Comedia

O scrisoare pierduta

A fost reprezentata pe scena la 13 noiembrie1884 la Tatrul National din

Bucureti.
E a treia din cele 4 comedii scrise de autor, O noapte furtunoasa, Conu
Leonida fata cu reactiunea, O scrisioare pierduta, Dale Carnavalului

COMPOZITIA

Alcatuita din 4 acte, cu un nr mare de scene. Tehnica este cea a amplificarii

treptate a conflictului, rezultand un ghem de complicatii care acumuleaza progresiv
altele ca un bulgare de zapada in rostogolire (tehnica bulgarelui de zapada)
Amplificarea conflictului se realizeaza prin:
- intrarile repetate ale cetateanului turmentat care creeaza o tensiune niciodata
rezolvata
- evolutia inversa a grupurilor adverse: Catavencu e infrant, desi parea a
castiga, iar triunghiul TTZ triumfa, desi era in pericol de a pierde
- interferenta finala a tuturor personajelor aflate in conflict
O serie de procedee compozitionale clasice (modificarea raporturilor dintre
personaje, rasturnari bruste de situatie, elemente surpriza, anticipari, amanari) mentin
tensiunea dramatica prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale

CONFLICTUL dramatic

- principal: consta in confruntarea pentru putere a doua forte adverse. Pe de-o

parte Tipatescu, prefectul judetului, Trahanache, presedintele gruparii locale
a partidului de guvernamant si sotia lui Zoe, si pe de alta parte gruparea
independenta din jurul lui Nae Catavencu
- secundar: este reprezentat de grupul Farfuridi Branzovenescu, care se tem de
tradarea prefectului
-
- RELATII TEMPORALE SI SPATIALE capitala unui judet de munte
( toponimul nu este precizat ,conferind intamplariloe un character general
valabil ) , sf. Sec xix ,perioada campaniei electorale,anul 1883, intr-un
interval de trei zile

INTRIGA piesei
 Porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori de amor
compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului de la putere si gasirea ei de
catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj

SUBIECT

E clasic , respectand strict momentele subiectului

- Actul I: expozitiunea si intriga
- Actul II: dezvoltarea actiunii
- Actul III: punctul culminant
- Actul IV: dezonadamantul
-
Actul I: EXPOZITIUNEA ii prezinta pe Tipatescu, prefectul judetului si pe
Pristanda, politaiul orasului, care citesc ziarul lui Nae Caravencu, Ragnetul Carpatilor
si numara steagurile. Actiunea este plasata si datata strict, se petrece in capitala unui judet
de munte, la sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, intr-un
interval de 3 zile.
Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul
politic declanseaza conflictul principal si constituie INTRIGA.
Sotul inselat este convins ca scrisoarea e o plastografie si se teme ca Zoe,
femeie simtitoare , ar putea afla. Naivitatea lui, aparenta sau reala, contrasteaza cu
zbuciumul amantilor Tipatescu-Zoe, care actioneaza impulsiv, contradictoriu, pentru a
smulge scrisoarea santajistului

Actul II: DEZVOLTAREA ACTIUNII prezinta la inceput o alta numaratoare a

voturilor, dar cu o zi inainte de alegeri. Se declanseaza conflictul secundar reprezentat de
Farfuridi, Branzovenescu, care se tem de tradare. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda
arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva
ordona eliberarea lui si incearca sa-l convinga pe Tipastescu sa-i sustina acestuia
candidatura in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta, Zoe ii promite santajistului
sprijinul ei.
Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat pentru Colegiul
al II-lea.

Actul III: PUNCTUL CULMINANT muta actiunea in sala mare a primariei

unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu in cadrul intrunirii electorale.
Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu pe care intentioneaza sa
o foloseasca ca un contrasantaj. Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de
comitet, Agamita Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre
scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat de Pristanda. In inchaierare, Catavencu
pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de cetateanul turmentat, care o
duce destinatarei.

