eres) er a Batt Ute 07 , Flac. (4F0 3 ANURGUL. EVULUE MEDIU Iv IDEEA CAVALERISMULUI doua. # Echivalenta leasi_dreptu GINDIREA medievali in general este strabit entru o misiune turaté fn. toate compartimentele ei de repre gioase. Tot asa, gindirea acelui gr Pe aduse Ja rindul lor in dome de arme a arhanghelul jevalerie humaine" ®, cavalerism tatie piminteasci r de ingeri din jurul ‘im dintre consacrarea cavalereasci igioase reiese deosebit de clar din povestea biii cavaleresti a lui Rienzo.* Poetul spaniol Juan Manuel vor- beste despre acea consacrare ca despre un fel de _sfint’ tain, pe care o compari cu botezul si cu cAsitor ile sperante, intemeiate pe indeplinirea datoriei de ime, fac oare si se contureze mai precis uncle nea_nobil Da: ideile toare Ja lupta pentru pacea universal’, bazati pe alianta regilor, pe cucerirea Terusalimului turcilor. Neobositul fauritor de proiecte PI zi ind un ordin cavalerese care si Le Chopet des flours de Us, 1335, ed. A, Piaget, p80 5, La Cure de Sainte Palaye, Memolres sur100_AMuURGUL ut MEDIO $DEEA CAVALERISMULU ‘irul rege al Frantei — cartea a fost scrisi pe la 1388, cind se mai puneau atitea sperante in nefericitul incheia ugor pacea cu fel de tinar ca si el si la fel de cechiul conflict, Amindoi trebuie si stea de lespre aceasti pace, si-si povesteasci mi- care au prevestit-o, s4 renunfe la inte- r, jurigtilor sau cpeteniilor de nei ar trebui si cedeze citeva orage de citeva castele, De indati ce pacea va fi in- pregati cruciada. Pretutind le si dugméniile ; ctrmuirea c pe turci, pe evrei si un conciliu general ii va imboldi pe suvers si porneasc la rizboi.® Nu este exclus ca dospre asemenea planuri mirefe si mai fi fost vorba conversatiile prietenesti ale lui Mézidres cu tindrul Ludo de Orléans, in mindstirea Celestinilor, de 1a Paris. Orléans visa gi el pacea gi cruciada, cu toate ‘ca in aceste nesteca francezi cu- Jea: taiosul Escouchy, solemnul Chastel Marche, bombasticul Molinet, tot ines si a lui Thomas Basin, tncep declara cu grandilocventi cA scriu pentru a exalta vir- tea cavalereasci si glorioasele fapte de arme.® Nici um nu se poate fine de cuvint pin& Ia capat ; prologue, I, Monet, 1. p. 1% TE, ps Sh teste s-o faci col mai bine. In timp ce t produs romantic fifaie cu gindul intr-o ins apertises d’armes" #, pana cetare despre tridare gi cru zime, despre egoismul viclean si despre abuzul de putere, despre o actiune militara care a dev. ru totul 0 goani pul intentia cavale- simplu (ficind ab- ti din Face impresia ci mintea acestor scriitori — 0 mi A de adincime, trebuie s-o spunem — folosest nea _cavalerismului ca pe un corectiv al imposi “infelege epoca. Era singura forma fn care puteau ‘mentele. In realitate, atit razboaicle cit si po- r erau extrem de informe, in aparenti era in general un proces cronic, de rispindite pe un teritoriu mare, defectuos, cavaleresc $i, lui, a redus totul frumoasi, de onoare si virtute cavalereascd, un joc nostim cu reguli nobile, si a creat jinii. Acest_criteriu istoric, comparat cu judecata uni ca Tucidide, este tun punct de vedere extraordinar de ingust. Istoria devine rolatarea seack a unor fapte de arme si a Uunor solemni de stat, frumoase cu adevirat sau in aparenti. Consider din acest punct de vedere, care vor fi adevaratii martori102 AMURGUL EVULUE MEDI — e de pirere gi trebuie si le oriei. Statu- egistrarea faptelor de arme -Rémy, poreclit ,,Toison d’Or*, ca exemple de regi de frumoasi, conceptia cavalereascd are In esenta, este un ideal estetic, caracter foarte sp fantezie ‘nu putea , punindu-! i funetie este is profonds de s¢ transformer en prot YDEEA CAVALERISMULUI 103 respect, et, pour V'obtenir, il est tenté de le méniter*. %* Nu incape indoialé c& Taine are tendinja de a infrumuseta aristocratia, Adevarata istorie a aristocrat tindeni oferd pretu- imagine, in care orgoliul este asociat cu un egoism . Totusi, afirmatia lui Taine, cao conturare a ristoaratic, ramine impresionanta. Este inrudita cu definitia dati de Burckhardt simfului onoarei din vre- mea Renayterii. Es ist die ratselhafte Mischung aus Ge- wissen und Selbstsucht, welche dem modernen Menschen noch iibrig bleibt, auch wenn er durch oder ohne seine Schuld alles iibrige, Glauben, Liebe und Hoffnung einge- biisst hat. Dieses Ehrgefiihl vertragt sich mit vielem Egois- grossen Lastern und ist ungeheurer Tauschungen auch alles Edle, das in einer Persénlichkeit iibrig geblicben, kann sich daran schliessen und aus diescm Quell neue Kriifte schdpfen." Ambitia personalii si dorinja de glorie par ba expresia unui fnalt sim{ al onoarei Onoarei_ si. glori insufleteau cle viata pur medievald din afara Italiei, el le opune un simtamint al glori onoarei general umane, incoace, sub influenia modelelor ‘alian. Am impresia ci acesta este care Burckhardt a exagerat distania si Renastere, dintre Europa occidental si Italia. Accasti Tp. 138, 1 pp. 150-6EVULUE MEDIU sete de glorie si de onoare a Renasterii este, fn esenta ambitia cavalereasca a unei epoci ante are, este de ori Frencead # sate cumstes de dank, estieel deaiwloatl: de simfamintul feudal si fecundati de gindirea antic’. Do- pretuit de posteritate era tot atit din secolul al XItea §i ww german, din secolul al Dupi Combat des Robert de Beau- ‘ard Bamborough s-a sfirgt a vom face, ca si pentru idealul ind spune : jonncur semont toute noble nature Diaimer tout ce qui noble est en son estre Noblesse aussi y adjoint sa droiture."* In alt loc spune ci la evrei si la pigini onoarea era npa si mai respeotati, pentru c& Ja ei era cultivat’ agteptarea unci laude pamintesti, in credinta 3 IDEEA CAVALERISMULUT 105 Nazuinja spre glorie si onoare cavalereasci este indi- solubil legati de cultul eroului, in care se imbina elemente ievale gi renascentiste. Viafa cavalereascd este 0 imi- imitatie a eroilor din n-are nici o importan{i. Alexai in sfera de idei a cavalerismului romanului cavalerese. Sfera_ fante cA separati de cea a Mesei Rotunde sale, regele René descrie mormintele David, Hercule, Paris, Tr impodobite cu blazoanel ‘era considerat de ori ¢ spune despre Hen comme jadi Clasicismul, pe misuri aduce 0 oarecare epurare a imagii Nobilul portughez Vasco de Lucena, care i traduce pe Quintus Curtius pentru Carol Temerarul, d ria.