Sunteți pe pagina 1din 38

DREPT CIVIL

Dreptul civil este acea parte a dreptulu care regleaza raporturile patrimoniale si
nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice sau juridice aflate pe pozitii de egalitae juridica
_ art2 alin1

1.Raporturile patrimoniale = pot fi evaluate pecuniar(banesc)


Pot fi de 2 feluri:
- raporturi juridice civile reale ius in re , au in continutul lor drepturile subiective reale
- raporturi juridice civile obligationale , au in continutul lor drepturile subiective de
creantaIndiferent daca acestea izvorasc din dintr-un act juridic sau dintr-un fapt juridic

2.Raporturile nepatrimoniale= presupun drepturi ce nu implica partea materiala, nu este


evaluabial in bani
- intra drepturi personale nepatrimoniale care privesc fie identitatea subiectelor de drept civil
(dreptul la nume- pers fizica; dreptul la un domiciliu/sediu- pers juridica)
Domiciliu= locuinta statornica a pers fizice
Resedinta=locuinta vremelnica a persoanei
- raporturi privind existenta si integritatea unei persoane( la viata, la onoare)
- include drepturi morale derivate unei creatii intelectuale

Acceptiuni ale dreptului civil:


1.obiectiv= parte a aparatului normativ, desemneaza o ramura de drept,reprezinta un ansamblu de
reguli/norme cu privire la organizarea si functionarea societatii, stabilite intr-un cadru statal
2.subiectiv, desemnand prerogativele individuale drepturi subiective civile= reprezinta
facultatea recunoscuta de lege a unui subiect de drept civil de a avea si de a pretinde unui tert
sa aiba o anumita conduita (care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva) si de a apela, in
caz de nevoie, la forta de constrangere a statului.
3.stiinta juridica ce se ocupa cu studiul normelor de drept civil
4. pentru a indica disciplina de invatamant

Rolul dreptului civil


- protectia valorilor fundamentale ale persoanelor = libertatea, demnitatea
- facilitarea participarii persoanelor la viata economica

- drept comun pentru intreg sistemul normativ al unui stat Commented [1]:
= Ori de cate ori o alta ramura de drept nu contine
norme juridice proprii care sa reglementeze un anumit
Principiile dreptului civil: aspect al unui raport juridic sau cand normlele sale ar fi
- indeplinestc o functie configuratoare sau una corectoare insuficiente, se va recurge la norma corespunzatoare
din dreptul civil
In dreptul civil isi gasesc aplicare 3 categorii de prioncipii:
1. Principiile fundamentale ale dreptului roman= idei de baza ce se regasesc in intreaga
legislatie a romaniei, fiind consacrate de legea fiundamentale, precum si de alte legi mai
importante. Ele sunt aplicabile tuturor ramurilor de drept.
2. Principiile generale ale dreptului civil= idei calauzitoare pentru intreaga legislatie civila au
o vocatie generala pentru intreaga ramura de drept civil:
Principiul proprietatii= consacrat in constitutie si se refera la protectia proprietatii
private
Principiul egalitatii in fata legii civile consacrat in constitutie cu caracter general
Pincipiul imbincarii intereselor individuale cu interesele generale consacrat atat
pentru pers fizice cat si pentru pers juridice. Art 11 C.civ stabileste ca: nu se poate
deroga de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri.
Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile
Principiul bunei-credinte art 14 alin 1 C.civ orice persoana fizica sau persoana
juroidica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi exercite obligatiile civile cu buna-
credinta.

IZVOARELE/sursele DREPTULUI CIVIL


Dreptul civil ca ansamblu de norme juridice este considerat un drept de consideratie
eminamente legala. Commented [2]:

Notiunea de izvor de drept prezinta 2 acceptiuni:


- izvor in sens formal=formele de exprimare a normelor juridice.
Forma stricta scrisa( legi, decrete, regulamente)
Forma nescrisa( cutume sau obiceiuri)=reguli general obligatorii stabilite in practica sociala a
unei comunitati si care sunt recunoscute de comunitate ca obligatorii.
- izvor in sens materiale=conditiile sociale, economice,etc. care determina aparitia unor norme
juridice

Izvoare dereptului civil pot fi clasificate dupa diverese criterii:


- dupa forma de exprimare: scrise si nescrise
- dupa sursa lor: nationale si internationale
- dupa sfera lor de alicare: interne si externe
- dupa forta lor juridica: primare( nu este conditionat in ceea ce priveste aplicarea lui) si
secundare ( aplicabilitatea conditionata/subordonata)

In codul civil actual izvoarele principale sunt:


- legea
- uzantele
- principiile generale ale dreptului

In codul civil actual su izvoare secundare de drept:


1. Bunele moravuri, morala
2. Practica judiciara, jurisprudenta
3. Doctrina juridica

LEGEAIZVOR AL DREPTULUI CIVIL

Legea este izvorul oricaror norme juridice, art 73 const.


Notiunea de lege nu este o notiune univoca, in sens strict legea este numai un act
normativ cu caracter general, care contine reguli general oblligatorii cu
caracter impersonal, abstract.
Din punct de vedere formal este lege orice act ce poarta aceasta denumire.
Din punct de vedere material nu orice lege adoptata de parlament este lege.
In sensul larg, lege desemneaza orice norma obligatorie, prin urmare in practica legea
este nu doar legea parlamentara, dar si ordonantele si hotararile guvernului.
Legea este termenul generic pentru a desemna actele normative cu caracter general
adopatate de parlament dar exista si legi si acte cu denumire specifica. ex. Codul Civil
Legile civile pot fi clasificate si ele dupa diverse criterii:
- constitutionale= acelea prin care se revizuieste constitutia
- organice= numai si numai aceea care este expres denumita ca atare in constitutie art 73
- simple sau ordinare= care se pot aplica in alte materii decat cele la care constitutia prevede legi
organice

In materia legilor organice guvernul nu poate intervenii prin ordonante de urgenta.art.115 const Commented [3]:

Exemple de legi, izvoare de drept civil:


- Constitutia
- Noul Cod Civil( intrat in vigoare la 1oct2011)
- ordonantele si hotararile guvernului
Acte cu putere de lege sunt actele emise de guvern cu delegare legislativa.(ordonante=acte
administrative, dar sunt emise in domeniul legilor, fie chiar a unor legi organice, fie legi simple). 2
categorii de ordonante:
ordonante de urgenta-emise exclusiv in baza constitutiei;
ordonante simple-emise in perioada vacantelor parlamentare), acestea sunt izvoare de drept civil.
Prin lege se intelege si orice act care are caracter general obligatoriu, chiar daca nu este un
izvor primar.
Izvorul exclusiv al dreptului este legea si singurul imputernicit este puterea legiuitoare pana
in momentul globalizarii, iar legea nationala poate fi inlaturata de o lege de ordin international
Noul cod civil, art 4 si 5, vorbeste despre aplicarea prioritara a reglemantarilor de ordin
internatinal, precum si drepturile UE.
Exista izvoare supraconstitutionale, cele referitoare la reglementarile internationale.

Lege>Uzante>Principii Commented [4]:


oridnea este obligatorie

UZANTELE IZVOR DE DREPT CIVIL


- sunt obiceiul sau cutuma + uzurile profesionale Commented [5]:
O practica indelungata,inradacinata si continua, pe
care cei ce o aplica o considera obligatorie
- cutumele locale in materie civila exista mai ales in raporturile de vecinatate
Commented [6]:
- au un regim specific din punct de vedere al aplicabilitatii lor efective Reguli care reglementeaza raporturile stabilite intre
- membrii unei profesii
dupa continutul lor se impart in:
normative(reguli generale obligatorii)
interpretative(care servesc pentru interpretarea unor legi)
- in functie de forta lor juridica deosebim:

1. secundum legem/ intra legem Commented [7]:


In concordanta cu legea
2. praeter legem- se aplica in cazul in care legea nu precizeaza nimic Commented [8]:
Inafara legii, dar reglementata si recunoscuta de
3. contra legem aceasta
- Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca Commented [9]:
Impotriva legii, nelegal
izvoare de drept.

Art 1 din noul cod civil, alin 2 prevede o distinctie foarte importanta intre materii
reglementate de lege si nereglementate de lege, prin urmare ori de cate ori exista o chestiune
reglementata de lege nu se aplica uzantele. In cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele.
- uzantele nu trebuie sa fie impotriva ordinii publice si a bunelor moravuri
In materiile reglementate in mod liberativ de lege uzantele se aplica numai daca legea
trimite in mod expres la ele.

PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI - IZVOR DE DREPT CIVIL


vor constitui izvor de drept numai in acele situatii nereglementate de lege ori de uzante, in
care nu exista dispozitii legale asemanatoare

MORALA
- nu reprezinta un izvoar de drept distinct

- daca legea face trimitere la ea, este incorporata in structura actului normativ respectiv Commented [10]:
Dar si atunci cand nu exista o trimitere expresa, dar
circumstantele spetei permit incorporarea
JURISPRUDENTA

- in esenta nu reprezint un izvor de drept Commented [11]:

- ! o hotarare isi produce efectele numai fata de partile din procesul in care a fost pronuntata,
deci neavand caracter general si impersonal, nu poate juca rolul unui izvor de drept
- Caracterul de izvor de drept civil:
jurisprudenta CCR si ICCJ deciziile CCR sunt general obligatorii si au putere numai pentru
viitor
in solutionalizarea litigiilor ulterioare, judecatoii nu vor mai putea aplica textul de drept declarat
neconstitutional
jurisprudenta CJUE si jurisprudenta CEDO constituie izvoare de drep
DOCTRINA
= reuneste opiniile diferitilor juristi
- nu reprezinta izvor de drept
NORMA DE DREPT CIVIL
Clasificare normelor de drept civil:
norme dispozitive= acelea care suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata a legiuitorului
sau insuficient exprimata a subiectelor de drept civil, ingaduind prin chiar continutul lor sa se
deroge de la dispozitiile pe care le cuprind. normele dispozitive pot fi:
- permisive= nu impun, ci doar permit ca subiectele de drept civil sa aiba o anumita conduita,
daca vor
- supletive= daca stabilesc o anumita conduita care este obligatorie pentru parti numai in cazul
in care acestea nu au prevazut, prin vointa lor, o alta conduita
norme imperative= impun subiectelor de drept civil o actiune sau le obliga la o abstentiune si
care, sub sanctiune, nu permit derogarea sau neaplicarea. Acestea pot fi:
- onerative= prevad expres obligatia pentru parti de a avea o anumita conduita
- prohibitive= interzic expres o anumita conduita partilor
Norma de drept este de ordine privata daca urmareste ocrotirea unui interes individual si
de ordine publica daca depaseste cadrul interesul individual al subiectelor de drept civi, protejand
un interes general, public.
! Normele de ordine publica sunt intotdeauna si norme imperative, de asemenea si normele
dispozitive sunt intotdeauna norme de ordine privata. normele civile imperative pot fi de ordine
privata daca partile nu pot deroga de la ele in momentul incheierii actului juridic. !
In functie de intinderea campului de aplicare, normele de drept civil se impart in:
- norme de drept civil generale= care se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca o
dispozitie legala nu prevede altfel
- norme de drept civil speciale= daca isi gasesc aplicarea numai in cazuri expres stabilite de lege.
Norme generala reprezinta situatia de drept comun, iar norma speciala constituie exceptia,
astfel incat sa fie respectate 2 reguli:
norma speciala deroga de la norma generala specialia generalibus derogant
norma generala nu deroga de la norma speciala generalia specialibus non derogant
Norma de drept civil actioneaza simultan cu 2 aspecte:

1. Norma de drept civil are o anumita durata


2. Norma de drept civil are si o dimensiune spatiala, normele de drept civil sunt aplicabile numai
pe un anumit teritiriu.

Din punct de vedere termporal normele civile se succed, iar spatial coexista.
Coexistenta normelor de drept civil indica problema conflictului interteritorial de drepturi.
Indiferent de faptul ca norma de drept civil are aceasta dubla dimensiune, trebueie sa retinem
ca ea se aplica cat timp este in vigoare, trebuie sa retinem ca normele de drept pozitiv nu au o viata
vesnica.
Intrarea si iesirea din vigoare a normelor legislative:
- in cazul legilor civile constitutia se ocupa numai de intrarea in vigoare a legilor, art 78 const
- orice lege civila intra in vigoare a 3-a zi dupa data publicarii in Monitorul Oficial (MO), prin
exceptie in cazul unei date prevazute in lege
- "vacatio legi"= vacanta lege, desi legea este publicata in MO, nu se aplica imediat
- in cazul ordonantelor cu putere de lege, aceste nu sunt supuse art 78 din const, conform legii
24/2000 ordonantele simple intra in vigoare la 3 zile daca nu se prevede o data ulterioara.
Ordonantele de urgenta intra in vigoare dupa ce se publica in MO, dar si de la o data ulterioara.
- legea civila isi inceteaza obligativitatea in tot sau in parte prin ceea ce se cheam o abrogare.
- Intra in vigoare prin publicare si iese prin abrogare.

Abrogarea poate fi:


- expresa: directa sau indirecta Commented [12]:
Atunci cand dispozitia abrogatoare nu
- tacita/implicita= atunci cand actul normativ nu contine nicio dispozitie abrogatoare. Din individualizaeaza in integraliatate dispozitia care
compararea legilor vechi cu cele noi rezulta ca aplicarea ambelor legi este imposibila dupa urmeaza sa fie abrogate
intrarea in vigoare a legii noi,, principiul lex prio abrogat anteriorum=legea noua o abroga pe cea
veche

Se pune problema desuetudinii, datorita vechimii sau neuzului sau din cauza refuzului
aplicarii legii respective. Se considerea ca desuetudinea nu mai poate fi considerata o modalitate de
iesire a unei legi civile. In mod oficial si desuetudinea poate fi un mijloc de incetare a efectelor unei
legi.
Legile se succed, coexista si au determinate categoriile de subiecte carora li se aplica.

I. APLICAREa NORMELOR DE DREPT CIVIL IN TIMP

Legea de drept civil se aplica in intervalul de timp cat este in vigoare. art 6 alin 1 C.Civ
Ne intereseaza in primul rand aplicarea in timp a normelor legislative civile.
Simpla succesiune a 2 norme juridice nu inseamna si un conflict intre acestea. Pentru a
exista un conflict veritabil de legi, astfel incat sa se puna problema alegerii uneia sau celeilalte,
trebuie intrunite urmatoarele conditii:
- sa existe intradevar 2 legi civile succesive, conditia nu este indeplinita daca in materie nu exista
o lege anterioara, suntem totusi in situatia e jus noum=lege noua
- intre norma veche si norma noua sa existe o diferenta, este posibil ca intre legea veche si cea
noua sa nu prezinte nicio diferenta
- trebuie sa existe un fapt juridica care sa se fi nascut pe terenul normei civile vechi si care in lumina
legiii noi ar putea fi supusa unei reglementari diferite producand cel putin in parte efecte diferite
Pe plan legislativ legiuitorul adopta unele solutii fie cu caracter de principiu, fie cu caracter special.
Aceste legi sunt prevazute pe de o parte in constitutie si pe de alta parte in noul cod civil.
Aceste dispozitii pot fii sintetizate in 3 principii:
1. Principiul neretroactivitatii civile legii noi (retroactivitatea este interzisa prin const)
2. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi

3. Supravietuirii legii civile vechi exceptia ultractivitatii Commented [13]:


Ultraactivitatea legii civile vechi

1. Neretroactivitatea legii este consacrata in constitutie. Actele, faptele sau situatiile


juridice nascute sub imperiul legii vechi nu sunt afectate de legea noua. Justificarea acestui
principiu este de ordin logic. In mod exceptional s-au admis legi retroactive. Nici constitutia si nici
codul civil nu indica citeriul retroactivitatii. Sanctiunea incalcarii principiului neretroactivitatii este
declarearea de neconstitutionalitate de catre CCR. Ar putea avea caracter retroactiv numai un act
normativ de o forta juridica egala Constitutiei, deci numai printr-o lege constitutionala legiuitorul ar
putea stabili ca dispozitiile acesteia se aplica retroactiv. Orice lege noua reglementeaza numai
situatiile juridice ivite dupa intrarea ei in vigoare , iar legea veche se aplica situatiilor juridice ivite
inainte de abrogarea ei. Aceasta regula este exprimata prin adagiul tempus regit actum
2. Aplicarea imediata a legii civile noi Legea nou intrata in vigoare se aplica
tuturar acteleor, faptelor sau situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare. Justificarea este de
ordinul evidentei. Sarcina unei legi este viitoru, iar nu trecutul. Orice lege noua reglementeaza numai
situatiile juridice ivite dupa intrarea ei in vigoare, iar legea veche se aplica situatiilor juridice ivite
inainte de abrogarea ei. Aceasta regula se exprima prin adagiul tempus regit actum
3. Ultraactivitatea legii civile vechi Legea veche continua sa guverneze toate
actele, faptele juridice savarsite sub imperiul ei. !!!! Fiind o exceptie, trebuie stipulata in mod expres
in legea noua. !!! Exceptia ultraactivitatii legii vechi isi gaseste aplicare nu numai in cazurile in care
legea prevede in mod expres acest lucru, ci si in cazul normelor juridice supletive. Legea care a
guvernat actul juridic respectiv se aplica tuturor efectelor acestuia, chiar si efectelor ce se vor
produce dupa abrogarea ei.

Tinand cont de principiul neretroactivitatii, cat si de posibilitatea legiuitorului de a opta intre aplicarea
imediata a legii noi si ultraactivitatea legii vechi, trebuie deosebite 3 categorii de situatii juridice:
"facta preaterita= faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situatii juridice,
realizate in intregime inainte de intrarea in vigoare a legiii noi, cat si efecele produse de acea
situatie juridica inainte de acest moment. In privinta acestora poate fi aplicata doar legea
veche.
facta pendentia= situatiile juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii
ei in vigoare. In privinta acestora se va aplica legea noua, insa legiuitorul poate opta pentru
supravietuirea legii vechi.
facta futura= situatiile juridica care se vor naste, modifica sau stinge dupa intrarea in vigoare
a legii noi, precum si efectele viitoare ale situatiilor juridice trecute. In privinta acestora se va
aplica legea noua, afara de cazul in care legiuitorul va opta pentru supravietuirea legii vechi.

In materie de situatii juridice in curs trebuie sa distingem intre situatiile zise contractuale si situatiile
zise legale.

II. APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU

Prezinta un aspect:
intern= vizeaza situatia raporturilor civile stabilite, pe teritoriul Romaniei, intre subiecte de drept
civil de cetatenie sau, dupa caz, de nationalitate romana si se rezolva tinandu-se cont de
urmatoarea regula:
- actele normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale se aplica pe intreg teritoriul
tarii, afara de cazul in care se prevede altfel
- actele normative adoptate de autoritatile si institutiile administratiei publice locale se aplica numai
in raza lor de competenta teritoriala.

interanational= vizeaza ipoteza raporturilor civile cu element de extraneitate, determinarea


legii civile aplicabile urmand a se realiza tinandu-se seama de normele conflictuale ale dreptului
international privat, cuprinse in cartea a VII_a a CCiv

III. APLICAREA LEGII CIVILE ASUPRA PERSOANELOR

Principiul egalitatii in fata legii civile nu trebuie sa duca la concluzia ca toate normele legii civile sunt
aplicabile, in aceeasi masura si uniform, tuturor subiectelor de drept civil. Se delimiteaza 3 categorii:
1. norme de drept civil cu vocatie generala de aplicare= aplicabile atat persoanelor fizice cat
si juridice
2. nome de drept civil care au vocatia de a se aplica numai persoanelor fizice
3. norme de drept civil care au vocatia de a se aplica numai perosanelor juridice

INTERPRETAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL

Interpretarea vizeaza nu norma de drept ca atare, ci textul legislativ, motiv pentru care o
intalnim in cazul normelor scrise si nu nescrise.
def: Operatiunea de stabilire a continutului si sensului normelor de drept civil.
scop: identifiecarea normei de drept civil aplicabile prin incadrarea diferitelor situatii de fapt
in ipotezele normelor respective consta in a vedea care este sfera situatiilor de fapt concrete la
care norma juridica respectiva se refera si se asigura stfel corecta aplicare a acelei norme.
Interpretarea legii civile este necasara:
- pentru procesul aplicarii gratioase a legii civile ( cand nu exita contencios)
- in cazul procesului litigios
- adaptarii legii la noile situatii sociale-economice
Legiuitorul neputand stii si prevedea totul incearca sa acopere aceste imperfectiuni cu
ajutorul unor formule cat mai generale.
Desi legea este destinata tuturor si prin urmare trebuie cunoscuta de toata limea, totusi
llegiiuitorul nu poate renunta la limjajul tehnico-juridic.
Exiata diferite forme de interpretare:
- dupa forta interpretarii
- dupa rezultatul interpretarii
- dupa procedeul interpretarii

Interpretearea oficiala/obligatorie este aceea care trebuie respectata de cei care aplica
dreptul civil, este cea care provine de la insusi organul de stat. Poate fi autentica(= atunci cand
provine de la insusi creatorul actului normativ).In cazul in care o lege este confuza parlamentul emite
o interpretare oficiala care vizeaza legea respectiva. Exista si o interpretare jurisdictionala(
aceea data de judecator cu ocazia solutionarii unui litigiu, aceasta este obligatorie numai pentru
partile din procesul civil).
Din punct de vedere al aplicarii in timp, !!!nicio lege interpretativa nu poate avea efecte
retroactive.!!!
Interpretarea neoficiala/neobligatoria este cea care nu trebuie respectata de catre cel
Commented [14]:
care aplica legea. Este cea data de catre specialisti. Aceea care se da normelor juridice in doctrina sau
Dupa rezultatul interpretarii avem: utilizata de avocati in pledoarii
declarativa sau literara = cea la care se ajunge atunci cand intre textul legislativ interpretat
si in interpretarea acelui text se constrata o suprapunere perfecta, deci nu trebuie sa fie nici
extensiva si nici una restrictiva.
- este cea mai frecventa

extensiva= atiunci cand intre textul interpretat si rezultatul obtinut rezulta ca legiuitorul a spus
mai putin decat ar fi vrut sa zica. Formularea textului interpretat si cazurile din practica la care se
aplica aceasta nu exista concordanta, in sensul ca formularea textului este mai restransa decat
intentia reala a legiuitorului, astfel incat se ajunge la concluzia ca textul de lege trebuie extins si
la alte situatii care nu s-ar incadra in litera lui.
- la o interpretare extensiva se poate ajunge de cele mai multe ori prin metoda analogiei sau a
argumentului a fortiori
- !!! NU pot fi interpretate extensiv normele juridice civile care contin enumerari limitative,
exceptii sau prezumptii, ori cele care restrang exercitiul unor drepturi civile sau care prevad
sanctiuni civile, aplicarea acestora prin analogie fiind interzisa !!!

restrictiva= atunci cand legiuitorul a fost prea generos in formulari, in realitate el a vrut sa spuna
mult mai putin. Intre formularea textului legal interpretat si cazurile de aplicare practica nu exista
concordanta, in sensul ca formularea este prea larga fata de ipotezele ce se pot incadra in text.

Dupa metoda de interpretare putem deosebi:


gramaticala/textuala= acea metoda de interpretarea a unei dispozitii normative cu ajutorul
regulilor gramaticale prin analiza sintactica, morfologica si chiar semantica etc.

sistematica=presupune lamurirea intelesului unei norme juridice tinandu-se cont de legaturile sale
cu alte norme juridice, fie din acelasi act normativ , fie dintr-un alt act normativ.
- recurgerea la interpretarea sistematica este impusa, in frecvente cazuri, de coexistenta unor nome
civile generale si a unor norme juridice speciale, pentru a se putea stabili sfera de aplicare a unei
dispozitii legale.
- norma speciala deroga de la norma generala specialia generalibus derogant
- norma generala nu deroga de la norma speciala generalia specialibus non derogant

istorico-teeologica= consta in stabilirea sensului unei dispozitii legale tinandu-se seama de


finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea acelei norma, eventual intr-un context istoric dat.

logica= se bazeaza pe lamurirea continutului dispozitiilor legale prin regulile logicii, este o
interpretare textuala. Se bazeaza pe rationamente inductive si deductive. Folosirea frecventa a
acestei metode de interpretare, inca de romani, a condus la cristalizarea anumitor reguli de
interpretare logica, exprimate in adagii latine, precum si la conservarea unor argumente de
interpretare logica:
REGULI DE INTERPRETARE LOGICA:
1. "exceptio est strictissimae interpretationis" (et aplicationis)= exceptia este de
stricta interpretare si aplicare ori de cate ori o norma juridica instituie o exceptie de la regula,
aceasta nu trebuie extinsa la alte situatii, pe care norma juridica respectiva nu le prevede.
2. ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus= unde legea(norma juridica)
nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga generalitatea formularii unui text legal
conduce la generalitatea aplicarii lui, fara a se introduce distinctii pe care textul respectiv nu le
include. Aceasta regula de interpretare nu este absoluta , astfel in functie de situatia concreta se
poate ajunge uneori la anumite distinctii. Acestei reguli i s-ar putea opune o alta regula de
interpetare logica: cessante ratione legis, cessat eius dispositio sau ubi cessat
ratio legis, ibi cessat lex= unde inceteaza ratiunea legii, inceteaza dispozitiile sale.
3. actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat= norma juridica trebuie
aplicata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul in care sa nu se aplice.