Actul IV: DEZNODAMANTUL aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca

scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Agamita Dandanache,
impus de la centru, a carui evolutie politica fusese generata tot de un santaj, este ales in
unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se
impaca

Sursele COMICULUI

1. COMICUL DE SITUATIE : rezulta din fapte neprevazute, sau din grupuri insolite
de personaje. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica si este contruit dupa
scheme tipice ale comediei clasice (incurcatura, confuzie, echivoc, revelatii
succesive, quiproquo, acumulare progresiva, repetitie, evolutie inversa,
interferanta):
Pierderea si gasirea scrisorii , rasturnarea de statut a personajelor, evolutia
inversa a lui Catavencu, teama exagerata de tradare ale grupului FB,
confuziile lui Dandanache care o atribuie pe Zoe cand lui Trahanache, cand lui
Tipatescu si interferenta finala a intereselor prin impacarea ridicola a fortelor
adverse .toate aceste situatii sunt comice

2. COMICUL DE INTENTIE : reiese din atitudinea scriitorului fata de evenimente

si oameni. Substanta piesei este supusa unor modalitati diferite de tratare: ironie,
umor, sarcasm, grotesc. Scriitorul nu-si iarta personajele, le pune in situatii ilare,
demonteaza mecanismele lor sufletesti si le reduce adesea la conditia de simple
marionete.
Personajele mai modeste in pretentii sunt doar ironizate prin limbaj, de ex
Pristanda sau Cetateanul turmentat.
Catavencu insa este satirizat pentru ca desi e avocat, director de gazeta, aspirant la
mandatul de deputat, e snob, incult si demagog.
Un singur personaj este grotesc, Agamita Dandanache, mai prost decat Farfuridi si
mai canalie decat Catavencu, prin senilitate, prostie, incultura si perfidie

3. COMICUL DE CARACTER : In comedia clasica, principalele caractere comice

sunt: avarul, fanfaronul, orgoliosul, ipocritul, mincinosul, gelosul, laudarosul,
pedantul, pacalitorul pacalit, prostul fudul etc.
Personajul caracter este rezultatul unui process de generalizare, devenind un
exponent al categoriei morale respective. La Caragiale, desi eroii sunt supusi unor
tipizari comice, au trasaturi de limbaj si comportament care ii individualizeaza:
natura nu lucreaza dupa tipare, ci il toarna pe fiecare dupa calapod deosebit
(Caragiale).
Prin comicul de caracter, dramaturgul reliefeaza defecte general umane:
demagogia Catavencu, prostia Farfuridi, servilismul Pristanda, senilitatea
Dandanache.

4. COMICUL DE NUME : este o forma prin care autorul sugereaza dominanta de

caracter, originea, sau rolul personajelor in desfasurarea evenimentelor.
a. Zaharia Trahanache: Zaharia, derivat de la zahar, sugereaza zahariseala,
decrepitudinea si ramolismentul; Trahanache e un derivat de la trahana,
coca moale. Numele sugereaza fie amanarea, tergiversarea,
 decrepitudinea, fie faptul ca personajul e maleabil, modelat de interes, de
ordinele celor de la centru, sau de Zoe
b. Tipatescu: derivat de la tip, sugereaza tipul juneului prim, al amorezului
c. Catavencu: derivat de la verbul a catai, sugereaza tipul demagogului
latrator, care flecareste, se agita, face orice pentru a-si atinge scopurile. Pe
de alta parte, numele poate proveni de la cataveica, haina cu doua fete,
sugerand duplicitatea personajului
d. Farfuridi si Branzovenescu, nume cu rezonanta culinara, sunt derivate cu
sufixe onomastice, grecesti sau romanesti, pentru a indica un amestec
specific acestei clientele politice, care indiferent de orgine se bucura de
aceleasi avantaje constitutionale. Aluzia culinara sugereaza in acelasi
timp, inferioritatea si vulgaritatea
e. Pristanda: este numele unui joc moldovenesc, in care se bate pasul pe loc,
sugerand siretenia primitiva a personajului si evocand caracterul celui care
joaca asa cum i se canta, deci un om servil, slugarnic, obedient
f. Agamita Dandanache: Agamita este un derivat cu suffix diminutival de la
Agamemnon, cuceritorul Troiei, eroul razboinic a lui Homer; diminutivat
el evoca dimpotriva nu gloria, ci decaderea si ramolismentul. Dandanache,
derivat de la dandana, sugereaza incurcatura pe care o produce prin
aparitia lui