* Dar mai puternici este dorinta lui de a da suvera- Alexandru, un exemplu de urm: totodati putini suverai decit Carol Temerarul si egaleze marile si strilu faple ale anticilor. Inci din copilirie pusese s teasca isprivile eroice ale lui Gauvin si ale h mai tirziu, i-a_preferat pe antici. Intotdeauna, de citeva ore lectura 78 Avea o deoselAMURGUL EVULUI MEDIU temporanii lui au acordat mare deliberate, ca resort al faptelor loire — spune Commines — qui ‘en ses guerres que nulle autre a acestui gust accentuat mirete $i framosul gest antic. La wurile s-au petrocut cu prilejul primei ri ca duce Malines, in 1467. Avea de pedeps La gi judecata sub t instigatori condamnat Ja moante, al . Ducele sti pe scaun in fata’ es iat; vinovatul a gi ingenuncheat, cia teac ; atunci Carol, care pi me pargus de lors — spune Chaste coour luy estoit en haut singulier propos pour venir, et pour a gloire ct renommée en este nimerit pentru a inta spre o viata fru- ¢ trage de-a dreptul compariim pe Carol Teme- in acecagi epoca, deosebirea de gust. Carol rraducere, iar forma iron. Flandriae, 1. p. 8. uly dectt re si penteu a dobingl slava gt faim® prin Ve Pp. 16-318 IDEA CAVALERISMULUL_ 107 indisolubil legate in cultul grup de nou’ eri si trei crestini, pitruns in sfera idealul pentru intiia oaré in Uoeux du paon (Legimi de Jacques de Longuyon, cam prin 1312. Alegerea wr tradeazd raportul strins cu romantismul cavalerese Hector, Cezar, Alexandru ; Josua, David. Macabeul Arthur, Carol cel Mare si Godefroy de Bouillon. Deschamps a preluat ideea de la macstrul siu Guillaume de Machaut si i-a consacrat numeroase poeme. ** Probal ca el e acela care, supunindu-se nevoii de_simetrie, atit de caracteristic’ spiritului epocii de sfirsit a Evului Mediu, a adiugat color noud preux, seria celor noua preuses. A scos din Justinus si din alfi scriitori citeva figuri clasice, fn parte foarte ciudate, printre care Pentesilea, Tomira, Semiramida, si a pocit’ ingrozitor cele mai multe dintre ume, ccea ‘ce nu a impiedicat ca ideea si aibi succes, aga regisim pe prewx in produciile ulte- ca Le Jouvencel (B se niiscocesc_blazoane ‘Angliei in Paris, in ed, L Pannier et P. Meyer, Le débat des hérauts "R. Burton, The Anatomy of Melancholy (Anatomia. Melanco- iru, (a)108 avaaut rv TDEEA CAVALERISMULUI 109 | t de vie a rimas aceasti fantezic in secolul al XV-lea ‘i ma: onorabil decit {irdincuja din Domremy. Unii contem- | 1 Teiese din faptul ck a fost parodi vorbese despre ea fairi_ em carci umorul cu noud »preux de gourman- mai mult ca despre 0 curiozitate. Chast dise* *. Francise 1 se imbrica ined, di minune si-si lase lao par entimentele_pro- Durgunde, penta a da doyadi de un patti loialism fran- despre moartea lui Carol al Vil-lea un mystére, care, in slujba regelui, 1 ile feminine corespui ic de prezent ji o galerie de viteji, si recite wr francer in fasa, pu- lor: Dunois, Jean’ du Bueil, 1g cei noud un al zecelea freux, contemporan gi Xaintrailles, La Hire, figureazi in lucrare, precum $i al ional : pe Bertrand -Du Gueselin. % Aceasti. i avut si ca succes: Ludovic de Orléans a pus si se ri in sala mare de la Coucy statuia viteazului conetabil Suveranii burgunzi pastrau in al zecel * Ludovic de Orléans avea motiv si ma- relieve romantice rimase de la ti atentie memoriei lui Du Guesclin : co- Gheorghe, impodobiti cu stema © spada use lui y,messire Bertrand de Claiquin lumea se asteapti la Toana un colt, al’ smistre(ului in le Loherain , psaltirea Are. Intr-adevir, in secolul al XV-lea jin care invatase cart Ludovie cel Sfint. # Ci de’ Laval, nepotul prin domeniile aloe de arme Tncd un pas 31 ne gis mit solemn de papa ‘mai putin cunoscuti. Parcd ar fio galerie de generali ai lui Napoleon. Dar Ja Pucelle lipseste. im in fata bra~ eon al X-lea, ca ie a celor nowi eroi si a celor nou’ eroine, cu sicu Toana d'Are pe al zecelea loc. Totusi, Mamerot, pistrati in manuscris, iar fn, ceca ce 0 priveste pe loana d’Arc, ste ca idea a avut succes. Cultul nati , care se nagte in Franfa in. secol primul rind de persoana bravu ic breton. Tot felul de comanda seri de partea sau impotriva Ioanei, ja contemporanilor un loc mult mai mare * Deschamps. nr. 296, 298 Th, pp. 2, nr. bon connestabie B, Du Gué10 AMURGUL EVOLUE MEDIU IDEEA CAVALERISMULUS 111, _ EO mai interesante, totus Boucicaut, Jean de Bu‘ Jean le Meingre, numit de obicei le maréchal Boucicaut, si Servise {ara in vremuri de mare restrigte. Se aflase cu a 396 la Nicopole, unde cavaloria fran- cezi, plecati cu intentia temerari de a-i izgoni pe turci ‘Europa, fusese nimicita de citre sultanul Baiazid. Fu la Azincourt in 1415 si muri dupa tre admira- lu-se pe in- sa injure. Este un adept zelas al cultulvi_nol Te de dragul uneia si ordinul_.de Janche* pe rarea femeilor, ceca ce fi atrage laudele Christine de Pisan. ® La Genova, unde venise in 1401 ca si guverneze in numele dui Carol al VI-lea, raspunde intr-o zi curtenitor reverentelor facute de doud doamne pe care le intilnise, i spune scutierul lui tori sai -a strins ispr’ form: Mii si documente foarte sigure*, ‘pentru a da nu o ‘i de istorie contemporani, ci o imagine a cavalerului i foarte agitate dispare sub cavalerismului, Cumplita ca- re des faicts, decit loare stearsa. Boucicaut este I cavale- fui cumpatat, cucernic si totodati curtenitor si tnvatat. Dispretul bogiiilor, care trebuie sa fic o caracteristica a cavalerului adevar cuvintele tatilui lui Bouci- reduci il, je ne scay.» Lors luy dist : les communes.» — «Filles communes, dist- Jayme trop miculx faire reverence dix filles que avoir failly A une femme de bien.»