ARGUMENTE DE INTERPRETARE LOGICA:


per a contrario = se intemeiaza pe principiul de logica numit legea tertului exclus(tertium non
datur). Atunci cand se afirma ceva, se neaga contrariul. qui dicit de uno, negat de altero.
Folosirea acestui argument nu poate fi generala. El nu este concludent daca, plecand de la o
dispozitie de exceptie, se afirma o regula generala. In orice caz, valoarea argumentului in discutie
este relativa, intrucat din tacerea legii nu se poate deduce, cu puterea evidentei, ca legiuitorul a
inteles neaparat, intr-un caz contrar celui reglementat, sa dea o solutie contrara celei prevazute
de lege.
a fortiori "cu atat mai mult= in baza acestui argument se ajunge la extinderea aplicarii
unei norme juridice la un caz nereglementat expres, deoarece ratiunile care au fost avute in vedere
la edictarea acelei norme juridice se regasesc, cu si mai multa tarie in cazul dat.
reductio ad absurdum = procedeul prin care se invedereaza ca o anumita solutie propusa
prin interpretarea data ar fi singura posibila, deoarece sustinerea oricarui alt punct de vedere ar
duce la consecinte inadmisibile, de neacceptat, absurde. Acest argument este folosit des in
literatura de specialitate, in probleme controversate, pentru combaterea altor argumente ce pot fi
invocate in sprijinul opiniei contrare.
a majori ad minus(= cine poate mai mult poate si mai putin) = ex. cine poate sa vanda bunul
poate sa faca si acte conservare ale acestuia
a minori ad majus(= daca legea interzice mai putin atunci ea interzice si mai mult) = ex. daca
este incriminata incalcarea dr la propria imagine este si dreptul la viata

Pe langa argumentele de interpretare logica mentionate mai sus, uneori, sunt folosite si alte
argumente, de o valoare cel putin discutabila, precum:
- ad populum= se intemeiaza pe imprejurarea ca exista un acord al majoritatii
- ad homine = se refera la calitatile persoanei care a formulat o anumita opinie
- ex silentio = daca un lucru nu a fost negat de nimeni, inseamna ca acest lucru este afirmat
- ad ignoratiam= se bazeaza pe imposibilitatea de a dovedi contrariul

ANALOGIA se bazeaza pe ideea ca, unde exista aceleasi ratiuni, trebuie aplicate
aceleasi norme juridice, trebuie data aceeasi solutie. Fundamentul acestei metode de interpretare
consta in faptul ca aceeasi cauza trebuie sa produca aceleasi efecte. Importanta metodei analogiei
consta in faptul ca ea reprezinta procedeul prin care se face completarea lacunelor legii,
caz in care se pune nu atat problema de a interpreta un text de lege, ci de a gasi un text de
lege care sa fie aplicabil la situatia concreta , neprevazuta de lege. Completarea lacunelor
legii se face prin:
- analogia legis analogia legii = apelarea la alte norme juridice civile compatibile cazului dat
- analogia juris analogia dreptului = recurgerea la principiile dreptului civil
Atunci cand se foloseste aceasta metoda trebuie sa se aiba in vedere nu numai
asemenarile, ci si deosebirile dintre situatia reglementata expres de lege si situatia neprevazuta de
lege si pentru care se intentioneaza a se aplica acelasi text de lege.
!!! Normele speciale, normele care restrang exercitiul unor drepturi si cele care prevad
sanctiuni civile NU pot fi aplicate prin analogie. !!!

RAPORTUL JURIDIC CIVIL


= o relatie sociala, patrimoniala sau nepatrimoniala, regelementata de o norma de drept civil
Din momentul in care o relatie sociala e reglementata de o norma civil devine un raport
civil. Din momentul in care apare un raport de drept civil statul devine interesat.
Caracerul raportului juridic civil:
- social
- volitional
- pozitia de egalitate juridica a subiecteleor raportului juridic civil
Caracterul social consta in faptul ca raportul juridic civil constituie un raport care se
stabileste intre oameni chiar daca el priveste un anumit bun. Nu poate exista niciun drept civil
inafara unui raport civil.
Caracterul volitionar rezula de la faptul ca un raport juridic civil exprima vointa
legiuitorului. In cazul raporturilor juridice civile nascute din incheierea unor acte civile, acestea
exprima si vointa partilor acelui act. Intr-o asemenea situatie raportul juridic civil are caracter dublu
volitionar fiindca exprima 2 vointe: a legiuitorului si a partilor.
Actul juridic civil= o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce
efecte juridice constand in nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile. Ori
de cate ori este savarsita o fapta in sens larg constand in exprimarea vointei unei persoane daca
aceasta fapta e savarsita cu intentia de a se naste unele drepturi sau obligatii civile sunt acte
civile.
Pozitia de egalitate juridica a partilor consta in faptul ca partile unui raport juridic civil
stabilesc de comun acord drepturile si obligatiile lor civile in cadrul acelui raport juridic civil
(negociaza ce drepturi si obligatii sa aiba fiecare).

IZVOARELE RAPORTUIRLOR JURIDICE CIVILE CONCRETE

Raportul juridic civil concret este raportul juridic civil ce se stabileste intre 2 sau mai
multe persoane fizice sau juridice determinate.
Raportul juridic civil abstract este un model de raport juridic civil, un tipar de raport juridic
civil, nu sunt determinate subiectele, sunt determinate elementele esentiale, elemente ce se aplica
oricarui raport juridic conctret.
Izvoarele ale raporturilor juridice concrete= actele sau faptele ce dau nastere raporturilor
juridice civile concrete. Fapte omenesti si evenimente/fapte naturale.
Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete: Commented [15]:
Rolul esential in producerea efectelor juridice revine
Criteriul vointei partii= dupa vointa partilor/oamenilor aceste izvoare se impart in: faptelor savarsite de oameni, spre deosebire de faptele
naturale in care rolul esential revine unor evenimente
- fapte omenesti= savarsite de oamnei naturale.
- fapte naturale= roplul principal revine unor evenimente naturale
In functie de intentia urmarita de persoanele in cauza faptele omenesti se impart in:
- acte juridice civile
- fape juridice civile= sunt fapte omenesti (comisive sau omisive) savarsite cu/fara intentia de a
produce efecte juridice, de care legea leaga nastere, modificarea sau stingerea raporturilor
juridice civile concrete. In cazul acestora efectele juridice se produc in temeiul vointei
legiuitorului. Dupa cum sunt sau nu sunt conforme cu legea distingem fapte juridice licite sau
ilicite.
- faptele licite= fapte juridice savarsite in conformitate cu normele in vigoare.ex: plata nedatorata, Commented [16]:
O plata facuta de o persoana aflata in eroare cu privire
gestiunea de afaceri(gestiunea intereselor altuia) si imbogatirea fara justa cauza (imbogatirea
la existenta datoriei sale. Efectul juridic consta in
fara just temei) nasterea obligatiei celui care a primit plata de a o
- faptele ilicite= faptele juridice savarsite in neconformitate cu legea. restitui.
Commented [17]:
Consta in administrarea bunurilor altei persoane,
Criteriul sferei de aplicare: administrare care are caracter util pentru aceasta din
urma, fara a exista acordul sau prealabil.
- fapte juridice lato sensu= cuprinde toate izvoarele raporturilor juridice civile concrete, adica
Commented [18]:
faptele omenesti si faptele naturale/evenimentele, savarsite cu sau fara intentia de a produce Consta in cresterea valorii patrimoniului unei persoane
efecte juridice ca urmare a scaderii valorii patrimoniului altei persoane
- fapte juridice stricto sensu= faptele naturale/evenimentele si faptele omenesti savarsite fara o cauza legitima.
fara intentia de a produce efecte juridice, dar care se produc in temeiul legii Commented [19]:
Sunt licite

STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Elementele constitutive ale raportului juridic civil sunt subiectele sau partile, continutul si
obiectul.

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL:


= totalitaea sau ansamblul drepturilor si obligatiilor civile care apartin subiectelor rap jurirdic civil.
Acest continut prez 2 laturi:
- activa= tot drepturilor
- pasiva= tot obligatiilor
DREPTUL SUBIECTIV CIVIL= posibilitatea subiectului activ, in limitele normelor
juridice civile, de a avea o anumita conduita, da a pretinde subiectului pasiv o conduita
corespunzatoare, iar, in caz de nevoie, de a solicita concursul fortei coercitive a statului.
- drept subiectiv civil= prerogativa juridica individuala

CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE:

1. Dupa cum titularul dreptului poate sa si-l exercite cu sau fara concursul altei persoane, avem:

Dreptul subiectiv civil absolut= acel drept in temeiul caruia titularul sau poate avea o anumita
conduita, dara a avea nevoie de concursul altuia pentru a si-l exercita dr nepatrimoniale si dr reale.
Caracteristici:
- subiectul activ/titularul dreptului detereminat
- subiectul pasiv/titularul obligatiei corelative nedeterminat
- ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere
- dreptul absolut este opozabil erga omnes= obligatia de a nu il incalca revine tuturor celorlalte
subiecte de drept
Dreptul subiecti civil relativ= acel drept in temeiul caruia titularul poate sa pretinda subiectului
pasiv o anumita conduita, fara de care dreptul nu se paote realiza. toate dr de creanta.
Caracteristici:
- subiectul activ cunoscut
- subicectul pasiv cunoscut
- ii corespunde o obligatie corelativa ce nu are intotdeauan acelasi continut acesta poate consta
fie intr-o actiune( ad da sau a face), fie intr-o abstentiune( a nu face)
- obligatia corelativa incumba numai subiectului pasiv este opozabila numai subiectului pasiv

2. Dupa natura continutui definim:

Dreptul nepatrimonial/ dr personal nepatrimonial= acel drept subiectiv civil al carui continut
nu poate fi exprimat in bani. Se impart in 3 categorii:
- dr care privesc existanta si integritata fizica sau morala ale persoanei dr la viata, sanatate,
onoare, reputatie, demnitate, etc
- dr care privesc identificarea personala dr la nume , la pseudomim, dr la domiciliu, resedinta
- dr care decurg de la o creatie intelectuala in masura in care nu sunt patrimoniale

Dreptul subiectiv civil patrimonial= acela al carui continut are o valoare pecuniara. Se imparte
in:
- dreptul real(= ius in re)= acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia titularul sau isi poate
exercita prerogativele asupra unui lucru in mod direct si nemijlocit, fara concursul altei persoane.
- dpretul de creanta(=ius ad personam)= acel dr subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul
activcreditor, pote pretinde subiectului pasivdebitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub
sanctiunea constrangerii de catre stat. Creditorul nu isi poate exercita dreptul sau fara concursul
altei persoane. Drepturile de creanta izvorasc din acte juridice( contracte + acte juridice
unilaterale), precum si din fapte juridice stricto sensu( fapta ilicita cauzatoare de prejudicii,
gestiunea de agfaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza)
Deosebiri dintre dr reale si de creanta:
- la dr real subiectul pasiv nedeterminat, la dr de creanta subiectul pasiv determinat
- dreptulu ireala ii corespunde obligatia corelativa erga omnes de a nu i se aduce atingere, in timp
ce dr de creanta ii corespunde obligatia corelativa fie de a face, a nu face sau de a da ceva
- dr reale sunt limitate ca numar, in timp ce dr de creanta sunt nelimitate
- dr real este insotit de prerogativa urmaririi si de prerogativa preferintei.
Prerogativa urmaririi= posibilitatea titularului dr real de a pretinde restituirea lucrului de la
orice persoana care l-ar detine
Prerogativa preferintei= posibilitatea titularului dr real de a-si realiza dr respectiv cu prioritate
fata de titularii altor drepturi.

3. Dupa corelatia dintre dr subiective civile:


Dreptul subiectiv civil principal= acel dr care are o existenta de sine statatoare, soarta sa
nedepinzand de vreun alt drept. dr nepatrimoniale
Dreptul subiectiv civil accesoriu= acel dr care nu are o existenta de sine statatoare, in sensul
ca el fiinteza pe langa un alt drept subiectiv civil, acesta avand rolul de drept prioncipal.
Drepturile de creanta, cat si drepturile reale pot fi accesorii. ex in care pg 61-64

4. Dupa gradul de certitudine oferit titularilor


Dreptul subiectiv civil pur si simplu= acela care confera maxiam certitudine titularului sau,
deoarece nici existenta cat si nici exercitarea lui nu depind de o imprejurare viitoare. Un asemenea
drept poate fi exercitat de indata ce s-a nascut, neconditionat.
Dpretul subiecti civil afectat de modalitati= acela care nu ofera deplina siguranta titularului,
in sensul ca atat exercitarea cat si insasi existanta dreptului depinde de o imprejurare viitoare, certa
sau incerta. Se imparte in:
- dr subiectiv civil afectat de termen
- dr subiectiv civil afectat de conditie

EXERCITAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

Exercitarea drepturilor subiective civiel este guvernata de urmatoarele principii:


1. trebuie exercitat cu respectarea legii si a moralei
2. trebuei exercitata in limitele sale externe, atat de ordin material, cat si de ordin juridic Commented [20]:
3. trebuie exercitat in limitele sale interne numai potrivit scopului economic si scoial in vederea ex. Proprietarul unui teren nu poate sa construiasca
caruia este recunoscut de lege dincolo de linia vecinatatii
4. trebuie exercitat cu buna-credinta Commented [21]:
!!! Acesta 4 principii sunt cumulative, numai daca dr subiectiv este exercitat cu respectarea Creditorul nu poate pretinde debitorului mai mult decat
tuturor principiilor isi va dovedi exactitatea adagiul qui suo iure utitur, neminem laedit=cine isi i-a fost imprumutat
exercita dreptul sau nu vatama pe nimeni !!!
Abuzul de drept= atunci cand titularul unui drept subiectiv civil, cu rea-credinta, il deturneaza
de la finalitatea lui. Abuzul de drept inseaman depasirea limitelor interne ale dr subiectiv civil. Orice
abuz de drept presupune 2 elemente constitutive:
- un element subiectiv exeercitarea dr cu rea-credinta
- un element obiectiv deturnarea dr subicetiv de la scopul pt care a fost recunoscut, de la
finalitatea sa legala, faptul savarsit neputand fi justificat printr-un motiv legitm.
Cerinte pt ca exercitarea unui dr sa poata fi considerata abuziva:
- sa existe un dr subiectiv civil respectarea limitelor externe
- autorul abuzului sa fie titularul dreptului subiectiv civil in cauza si sa fie capabil sa il exercite
- dreptul sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pt care a fost recunoscut de lege
titularul sa isi exercite dr subiectiv civil cu scopul de a vatama sau a pagubi pe altul ori intr-un mod
excesiv si nerezonabil, etc
- dr sa fie exercitat cu rea-credinta
Sacntiunea obligarea autorului abuzului, daca este cazul, la plata despagubirilor pentru
prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului sau, potrivit
regulilor ce guverneaza raspunderea civila delictuala.

