / metroragii
Leucoree
Durere pelviana
Dismenoree
Polakiurie
Retentie acuta de urina
Constipatie cronica
Marirea de volum a abdomenului
Infectii urinare supraadaugate
3. Enumerati 5 complicatii ale tumorilor ovariene benigne:
RSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 236-237
Torsiunea completa
Torsiunea incompleta
Ruptura
Hemoragie / menoragie / metroragie
Stare de soc
Malignizarea
PEDIATRIE
4. Enumerai 5 semne ale diabetului zaharat infantil:
RSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 409
Polifagie
Poliurie
Polidipsie
Stare de oboseala
Pierdere in greutate
5. Indicai 5 simptome specifice astmului bronsic la copil:
Debut brusc deseori noaptea
Dispnee de tip expirator
Expiratie zgomotoasa - wheezing
Expectoratie vascoasa, albicioasa
Tusea initial seaca, devine productiva, umeda
6. Numii 5 medicamente recomandate in criza de astm bronsic infantil:
Miofilin administrat i.v. lent
Berotec spray la copii mai mari
Prednison
Solu-Medrol la copiii mici i.v.
Ventolin la copiii peste 7 ani
7. Denumii 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
Febra ridicata, pana la 40oC
Dispnee cu polipnee, tiraj intercostal si miscari in piston ale capului
Geamat expirator, batai ale aripilor nasului
Tuse frecventa obositoare
Cianoza perioronazala
8. Enumerai 5 complicatii posibile ale bronhopneumoniei la copil:
RSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, pag. 239
Insuficienta cardiaca
Convulsii febrile
Meningita bacteriana
Diaree
Varsaturi
Inserati cuvintele corespunzatoare in spatiile adecvate:

1.Convulsiile la copil sunt contracturi musculare involuntare,..(1)..................... si ..
(2)................................, care apar in crize, insotite de pierderea starii de constienta.
5. Diabetul zaharat..(1), cu debut de la varsta de anteprescolar pana la 16 ani este un
diabet zaharat ..(2).. de tip I.
1. Crizele convulsive ale copilului se caracterizeaza prin contracturi musculare involuntare de tip
a)................. asociate uneori cu pierderea b)................... si au debut brusc.
2. In criza de convulsii se indica administrarea de a) ..........................sau b)......................, aceste
medicamente avand efect anticonvulsivant.
2. Afectiunea respiratorie de natura ..(1).. manifestata prin crize de dispnee expiratorie, ce apare
in forma tipica dupa varsta de 2 ani se numeste 2)............. bronsic infantil.

1.Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani.
2.Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella
pneumoniae.
3.Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.
4.Cauzele favorizante in astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor
respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotionala.
5.Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi productiva,
cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut cardiogen.
6.In bolile diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine.
7.Alimentatia sugarului cu boala diareica acuta (BDA) este cea recomandata varstei.
8.Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9.In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic.A
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familiala,
rahitismul florid, accidentele cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsivant se administreaza pe cale injectabila Diazepam i.v. sau Fenobarbital
i.m.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantil compensat se caracterizeaza prin debut insidios cu polifagie, polidipsie si
poliurie progresiva, stare de oboseala, slabirea copilului, uneori piodermite.
15. Singura complicatie frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este
acidocetoza diabetica.
A B
1. Nou nascut a. 18 respiratii/min
2.Intre 1 si 2 ani b.25 respiratii/min
3.4 ani c. 44 respiratii/min
4.10 ani d.20 respiratii/min
5.Adolescent e. 30 respiratii/min
f. 11 respiratii pe minut
2.
A B
1. acidoza a. formarea excesiva si acumularea de corpi cetonici care produc o stare de
acidoza metabolica
2. cetoza b. perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu predominanta
componentelor acide
3. echilibru acido- c. mirosul dezagreabil al respiratiei
bazic
4. halena d.starea de normalitate a mediului intern al organismului
5. polidipsie e. sete exagerarta
f. foame exagerata