5. COMICUL DE LIMBAJ : este cu totul remarcabil, cel mai bine realizat in

comediile lui Caragiale. Comporta mai multe aspecte:
a. Greseli de vocabular:
o pronuntie gresita: famelie, renumeratie, plebicist
o etimologie populara: capitalisti (locuitorii capitalei)
o lipsa de prorpietate a termenilor: liberschimbist (liber in conceptie)
b. incalcarea regulilor gramaticale
o contradicitii lupte seculare care au durat 30 de ani
o asociatii incompatibile industria romana e admirabila, e sublima,
dar lipseste cu desavarsire
o nonsensul ori sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe
nimic, ori sa nu se revizuiasca si atunci sa se schimbe pe ici pe colo
si anume in partile esentiale
o truisme un popor care nu merge inainte sta pe loc
c. repetitii, ticuri verbale, care sugereaza automatismul, inertia, alienarea
personajelor aveti putintica rabdare , curat
d. interferenta stilurilor: Danadanache, in fata multimii care il aclama,
vorbeste peltic, familiar, incoerent

6.COMICUL DE MORAVURI satirizeaza moravurile politice si de familie

;coruptia politica ,adulterul, triunghiul conjugal etc

PERSONAJE
 Caragiale este cel mai mare creator de tipuri din literatura noastra, face
concurenta starii civile. Sunt realizate intr -o viziune clasica, incadrandu-se intr-o
tipologie comica, avand o dominanta de caracter. Critica literara a impartit personajele
caragialesti in tipuri comice:
- incornoratul : Trahanache
- amorezul: Tipatescu
- cocheta si adulterina: Zoe
- demagogul: Catavencu, Farfuridi
- cetateanul: Cetateanul turmentat
- servitorul: Pristanda
Scriitorul depaseste insa cadrul clasic, individualizand personajele prin
comportament, limbaj, nume, statut social.

Modalitatile de caracterizare sunt specifice genului dramatic:

1. prin actiune, fapte, atitudini, gesturi, eroii isi definesc dimensiunea interioara, de
exemplu, Tipatescu reactioneaza impulsiv si violent, ordona arestarea fara mandat
a lui Catavencu
2. prin intermediul celorlalte personaje: de ex, Trahanache il caracterizeaza pe
Tipatescu, bun baiat, dar cam iute, nu face de prefect, Pristanda pe Catavencu,
fiecare dezvaluind trasaturi revelatorii
3. prin limbaj, principala modalitatea de individualizare
4. prin nume
5. prin didascalii, care contureaza direct personajul, prin semnificatie in plan moral,
gesturi si mimica. In lista cu personale de la inceputul piesei, se precizeaza alaturi
de nume si statutul social, ocupatia, sau sugereaza apartententa la o tipoligie: de
ex Tipatescu, prefectul judetului, Dandanache, vechi luptator de la 48

ZAHARIA TRAHANACHE

1)Caracterizat direct de catre autor, in lista de persone de la inceputul piesei,

precizand numele , statutul, ocupatia, prezidentul comitetului permanent, al
comitetului electoral, al comitetului scolar, comitetuluilui agricol si al altor comitate si
comitii

Ceea ce il singularizeaza este perceptia contradictorie: incornoratul ridicol, naiv,

ticait, sau tipul abil care sub masca naivitatii si a ramolismentului accepta din interes
adulterul sotiei sale cu prefectul, pentru a-si pastra puterea in judet.
Este tipul incornoratului simpatic pentru ca refuza sa creada din interes sau
diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor.
Statutul sau este prezentat inca de la inceput din lista de persoane. Este
prezidentul mai multor comitate si comisii, unul din stalpii locali ai partidului de
guvernamant. In didascalii, e caracterizat direct de dramaturg, ca un om serios, bine
voitor si placid

2)Caracterizarea indirecta, din fapte atitudini predomina. Principala sa

caracteristica este ticaiala, fapt sugerat de formula stereotipa Aveti putintica rabdare,
rostita in rarele momente de enervare.
Venerabilul este calm, imperturbabil, de o viclenie rudimentara, dar eficienta.
Stie sa disimuleze si sa genereze intrigi politice. Cand este santajat, nu se agita, ci
raspunde cu un cotnrasantaj descoperind polita falsificata de Catavencu
Cu abilitate, ii combate pe Farfuridi si Branzovenescu, care il suspectau de
tradare. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societatii, O sotietate fara moral, si fara
printip va sa zica ca nu le are, dar practica frauda, falsificand listele de alegatori