OBLIGATIA CIVILA= indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o


anumita conduita, corespunzatoarea dreptului subicetiv corelativ, care poate consta in a da, a face
sau a nu face ceva si care, in caz de nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.
Obligatia civila presupune, intotdeauna, o indatorire a subiectului pasiv( nu o posibilitate, o
facultate) prezinta urmatoarele trasaturi:
- indatorirea subiectului pasiv consta intr-o conduita corespunzatoare conduitei pe care o poate
avea subiectul activ
- indatorirea subicetului pasiv o actiune sau o abtinere
- in caz de nevoie indatorirea poate fi impusa prin forta de constrangere a statului
Prin obligatie civila se desemneaza un raport civil obligational.
CLASIFICAREA OBLIGATIILOR CIVILE:

Obligatia de a da = indatorirea subiectului pasiv de a constitui sau de a transmite un drept


real. !!! a da a preda !!! In principiu transmiterea dreptului real prin contract se realizeaza in chiar
momentul incheierii contractului, asa incat se intalnesc mai rar obligatii de a da persistente in timp,
dupa incheierea actului juridic. ex de exceptii pg 68
Obligatia de a face = indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, de a presta un
serviciu sau de a preda un lucru, in general orice prestatie pozitiva care nu se incadreaza in notiunea
obligatiei de a da.

Obligatia de a nu face= indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la o actiune sau de la


anumite actiuni. Obligatia de a nu face corelativa unui drept absolut inseamna indatorirea generala
de a nu face nimic de natura de a aduce atingere acestui drept. Obligatia de a nu face corelativa
unui drept relativ este indatorirea subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putu face dace nu s-ar
fi obligat la abtinere.

Obligatiile pozitive= acelea care implica o actiune obligatia de a da si de a face


Obligatiile negative= acelea care presupun o abstentiune obligatia de a nu face.
Obligatiile de rezultat/obligatiile determinate= constau i nindatorirea debitorului de a obtine
un rezultat predeterminat. obligatia este strict precizata sub aspectul scopului si obiectului urmarit,
debitorul asumandu-se ca, desfasurand o anumita activitate, sa atinga un rezultat bine stabilit.
Obligatiile de mijloace/obligatiile de diligenta/obligatiile de prudenta si diligenta= indatorirea
debitorului de a-si depune toata staruinta pentru atingerea unui anumit reazultat , fara a se obliga la
insusi rezultatul preconizat. ex: obligatia asumata de avocat fata de clientul sau, obligatia
medicului de a actiona cu toata prudenta, obligatia savantului de a realiza cercetari, etc.
Pt a stabili daca o obligatie este de mijloc sau determinata se va tien cont de:
- modul in care obligatia este stipulata in contract
- existenta si natura contraprestatiei
- gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului
- influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiei

Obligatia civila obisnuita= acea obligatie care incumba debitorului fata de care s-a nascut, in
alte cuvinte urmeaza a fi executata/este opozabila intre parti, ca si dreptul de creanta. Majoritatea
obligatiilor civile sunt obligatii obisnuite.
Obligatia scriptae in rem/obligatia opozabila si teritilor= se caracterizeaza prin aceea ca este
strans legata de un lucru, astfel incat creditorul isi poate realiza dreptul sau numai daca titularul
actula al dreptului real asupra lucrului respectiv va fi obligat sa ii respecte acest drept, desi nu a
participat direct si personal la formarea raportului obligational. Este obligatia care se naste in
legatura cu un lucru si isi produce efectele si asupra unei terte persoane, care dobandeste ulterior
un drept real asupra lucrului respectiv, chiar daca acceasta persoana nu a participat in vreun fel la
nasterea raportului juridic ce are in continut acea obligatie. ex art 1811 Cciv.
Obligatia propter in rem/ obligatie reala= indatorirea ce incumba, in temeiul legii sau chiar al
coinventiei partilor, detinatorului unui lucru, pentru ratiuni precum: protectia unor lucruri de
importanta nationala, exploatarea judicioasa ori conservarea unor calitati ale unor lucruri importante,
existenta unor raporturi de buna vecinatate, etc.

Obligatia civila perfecta= acea obligatie care se bucura integral de sanctiune juridica. cele
mai multe obligatii
Obligatia civila imperfecta/obligatie naturala= a carei executarea nu se paote obtine pe cale
silita , dar, in masura in care ar fi executata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu are
dreptul sa pretinda restituirea prestatiei. ex. plata unei datorii nascute dintr-un contract de joc sau
de pariu
debitorul unei obligatii imperfecte, desi nu putea fi constrans prin intermediul fortei de constragere
a statului sa execute acea obligatie, a executat-o totusi de bunavoie, atunci el nu va mai putea sa il
actioneze in judecata pe fostul sau creditor petnru a obtine restituirea prestatiei realizate de
bunavoie.

OBIECTUL raportului juridic


= conduita partilor, adica actiunea sau inactiunea la care este indruit subiectul activ si de care este
tinut subiectul pasiv
- nu trebuie confundat cu continutul(=drepturile si obligatiile partilor) posibilitatea si indatorirea
unei unei conduite nu trebuie confundate cu insasi conduita
In raporturile juridice patrimoniale conduita partilor se refera adesea la lucruri, dar acestea
nu pot fi ncluse in structura raportului juridic civil, tinand cont de caracterul social al acestuia. Lucrul
este luat in considerar ca obiect derivat al raportului juridic civil.

BUNURILE
Notiunea de bunuri prezinta o dubla acceptiune:
- lato sensu atat lucruriel, cat si drepturiel privitoare la acestea
- stricto sensu numai lucrurile asupra carora pot exista drepturi patrimoniale
DEF: Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept
patrimonial. art 535 C.civ
DEF: PATRIMONIU= totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin unei
persoane fizice sau juridice. Se compune din 2 laturi:
- latura acriva drepturiel patrimoniale
- latura pasiva obligatiile patrimoniale

Clasificare bunurilor: C.Civ de la art 535

1. Bunuri IMOBILE si MOBILE


Aceasta clasificare se face dupa un criteriu mixt, anume natura bunurilor so calificarea data
de lege.
In dreptul civil romanesc, bunurile imobile sunt de 3 feluri:
- imobile prin natura lor terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plamntatiile prinse in radacini art
537 C.Civ
- imobile prin destinatie sunt, prin natura lor, lucruri mobile, insa, data fiind destinatia lor, stabilita
de proprietar, legea le considera imobile. art 538 C.civ
- imobile prin determinarea legii sunt drepturile reale imobiliare, precum si actiunile in justitie care
au ca scop valorificarea unui drept real asucra unui lucru imobil art. 542 Cciv

Bunurile mobile sunt si ele de 3 feluri:


- mobile prin natura lor aceel lucruri pe care legea nu le considera imobile art. 539 Cciv
- mobile prin aticipatie bunurile care, prin voina partilor, sunt privite in natura lor individula in
scopul detasarii lor art 540 Cciv
- mobile prin determinarea legii drepturile reale asupra unui lucru mobil, toate drepturiule de
creanta, drepturile intelectuale, actiunile in justitie referitoare la un drept mobiliar

2. Bunuri aflate IN CIRCUITUL CIVIL si bunuri SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL


Bunurile aflate in ciruitul civil sunt acelea care pot fi dobandite saun instrainate prin acte
juridice. Regula este ca bunurile sunt in ciruitul civil, afara de cazurile expres prevazute de lege.
Bunurile scoase din circuitul civil sunt acelea care nu pot face obiectul unui act juridic
translativ sau constitutiv de drepturi reale. Cciv 1229 Sunt scoase din ciruitul civil numaii lucrurile
care, prin natura lor, nu sunt susceptubile de a forma obiectul dreptului de proprietate si, pe acel de
consecinta, obiect al actelor juridice, adica asa numitele lucruri comun,e( res comiunis aerul,
soarele, apoa marii) , care fiin inepuizabile nu apartin nimanui si al caror uz e comun si nu apartin
nimanu, in limitele prevazute de lege.

3. Bunuri FUNGIBILE si NEFUNGIBILE


Bunurile fungibile sunt acele bunuri care sunt determinabile dupa numar, masura, greutate,
astfel incat pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii. - -art 543 Cciv
Bunurile nefungibiel sun acelea care nu pot fi inlocuite cu altele in executarea unei obligatii,
asa incat debitoriul nu este liberat decat prin predarea bunului datorat.
- caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun nu este dat numai da natura lui, ci poate fi dat si de
vointa partilor unui act juridic.
- bunuri individual determinate res certa = acele bunuri care se individualizeaza prin insusiri
specifiece, proprii unicatele, o casa indicata prin locul ei de situare, o masina prin nr de
inamtriculare
- bunurile determinate generi res genera = bunuri care se individualizeaza prin insusirile speciei
sau categoriei din cate fac parte
Res genera sunt bunuri fungibile, res certa sunt bunuri nefungibile.
Importanta acestei clasificari se manifesta in ceea ce priveste valabilitatea platii.
3. Bunuri CONSUMPTIBILE si bunuri NECONSUMPTIBILE
Bunul consumptibil este acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu
implica consumarea substantei sau instrainarea lui art 544 Cciv banii, alimentele, combistibilii

Bunul neconsumptibil este acle bun care poate fi folosit in mod repetat , fara sa fie necesara,
pantru aceasta, consumarea substantei sau instrainarea lui. cladirile, terenurile ,masinile.

4. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere


Bunurile frugifere sunt acelea care, in mod periodic si fara consumarea substantei lor, dau
nastere altor bunuri, numite fructe.
Bunurile nefrugifere sunt acela care nu au insusirea de a da nastere altor produse, in mod
periodic si fara consumarea substantei lor.
Se disting 3 categorii de fructe: art. 548 Cciv
- fructe naturale
- fructe industriale
- fructe civile

5. Bunurile corporale si incorporale


Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o existenta materiale si sunt usor perceptibile
simturilor omului.
Bunuriel incorporale sunt valorile economice care au o existenta ideala, abstracta.
drepturile patrimoniale reale
Categorii de bunuri incorporale:
- drepturile rele, altele decat dpretul de proprietate
- proprietatile incorporale bunuri a ccaror existenta depinde de activitatea si de puterea de
creatie a omului, fie dintr-o activitate in curs, fie dintr-o activitate trecuta si materializata in creatii
spirituale dreptul de proprietate industriala, dr de autor, dr conexe acestora
- titluriel de valoare
- drepturiel de creanta

6. Bunuri divizibile si indivizibile


Bunul divizibil este acela care poate fi impartit fara sa isi schimbe, prin acesata, destinatia sa
economica. o bucata de stofa
Bunul indivizibil este acela care, prin impartire, isi schima destinatia economica. masina

7. Bunuri principale si accesorii


Bunul ptincipal este acela care paote fi folosit in mod independent, fara sa fie destinat la
intrebuintartea altui bun.
Bunul accesoriu este acela care a fost destinat in mod stabil si exclusiv, intrebuintarii
economice a altui bun. este accesoriu atat timp cat satisface aceasta intrebuintareart.546Cciv
cheia pt lacat, cureaua pt ceas, coperta pt caiet
Atunci cand face obiectul unui act juridic, bunul accesoriu urmeaza soarta bunului principa
accesorium sequitur principale.

Alte clasificari in carte


SUBIECTELE raportului juridic civil

Exista 2 categorii de subiecte de drept civil:


- persoanele fizice= omul, privit ca titular de drepturi subiective civile si obligatii civile
- persoane juridice= etitatea care, indeplinind conditiile prevazute de lege, este titulara de drepturi
si obligatii civile
Pentru a avea calitatea de persoana juridica, entitatea trebuie sa intruneasca urmatoarele
cerinte cumulativ: art. 187 Cciv
- sa aiba o organizare de sine statatoare
- sa aiba patrimoniu propriu
- sa aiba un scop determinat

DETERMINAREA subiectelor raporturilor juridice civile:


- in cazul raporturilor reale( dr absolut) doar subiectul activ este determinat(titularul
dreptului), in timp ce subiectul pasiv este format din toate celelalte subiecte de drept.
Subiectul pasiv este titularul obligatiei corelative dreptului real respectiv, obligatia fara de care
dreptul nu ar putea exista.
- in cazul raporturilor nepatrimoniale(dr absolut) doar subiectul activ este determinat,
fiind titularul acelui drept nepatrimonial, in timp ce subiectul pasiv este format din toate
celelalte subiecte de drept.
- in cazul raporturilor obligationale(dr relativ)sunt determinate ambele subiecte, atat
subiectul activ=creditor, cat si subiectul pasiv=debitor

PLURALITATEA subiectelor raporturilor juridice civile

In cazul raporturilor reale exista o pluralitate pasiva, pentru ca exista mai multe subiecte pasive.
In raporturile reale este posibila aparitia unei pluralitati active, atunci cand au calitatea de titulare
ale aceluiasi drept real. Daca dreptul real analizat este dreptul de proprietate pluralitatea activa
poate imbraca forma proprietatii comune pe cote parti(coproprietatea), fie forma proprietatii Commented [22]:
comune in devalmasie. Situatia in care asupra unui bun determinat, a unor
bunuri determinate sau a unei universalitati de bunuri,
exista cel putin 2 coproprietari fara ca acesta/aceasta
Universalitatea de bunuri= o masa de bunuri privita ca un tot unitar. sau acestea sa fie impartit/impartite din punct de federe
material intre coproprietari.
in cazul raporturilor nepatrimoniale exista intotdeauna o pluralitate pasiva, in timp ce pluralitatea
activa este posibila doar in mod exceptional, in cazul unor drepturi de creatie intelectuala.( ex Commented [23]:
dreptului de autor). = se caracterizeaza prin faptul ca nici macar dreptul de
in cazul raporturilor obligationale poate exista o pluralitate activa, pasiva sau mixta. Avem 3 proprietate nu este impartit intre proprietarii comuni( cu
situatii: atat mai mult bunurile care formeaza obiectul accestei
proprietati) nu sunt impartite din punct de vedere
in cazul raporturilor de creanta/obligationale definim 3 situatii: material. Este cazul sotilor asupra bunurilor dobandite
- divizibilitatea sau obligatia conjuncta= cele in care fiecare creditor poate obtine de la in timpul casniciei daca ei nu au ales sa deroge de la
debitor/debitori doar partea lui din creanta. Obligatia este divizibila daca fiecare debitor poate fi
constrans sa plateasca doar partea lui din datorie. Divizibilitatea creantelor si obligatiilor
constituie regula, astfel incat ea nu trebuie prevazutaa de lege in toate situatiile. daca nu este
specifica altfel atunci creanta e divizibila.
- solidaritatea= creantele sunt solidare atunci cand oricare dintre creditori poate obtine de la
debitor/debitori nu numai parte lui din creanta, ci plata intregii creante, urmand ca el sa
plateasca celorlalti creditori partea acestora din creanta respectiva. Obligatiile solidare sunt cele
in care oricare dintre debitori poate fi urmarit pentru intreaga datorie, urmand ca ulterior cel care
a platit sa obtina de la ceilalti debitori executarea partii acestora din datorie. Solidaritatea pasiva
se naste din conventia partilor sau din lege si consta in posibilitatea creditorului de a cere
oricaruia dintre codebitori executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei..
Solidaritatea activa poate izvori doar dintr-un act juridic civil si consta in posibilitatea fiecarui
creditor de a cere de la debitor plata intregii creante datorate; plata facuta de un debitor unui
creditor solidar il elibereaza de obligatiile avute fata de ceilalti creditori, iar creditorul care a
incasat creanta este obligat sa o imparta cu ceilalti.
- indivizibilitatea= creantele sunt indivizibile atunci cand oricare dintre creditori poate obtine
exercitarea intregului drept de creanta. Obligatiile sunt indivizibile aunci cand oricare dintre
creditori poate fi urmarit pentru intreaga datorie. Plata facuta de oricare dintre debitorii obligati
indivizibil stinge datoria fata de toti ceilalti codebitori.
Deosebirile dintre solidaritate si indivizibilitatea sunt:
- indivizibilitatea izvoraste de regula din natura bunului, care formeaza obiectul obligatiei, in
sensul ca acest bun nu poate fi imparttit din punct de vedere material, in timp ce solidaritatea
izvoraste din vointa partilor de regula.
- indivizibilitatea poate izvori din natura obiectului obligatiei, in timp ce solidaritatea are un izvor
diferit reprezentat de existenta unei norme speciael ce o consacra.
- solidarittea nu se transmite mostenitorilor partilor, spre deosebire de indivizibilitate
- in cazul indivizibilitatii debitorul chemat in judecata va putea introduce in proces pe ceilalti
codebitori doar pentru a executa impreun obligatia, in timp ce in cazu solidaritatii introducera in
cauza a celorlalti se va face pentru ca debitorul care a executat singur intrega obligatie sa
recupereze de la ceilalti codebitori partea acestora din obligatie prin intermediul aceleiasi
hotarari judecatoresti.

SCHIMBAREA subiectelor raportului juridic civil.

Problema schimabarii subiectelor raportului juridic civil se pune numai la raporturiel


patrimoniale, deoarece in cazul raporturilor juridice nepatrimoniale subiectul activ este titularul unui
drept intransmisibil , iar subiectul pasiv este nedeterminat.
In ceea ce priveste raporturile juridice care au in continutul lor un drept real, se poate pune
numai problema schimbarii subiectului activ,subiectul pasiv nefiind determinat. Schimbarea
subiectului activ in asemena raporturi se poate face printr-unul din modurile de transmitere
(dobandire) a drepturulor reale: art 557 CCiv
- conventie - uzucapiune
- mostenire legala sau testamentara - efect al posesiei de buna-credinta
- accesiune - ocupatiune
- traditiune
- hotarare judecatoreasca

In cazul raporturilor juridice care au in continutul lor un drept de creanta, poate sa intervina
o schimbare atat a persoanei subiectului activcreditor, cat si o schimbare a subiectului pasiv
debitor.

Scimbarea SUBIECTULUI ACTIV al raportului juridic obligational


SCHIMBAREA CREDITORULUI

1. CESIUNEA DE CREANTA
= o conventie prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert
art 1566 Cciv
Creditorul care transmite creanta=cedent
Creditorul care primeste creanta= cesionar
Debitorul creantei transmise= debitor cedat
Prin efectul cesiunii de creanta noul creditor al debitorului cedat va fi cesionarul. Creanta care a
format obiectul cesiunii ramane insa neschiombata, pastrandu-se natura ei, precum si eventualele
garantii ce o insotesc. cesionaruyl devinde creditor al debitorului cedat pentru valoarea
nominala a creantei, indiferent de pretul cesiunii si chiar si atunci cand cesiunea sda facut cu titlu
gratuit.
Parti in cesiunea de crenta sunt numai cedentul si cesionarul, asa incat pentru validitatea
acestei nu este necesar si consimtamantul debitorului cedat. Pentru a fi opozabila trebuie
indeplinite anumite formalitati:
- notificarea cesiunii de creanta catre debitorul cedat
- acceptarea cesiunii de creanta de catre debitorul cedat printr-un inscris cu data certa
Orice creanta paote forma obiectul unei cesiuni. execptie creantele declearate expres de
caatre lege ca ioncesibile ex. dr la pensia de intretinere

2. SUBROGATIA PERSONALA
= o modalitate de transimtere legala sau conventionala a dr de creanta catre un tert care l-a platit
pe creditorul initial in locul debitorului. ast 1593 Cciv
Persoana care plateste datoria debitorului = solvens
Creditorul care primeste plata= accipiens
Ca efect al subrogatiei personale, solvensul ia locul accipiensului, deci subiectul activ initial este
inlocuit cu o alta persoana, care devine noul creditor al aceluias debitor. Solvensul dobandeste
toate drepturile accipiensului, deci dobandeste dreanta cu toate drepturile si accesoriuile ei,
inclusiv cu eventualele garantii ce o insotesc.

3.NOVATIA PRIN SCHIMBARE DE CREDITOR


= consta in substituirea unui nou creditor celui vechi, debitorul devenind obligat fata de noul
creditor si fiind liberat fata de vechiul creditor. 1609 Cciv
In cazul novatiei creanta veche se stinge si se transforma intr-o noua creanta, avand
cavtitular pe noul creditor( desi obligatie veche se stinge, efectele obligatiei vechi nu inceteaza, ci
se transforma in efectele obligatiei nascute prin novatie)

Alte forme de schimbare a subiectului activ in cazul raporturilor juridice de creanta mostenire,
fuziune, divizaare, transformare, cesiunea contractului sau chiar prin stipulatie pentru altul.

Scimbarea SUBIECTULUI PASIV al raportuluio juridic obligational


SCHIMBAREA DEBITORULUI

In masura in care exista care exista consimtamantul creditorului, poate avea loc o preluare
de datorie. Datoria poate fi preluata fie printr-un contract incheiat de creditor cu noul debitor, fie
printr-un contract incheiat de debitorul initial cu noul debitorefectele se produc in acest caz
numai daca se obtine acordul creditorului.

1. Preluarea datoriuei numai in masura in care exista consimtamantul creditorului acelei


obligatiI
Este vorba de n mijloc juridic direct de schimbare a persoanei debitorului, nefiind vorba de
nasterea unei noi obligatii, ci de transmiterea unei obligatii preexcistente, ca regula, impreuna cu
accesoriiel si garantiile care o insiteau, cu exceptia garantiilor care nu pot fi despartite de persoana
debitorului initial.

2. CESIUNEA CONTRACTULUI art.1315 Cciv


= un mijloc juridic direct de schimbare atat a debitorului, cat si a creditorului. O parte poate sa isi
substituie un tert in raporturile nascute dintr-un cintract numai daca prestatiile nu au foist inca
integral executate, iar cealalta parte consimte la aceasta.
Presupune in mod necesar cionsimtamnatul cocontractantului cedat.
Pentru schimbarea indirecta a persoanei subiectului pasiv al raportului juridic obligational/de
creanta, pot fi utilizate anumite mijloace juridice precum:

3. NOVATIA PRIN SCHIMBARE DE DEBITOR


= are loc atunci cand o terta persoana se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria.
O asemenea operatiune poate avea loc cu sau fara consimtamantul debitorului.
In cazul in care tertul se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoriua fara consimtamantul
debitorului se spune ca novatia se realizeaza pe cale de expromisiune. Este posibil ca parti in
conventi de novatie sa fie nu numai creditorul si noul debitor, ci si vechiul debitor.

4.DELEGATIA:
Este de 2 feluri:
- perfecta nu inseamana altceva decat novatia prin schimbare de debitor
- IMPERFECTA:
= acea conventia prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor,
alaturi de el, deci creditoprul nu consimte la liberarea debitorului initial, astfel incat el va avea pe
langa vechiul debitoru un nou debotor.

5. STIPULATIA PENTRU ALTUL


= acel contract prin care una dintre parti stipuleaza o prestatie de la cealalta parte in folosul unei
terte persoane, fara sa fie reprezentantul acesteia din urma si fara ca tertul beneficiar sa participe
la incheierea contractului. asrt 1284
Cel care stipuleaza prestatia in favoarea tertului = stipulant
Persoana care se obliga fata de stipulatn sa execiute prestatia in folosul tertului= promitent
Persoana in favoarea careia se face stipulatia= tert beneficiar
Promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar, acesta
din urma neparticipand la incheierea conventie irespective, nici direct si nici reprezentatb de
stipulant.
Indirect stipulatia pentru altul poate duce la o schimbare de debitor, anume atunci cand
stipulatia este facuta in scopul achitatrii unei datorii de catre debitorul initial prin intermediul unei
alte persoane pe care o face debito al creditorului sau. Trebuie subliniat ca, pe aceasta cale nu se
realizeaza o transmitere directa a calitatii de debitor, intrucat vechiul debitor(stipulantul) nu este
liberat fata de ctreditorului sau(tertul beneficiar) prin efectul stipulatiei neavand loc io transmitere a
datoriei, ci se creaza un nou derept de creanta.

6.POPRIREA
= o forma de executare silita indirecta prin care creditorul urmareste sumele sau efectele pe care
debitorul sau le are de primit de la o terta persoana.
Creditorul care urmareste sumele = creditor popritor
Debitorul acestuia= debitor poprit
Tertul care este debitor al debitorului poprit = tert poprit
Tertul poprit evine debitor direct al creditorului popritor, trebuind sa plateasca suma poprita
numai acestuia, ceea ce inseaman ca prin poprire se realizeaza o schimbare indirecta a persoanei
subiectului pasiv al raportulu iobligational. Prin poprire se naste un nou raport juridic
obligational(intre creditorul popritor si tertul poprit), insa nu in toate cazurile se vor stinge cele 2 rap
jurdicie obligationale existente.

La o schimbarea a subiectului pasiv se poate ajunge indirect si printr-o cesiune de crenata.


De asemanea, subiectul pasiv al raportului juridic obligational mai poate fi schimbat prin:
mostenire, fuziune, divizare si transformare.

CAPACITATEA CIVILA

Capacitate civila=capacitatea de a fi subiect de drept componenta a capacitatii juridice


- este recunoscuta tuturor persoanelor
Capacitatea de folosinta= aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii civile art34
- orice persoana fizica are capacitate de folosinta
- art29 nicio persoana nu poate fi lipsita de capacitatea folosinta si insasi ingradirea capacitatii
de folosinta poate avea loc numai in cazurile expres prevazute de lege
- Inceputul= momentul nasterii
- art 36 Cciv dr copilului saunt recunoscute de la conceptiune, insa numai dacael se naste viu
infans conceptus pro nato habetur quoties commodis eius agitur
- Continutul= aptitudinea de a avea toate drepturile si obligatiile civile, cu exceptia celor oprite de
lege.
- Incetarea= odata cu moartea persoanei

Capacitatea de exercitiu= aptitudinea unei pers de a incheia singura acte juridice civile art37
Desi orice persoana are capacitate de folosinta, nu orice persoana are capacitate de
exercitiu. Definim 3 categorii:
1. Persoane cu capacitate de exercitiu deplina = se dobandeste la majorat, la indeplinirea
varstei de 18 ani art 38 Cciv
- exceptie art 39Cciv pers care se casatoresc inainte de 18 ani dobandesc capacitate
deplina
- exceptie art40 Cciv instanta de tutela poate recunoaste minorului care a indeplinit varsta
de 16 ani capacitatea deplina
Incetarea:
- odata cu moartea
- punerea sub interdictie judecatoresca
- fata de minorul de rea-credinta prin anularea casatoriei inainte de implinirea varstei de 18 ani

2. Persoane cu capacitate de exercitiu restransa= minorul inttre 14 si 16 ani


- el poate participa la incheiera actelor juridice, dar cu incuviintarea prealabial a ocrotitorului legal
- art 41 Cciv poate sa faca singur: acte de conservare, acte de administrare, care nu il
prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa
la data incheierii acestora
- art 42 Cciv poate incheia acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice ori sportive sau
referitoare la profesia sa, insa cu incuviintarea ocrotitorului legal minorul poate dispune singur
de veniturile astfel dobandite

3. Persoane lipsite de capacitate de exercitiu:


- pers care nu au implinit varsta de 14 ani
- pers puse sub interdictie judecatoreasca
- art 43 actele juridice se inheie de reprezentantii lor legali
- poate incheia acte de conservare, acte de dispozitie de mica valoare, cu caracte curent si care
se executa la data incheierii acestora
- cu incuviintarea reprezentntului legal poate sa incheie acte juridice privind munca, indeletnicirile
artisticeori sportive sau referitoare la profesia sa

CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANEI JURIDICE


Potrivit art 149 Cciv, pers juridica se infiinteaza:
- prin actul de infiintare al organuklui competent
- prin actul de infiintare al celor care o constituie
- in orice alt mod prevazut de lege
Inceputul:
- persoanele juridice supuse inregistrarii de la data inregistrarii lor
- pers juridice nesupuse inregistrarii de al data actului de infiintare, de al data autorizarii
constituirii, de la data indepliniri ialtei cerinte prevazute de lege
Continutul:
= aptitudinea generala si abstracta de a avea toate acele drepturi si obligatii civile, afara de
acelaea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat pers fizice.
Incetarea:
= odata cu desfiintaea acesteia, prin:
- constatarea ori declararea nulitatii - dizolvare
- prin fuziune - desfiintare
- divizarea totala - alt mod prevazut de lege
- transformare

CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI JURIDICE


Inceputul:
= momentul infiintarii acesteie
Continutul
= determinat de 2 limite: capacitatea de folosinta si pluralitatea organelor administrative
Sfarsitul
= odata cu incetarea capacitatii de folosinta odfata cu desfiintarea

ACTUL JURIDIC CIVIL

DEF: = manifestarea de vointa sau, dupa caz, acordul de vointe facut cu intentia de a produce
efecte juridice, adica da a naste, de a modifica sau de a stinge un raport juridic concret.
- este o operatiune juridica se utilizeaza formula de negotium iuris negotium
- este inscrisul constatator al manifestarii de vointa instrumentum probationis instrumentum
Clasificare:
Acte juridice UNILATERALE ,BILATARALE si PLURILATERALE

Actul juridic unilateral= rezultatul vointei unei singure parti.


Aceasta categorie include:
testamentul acceptarea mostenirii renuntarea la mostenire
denuntarea unui contract de catre una dintre parti
oferta de a contracta promisiunea publica de oferta de purga
recompensa
ratificarea unui act juridic incheiat in lipsa ori cu depasirea imputernicirii de a reprezenta
confirmarea unui act juridic anulabil
marturisirea
Se subclasifica in:
- acte supuse comunicarii oferta, promisiunea publica, denuntarea
- acte nesupuse comunicarii testamentul

Actul juridic bilateral= acordul de vointa( vointe concordante) a 2 parti


EX:
contractul de vanzare contractul de schimb
contractul de donatie contractul de locatiune
contractul de mandat

Actul juridic plurilateral= rezultatul acordului de vointe a 3 sau mai multe parti
- contractul de societate, daca a fost incheiat de cel putin 3 asociati
- conventia de partaj, 3 sau ma imulti copartasi
- contractul de tranzactie, incheiat de cel putin 3 parti
- contractul de joc sau prinsoare, 3 sau mai multe parti

OBS: parte a actului juridic persoana o parte poate fi formata din 2 sau mai multe parti

Contractul unilateral= acel contract care da nastere la obligatii numnai pentru una dintre
parti, cealalta parte avand doar calitatea de creditor. ex:
- contractul de donatie
- contract de imprumut de folosinta comodat
- contract de imprumut de consumatie mutuum

Contractul bilateral=contract sinalagmatic= se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor


ce revin partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce fiecare parte are atat calitatea de
creditor, cat si calitatea de debitor. ex:
contractu de vanzare contractul de antepriza contractul de schimb
contractul de locatiune
contractul de inchiriere a suprafetei locative
contractul de arendare
contractul de depozit cu titlu oneros
contractul de intretinere

Clasificarea actelor in unilaterale si in bilaterale se face dupa criteriul numarului partilor, pe


cand clasificare contractelor in unilaterale si in bilaterale se face dupa continutul lor.
OBS: toate contractele=acte juridice bilaterale; actele juridice unilateralecontracte

Acte juridice CU TITLU ONEROS si acte jurdice CU TITLU GRATUIT

Actul juridic cu titlu oneros= acela prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un
avantaj in schimbul obligatiilor asumate. art 1172 Cciv; ex:
- in contractul de vanzare, vanzatorul urmareste sa obtina pretul in schimbul bunului, iar
cumparatorul urmareste sa obtina bunul in schimbul pretului

Actul juridic cu titlu gratuit= acela prin care una dintre parti urmareste sa procure un
beneficiu celeilalte parti, fara a obtine in schimb un avantaj. art. 1172 Cciv; ex:
- donatia
- comodatul(=imprumutul de folosinta)
- imprumutul de consumatie fara dobanda
- mandatul gratuit
- depoziul neremunerat
- contractul de voluntariat
- legatul

Actele juridice cu titlu oneros se mai clasifica in:


acte comutative= acte juridice cu titlu oneros in care, la momentul incheierii lor, existenta
drepturilor si obligatiilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila
art. 1173 Cciv
ex: contractul de vanzare, de locatiune, de antrepriza, etc

acte aleatorii= acele acte juridice cu titlu oneros care, prin natura lor sau prin vointa partilor, ofera
cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la roscul unei pierderi, ce
depinde de un eveniment viitor si incert. art. 1173.
- exista sansa de pierdere si castig pt fiecare dintre parti
- contractul de renta viagera, de intretinere, de joc sau de prinsoare, de asigurare

Actele juridice cu titlu gratuit se mai impart in:


actele dezinteresate = dispunatorul procura un beneficiu cuiva, fara sa isi micsoreze patrimoniul
ex: mandatul gratuit, comodatul, depozitul neremunerat, etc.

liberalitatile= dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului


ex: legatul, donatia, mecena

Acte juridice CONSTITUTIVE, TRANSLATIVE si DECLARATIVE

Actul juridic constitutiv= acela care da nastere unui drept subiectiv civil ce nu a existat
anterior. ex:
- instituirea unui uzufruct
- c prin care se instituie un derept de gaj
- c de ipoteca

Actul juridic translativ= acela care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv din
patrimoniul unei persoane in patrimoniul altei persoane.ex:
- c de vanzare
- donatia
- cesiounea de creanta

Actul juridic declarativ= acela care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept
subiectiv civil preexistent.

Acte juridice DE CONSERVARE, DE ADMINISTRARE, DE DISPOZITIE


Actul juridic de conservare= prin care se urmareste preintampinarea pierderii unui drept
subiectiv civil.
- este intotdeauna un act avantajos pt autorul sau presupune cheltuieli mult mai mici decat
valoare dreptului ce se tinde a fi salvat
ex. intreruperea unei prescriptii, inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, soamtia, etc.

Actul juridic de administrare= prin care se urmareste sa se realizeze o normala punere in


valoare a unui bun sau patrimoniu. Trebuie facuta distinctia intre:
actul de administrare a unui bun privit izolat de alte bunuri ut singuli punerea in valoare a
unui bun, fara a se ajunge la instrainarea lui
actul de administrare a unui patrimoniu acte de instrainare, dar raportate la un patrimoniu,
masuri de normala folosire, exploatare a unui patrimoniu
ex de acte de administrare: asigurarea unui bun, locatiunea unui bun, etc.

Actul juridic de dispozitie= are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea
cu sarcini reale a unui bun. ex:
vanzarea donatia renuntarea la un drept
constituirea dr la uzufruct, de soperficie
constituirea unui gaz, unei ipoteci

Acte juridice civile CONSENSUALE, SOLEMNE(FORMALE) si REALE

Actul juridic consensual= acel act juridic care ia nastere in mod valabil prin simpla
manifestare de vointa a partii sau a partilor, neinsotita de niciun fel de forma.
- chiar daca partile se inteleg sa insoteasca mainifestarea de vointa cu un inscris, fac aceasta pt
a-si asigura un mijloc de proba, nu pt validitatea actului .
- din punct de vedere formal repezinta regula

Actul juridic solemn=formal= pt formarea caruia simpla manifestare de vointa nu este


suficienta, ci aceasta trebuie sa imbrace o anumita haina/forma prescrisa de lege.
- aceasta forma(de regula, forma autentica) este o conditie pt insasi validitatea actului juridic
respectiv.
- este forma ad validitatem=ad solemnitateam
- nerespectarea formai solemne nulitarea absoluta
- modificarea actului juridic solemn nu se poate face decat tot prin forma solemna
ex: testamentul, donatia, c de ipoteca, etc

Actul juridic real= acela care nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de vointa
este insotita de remiterea(=predarea) bunului.
- predarea nu tine de executarea actului, ci de incheierea lui valabila
- un asemena act nu ia nastere in mod valabil decat in momentul predatrii bunului
ex. imprumutul, depozitul, darum manual, dajaul de deposedare, etc.

Actele juridice PATRIMONIALE si NEPATRIMONIALE

Actele juridice patrimoniale= daca are un continut evaluabil pecuniar


- in principiu actele juridice care privesc dr reale si de creanta

Actele juridice nepatrimoniale= daca are un continut neevaluabil pecuniar.


Actele juridice civile cu EXECUTAREA DINTR-O DATA si cu EXECUTARE SUCCESIVA

Actul juridic cu executare dintr-o data= acel act a carui executare presupune o singura
prestatie din partea debitorului. act ce executare instantanee executare uno inctu

Actul juridic cu executare succesiva= acel act a carui executare presupune mai multe
prestatii esalonate in timp.
ex. contractul de locatiune, c de arenda, c de societate, etc.

Actele juridice civile PRINCIPALE si ACCESORII

Actul juridic principal= acel act care are o existenta de sine statatoare, regimul sau juridic
nedepinzand de cel al altui act juridic. majoritatea actelor din circuitul civil

Actul juridic accesoriu= nu are o existenta de sine statatoare, soarta sa juridica depinzand
de un alt act juridic, principal.
ex. clauza penala, fideiusiunea, c de gaj, conventia de ipoteca, etc.
- validitatea si eficacitatea actului juridic accesoriu se apreciaza nu numai in raport cu propriile
sale alemente, ci si in functie de validitatea si eficacitatea actului juridic principal soarta
actului juridic accesoriu urmeaza soarta actului juridic principal accesorium sequitur
principale.
- desfiintarea sau incetarea actului juridic principal atrage si desfiintarea sau incetarea actului
juridic accesoriu

Actele juridice civile STRICT PERSONALE si acte juridice civile care pot fi incheiate si PRIN
REPREZENTANT

Actul juridic strict personal= acel act care nu paote fi incheiat decat strict personal, nefiinde
deci susceptibil de a fi incheiat prein reprezentare.
- sunt de stricta interpretare s aplicare
- guvernate de reguli expres prevazute de lege
- numai pers fizice
ex. testamentul, casatoria, recunoasterea unui copil

Majoritatea actelor juridice civile pot fi incheiate si prin reperzentant.

Actele juridice civile INTRE VII si PENTRU CAUZA DE MOARTE

Actul juridic intre vii=inter vivos= est acela care isi produce efectele neconditionat de
moartea autorului sau autoriulor lui.

Actul juridic pentru cauza de moarte=mortis causa= nu isi produce efectele decat la
moartea autorului sau, un asemenea act fiind nascut tocmai in consideratia mortii.
- solemne prin excelenta
ex. testamentul

Actele juridice civile SUBIECTIVE si CONDITIE

Actele juridice subiective= a carui continut este determinat prin vointa autorului sau
autorilor lui. maj actelor civile

Actul juridic conditie= acel act la a carui incheiere partile isi exprima voina numai in privinta
nasterii, continutul acestuia fiind predetermiant de norme de la care partile nu pot saa deroge.
ex. casatoria
Contractul de adeziune= o categorie intermediara ale carei clauze esentiale sunt impuse ori
sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalte
parte meavand decat sa le accepte ca atare. ast 1175

Acte juridice civile PURE SI SIMPLE si AFECTATE DE MODALITATI

Actul juridic pur si simplu= acela care nu cuorinde o modalitate. Unele acte juridice sunt
chiar incompatibile cu modalitatile.
ex. actule de optiune succesorala, recunoasterea filiatiei, casatoria, adoptia, etc.