1. Astmul bronsic alergic se manifesta prin urmatoarele simptome:
a. Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezing, tuse la
inceput seaca care devine productiva eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa
b.Tuse intensa, chinuitoare seara, in cursul zilei si al noptii, dispnee inspiratorie.
c. Tuse productiva cu sputa seroasa-spumoasa, copilul acuza jena retrosternala, stare de oboseala
d.Dispnee inspiratorie cu tuse productiva
2.Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu:
a. Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar
b.Siropuri expectorante, desensibilizare specifica, antipiretice, polivitamine
c. Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice
d.Antibiotic si oxigenoterapie
3.Bronhopneumonia este o boala caracteristica grupei de varsta:
a. 4-6 ani
b.0-3 ani
c. 7-8 ani
d.10-14 ani
4.Bronhopneumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:
a. Debut brusc, febra si frison, dispnee marcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si subcostal,
tuse obositoare
b.Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie
c. Debut insidios, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
d.Debut lent, dispnee si stare de agitatie
5.In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de:
a. 6-8 l/min
b.8-10 l/min
c. 4-6 l/min
d.3-4 l/min
6.Regimul alimentar la copiii cu bronhopneumonie va fi:
a. Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b.Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, constand mai ales din lichide.
c. Alimente preferate de copil
d.Regim bogat in proteine
7.Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:
a. Cord prea lenes, HTA, cardiopatii congenitale
b.Cardiopatii congenitale, endocardite, miocardite, pericardite
c. Anemii severe, hipertiroidism, aritmii grave
d.Aritmii grave si hipertensiune arterial
8.Cauzele pulmonare ale insuficientei cardiace sunt:
a. Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta
b.Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat
c. Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax
d.Hipertensiune arterial si fistule arterio-venoase
9.Cauzele sanguine ale insuficientei cardiace pot fi:
a. Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces
b.Hemoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces
c. Nu are legatura cu masa sanguine
d.Hemoglobina si hematocritul sunt crescute
10.Insuficitenta cardiaca stanga se manifesta prin:
a. Astenie, greturi, varsaturi, cianoza
b.Dispnee, cianoza, durere care determina disconfort si anxietate
c. Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza
d.Dispnee matinala si cresterea tensiunii arteriale
10. Edemul pulmonar acut este:
a. O afectiune strict pulmonara
b.O marire de volum a plamanilor
c. O forma supraacuta si grava a insuficientei cardiace stangi
d.O afectiune cardiaca care se agraveaza noaptea
11. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:
a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastica, obositoare, cu sputa rozata, raluri fine cu caracter
ascendent
b.Dispnee, tuse productiva cu sputa seromucoasa raluri crepitante
c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
d.Dispnee tahipneica si sputa alb-sidefie
12. Insuficienta cardiaca dreapta are urmatoarele simptome:
a. Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, varsaturi
b.Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii arteriale
c. Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie
d.Hipotensiune arteriala, dispnee si vertij
13. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiaca sunt:
a. Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G
b.Radiografie toracica, E.C.G, ecografie cardiaca, P.V.C, H.L.G
c. Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
d.Cistografie si colonoscopie
14. Una din indicatiile tratamentului in insuficienta cardiaca este:
a. Repaus absolut la pat in decubit dorsal
b.Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c. Repaus absolut la pat in pozitie semisezand cu picioarele atarnate
d.Repaus la pat in decubit ventral
15. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde 3 categorii de medicamente:
a. Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b.Diuretice + polivitamine + antitusive
c. Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
d.Simpticomimetice si antiemetice
16. Oxigenul, in cazul cianozei si a dispneei intense, se administreaza:
a. Pe masca, cateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat
b.Direct de la sursa pe cateter nazal
c. Nu este necesar decat in cazuri foarte grave
d.Direct de la sursa pe sonda gastrica
17. Regimul alimentar si hidric pentru copilul cu insuficienta cardiaca va fi:
a. Conform varstei si dorintelor copilului
b.Conform varstei in cantitati mici si repetate
c. Hidrozaharat si lacto-fainos, desodat, in cantitati mici si repetate
d.Complet, conform varstei
18. Cauzele infectioase, bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a. Streptococ, stafilococ
b.Escherichia colli, shigella, salmonella
c. Anotimpul cald si igiena defectuoasa
d.Pneumococ
19. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza:
a. Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita
b.Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
c. Se administreaza un purgativ salin si se recolteaza scaunul intr-un recipient curat si uscat
d.Se efectueaza o clisma si se recolteaza scaunul
20. Semnele de deshidratare acuta sunt:
a. Pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, pierderea in greutate
b.Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de cm, oligurie
c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie
d.Piele uscata, colici, frison
21. Tratamentul in gastorenterita acuta consta in:
a. Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tabloul clinic) si tratament etiologic
(antibiotic si chimioterapice)
b.Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c. Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului
d.Antiemetice si alimentatie completa
22. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta prin antigene si toxine care actioneaza
asupra rinichiului in cazul infectiei cu:
a. Stafilococ
b.Streptococ B-hemolitic
c. Colibacil
d.Pneumococ
23. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a. Varsta sub 3 ani, frigul, afectiuni pulmonare repetate
b.Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c. Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate, mai ales cele pultacee
d.Varsta sub un an, anotimpul rece, rinite
24. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie,
hipertensiune arteriala
b.Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare
c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee
d.Edem generalizat si poliurie
25. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta
difuza arata:
a. Urocultura sterila,
b.Glicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c. Sumar de urina-albumina, vor fi, in sediment hematii in masa, proba Addis-Hamburger si Stansfeld-
Webb modificate
d.sumar de urina in limite normale
26. Analizele de sange modificate in glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b.VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c. VSH, calcemie, magneziemie
d.Glicemie, test de tolerant la glucoza
27. In glomerulonefrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a. Repaus la pat cat se mentin simptomele si ureea crescuta, apoi repaus mentinut acasa
b.Limitarea activitatii fizice la domiciliu
c. Diminuarea activitatii psihice
d.Diminuarea activitatilor
28. Tratamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza, faza acuta, este urmatorul:
a. Normocaloric, hipolipidic, de crutare a stomacului, hidro-lacto-zaharat
b.Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c. Desodat, hidrozaharat, fructe si legume pana la normalizarea ureei si creatininei
d.Normocaloric
29. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de
medicamente:
a. Antibiotice, vitamine si diuretice
b.Antibiotice antistreptococice, antihipertensive, diuretice
c. Antibiotice sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
d.Ceaiuri diuretie, antiemetice
30. Convulsiile tonico-clonice se manifesta prin:
a. Contracturi musculare involuntare intense, pierderea starii de constienta
b.Contracturi musculare voluntare intense cu mentinerea starii de constienta
c. Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
d.Contracture muscular voluntare urmate de varsaturi
31. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a. 1-5 ani
b.6 luni
c. 3 luni 5 ani
d.0-1 an
32. Convulsiile febrile se manifesta prin:
a. Criza generalizata tonico-clonica cu o durata de maximum 15 minute
b.Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute
c. Contracturi musculare pe toata durata starii febrile
d.Contracturi musculare voluntare cu durata de 30 minute
33. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie
b.Hipocalcemie, hipoxie, aneroxie
c. Hipoglicemie, alcaloza, hiponatremie
d.Hiponatremie, hipoxie
34. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a. Vitamine, P.E.V cu solutie glucozata 5% 20 ml/ doza
b.Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c. Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrata per os
d.Diazepam 1 g/kgcorp/ sau fenobarbital 5 mg/kgcorp
35. Pozitia copilului, in timpul crizei de epilepsie va fi:
a. decubit dorsal
b.decubit ventral
c. decubit lateral
d.Trendelenburg
36. Diabetul zaharat este boala:
a. Pancreasului endocrin
b.Intregii glande pancreatice
c. Ficatului
d.Tubului digestive
37. Principalele cauze ale diabetului zaharat sunt:
a. Unele infectii microbiene repetate sau mostenire genetica de la matusi si unchi
b.Meningite si angine repetate
c. Infectii microbiene netratate la timp
d.Unele viroze (cu virus urlian, virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I
38. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt:
a. Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire
b.Pofta exagerata de mancare, crestere in greutate, sete exagerata
c. Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminari urinare abundente, pierdere in greutate
d.Apetit scazut, scadere in greutate
39. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:
a.Glicemia, glicozuria, test de toleranta la glucoza, colesterolemia
b.Glicemia, colesterolemia, V.S.H
c. Glicozurie, V.S.H, H.L.G
d.VSH, ASLO, retentia azotica
40. Complicatiile posibile ale diabetului zaharat sunt:
a. Obezitatea, infectiile cutanate, glomerulonefrita acuta, tulburari de refractie ale ochiului
b.Infectii cutanate, litiaza renala, H.T.A, arterita
c. Arterita, retinopatie, polinevrita
d.Anorexie
41. Alimentele recomandate la discretie in diabetul zaharat sunt:
a. Paine, gris, orez, morcovi
b.Stafide, caise, must, bere, urda
c. Sunca, peste, varza, conopida, ardei gras, loboda
d.Ciocolata, rahat, bomboane
42. Calea de administrare a insulinei este:
a. Intramusculara
b.Intradermica
c. Subcutanat
d.Intravenoasa
43. Acidocetoza diabetica apare in caz de:
a. Abuzuri alimentare, neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente
b.Abuzuri alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c. Respectarea alimentatiei
d.Respectarea tratamentului
44. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:
a. Diminuarea diurezei, oboseala, greturi si varsaturi, dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune
arteriala scazuta
b.Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala
c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiunea si diureza normale
d.Cresterea diurezei, cresterea poftei de mancare
45. Pe toata durata tratamentului in caz de DZ infantil se va supraveghea si nota:
a)Functiile vitale (R, P, T.A.), glicemia, glicozuria, corpi cetonici in urina
b) Functiile vitale (R, P, T.A.), coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportamentul
c)Functiile vitale (R, P, T.A.), H.L.G., V.S.H.
d) Tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie
46. Alimentatia orala in acidocetoza diabetica se va face:
a)Pe toata durata tratamentului
b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c)La 24-48 ore de la initierea tratamentului
d) La 6 ore de l initierea tratamentului
47. Simptomele in coma hipoglicemica sunt:
a)Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b) Stare generala buna, glicemie usor scazuta
c)Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat
d) Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intensa, tahicardie, somnolenta, pierderea starii de constienta,
crize convulsivante
48. In starile de rau hipoglicemic copilului i se administreaza:
a)O masa adecvata bolii
b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide
c)10-15 g glucoza sau zahar
d) Ceai neindulcit
49. In diabetul zaharat insulino-dependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este:
a)30% mic dejun, cate 30% pranz si seara si cate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic dejun, pranz si seara, restul gustari
c)cate 20% mic dejun si seara, 30% la pranz, iar gustarile 15%
d) cate 30% mic dejun, 50% pranz, 20% seara
SURSA BIBLIOGRAFICA
1.F pag 237 9.A pag 316
2.A pag 238 10. F pag 319
3.A pag 239 11. A pag 341
4.A pag 233 12. A pag 342
5.A pag 266 13. F pag 409
6.F pag 280 14. A pag 409
7.F pag 281 15. F pag 412
8.F pag 314
I. Marcean si Mihailescu Puericultura II. Marcean si Mihailescu
si pediatrie- pag 249 Puericultura si pediatrie- 407-408
1.c 1.b
2.e 2.a
3.b 3.d
4.d 4.c
5.a 5.e
1) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 233

2) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 234-235
3) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 237
5) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 240
19) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 289-290
20) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 279 - 280
21) a) pag 208 Proceduri partea I
35) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 340-341
38) d) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 408
41) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 409 - 410
48) d) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 412

Culegere de Teste PT Elevi 2014 - Copie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Teste PT Elevi 2014 - Copie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CULEGERE DE TESTE

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL

1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control

Marcati cu x raspunsul corect :

1.Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

Marcati cu x raspunsul corect :

1.Enumerati 5 tulburari de limbaj:

MODULUL 16 : TEHNICI SI INVESTIGATII DE NURSING

I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:

24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

1) Precizati 5 caracteristici care trebuie evaluate in timpul unei respiratii:

Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.

MODULUL 17: PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA -

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

III. Marcati cu X raspunsul corect:

Asociati termenii din cele 2 coloane

Marcati cu X raspunsul corect

1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

Asociati termenii din cele 2 coloane

3.Embolie grasoasa c. Atingerea nervului sciatic

4.Hematom d. Introducerea de solutii injectabile cu cale

1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:

3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:

Asociati termenii din cele 2 coloane

Marcati cu x raspunsul corect :

1.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

1.Numiti 5 reguli de administrare a medicamentelor:

MODULUL 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

Asociati termenii din cele 2 coloane:

Marcati cu x raspunsul corect :

27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:

29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi:

30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este:

32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:

33. Primoinfectia TBC se face pe cale:

34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia:

35. Leziunea primitiva in TBC se numeste:

36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe:

37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia:

39. Leziunea caracteristica ftiziei este:

40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

42. Hemoptizia reprezinta hemoragia:

43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:

44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:

45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:

48. O complicatie a pneumoniei este:

49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:

50. Spirografia exploreaza:

51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:

52. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:

53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:

54. In perioadele febrile se recomanda:

55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

56. Expectoratia constituie:

57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie: