Curs 7 Anatomie

Vascularizatia venoasa a rinichiului

Are doua componente superficiala si profunda.
Cea superficiala incepe de sub corticala la nivelul unor lame subtiri numite stelutele vasculare ale
lui Verheyen si se indreapta descendent catre venele suprapiramidale.
Cea profunda provine din partea profunda a corticalei si de la nivelul medularei fiind tributara
venelor suprapiramidale care se continua cu venele arcuate si interlobate formand de regula
doua vase, unul anterior si celalalt posterior, care se unesc la distante variabile intra- sau extra-
hilar pentru a forma vena renala al carui trunchi este tributar venei cave inferioare.
Vena renala stanga este mai lunga decat cea dreapta, si cel mai frecvent in drumul sau catre cava
trece anterior aortei abdominale prin pensa aortico-mezenterica. Are o lungime de 8 cm in
medie, fata de cea dreapta care are 1.5-2.5 cm. Vena renala stanga primeste vena suprarenala si
vena gonadala stanga. Pot exista si vene renale multiple de o singura parte, cel mai frecvent
doua.

Circulatia limfatica a rinichiului

Se descriu de asemenea doua retele limfatice:
-superficiala descrisa de Mascagni, care dreneaza limfaticele catre nodulii limfatici lombo-aortici
colectand limfa imediat de sub corticala
-profunda descrisa de Ludwic, care dreneaza limfa la nivelul rinichiului drept in nodulii limfatici
din jurul venei cave inferioare, iar de la rinichiul stang in nodulii limfatici din jurul aortei.

Inervatia rinichilor provine din plexul celiac, din nervii spalhnic mic si inferior, si din nervii vagi.

Caile urinare: sunt reprezentate prin calice mari si mici, bazinet, ureter, vezica, uretra.
1. Calicele mici se fixeaza la nivelul varfului piramidei Malpighi, deci numarul lor este egal cu
numarul piramidelor 7-14. Prin confluare dau nastere calicelor mari in numar de 2-3. Cand sunt 2
lipseste calicele mijlociu fiind prezente numai calicele superioare si inferioare. Calicele mari si
mici se gasesc in sinusul renal. Prin confluarea calicelor mari se formeaza pelvisul/bazinetul renal.
2. Pelvisul renal are forme diferite putand fi ovalar, cubic, in cimpoi sau bazinetul Bazy,
hemibazinet a lui Hyrtl. Are o portiune intra-renala si o portiunea-extra renala. Cel mai frecvent
jumatate-jumatate, dar sunt bazinete in totalitate intra-renale sau mai rar in totalitate extra-
renale. Bazinetul are raport cu elementele din hilul renal, importante fiind raporturile vasculare,
care pe fata posterioara a bazinetului se gasesc la marginea superioara a acestuia. Terminal
prezinta o ingustare numita coletul ureterului, nivel la care se continua cu ureterul.
3. Ureterul este un tub lung de 20-30 cm, intins intre bazinet si vezica urinara. Pe poarcursul sau
nu este uniform calibrat, prezentand trei ingustari:
-la origine coletul
-la nivelul vaselor iliace stramtoarea iliaca
-terminal in peretele vezicii urinare stramtoarea vezicala.
Intre cele trei ingustari exista doua dilatatii/fusurile ureterale: unul abdominal si altul pelvin. Pe
parcursul sau nu este rectiliniu ci prezinta mai multe curburi:
-la nivel abdominal prezinta o curbura cu convexitatea antero-medial care il apropie de ureterul
de partea opusa
-la nivel iliac prezinta o curbura cu convexitatea anterior, care il apropie de perele abdominal,
putand fi palpat
-ureterul pelvin prezinta la barbat o curbura cu convexitatea superior, anterior, medial, iar la
femeie o dubla curbura, una cu convexitatea lateral si cealalta cu convexitatea anterior la
incrucisarea cu artera uterina.
Raporturile ureterului:
-la nivelul ureterului lombar care se intinde pana la crasta iliaca
*anterior este acoperit de peritoneul parietal posterior, la dreapta vine in raport cu
planul pancreatico-duodenal si cu fascia lui Treitz dreapta, raport important prin prezenta
duodenului, inferior de care vine in raport cu fascia lui Toldt dreapta, la nivelul careia vine in
raport cu artera ileo-colica. La stanga are raport cu peritoneul posterior Toldt stang si in partea
superioara cu artera colica stanga
*poisterior, raporturile sunt aceleasi si se fac cu muschiul psoas, cu costiformele
lombare, si cu nervii femuro-cutanat si genito-femural
*medial raporturile diferite la dreapta si la stanga, la dreapta vena cava inferior si
simpaticul lombar, iar la stanga aorta abdominala si arcul vascular al lui Treitz
*lateral de ambele parti are mai intai raport cu polul inferior al rinichiului de care este
legat prin ligamentul reno-ureteral, iar in partea inferioara cu colonul si cu vasele genitale
-ureterul iliac:
*anterior peritoneul parietal posterior, la dreapta cu radacina mezenterului si poate avea
raport si cu apendicele, iar la stanga cu radacina secundara/oblica a mezocolonului sigmoid
*post cu aripioara sacrata,
*lateral cu vasele genitale
*medial cu promontoriul si cu spatiul termino-aortic la nivelul careia se gaseste plexul
hipogastric superior si nodulii limfatici
-ureterul pelvin are doua portiuni: ureterul parietal si portiunea viscerala.
*portiunea parietala, la sexul masculin, prezinta:
lateral peretele lateral al pelvisului
posterior vasele iliace interne, pachetul vasculo-nervos obturator, vasele
ombilicale si vasele genito-vezicale
medial rectul pelvin.
*portiunea viscerala are raport cu veziculele seminale si vezica urinara, este incrucisat de
artera vezico-genitala, posterior vezicii urinare are raport cu vezica seminala, fiind incrucisata si
de canalul deferent. La femeie, portiunea parietala are aceleasi raporturi cu portiunea parietala
de la barbat. Portiunea viscerala este impartita datirita prezentei ligamentului larg/lat in trei
segmente:
-portiunea post-ligamentara, in care ureterul formeaza latura superioara a fosetei lui Krausse
-portiunea sub-ligamentara, se gaseste ureterul situat la femeie in baza ligamentului larg, unde
are raport cu artera uterinam vena uterina superficiala, vasele cervico-vaginale, vena urina
profunda si artera vaginala lunga
-portiunea pre-ligamentara, scurta, in care ureterul se gaseste pe fata anterioara a peretelui
vaginal ceea ce explica posibilitatea creerii unor fistule intre cele doua organe
Ureterul iliac este cel mai apropiat de peretele abdominal anterior si se palpeaza foarte bine la
persoanele slabe. Aceasta apropiere se datoreste faptului ca el este ridicat de vasele iliace peste
care trece, incrucisandu-le, conform legii lui Lushk. La stanga, ureterul incruciseaza vasele iliace
comune deasupra bifurcatiei. La dreapta, incruciseaza iliaca externa sub bifurcatia iliacei comune,
aceasta distanta fiind de aproximativ de 1,5 cm. Se datoreste situatiei, cel mai frecvent a aortei
abdominale la stanga liniei mediane. Sunt doua procedee de palpare:
-procedeul lui Turneur, unde ureterul se poate palpa la nivelul liniei bispinoase anterioare, la
unirea treimii laterale cu treimea mijlocie a acesteia
-procedeul lui Halle prin care ureterul se poate palpa la unirea verticalei ridicate din spina
pubisului cu linia bispinoasa anterioara