Actul juridic afetat de modalitati= acela care cuprinde o modalitate, adica un termen, o
conditie sau o sarcina .
ex. contractul de imprumut, c de renta viagera, c de intretinere, c de asigurare.

Acte jurdice CAUZALE si ABSTRACTE

Actul juridic cauzal= acel act a carui valabilitate implica analizarea cauzei sale(scopului
sau). In cazul in care cauza lipseste, este ilicita sau imorala nulitate.
- cele mai multe acte juridice

Actul juridic abstract= acel act a carui valabilitate nu implica analizarea cauzei.
ex. titlurile de valoare executarea lor nu cere o analiza a scopului/cauzei debitorul nu poate
invoca exceptia nevalabilitatii cauzei pentru a refuza executarea.

Acte juridice civile NUMITE si NENUMITE

Act juridic civil numit= acel act care are o denumire stabilita de lege, precum si o
reglementare proprie.
- nu este necesar ca partile sa prevada intotdeauna intregul continut al lor, ci, in masura in care
au derogat de la dispozitiile legale ce reglementeaza actul juridic incheiat, acestea se vor aplica
in mod automat si complet.
- simpla calificare a actului juridic este suficienta pt stabilirea regimului juridic aplicabil
- este posibil ca un act juridic nenumit sa devina numit, in masura in care legea adopta o asermea
reglementare

Act juridic civil nenumit= acel act care nu se bucura de o reglementare proprie.
- se aplica regulile stabilite de parti
contractele complexe c care reunesc elementele a 2 sau mai multe contracte numite.
In cazul contractelor complexe , in masura in care nu ar exista o reglementare speciale, se
vor aplica normele prevazute de lege pentru elementele componente.

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL art. 1179 Cciv


DEF= elementele din care este alcatuit actul juridic civil
Conditii de fondintrinseci= cele care privesc continutul actului juridic civil
Conditii de formaextrinseci= cele care se refera la exteriorizarea vointei/vointelor
Conditii esentiale= acelea care trebuiesc indeplinite in mod obligatoriu, lipsa uneia atragand
nevalabilitatea actului
Conditii neesentiale= acelea care pot fi prezente sau pot lipsi din alcatuirea actului
Conditii de validitate= nerespectarea se sanctioneaza cu nulitate
Conditii de eficacitate= nerespectarea nu atrage nulitate, ci alte sanctiuni(ex. inopozabilitatea fata
de terti).
Conditii generale= privesc toate actele juridice
Conditii speciale= privesc numai anumite acte juridice
I. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE
DEF=aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin
incheierea de acte juridice civile
- o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic
- reprezinta numai o parte a capacitatii civile: o parte din capacitatea de folosinta + capcaitatea de
exercitiu
- regula o constituie capacitatea de a incheia acte juridice, exceptia fiind incapacitatea
- exceptia incapacitatii trebuie sa fie expres prevazuta in lege
Feluri de incapacitati:
incapacitatea de folosinta incap speciale pt pers fizice
incapacitatea de exercitiu incap generale pt pers fizica
incapcaitati generale ( care vizeaza toate actele juridice)
incapacitati speciale(care sunt instituite pt anumite acte juridice)
incapacitati stabilite de legea civila (incap de ex + maj incap de folosinta)
incapacitati civile stabilite de legea penala interzicerea dr parintesti, interzicerea dr de a se
afla in anumite localitati
incapacitati ce actioneaza de drept ope legis
incapcaitati ce oipereza ca efect al unei hotarari judecatoresti unele incapacitati de folosinta
cu caracter de sanctiune pers puse sub interdictie, decaderea din drepturi parintesti
incapcaitati absolute
incapcaitati relative
incapacitati cu caracter de sanctiune decaderea din dr partintesti, pedepsele civile in matere
succesorala
incapacitati cu caracter de ocrotire sau protectie
Nerespectarea incapacitatii de a inheia acte juridice atrage cu sine sanctiunea nulitatii
actului juridic civil
In cazul persoaneloir fizice:
- nulitatea absoluta daca s-a nesocotit o incapacitate de folosinta impusa pentru ocrotirea unui
interes general
- nulitate relativa incalcarea unei incapacitati de folosinta instituite pentru ocrotirea unui interes
individual
nesocotirea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu

In cazul persoanelor juridice:


- nulitatea absoluta lipsa capacitatii de folosinta si nerespectare specialitatii capacitatii de
folosinta de catre persoanele juridice fara scop lucrativ art 206
- nulitate relativa nerespectarea anumitor dispozitii privind capcaitatea de exercitiu in cond art
211
- In principiu nesocotirea regulilor referitoare la realizarea capacitatii de exercitiu a persoanelor
juridice nu se sanctioneaza cu nulitate.

II. CONSIMTAMANTUL
DEF=exteriorizarea hotararii de a inheia un act juridice
- conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil
- ca regula generala partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a voinei lor, afara de
cazurile exopres prevazute de lege
- manifestarea de vointa:
este expresa= se exteriorizeaza prin modalitati de natura sa o faca in mod nemijlocit
cunoscuta cocontractantilor sau tertilor
este tacita= atunci cand ea se deduce
- pentru unele acte juridice este necesara manifestarea expresa de vointa
Modalitati de exteriorizare a consimtamantului: art 1240
- verbal
- in scris
- gesturi ori fapte concludente
Tacera nu valoreaza consimtamant exteriorizat, adagiul qui tacit consentire videtur nu isi
gaseste aplicare in dreptul civil romanesc.
Tacerea valoraza consimtamant in cazurile:
- cand legea prevede expres acest lucru
- daca partile au atribuit expres tacerii o anumita semnificatie juridice
- potrivit obiceiului sau uzurilor profesionale

Vointa este indispensabila incheierii actului juridic, fiind o operatiune psihologica, ce


dobandeste valoare juridice numai prin manifestarea sa. intre vointa juridica si consimtamant
exiosta o relatie de tip intregparte. Codul civil consacra 2 principii ce carmuiesc vointa juridica:
1. Principiul libertatii de vointa= principiul libertatii actelor juridice= principiul autonomiei de
vointa
- daca se respecta legea si bunele moravuri , subiectele de drept civil sunt libere sa incheie
conventii ori sa faca acte juridice unilaterale.
- partile sunt libere sa aleaga forma pe care o vor da actului juridic civile, in conditiile in care legea
nu prevede altfel
- limite: normele juridice imperative(inclusiv normele care reglem ordinea publica) + morala
Sanctiunea nulitatea absoluta sau relativa

2. Principiul vointei reale= principiul vointei interne


- conceptia subiectiva acorda prioritatea vointei reale fata de ceai exteriorizata
- conceptia obiectiva acorda prioritate vointei declarate

Cerintele validitatii consimtamantului: art 1204 Cciv


= Consimtamantul partilor trebuie sa fie:
- serios sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
- liber sa nu fie alterat de vreu viciu de consimtamant
- exprimat in cunostinta de cauza sa provina de al o pers cu discernamant nulitate relativa

Consimtamantul trebuie sa privina de la o persoana cu discernamant:


=subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia efectele juridice care se produc in
baza manifestarii sale de vointa
- in timp ca capacitatea contituie o stare de drept (de iure), discernamantul constituie o stare de
fapt(de facto), care se aprciaza de la o persoana la alta persoana, in raport cu puterea psiho-
intelectuala a acesteia.
- o persoana cu capacitate deplina de exercitiu se poate gasi intr-o situatie in care, vremelnic, sa
nu aiba discernamant
- discernamant poate exista izolat si la o persoana incapabila
Precizari:
- persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu se prezuma ca au discernamantul necesar
pt a inheia acte juridice
- cel lipsit de capacitate de exercitiu se prezuma a nu avea discernamant
- minorul intre 14 si 18 ani se prezuma a avea discernamant in formare
- pt pers juridice nu se pune problema in aceasta masura
Lipsa discernamantului atrage cu sine nulitatea relativa.

Consimtamantul trebuie sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice


animo contrahendi negotii
Nu se considera a fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridice atunci cand:
- manifestarea de vointa a fost facuta in gluma jocandi causa, din prietenie, din curtoazie sau
din pur complezenta
- s-a facut sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga art 1403
- manifestarea de vointa este prea vaga
- manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mentala (reservatio mentalis), cunoscuta de
destinatarul acesteia
Consimtamantul trebuie sa fie liber, nealterat de feu viciu de consimtamant.
Vicii de consimtamant= acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al
vointei de a incheia un act juridic.
- specific viciilor de consimtamant este faptul ca exista manifestare de vointa
Potrivit art 1206 Cciv, viciile de consimtamant sunt:
- eroarea - dolul - violenta - leziunea

EROAREA
= falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic o imagine subiectiva
deformata a realitatii, care insa NU este provocata de cineva, ci se datoreaza chiar celui aflat in
eroare. eroarea este spontana.
Clasificare:
Eroarea esentiala: falsa reprezentare a realitatii cade asupra:
1. naturii sau obiectului actului juridic ce se incheie error on negotium o parte crede ca
incheie un anumit act juridic iar cealalta parte crede ca incheie un alt act juridic
2. identitatii fizice a obiectului prestatiei error in corpore una dintre parti crede ca trateaza
cu privire la un anumit bun, iar cealalta parte are in vedere un alt bun
3. calitatii substantiale ale obiectului prestatiei sau altei imprejurari considerate esentiale de catre
parti in absenta careia actul juridic nu s-ar fi incheiat error on substantiam
4. asupra identitatii persoanei sau unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi
incheiat error in personam

Eroarea neesentiala(indiferenta) = falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin


importante la incheierea actului juridic parea aflata in eroare ar fi incheiat actul juridic si daca ar
fi avut o corecta reprezentare a acelor imprejurari nu este afectata valabilitatea accestuia
- eroarea neesentiala poate atrage cel mult o diminiare/majorare a prestatiei

Eroarea de fapt= falsa reprezentare a unei stari sau situatii faptice la incheierea actului
juridic civil.
Eroarea de drept= falsa reprezentare la momentul incheierii actului juridic a existentei sau
continutului unei norme juridice.
- esentiala atunci cand priveste existenta unei norme juridice determinante art 1207 Cciv
- trebuei sa fie vorba de o dispozitie legala care nu este accesibila si previzibila art 1208 Cciv

Eroarea scuzabila= aceea care nu poate fi reprosata partii care a avut o falsa
reprezentare a realitatii la incheirea actului juridic nu este urmarea lipsei de informare sau
neglijentei partii respective
Eroarea nescuzabila= art 1208 faptul asupra caruia a purtat eroarea putea fi, dupa
imprejurari, cunoscut cu diligente rezonabile.
- nu sunt scuzabile: eroarea asupra solvabilitatii contractului, aprecierea eronata asupra
rentabilitatii unei operatiuni juridice, evaluarea gresita a propriilor interese, etc.

Structura erorii esentiale = un singur element de natura psihologica falsa reprezentare a


realitatii
- dovada erorii nu poate fi facuta direct, ci numai indirect
- eroarea poate fi probata prin orice mijloace de proba, inclusiv declaratii de martori si prezumptii

Cerintele erorii esentiale:


- eroarea sa fie esentiala
- eroarea sa fie scuzabila
- elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii sa fie hotarator/determinatn pt
incheiera actului juridic daca ar fi cunoscut realitatea partea nu ar mai fi incheia actul juridic
- in cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca partea
contractanta sa fi stiut ori sa fi trebuit sa stie ca elementul fals reprezentat era esential pt
incheierea actului juridic civil respectiv art 1207 alin1
Sanctiune: eroarea esentiala si scuzabila nulitate relativa
- in cazul actelor juridice bilaterale si plurilaterale este suficient sa cada in eroare numai una
dintre parti
- exista posibilitatea adaptarii contractului, evitandu-se astfel anularea acestuia

DOLUL
= inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pentru a o determina sa incheie un
act juridic eroare provocata
Structura dolului:
un element obiectiv/material utilizarea de mijloace viclene
- o fapta comisiva
- o fapt omisiva dol prin reticenta ascunderea sau necomunicarea unei parti a unei
imprejurari esentiale

un element subiectiv/intentional intentia de a induce in eroare o persoana, pt a o incheia sa


incheie un act juridic
- provocarea unei erori din simpla neglijenta, fara rea-credinta nu constituie dol in masura in
care sunt indeplinite cerintele erorii esentiale, partea aflata in eroare va putea cere anularea
contractului

Cerintele dolului:
- sa fie determinant pt incheierea actului juridic
- sa provina de la cealalta parte

Sanctiune: nulitatea relativa a actului


- nu este necesar ca dolul sa fie comun daca ar exista reciprocitate de dol, fiecare parte este
indreptatita sa ceara anularea contractului dolus cum dolo compensatur dolul unei parti nu
paotea fi anihilat de dolul celeilalte parti
Victima dolului are la indemana 2 actiuni: pot fi cumulate sau independente
- declararea nulitatii relative
- repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat
Contractul poate fi adaptat, in situatia in care speta in fapt permite aceasta.
Proba dolului: dolul nu se prezuma
- paote fi probat prin orice mijloace de proba

VIOLENTA
= amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa ii produca, fara drept, o temere ce o
determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Violenta fizica(vis)= amenintarea cu rau priveste integritatea fizica a persoanei ori
bunurilor sale
Violenta morala(metus)= amenintarea cu rau se refera la onoare, cinste ori sentimentele
unei persoane

Amenintarea legitima(justa) cu un rau nu constituie viciu de consimtamant


- daca amenintarea cu exercitarea dreptului la actiune a fost un prilej prentru creditor de a obtine
un avantaj exagerat si injust, atunci este vorba de o violenta care viciaza consimtamantul
Amenintarea nelegitima= inducerea unei temeri fara drept viciu de consimtamant
nulitate realtiva

Structura violentei:
un element obiectiv/exterior amenintarea cu un rau
- poate sa priveasca un rau de natura patrimoniala, de natura fizica sau morala
un element subiectiv/intern inducerea/insuflarea unei temeri persoanei amenintate
- tocmai temerea insiflata victimei violentei altereaza consimtamantul acesteia starea de
teama provocata de amenintarea cu rau este aceea care provoaca incheierea contractului
Cerintele violentei:
- sa fie determinant pt incheierea actului juridic
- amenintarea sa fie injusta/nelegitima
- in actele bilaterale sau plurilaterale amenintarea sa provina de la cealalta parte contractanta
sau daca provine de la un tert, contractantul cunostea ori ar fi trebuit sa cunoasca violenta
savarsita de catre tert.
Folosirea unui mijloc legal intr-un scop ilicit, daca acesta nu indeplineste cerintele viciului
prin consimtamant, va putea fi sanctionat ca un abuz de drept.