* ® De- ‘Ce que vous vouldrez" *!, intentionat mis devize. Se refera oare la doamnei, cireia fi inchi- vedem in ea o resemnare nu ne-am astepta i cupiditate: totdeauna straine nici acestei_nobi petrece cel pi ‘de ocupat ar fi, asculti aa’ Cav | model este vazut totugi Piincrea ase atures aint totul diferité. Romanul biografic despre Jean de Buell, dee jets, Vi 1s, a verde cu doa Le debat des deux amants, Oeuvres poétlqwes, a zece fete de rind, dectt 8 jine de la Salle, La salade,412. AMURGUE 1c MEDIU numit Le Je a fost scris cam cu o jumiatate de secal dupi viata lui Boucicaut, ccea ce explicd in parte deosebirea de concoptie. Jean de Bueil era un clpitan ct luptase sub a Toanei d’Arc si fusese amestecat mai riscoala Pragheriei ® gi tn rizboiul ,.du © poveste a v deosebire de viata I cunde un’ spirit romantic, Le Jouvencel, sale poetice, are un caracter foarte re: cel putin sa parte. Faptul e& autoral nu a fost o singurd persoani explic’, poate, de ce lucrarea continu pe un ton’ de romantism siropos. In partea a doua, cumplita expeditie elvetian gi ba- partile Basel ghizate in haincle ridicole ale unei scene pastorale rasuflate. In puternic contrast cu aceasti manier&, prima parte din Le Jouvencel di un tablou atit de sobru razboi din vremea aceea, perechea. De altfe Toana d’Arc, te ci stipinul lor fusese fratele ei de se mirginesc si exalte isprivile acestuia. Dar ce el _isprivile sale militare! Aici se militare, care va produce mai tirziu |, a grognard-ului 5 uli. nu se tride iA a Lal Napoleon. (W: oreeia ath ortagtlor francer! tn primul rAzbol mon- oreciA dats os- aa on IDEEA_CAVALERISMULUT ici gisim mize si necazurile lui si curajul de a indura foametea si pr ile. Un castelan isi adund garnizoana si numari elibereara pe ict bun francez. Ce ‘sit, in de libertat ise face dor de Un asemenea propri de Lalaing este, descrisi dup calapodul cavalerilor rit ca Gillon de Trazeignies. Carte: slavit al burgunzilor vorbeste m: fice decit despre rizboiul adevarat. in rizboi n-a fost exprimata, poate, ‘mai tirziu, in chip atit de simplu si acest pasaj din Le Jouvencel ® ; C'est joyeuse chose que la guerre... On s'entr-ayme tant la Euerre, Quant on voit sa querelle bonne et son sang bien combattre, 1a larme en vient & II vient une doulceur oir son amy, qui si despre turnire ro- p. "au bon chevaller Messire Jeegues ae Lateing, e-IM.AMUNGUL EVULUE MEDI nment expose son corps pour fai andement de nostre createur. Et p ou vivre avec et accomplir le on se dispose ur ne Paban- ascetica ‘4 la o nobil greacd, 0 nazuin{a intensi spre o vial frumoasd, insufletirea energica a unui sir de secole..., dar si masca in spatele ‘se poate ascunde o intreagi lume de egoism gi de lent ind tm vad pe avs VISUL DE EROISM $I DE DRAGOSTE PRETUTINDENI unde idealul_cavaleresc este slujit/ in chipul cel mai pur, accentul cade pe dlementul as-) SEa-prmrti inflorire, acest ideal s-a asociat de Tr “Sine, ba chiar in mod necesar, cu_idealul_monahal: in ondinele militare roligioase din vreméa cracadelorPE mi- suri ce realitatea a dezminjit cu cruzime ideal acesta ‘gi templierul si sirac. Acest ideal_al razboiniculwi_nobi bunuri, zice Williatn-Jamnes, guverneara inci ,sentiment: if, not practi life. We glorify 'y, y, the military and isocratic view of soldier as the man absolutely unencum- bered. Owning nothing but his bare life, and willing to toss that up at any moment when the cause commands him, he is the representative of _unh: directions. Agadar, cavaleresc cu elementele superioare igioase : mila, dreptate, fide- litate, mu perficiale. Totusi, cavalenism acea formi frumoasi de viati. Si fnfipte nemijlocit in curajul rizboinic , nw putut indlja pind la acea culme, daci dragostea n-ar fi intervenit ca o vilvataie, care si dea & ‘dacd_na din cel practic, eon ‘pe mul cu + ln punctul de. vedere sentiment of religious experience,116 AMURGUL EVULUT MEDI si de idei cildura ‘abnogatia plini de ou se alll ia-cea mai strinsa gi stilizarea. num: Iastice, 2 Yoia de a da dragostet un stil nobil gi o forma nobili icimp vast de desfagurare chiar in_formele de nitoare, in_jocurilé de -societate, Sci, dragostea este fn permanent alg allel Iteratura, dar ‘a. Tar fond, eroul_din_dragoste, iat motival i primar, care apare si va aparea fe transformarea cea mai nemij- senzuale intr-o abnegatie etici sau_cvasi- in nevoia birbatului de a-i arta |, de a trece printr-o primejdie, de a de a singera, nizuinti pe care 0 i i. Manifestarea gi slot folocuite cunoaste orice bai satisfacerea poftei, si suprimate prin aciiunea eroici intreprinsi di devine imediat alternativa ca si zici “em aja, este asi jdia cea mai amenintitoare. In felul i se adaugi un stimulent puteroic. VISUL DE EROISM SI DE DRAGOSTE 117 La inceput, insugi subiectul suferd pentru femeie ; dar cu- rind se adaugi dorinta de a o scipa de suferint’ ‘pe fiinta rivniti. Nu cumva, in fond, aceasta salvare trebuie cedusi la salvarea fecioriei, adicd la respingerea rivalului, la pis- trarea femeli pentru sine? In orice caz, idea’ aceasta este creatoarea prin excelen{i a motivului cavalerese-erotic tingral erou care o elibereazi pe fecioari. Cel care o peste poate fi uncori un balaur stupid ; elementul sexual este intotdeauna prezent. Cu ce naiva si fe reese el, de pildi, din cunoscuta pigturd a lui Burne-Jones, in care figura moderna a_fetei_trideaza att de—direct_inspiratia senzualii, toomai pri Eliberarea fecioarei vechi gi intotdeauna tn’ pretare, azi perimati, ‘unui fenomen al naturii lovedit te cu puting ca 0 sa fi vazut aici redarea se prea poate si fi fost bucat’ de vreme, din cauza repet&rii lui exagerate, dar reapare mereu in forme noi, de pildi in_romantismul sfera individual. a rimine firi indo- Este greu de pr in ce masura se manifest in re- prezentarea_eroului i igostit aspectul masculin al dra- ostel gi fn ce miswrk cel fominin, Birbatul victim » su: ferinfelor din dragoste este oare imaginea in care barbatul insugi wrea si se recunoasci, sau femeia vrea ca el si se inf ® Probabil ck ‘mai mult barbat genei rezentarea dragostei in forme lit gaseste ‘expresia aproape exclusi ia ba Putin pin foarte de curind. Viziunea gostei dra si mai profund tainicd, $3 romantici a eraismului, tate si prin legitura ci si a saorificiului, mai presus de egoismul erotic.118 AMURGUL EVULUT MEDIU Expresia dragostei femeii lipseste in cea mai mare parte m aa aeseeoe bar! cut literatura, dar gi de-~ i in dragoste este mult nobil, care suferi de _dragul iubitci, ezentarea birbatul cum vr‘ sii ge vadi pe sine ‘Tonsiunea visului Lui de salval sporeste faptul ci intervine ca necunoscut si € reou- abia_ dup isprava eroici. In acest incognito al croului se afl cu siguranti si un motiv romantic provenit ea feminind a dragostei. In toati apoteoza in forma luptitomalui, cilare sti forta, cu nevoia at aceste motive pri tinereasci. In timp ce ici gi reinnoieste in permanent , cle reapar in romanele din jumitate a secoluta XVi-lea, De la Noue ne mai_poafe asigura ci romancle din cidul Jui Amadis au pricinat un esprit de_ventige® generatici sale — care, totusi, fusese supusé operat Cilire de citre Renastere gi umanism — cit de mare tr si fi fost receptivitatea romantica in generatia eminamen! dezechilibrati de a 1400 ! VISUL DE EROISM $1 DE DRAGOSTE 119 Exaltarca produsi de romantismul sentimental nu cra imerit pentna a fi prezentati unor cititori, ci in primul ind pentru a fi jucata si privitd. Jocul se poate desfigura dou’ forme: reprezentatia dramatic’ si sportul. Acesta i este, fs cu mult mai important decit in urma este, in Evul Medi aatrul...Drama era inca pl yur sacra ; in mod exceptional mai trateazi aventura anticd. Sportul medieval, dimpotriva, si fa primul rind turnirul, era el insusi dramatic in cel mai inalt grad i confinea totodati si 0 puternicd ‘doz de erotism. Sportul pastreaz in orice epoca un element dramati in meciul de canotaj sau de fotbal. din zi i e ale w r ral, aproape greacé, turnirul epoca de sfiryit a Evului Mediu, carcat eu podoabe si cu draperii care’ elementul dramatic si cel. romantic s-au dezvoltat in mod atit de incit indeplinese in toata regula chiar gi functia ste un sp Epoca de sfirgit a Evului Mediu de declin, in care viata cu it” aproape_cu totul un joc de societal lent, dura si crud ; oamenii 0 reduc la ul vis al ideallui cavalerec # clidete peel jocul timpul joculyi se poartii masca lui Lancelot ; este iasi, dar” neadeviratef~usturttarae~poate su porta; degatéce propria minciuni este spulberata deo oare- sare sant. ‘Toata cultura’ cavalereasca_ a _secolulut~al fea se afl’ i i intre-Serlozitatea sen- timentali_gi_deriderea_nsuratied_Toate conceptiziecava- jeresti cu privire “Ta onoare, ate si dragoste nobil& sint tratate cu cea mai mare dar, din cind in cind, aceasti rigid’ inoruntare se destinde intr-un_ hohot de ris. Italia a trebuit si fie locul in care aceasta stare de spinit se ristoami, de ima dati parodi constienti : in Morgane de in Orlando innamoratoVisUL DE EROISM §1 DE DRAGOSTE 121 Cine s-ar fi putut th tatea idealului ca- valeresc in socictatea francezi pe anului 1400? La it, toutes honnoroit pour gracieux, courtois et crain- 3 In. 1388 face o primi c: spre Orient, Pe drum, isi omoard timpul uni ou doi sau trei frati de anme — un anume Cresecque sade bine cavalerului desivins sui-de balade) Soolété des anctens textes trangas, 195 caut i ini femeilorasupmite, Tuind”astfel “poztt dinte Tdealul_de. dragoste sever si care prin 1400 a_pasionat cercurile mint si int lope: tk trebuie si se fi invatat minte si num: Tumea prin geamul acela colorat. Dar nu : c Intreaga haind art, nu_se poate injelege sionalé a acestor, forme de are dreptul si ne tnchipuim ci militarului serias Bouci; Sey rdcit entuziasmul pentru acel joc. monden pentru acea iuzie cavalereasci ? Sintem tentati. sé crodem ca dovad’ ci fotemelazaor- ‘dame blanche” pentru _apararéa “fn polemica literara frivol; dezbatere fnvechi care este inveymintaté-dragostea no- jaja sociala ne pare adesea iefii_ gi ca expresie a sim ard ca literatura sau ca suflindu-i din nou pa- Gind citim poemele de dragoste si descrierile Je tarmire, la ce ne mai foloseste cunoasterca gi repre zentarea ¥i nogi sau intunecati sub sprincenele arcui inguste, prefaoufi de veacuri in pulbere si care, au ciaiva’ mai importanti decit toat literatura care le-a @ aménuntelor istorice, dact nu vedem ochii, i sub frun- ‘ul bitlanului), vorbeste Jean de Beau- dy heron (Leg Fant, imboldit si-si formuleze legimintul cavalerese de fing buvant, Aces gorgues Chil ocil vair resplendissent de biauté122 AMURGUL EVULUT MEDIU Nature nous semont davoir coeur \done conquerons-nous Yaumont et Agoul rn Gos so, Male quant etme a cpr 9 Loaphey tee arte rn Et le froidre grande nm va tut cogent ti g et derriére et devant, ppp betpennaciehy smn scl pant ee at Et nos ennen ‘Adone vorriém i Neuss — oi sont ter de bien vises, volets 1 38 ne impodobeasea. et VISUL, DE EROISM §1 DE DRAGOSTE 123 Despre cei trei cavaleri si ciimasa*. O doamni, al chrci sot nu prea este amator de lupte, dar care altminteri este Plin de nobil largesse ®, trimite’ celor trei cavaleri ade. Fatori, propria-i cAmasi,” pentru ca in viitorul. turnin on. i s-o poarte in loc de tunici de hupta ”, - Curajul | se acordi premiul ; doa ei, Acum, adoratorul isi cere ras doamnei ‘cémasa insingerata, ca peste imbracdminte, la ospatul care sirutiv cu duiosie cimaya insing: iai multi o blameaz’, sot reabii: care dintre cei cel mai mare sacrificiu pentru celalalt Atmosfera de pasiune, fard de care prilejuiau_uneori avom, de pild’, in legiturs er un ‘isesera interise st de124 AMURGUL EVOLUT MEDIU - Moralistii_ le dispretu trarca intreaba, pedant: ,,Unde ci Cicero gi Sct s-au luptat in turnire ?* "ar burghezul din Paris da umeri: ,,prindrent par ne scay quelle folle entreprinse champ Ne“, zice burghezul din Panis * despre tun turnir faimos. In schimb, ne cavaleres! sportiva + urmat-o, interzict mea scorda turnirelor $i intrecerlor an{a neegalati de nici o a foarte vechi : | unde se ia, unde un mi- rea unor dueluri cavaleresti erine* "7 amintea ra lupta se deosebeste, aga cum modern, irese, Pentru accentuare cimpul de lupe" me) era un in apdraren unl pes sau passage (DAs, ftensiune, par d'armes inseamnd 31 (Ur VISUL DE EROISM §1 DE DRAGOSTE 125 ice cautio repre inire jucatk chiar in viati. Vi ci aspra, cruda si falsd ; sca gi-gi creau rumoasi dintrum joc somptuos, Curajul adeva- este, desigur, mai putin important in turnirul cava- Terese de: in pentatlon. Tox caracterul net erotic im- ja singeroasi. In motivele lui, turnirul se jeaproape_ cu din vechea epopee in Mahabharata ideca centrala este lupta nears Fantezia cu care era fnvesmintat jocul luptelor era cea a romanelor din cich adica reprezentirile aventura de vis, cu artificializarea Pentmu un Pas d'armes din secolul al XV-lea se clideste iv romanticd. Punctal central este un deoor de roman, cu un nume impresionant : la Fon= ine des Pl rbre Charlemagne". Fintina este cons- acest scop. cavaler anonim va intinde in condi- precis in aminuntitele chepitres* care sint in126 _ AMR imp convocarea si regulamentul intrecerii. ** Scutu- atinse clare ; in acest scop, cavalerii vor la dispozitie Sau: in Emprise du dragon (Infringerea balaurul tru cavaleri stau la 0 ra ‘0 doamna nu poat acolo fara cavaler, care fringe pentra ea dowd jc luptit si dragoste. Aceast se poate de inrudire este c impede de o simpli regula, ca res de la For des Pleurs ebuie si poarte un ce 0 gascste povest cu un copac de VisUL, DE EROISM §1 DE DRAGOSTE 127 crimi albe ; oci de fat le ating din mila pentru la Dan ides Pleurs. In Emprise du dragon, regele René vine in doliu (avea si de ce), ca si-gi ia rdmas bun de Ia fiica sa Margareta, care va deveni regina Anglici. Calul este ne~ gru, cu valtrap de doliu, lancea ¢ neagrd, scutul ¢ negru u lacrimi de argint. Tot asa si in Arbre Charlemagne, scuturile sint negre gi violete, cu laorimi aurii si negre. Tonul nu este insi intotdeauna atit de sumbru: altadati, nesifiosul amator de frumusete, regele René, refine la VJoyeuse garde® la Saumur. Face chef timp de patruzect de zile in castelul de lemn de la joyeuse garde, cu sol cu fiica lui si cu Jeanne de Laval, care va deveni a doua lui sofie. Pentru ea fusese pregatit in taind cheful. Cast fusese pictat si tapisat_anume ; totul © in rosy alb. In Pas d’armes de la bergére (Pasul de arme al piisto- rijei), organizat de cl, totul este decorat in stil pastoral, doamnele sint imbracati ca pistori si pastorite, cimpoaie, toti in cenusiu, cu accente aurii si La Marche, IL, p. 113, 1 p. 288; Oeuvres du roi René, 1, p. LXXV. Garda vessi, % Geuvres de rot René, 1, p, LXXXVIVI ORDINE SI LEGAMINTE CAVALERESTI doiclnic faptul ci atit ordinul cavaleresc, cit a cavalereasci tsi au radici punerea armelor ‘in c irul, ca atare, este stravechi si poseda odi- nioara 0 semnificatie sacri. Ondimul cavaleresc nu poate fi separat de fritiile popoarelor salbatice. Aceasti relatic nu poate fi insi infatisati aici dectt ca 0 teri nedovediti ; aici nu ¢ vorba si se sustin’ 0 ipo- tezii etnologici, ci si se scoatd in evidenta valoarea ideolo- gic a cavalerismului pe deplin dezvoltat. $i cine poate tagidui ci, in. valoare, a mai rimas ceva din ele- mentele primitive mentionate ? , clementul crestin al it chiar si 0 expli e, pur medievale, dac& n-am sti cd 4, 0 serie de paralele ar putea fi convingitoare prin ea ascund, ca bazi a explica ‘Aspindite pretutindeni Primele ordine cavaleresti ONDINE $1 LEGAMINTE CAVALERESTI 129 si economice, al unor considerabile complexe patrimoniale i puteri financiare. Utilitatea lor politic aruncase pe Uultimul plan atit caracterul lor spiritual, cit si elementul de joc cavaleresc, iar saturatia lor economic, la rindul le-a distrus 4. Atita timp cit, templi i Tara stint, cava- ismul a indeplinit o real& functie politicl, iar ordinele cavaleresti au avut o mare important’, ca adevarate orga- de clas secolele al XIV-lea si al XV-lea, cavalerismul tt mai degraba o simpla forma superioara de viata jinele cavaleresti_ mi ele- ent in_nucleu! vede leacul epocii Ta numit [Ordre de la Passion*. Vuea si primeascd ondin toate clasele. De altfel, si marile ordine cavaler vremea cruciadelor #si asiguraser’ partic Nobilimea va da pe marele macstru pe patriarh si pe sufragantii, lu sl ine a claselor, pentru. scopul cel mare : Iupta impotriva tur ‘iminte, Dou sint cele vechi, pe care si prootii : siricia si supunerea. Da ippe de Mézizres pune fi sk ingiduie cisitoria pentru motive practice $i pentru ca tn felul acta trulea Lega130_AMURGUL EVULUT MEDIU acelagi infeles’ se folo- care ni I-am_ putea inchi Ja ordinele monahale. Chastellain -anonic se des- fagoard ‘in in_cea mai sever’ atmosferd bise- Asadar nu unui ordin ca je mirare cA fay ese era resi ordinului $1 rea si renunfe pe care eventual. fa al de a fi membru al nica legitura Toan al II-tea, a alte ordine, din parte. Ducele de Bedford stiruie ca jeasca Jartiera, pentru ca dar bur- icos, aceasta Temerarul accept totusi Ludovic al XI-lea considera jatului de la Péronne, care \caleare a D1 IV, p29, of 269, VI, p. 154 ONDINE §1 LEGAMINTE CAVALEREST! 131 i incheie 0 alianfi cu Anglia, {ard .* Obiceiul englez, di fi privit ca 0 rama impune credinti fai de In ciuda acestui val de rigurozitate, in cercuti zamente desarte. gorice repetate, importante ? Burgundi injat Lina de Aur — zice poetul’ Michault Taillevent pour jeu ne pour esbatement Tot asa, Guillaume Fillastre sustine, la inceputul lu- sale despre Lina de Aur, cd va explica insemnatatea ‘u ca si se stie ci ordinul mu este o degerticiune yeelle ondre* Era necesar si accentueze acel modi, incepind cu XIV-lea. Onice suveran trebuia si aiba ordinul sau de vari n-au rimas nici ei mai prejos. lat Boucicaut, ou ondinul siu L'escu verd @ laisa amurou pvuLUL MED Dame de la Noble-M insemnele lor, cavaler ordinul gi Saint Denis, aveau o table :mpul solemnititilor, trebuiau si ia loc ori (banneret ji. Tati-l pe Pierre de Lusignan, Spadei, care cerea ca membrii, sai si ducd puri si le atirna de git simbolul plin de i de aur, cu zalele in formi de S, adic silence ®. Tati-l pe Amedeu de Savoia ou Annunzi de Bourbon cu Scutul de aur si cu Scaict © coroani imperial’) cu Coroana de Orléans cu Ariciul, iata-i pe Sfintul are atrage atentia pe 1b distins, specific ordi- gesellschatt, dinele. ordinul era intemeiat pentru a s&rbitori un , ca atunci cind Ludovic de Bourbon injeles py {opile inspre Burg masuré foai totdeaun: Gheorghe, omnutal din Casa Nobis 1. Ph, de Mézitres, pp. #3, 469; Romania, NOewores du rol Rend, I, p. XT, s-a inapoiat din Orient cu moaste ale acestui sfint ; 0 gurd data, ord ORDINE $1 LEGAMINTE CAVALERESTI_ 133, nu este mult mai molt decit 0 fr obignuit’, “pentru. inti 1 al Ogarului, pe care | catul Bar. Cauza care a conferit locul c&utati prea de burgunzilor. Po: era inzestrat orc simbol fer Calchida. Froissart, intr-o Dar Tason, ca erou legendar pe care o intinsese Ghedeon Judecttor, 6 La inceput, Lina de Aur era num: jeparte. Suportul ordinuh ate ck a contribuit si strilucirea cu care dinul, precum si faptul ci fusese gasit un a din Tason era cunoscuta de t Pastourelle, 0 pune in gura unui pisto era suspet fusese infic i neplicute asupra politicii fati de Franta. Alain Chartier a scris urma- toarele versuri wA Dieu et aux gens detestable Ext menterie et trahison, table Des preux I'image de Jason, Qui pour emporter la toison De Coleos se veult parjurer. Larrecin ne se peult eeler* *, acop, din Chalom i eancelar atrage atunci Tui Filip atentia asupra linei134 AMURGUL EVULUL MEDIU Jacques du Clerq a putut s& afirme ci intr-adins Filip nu-1 Slesese pe Iason, pentru ci acesta isi cAlease legamintul de fidelitate.®" Un panegivist a lui Carol Temeraral nu: teste ordinul Gedeonis signa, dar altii, ca de pild& Cronicarul Theodoricus Pauli, continua si vorbeasca despre Vellus Jasonis*, Episcopul Guillaume Fillastre, suocesorul in fanetia de cancer al egdinula sia ‘gisind in Sfinta Scripturé inca pabru sie i Mesin tegele Moabutui, & "" Le-a considerat c& reprezinté fiecare a pregatit si le consacre cite 0 carte. Era, fara indoala, overdoing it® ; Fillastre a considerat Z ile pitate ale lui Tacov sint an simbol al justitie: Tnase pur si simplu toate locurile unde Vulgata men(io- neazi cuvintul vellus — un ciudat specimen de bundvointi nu pare s& fi avut un succes durabil ntre obiceiurile ordinelor merit si fie semnalat unul, ck dovedeste caracterul lor de joc primitiv si sacru. tun ordin are funcfionari : cancelarul, de arme, cu statul siu , Acest din urm’ grup, 2 nobilului joc cavalerese, ii de Aur, regele de hrme se numeste chiar Toison d'or; aga s-a numit Jean de S: , tot aga sa mai numit inca $1 as de Hames, cunoscut din Uniunea nobililor, din 1565. poarta in general numele diferitelor tari ale stapinilor lor: Charolais, Zélande, Berry, Sicille, Austria. cite 0 virtute gi poar 20, a2; 4 Reg. @ eR) 3, otielait 2, 6 otava, unde Vlg. a * pxagerare, (de ur), Paris, Frane. Regn ORDINE $f LEGAMINTE CAVALERESTI 135, Cel dintii dintre poursuivants se numeste Fusil, dupa amnarul din lantal ondinului, emblema lui Filip cel Bun. Ceilalfi poarté nume ou sonaritate romantica, precum Montreal, sau de virtuti, ca Persévérance ®, sau nume im- prumutate din alegoria din Roman de la Rose, ca Humble Requeste®, Doulce Penste*, Léal Poursuite. Anglia ima are pind in ziua de azi regi ei de arme Garter gi Norroy si un poursuivant Rouge dragon ; Scotia are re- gele ci de arme Lyon, un poursuivant Unicorne® etc La festivitatile mari, asemenea Poursuivants sint botezati fn mod solemn cu acoste nume, prin stropire cu vin de citre marele macstru al ordinului, sau li se schimba nu- mele, cu prilejul inalfarii lor in rang. Legimintele pe care le impune ordinul cavaleresc nu sint decit o forma fixi si oolectiva a legdmintului cava- Terese personal de a sAvirsi o anumita fapta eroicd. Acesta teste, poate, punctul in care se vad cel mai bine temeiurile idealului cavaleresc, in inlintuirea lor. Cel care ar fi in~ ‘dinat sk considere legitura acoladei, a tomirului sia ordinului cavaleresc cu obiceiurile primitive drept o f tezie, giseste in legimintol cavalerese caracterul barbar ati de icgit 1a suprafatd, incit se exclude orice indoiali. Sint fulevirate survivals, ale ciror paralele pot fi gasite in vratam-ul Indiei antice, in nazarineismul evreilor i, in Ging de. bine. ® Serviois credincios > tnores, sin marene, 111, p. 291, 1¥, p. 61; Lefvre de S. Remy. 1h p. i ymut asemenea bover, In De officlo muita, de “Nichol jou! tol Humphrey de Glocester, ed. F. Bysshe (Blssacus) reara, Wet, Hb. I. €. Xt, p. 9, CL F. P. Barnard, The essensit portions fof Nicholas’ Upton's De stuto ‘Oxford, 151 B'ptemente. supravielitoare, rémisite136 AMURGUL EVULUI MEDIU modul cel mai nemijlocit, poate, in datinile normanzilor din epoca lor legendara, ‘Aici, tot asa, nu intereseazi deocamdati punctul de problema de a sti ce valoare aveau viata spirituala de la sfirgitul i posibi Legimintul cava- ficalie etico-religioas’, care il itate cu legimintele preotes ‘pot fi si de natura erotico-romantica mintul poate si degenereze in j decit amuzamentul prezente si neseparate ; ima- suprema inchinare a ideal si ironia cea’ mai fle{ea. Este un vi formele vietii florentine ale unui jano au fost pasiunea care dup’ cum. se Cosimo, ale Lorenzo si ale si ele un asemenca vis. Acolo, in Tal frumusete etern’, aici vraja lui a pi care I-au visat. Imbinarea de ascetism si erotism, aflat la baza fanteziei ‘crear pe fecioara sau singereazd pentru ‘al romantismolui turnirului, se ma- mi gi cu un aspect aproape si mai ‘cavaleresc. Cavalerul de la Tour fn cartea scrisi de el pentru educatia ORDINE $1 LEGAMINTE CAVALEREST! 137 despre un ordin ciudat, de nobili care exista fn Poitou in alte docuri Se numeau galois si galoises® si respectau ordonnance moult ‘ige* 8, in care punctul principal te haine calduroase, bla- vatra, in timp ce iarna ltceva decit o hain’ fara pilfrie, nici ménusi sau Tarna agterneau iar pe pat_m Tn aceastit va considera relatarea drept o scornire wv al acestor galois ai era accentuat si de regula lor, ci un galois js, venit 1a el ca iar el si se duck la caz contrar, este dezonorat. Multi membri ai —spune cavalerul De la Tour Landry — au murit de frig doubte moult que ces Galois ct Galoises qui moururent en cest estat et en cestes amouretes furent martirs d’amours*. # oaspete, toat’ casa, nevasta_ cel198_AMURGUL EVULA MEDIU putea cita si alte exemple, care trideazi ca- imitiv al fintului cavalerese. De pilda : itelor pe care Robert de Artois ea, regele Angl in timpul ospajul rindul si fact un legi- 1e ochiul drept. alerului_ ochiul ce Salisbury — atotputernical gi fata de nici o durere sau aukemont : nu va insircinata, nici ONDINE. $f LEGAMINTE CAVALERESTI 139 i pe regele copil, nici prieten, nici muda, pentru a-l se i cere voie Eduard. La unm, ‘regina, Filippa de Hainai sotului ei si rasteasca gi ea un legamint. wAdone, dist la roine, ja sai bien, que piecha ‘que mon corps sent Pa ‘en mon corps se tourna. ha Dicu qui me créa ‘Que ja Ti fruis de moi de mon corps i mien arés menée ou pais par de sm'asme perdue Legimintul sacrileg ¢ urmat de o tacere cutremuriitoare Poetul zice doar atit Et quant li rois Ventent, moult forment a, dist: certainem: In legimintele de la sfirgitul Evului Medi barba — carora, de alt se atribuie pret putere magic’ — continu si aibi 0 importanta deosebita. Benedict al XIlI-lea, papa de la Avignon, de fapt inchis acolo, juri, in somn’ de tristefe, si nu-si taie barba pina ce nu-jirecapiti libertatea. ® ‘Cind Lumey face acclagi Jegimint, in legdturd cu rizbunarea lui Egmond, avem de-a face cu unul din ultimii practicanti ai unei datini, care in feu are trupul vostra 8 Tea un rodul va P desigu tuna pérul pin nul cucereyte toatd Norvegta, ap. 4) ef, Voluspafgg AMURGUL EVULUT MEDI De reguli, rostul legimintului este ca omul, si ° pantie ca stimulent pentru a grabi indeplinirea ac- fiunii fagiduite. Adesea, privatiunea se refer la hrand, Gel dintii cavaler admis de Philippe de, Méziéres in ondinul siu Chevalerie de la Passion, a fost un polonez care ti ‘ase si nu biuse decit tn_picioare. Bertrand du Guesclin e foarte pripit cind ¢ si faci ase- menea legiminte. Cind un militar englez il provoacd, Ber- rand declard ci nu va minca dectt trei supe cu vin, in , pind ce-l va fi invins pe provocator. este si nu mlnince carne gi si nu se Sau chiar si nu Evident cera constient de semnificatia magic pe care se bazeazi un bstrat de semnificatic magi Joan de Bourbon, acquérit bonne renommée et la grace de la trés-belle de qui nous sommes serviteurs” %, face legimintul ca, im- preuni cu saisprezece alti cavale fiecare duminici, timp de doi a ca de prizonier, facute din aur pe ormic de aventurt ONDINE $1 LEGAMINTE CAVALERESTI 141 tun lant de aur, 0 emprise, ca semn ci ar vrea si lupte. * In romanul Petit Jehan de Saintré, cavalerul Loiselench poarti un inel de aur pe brat Ta picior, fiecare de cite un lant de aur, pina cavaler care si-l ibereze* de emprise. Caci aga se spune: délivrer ; alt atinge semnul, cind e pour chevalerie, sau tl zmulge, ind e in joc viata. La Curne de Sainte Palaye observase ci la vechi dup cum relateazi Tacit, icile purtate de citre pe- in pel sau pe care si le puneau singuri ascetit nu pot fi separate de mentionatele emprises ale Legimintul se face in timpul unei ul se depune pe o pasire care este ser apoi consumati. $i normanzii cunose paharul dat din mind i legiminte in timpul ospetelor : unul din chi- face un legimi ng un mistret, © Chiar gi aceasti form’ se adus dies fats de Jecques de Letainy, chap. XVI ss; Chastellain.442 AMURGUL EvULUT MEDI A in vremea burgunzilor: a faimosul , se serveste in acelagi scop un faz le se adreseazd lui Dumnezeu gi Mai Nu pare riscatd_ pre ‘imitorul. initial al rmul{i dintre ei nu-si adreseazd si pasirii.® In privat ie. Cele mai multe se re- somn. Un cavaler nu se va culea in a se fi luptat cu un sarazin gi nici ingriimadeste asc _poste je loc armuri, si nu bea ge quil a voué le bras desarn aveuc lui armé bien 3 Lumea mai vede te si primejdie. Legimintul per- este 0 emotie generala. prudenti, fac in acelasi timp 0 dovadi ¢& au ORDINE $1 LEGAMINTE CAVALERESTI 143 satisfiicuti de aparenta frumoasi, ® Uneori legimintele incep sd se apropie de philippine®, care este o palid rimasita a lor. Un clement de ironie nu lipseste ni cumplitul Uoew du héron, cici Robert de Artois ofera fricoasi paslre, regelui, care ¢ de ‘razboi. Dupi ce fd. Jean de Beaumont, pune in guri cuvintele cu 0 ironie subtila, dez- lor, Facute la’ betie povestiri, lega- mintul cinic, jurind pe bi servi pe acel senior de la care agteapti cei mai multi bani si cele mai multe ‘au facut haz.“ Tn_ciuda org cu care ‘rebuie si fi dom tes a putut sa fack legdmintul ca, doamnei sale inainte de expe. , la inapoierea din O: ri care va poseda dou e elle veult".* Totusi, acclasi, Rebreviettes i si lupta Eduard si-a fcut ley ‘iruia acelasi Uoe propriul ei ideal foate resursele ima- ginatici, arte’ si bogitiei, visul pitimay de a trai frumos, Si dupa ce i-a creat o forma plastic’, si-a dat seama ca via(a nu e, la urma urmei, chiar atit de frumoasi, si a ris. % Chronique de Be et seutler. -Vit IMPORTANTA IDEALULUI CAVALERESO in RAZBOI SI IN POLITICA acest cavalerism! Modi si_cere- inos ! Adevirata istorie a Evulut jcul, care adulmeci in documente ‘a economiei — are prea putin de-a Is renagtere cavalereasci ; fusese o vopsea ‘se. Oamenii care au fScut acea istorie — prelati sau burghezi — n-au fost, probabil, . cl niste pal si negustori reci i foarte are, ajuns am observat, decit foarte pi i este evident c& muzica are 0 cultura vremii noastre. fi dacd ni se inf&tiseazd istoria Evului economice. In de afectat si si exercite asupra Mediu o influenta adoptau, cind puteau. Ni Artevelde ca pe niste veri de burghezia si de simplitatea ‘Filip de Artevelde ducea 0 viati re- .d se ducea la masi, punea lautarii Si-i cinte in fafa somptu ise servea in veseli de argint, ca unui conte al Flandrei ; umbla im- IMPORTANTA IDEALULUI CAVALERESC 145 far pe flamura se afla pe fond negru®, Cine modern decit magnatul financiar al secolului .Jacaues Coeur, excelent bancher_al tui Carol lui Jacques interes pentru Hainaut. purtati de slujito tei plicit argi Toate formele super moderna se bazeazi cratice. Dupi cam pi serviette ‘gi au origi tafiile de nunti burgheze de viafi anisto- si insusicuvintul entremets de la Lille. Penta a intelege pe deplin impor- tanta cultural-isto i eavelerese a trebul sie urmirim din epoca lui Shakespeare si a lui Moliére, pind Ia gentleman-ul modem. Dar, ai ideal asupra_ rei cavaleresti ? Fara in fe, cu siguranti fn greselile lor. Dup% pociiacluale derivd din usin na- tot asa cole ale rea cavalereasci. Oare fionalismului si Evului Mediu provin adesea motivul pentru crearea noului greseali’ pe care a putut-o si ‘ati de contemporani politica antifrancez’ de mai tirziu a burgunzilor: razbu- * Bland contectionat® din plet de veveri{, dlspuse In forma de 94h ay "Protssart, od. Luce, %, p. 28. > Le llure des faits de Jacques de Lalalng, Chasteliain, VII, pp. 15¢—11146 AMURGUL EVULUE MEDI narea crimei de la Montercau, apirarea onoarei cavale- esti. Stiu ci totul se poate explica gi printr-o politici justi, iar prevaaiitoare, cea ce nu impiedicd de fel ca actul de 1363 si fi avul pentru contemporani aceasti valoare, acest aspect: curaj cavaleresc, risplatit princiar. Statul burgund, in avintul su rapid,’ este un edificiu cladit din gindire politica si din caloul rece si izbutit. Dar ceea ce s-ar putea numi ideea burgunda, se imbracd intotdeauna formele idealului_cavalerese. le date ducilor (destinat lui Exista o singura mare aspiratie pol ati de idealul cavalerese * cruciada, Terusali roiectul pe care il aveau , ca idee politica supremi si ne. Era urgent polul dia era in Gel fndrazne, ‘cine erieneste IMPORTANTA IDEALULUL CAVALERESC tale, se poate explica, intr-o anumité masura, succes a razboiului impotriva turcilor. Expedi ad precise si pregitiri migaloase, erau proiectate si realizate sub imperiul unei incordart extreme, care nu ducea la 0 cumpanire calma a posibilita- Ja o romantizare a planului si care deci putea zadarnici sau putea deveni fatal. Catastrofa de 1396, dovedise cit este de pri a ‘4 unui inamic foarte razboi cilatorii cavaleresti facute spre Prusia pentru a care intocmesc proiectele Philippe de Mézigres, care si-a ; fantezistit_ pol in acea epoci, orice rege ct i bereze Terusalimul, In 1422, Henric al V-lea al Anglici © arte. Tindrul cuceritor al oraselor Rouen 3i Paris va inta in mizerie. Me- se faci ticere sa se duct si Ie I dupa ce va fi pacea in Franja ceust este le plaisir de Dieu son créateur de le lai Porunceste apoi si se citeascd pind la capit si moare curind dupa aceea. * 1a devenise de mult si un pretext pentru a se ii col Bun il folosise din plin. ‘nu poate fi pus in intregime pe sama pune da Totusi, planul ne, dup bundtatea ¢a, stonulul gt zideste tarts! 2h ; Plerre de Fenin, be at148 _AMURGUL EVOLUE MEDI si regel care n-a fost ie si pentru dinastie. Desi papa a respectuos de etre Filip fa fes . era, sh el foarte va pleca, ca Yarile pe care fase pentru a le conduce si se afle IMPORTANTA IDEALULUI CAVALERESC 149 agtept portul Sluis), cea a lui Carol al VI-lea impotriva Italiei in 1391 O formi foarte special de fictiune cavalereasc’, avind a scop reclama politic’, era duelul suverani, mereu anuntat, dar niciodati infaiptuit. Am mai aratat in rare ci diferendele dintre state erau considerate inci in secolul al XV-lea ca un conflict intre partide sau cao querelle ™ personala.'® Un caz este la querclle des Bour- guignons "©. Ce putea fi mai firesc d batt ef ingis satisface in acel si fantezia frumos de prefacitori frumoasa, sau dack ‘oblema cu aceeasi serioz La Bordeaux, dintre Carol de Anj Richard al eputul cronici adres impresionanta, i de care dispunea, In150_AMURGUL EVULUI MEDIU IMPORTANTA IDEALULUI CAVALERESC 151 provocare se arati clar care este motivul : ,,pour éviter ducele a fost refinut cu greu si se bat in aren’ ca un nobil, effusion de sang chrestien et la destruction du peuple, dont care fusese trimis sil omoare.®> n mon cuer ay compacion”; que par mon corps sans Forma se mai pistreazd inca in plina Renastere italian’. le soit menée fin, sans y aler avant par Francesco Gonzaga se oferd si se bati cu Cezar Borgia: hy ‘cu spada gi cu pumnalul vrea si clibereze Italia de omul Mijlocirea regelui i, Ludovic al i totul se ter le veyminte pe care le va se lucreazi la cor zale pentru crainici si poursuiva joanele {arilor ducel Carol Quintul fi mai propusese lui Francise I, in dou rinduri, cu toate formele, si punk capit certei Jor printr-un duel’: 0 dati dupa ce’ Francisc, eu amnarul gi Snapoiat din captivitate, isi ciilease cuvintul, dupa spusele Andrei. Ducele se antrena: ,tant en abst imparatului, iar a doua ari in 1536.*” Provocarea pe care yme en prenant painne pour luy contele palatin Carol Ludovic 9 adreseaza in 1674, nu tui parcul sau de la Hesdin facea Ludovic al X1V-lea in persoana, ce-i drept, Turenne, sub conducerea unor maestrii de a c- mai face parte, firi discutie, din aceasta serie. Pelsi ued Un duel adevirat, foarte asemiinitor cu un duel intre Pram re ara suverani, a avut loc in 1397 la Bourg-en-Bresse. In acest tap 4G0 ee Darius dual a cizut, ucis de mina cavalerului Gérard d’Estavayer, $i poet Othe de Grandson, un mare senior ii lui, invinuit de complicitate in uciderea ,,contel . Estavayer ‘a luptat je Saxa, cu pri nou un duel in nordul certare} al ‘eel spontan, mai era in felul de a & it ca fi152_ Amun epi prea puline raporturi cu idealul cavaleresc ; erau cu mult mai ve ia cavalereasci a dat duelului un ca- racter dar duelul s-a bucurat de ci poarti numaideci ingisi se bucur’ pentru Valenciennes in intre doi burghezi dit foarte rar din Valenciennes e. deoarece penta privilegiu ; dar contele ip se afla in Germania, duce din cla ‘A aibi loc. Fil finea cu orice pret ‘indu-se de prin Valen in si La Mare aginatiei le unor nobili si cavaleri ni belle serimo- din jur. Bietcle de arme. cu parul b. 300 IMPORTANTA IDEALULUT CAVALERESC 159 cu fata foarte palida. E cu ‘int din piele de Cérdoba, dintr-o fard nimic dedesubt. Dupi citeva respectuoase genu- i si reverente citre duc ade dupa un joni agteapti clipa joare, stind unul in » pe doud scaune imbricate in’ negra, Seniorii | arenei isi soptesc aprecierile asupra sanselor con- mic nu scapaatentici : Mahi fata, cind siruti Evangheli ung pe combatanti cu grisime, din crestet pink La Jacotin, grisimea pitrunde numaidecit de Cérdoba, dar la Mahuot, care era scund, deschide lupta Iuind nisip cu jul scutului si aruncindu-i-l in ochi lui Jacotin, Unmeazi a a ile, care se termina prin c&derea It se arunci asupra bagi ni dar Mahuot izbuteste si prinda i ii un deget al adversar It degetul mare in orbi care i se cere indurare, sare in spinare ca si- re Acesta, ca si scape, fi viri da strigatelor bratele spre spate Mahuot, pe moarte, cere in zadar si se spovedeascé : 0 monseigneur de Bourgogne, je vous ay in vostre guerre de Gand! O ‘monseigneur, pour Dieu, je vous sauvez-moy da vie!" fintrerupe154 AMUNGUL EVULUI MEDIU Dil cugetare cavalereasci, dup ce a relatat cu atita vervi aceasta cruzime ingrozitoare ? Aga a fiicut 2 ne entry ca poet de ‘duel ‘cavale- rreprosabil. ‘e spiritul cavaleresc si Cu toate ci far forma si ‘le. 3 Cavalerii ordinului Stelei, al si jure ci in lupti nu se vor retrage at mult de patru arpents%, altminteri fiind si moar sau si se predea ; aceast Stranie regula de ea c6l care plea eel mat mult csremontiie de onoare foarte 16u- PAPORTANTA IDEALULUL CAVALERESC 155 noaptea acolo unde se gasea, modificind in consecinta dis- 1 avangirzii. In timpul deliberari cezi in Flandra, in permanenta strategiei. wr privitoare la marea invazie fran- 2, spiritul cavalerese se opune in je nous querons autres chemins que le droit ¢ replica lui Clisson gi Coucy care propuse- sera de a inde in Flandra pe drumuri ocolite nepre- vizute — nous ne monsterons pas que nous soions droits gens d’armes.* 3 La fel se intimpli $n timpul ur i a francezilor pe coasta englezd, la Dartmouth, Unul dintre comandanti, Guillaume du Chat i care s-au retrangat unor asemenea advers findeamna pe celalalt si nu se teama, Cuvintele acestea il usturd grozav pe Du Chatel nE departe de firea unui breton si se team’; acum, desi previd mai degrabi moartea, dectt izbinda, am si-mi in- core norocul*. Adauga i ruire, atack_numaidecit ¢ biluta. mar.% In expeditia spre Flandra, fiecare osteneala si faci parte din avangarda ; un cavaler, desem- jergarda, protesteaza energi fi adaptare a idealului cavaleresc la rizboi consta din luptele convenite intre doi adversari intre dou’ grupuri egale. Faimosul Combat dei a avut loc in 1351 la Ploérmel, in Bretania, intre treizeci de francezi, comanda| un grup de en- glezi, germani si bretoni, este Froissart giseste cd € grozav de frumos, dar noteaz, totusi, in incheiere : Li aucun le tenoient & prodee, et li aucun & outrage et grant