3)Este caracterizat de alte personaje, Branzovenescu spune despre el, e tare,

solid barbat, nu-i dam de rostul secretului, exprimand abilitatea personajului. E respectat
si temut chiar de adversarii politici, Catavencu numindu-l venerabilul
.
4)Prin autocaracterizare se evidentiaza disimularea, si convingera ca diplomatia
inseamna viclenie. Daca umbla el cu machiavelicuri, ii dau eu, n-am umblat in viata
mea cu diplomatie

5)Caracterizare prin nume-

6)Principala modalitate dramatica de caracterizare ete, ca si in cazul altor

personaje, limbajul. Deviza lui politica este noi votam pentru candidatul pe care-l pune
pe tapet partidul intreg, pentru ca e obedient, servil si interesat. Fraza care ii rezuma
principiul de viata este Intr-o sotietate fara moral si fara printip trebuie sa ai si putintica
diplomatie.
Este neinstruit, incult, stalceste neologismele, se exprima confuz. Limbajul
personajului e o sursa permanenta de comic. In aparteu isi exprima opinia despre
Tipatescu, bun baiat, desptept, cu carte, dar iute, nu face de prefect, iar lui Farfuridi ii
vorbeste laudativ de amicul Tipatescu, de opt ani traim impreuna ca fratii

7) Pentru portretizarea personajului se apeleaza la diverse tipuri de comic,

caracter, situatie, nume. Personaj principal, Trajanache face parte din triunghiul conjugal,
in care face un joc ambiguu. Sub aparenta bonomiei senile, isi ascunde atitudinea corupta
in viata politica. Fiind implicat in contrasantaj si in falsificarea listei de alegatori (comic
de moravuri, de situatii). Comicul de situatie este evidentiat in scena 4, actul 1, cand vine
la Tipatescu, aducandu-I vestea santajului. Comica este convingerea lui ca scrisoarea este
un fals si teama ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului pentru ca e dama simtitoare.
Prin comical de caracter sunt ironizate cele doua componente incompatibile ale
caracterului sau, de sot inselat si politician abil.

8)relatia cuZoe
 O relatie complexa; impreuna formeaza familia burgheza a epocii bazata pe
aparente, conveniente sociale si lustru de onorabilitate, o familie in care valorile
cultivate de cei doi sunt minciuna, ipocrizia, adulterul
Chiar daca cei doi au o pozitie sociala privilegiata prin avere si statut politic, ii
diferentiaza varsta si caracterul; daca Zaharia e calm, imperturbabil, Zoe trece dela o
stare la alta:frica, jubilatie etc.Ea traieste nu o drama pasionala, ci una conventionala,
sociala:are barbat batran si atunci se incurca cu prefectul mai tanar, e amenintata cu
dezonoarea si foloseste orice mijloc pt a se salva

9)Scene semnificative
actul 1 scenele 3 ,4 Trahanache vine la Tipatescu cu vestea scrisorii de amor pe care o
considera o plastografie si se teme ,naiv, ca Zoe va afla
actul 4 scena 12- Trahanache ii explica lui Dandanache ca luptele politice au fost marsave
pt ca au urmarit sa-I dezbine familia, sa-l invrajbeaca cu prefectul iar mijloacele luptei
au fost abjecte ; o scrisoare compromitatoare de amor

DEMONSTRATIA SPECIEI

COMEDIA este o specie a genului dramatic care starneste rasul prin

surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un
final fericit.
1
- conflictul comic, este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta si e
derizoriu
- 2
- Rol de amuzament prin diverse forme de comic
- 3
- Personaje schematizate, inferioare din punct de vedere moral, intellectual,
social
- 4
- Final fericit, deznodamant vessel
- 5
- sunt prezente formele comicului : umor , ironie, satira, sarcasm si grotesc
- 6
- sunt prezente toate tipurile de comic : situatie, caracter, intentie, limbaj,
moravuri si nume
- 7
- principalul mod de expunere este dialogul, prin care se realizeaza evolutia
actiunii dramatice, sau se definesc relatiile dintre personaje
- in dialogul dramatic, un rol important il ocupa mijolacele nonverbale,
gestica, mimica, si paraverbale, intonatie, accent, ritm, pauza

- este prezent, monologul dramatic si apartaeul, interventiile lui Ghita

- 8
- textul are forma schimbului de replici intre personaje si este impartit in acte
si scene, are lista de persoane la inceput si didascalii
- sunt prezente didascaliile narrative, descriptive, explicative