Sanctiune nulitatea relativa a actului juridic civil sau despagubiri


- renuntarea expresa sau tacita la dreptul de a invoca nulitata relativa pentru vilenta nu implica si
renuntarea la dreptul de a cere dauneinterese art 1265 Cciv

LEZIUNEA
= prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii unui contract disproportia
vadita de valoare intre prestatii, ce exista in chiar momentul incheierii contractului
Strucutra leziunii:
un element obiectiv disproportia de valoare intre contraprestatii
- prejudiciul material egal cu disproportia de valoare intre contraprestatii
un element subiectiv profitarea de situatia speciala in care se gaseste cocontractantul
Domeniul de aplicare:
1. Leziunea in cazul minorului poate fi invocata daca este vorba de un act juridic care
indeplineste una dintre conditiile:
- sa fie act juridic civile de administratie
- safie act juridic bilateral, cu titlu oneros si comutativ
- sa fie incheiat de minorul intre 14 si 18 ani singur fara incuviintarea ocrotitorului legal
- sa fie pagubitor pt minor

2. Leziunea in cauzl majorului pot fio atacate actele juridice bilaterale, cu titlu oneros si
comutativ, indiferent daca sunt de administratie sau de dispozitie
- in cazul majhorului actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate
din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promisa sau
executata de partea lezata, iar disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare
art1222 Cciv
Sanctiune: nulitate relativa sau reducerea/marirea uneia dintre prestatii

III. OBIECTUL actului juridic civil


DEF= conduita partilor stabilita prin acel act juridic actiunile sau inactiunile la care sunt
indreptatite ori de care sunt tinute partile. Pentru ipoteza in care conduita privea un bun
bun=obiect derivat al actului juridic civil.
Obiectul actului juridic civil= obiectul raportului juridic civil care s-a nascut/modificat/stins
din acel act juridic
- o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil
Cerintele validitatii obiectului actului juridic art 1225
= determinat si licit sub sanctiunea nulitatii absiolute
- obiectul obligatiei feterminat sau cel putin determinatbi lsi licit nulitatea absoluta
Obiectul trebuei sa fie determinat sau determinabil
= prestatia trebuie sa fie determinata(actiune sau abstentiune) sau cel putin determinabila
(susceptabila de a fi determinata) la momentul incheierii actului juridic civi, ca, de altfel, si obiectul
derivat(bunul)
- cand obiectul priveste un bun individual deterimiatres certa prin ipoteza aceasta cerinta de
valabilitate este indeplinita
- dac este vorba de bunuri determonate generires genera cerinta este indeplinita fie prin
stablirea certa a cantitatii, calitatii, valorii, fie prin stabilirea a numai unor criterii de determinare

Obiectul sa fie licit


=prestatiile(actiunile sau inactiunile) partilor actului juridic civile trebuie sa fie conforme cu legea,
cat si cu bunele moavuri

Obiectul sa existe:
- daca bunul a existat, dar num ai exista la data incheierii actului actul juridic nu este valabil
- bunul prezent in momentul incheieri iactului juridic indeplineste cerinta in discutie, chiar daca
piere ulterior
- un bun viitor poate forma, in principiu, obiect valabil al unui act juridic

Obiectul sa fie posibil


=imposibilitatea absoluta a obiectului echivaleaza practic cu lipsa obiectului, ceea ce duce la
nulitatea absoluta a actului juridic ad impossibilium, nulla obligatio
- daca imposibilitatea este de ordin relativ, adica obiectul este imposibil numai pentru debitor, nu
insa si pentru o alta persoanal obiectul actului juridiceste posibil actul juridic este valabil

Obiectul sa fie in circuitul civil


= acele bunuri care pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice civile, indiferent ca ar fi vorba
despre bunuri care pot circula neingradit sau despre bunuri care pot circula in codnitii restrictive

Obiectul sa fie o fapta persoanala a celui care se obliga


= o parte nu paote promite intr-un act juridic fapta altuia, ci numai propria sa fapta, cu exceptia
ipotezei in care promisiunea s-ar face in calitate de reprezentat al acelei persoane.
- este valabil actul juridic prin care o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru a convinge
un tert sa incheie ori sa ratifice un act juridic( conventie de ponte-fort), deoarece este vorba de
propria fapta a celui care si-a asumat o asemena obligatie, iar daca tertul consimte ulterior, el
insusi incheie un contract, adera la un contract sau il ratifica, prin vointa sa.
IV> CAUZA(SCOPUL) actului juridic civil
= obiectivul urmarit al momentul incheierii acestuia motivul care determina fiecare parte sa
incheie contractul art 1235
- conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil
- Cauza + Consimtamantul = Vointa juridica

Cerintele de validitate ale cauzei:


- sa existe sa fie licita
- sa fie morala

Cauza sa existe:
- lipsa cauzei include si ipoteza in care cauza este falsa
- lipsa cauzei se poate datora lipsei discernamantului
- lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu exceptia cazului in care contractul a fost gresit
calificat si poate produce alte efecte juridice art 1288 Cciv
- nu este necesar ca motivul dterminant al incheierii actului juridic sa subziste pana la executarea
acestuia

Cauza sa fie licita


= cauza este ilicita atunci cand este ocntrara legii art 1236 Cciv
- cauza este ilicita si in ipostaza fraudei la lege atunci cand actul este doar mijlocul pentru a
eluda aplicarea unei norme imperative
- cauza ilicita atrage nulitatea absoluta a contractului

Cauza sa fie morala


- cauza este imorala atunci cand este impotriva bunelor moravuri art 1236
- cauza imorala atrage nulitatea absoluta a contractului pentru ipoteza in care la momentul
incheierii contractului doar una dintre parti a urmarit un scop contrar bunelr moravuri, iar
cocontractantul nu a cunoscut si nici nu trebuia sa cunoasca aceasta contractul este valabil
- daca obiectul actului juridic civil este ilicit sau imora si cauza este ilicita sau imorala nulitate

Proba cauzei
- contractul este valabil chiar si atunci cand cauza nu este prevazuta art 1239 existenta unei
cauze valabiel se prezuma pana la proba contrara
- cel care invoca lipsa ori nevaliditatea cauzei are sacina probei
- este admis orice mijloc de proba

V. FORMA actului juridic civil


= modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau
stinge un raport juridic civil concret.
3 cerinte de forma:
- forma ad validitateam=adsolemnitatea forma ceruta pt insasi validitatea actului juridic
nulitate absoluta
- forma ad probationem forma ceruta pt probarea actului nerspectarea nu atrage nulitatea,
ci imposibilitatea dovedirii actului
- forma ceruta pt opozabilitatea fata de terti atrage sanctiunea inopozabilitatii fata de terti
Pincipiul CONSENSUALISMULUI
=simpla manifestare de voiunta este nu numai necesara, ci si suficienta, pentru ca actul juridic civli
sa ia nsatere in mod valabil, sub aspectul formei, care imbraca manifestarea de voina facuta in
scopul de a produce efecte juridice.

Forma ad validitatem/ad solemnitateam


= acea conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indelinirii
formalitatilor stabilite de lege, in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea naste in mod valabil.
- poate sa fie legala si voluntara
Prezinta urmatoarele caractere:
- este un element constitutiv(esential) al actului juridic civil lipsa atrage nulitatea absoluta
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa
- este exclusiva pt un anumit act juridic civil solem trebuie indeplinita o anumita forma
Chiar daca de cele mai multe ori forma ad validitatem imbraca forma autentica, tebuie
retinut ca intre cele 2 notiuni nu exista egalitate. ex: testamentul poate fi autentic si olograf.
Cerintele pt asigurarea formei ad validitatem:
- toate clauzele actului juridic civil trbuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa nu se
admite actul per relationem, adica actul in care, pentru determinarea continutului sau se face
trimitere la un alt act
- un act juridic aflat in interdependenta cu un alt act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma
solemna
- un act juridic prin care se modifica un act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna
- actul juridic care determina ineficienta unui act juridi solemn trebuie sa imbrace si el forma
solemna

Forma ad probationem
= acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a doedi actul juridic civil.
- este obgigatorie nerespectarea atrage inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un alt
mijloc de proba
- nerespectarea nu atrage nevalabilitatea actului

Forma pentru opozabilitate fata de terti


= acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si
persoanelor care nu au luat parte la incheierea actului juridic respectiv, in scopul ocrotirii
drepturilor si intereselor lor.
- este obligatorie sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic posibilitatea tertului
interesat de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una dintre ele impotriva sa.

Modalitatile actului juridic


TERMENUL=acel eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata inceperea
sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor civile
corelative.
Termenul suspensiv=amana pana la implinirea lui, inceputul exercitarii drepotului
subiectiv civil si al obligatiei civile corelative, fiind astfel amanata scadenta obligatiei art1412
Termenul extinctiv= amana pana la implinirea lui, stingerea exercitiului dreptului subiectiv
civil si a excutarii obligatiei civile corelative odata cu stingerea dretpului se stinge si obligatia
corelativa

Termenul in favoarea debitorului= reprezinta regula


Termenul stabilit in favoarea creditorului in cazul depozitului, termenul este stipulat in
favoarea deponentului art 2115 Cciv
Termen stabilit in favoarea creditorulu isi debitorului termenul stipulat intr-un
contract de asigurare
In principiu, termenul profita debitorului, afara de cazul cadn din lege, din vointa partilor sau
din imprejurari rezulta ca a fost stipulat in favoarea creditorului sau a ambelor parti art 1413
Numai cel in folosul caruia este stabilit trermenul poate sa renunte la beneficiul lui, fara
consimtamtantul celeilalte parti art 1413 Cciv

Termen voluntar=termen conventional= acel termen care s-a stabilit prin act juridic
unilateral, bialteral sau plurilateral majoritatea termenelor
- poate sa fie expres sau tacit
Termen legal= acel termen stabilit printr-un act normativ si care face parte de drept din
actul juridic
Termen jurisdictional= acel termen acordat debitorului, in cazuriel prevazute de lege, de
catre organul de jurisdictie(ex. termenyul de gratie). Daca organul de jurisdictie este o instanta
juedactoreasca termen judiciar

Termenul cu scadenta certa=termen cert= acel termen a carui data de implinire se


cunoaste din chiar momentul incheierii actului juridic
Termen cu scadenta incerta=termen incert= a carui data de implinire nu este cunoscuta
in momentul incheierii actului juridic, desi imolinirea lui este sigura. ex. data mortii
credirentierului intr-un contract de renta viagera.

Efectele termenului
- afecteaza numai executarea actului juridic nu si existenta acestuia

Efectele termenului suspensiv:


=are ca efect intarzierea exercitarii dreptului subiectiv civil si a indeplinirii obligatiei civile corelative.
Dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa au o existanta certa.
- daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta el face o plata valabila, nu un
nedatorata, asa incat nu poate cere restituirea ei
- inainte de indeplinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate lua masuri conservatorii
asupra patrimoniului debitorului sau
- pana la indeplinirea termenului creditorul nu paote cere plata debitorului
- inainte de indeplinirea termenuli suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului compensatia

Efectele termenului extinctiv


=are ca efect stingerea exercitiului dreptului subiectiv civil si a executarii obligatiei civile corelative,
iar, odata cu acestea, chiar stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative.
- pana la implinirea termenului extinctiv raportul juridic civil concret isi produce efectele sale,
acesta se stinge odata cu imlinirea termenului

CONDITIA=un eveniment viitor si nesigur ca realizar, de care depinde existenta(nasterea sau


desfiintarea) dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile corelative.

Conditia suspensiva= de a carei indeplinire depinde nasterea(eficacitatea) drepturilor


subiective civile si a obligatiilor corelative. iti vand garsoniera mea daca voi fi transferat in alta
localitate
Conditia rezolutorie= de a carei indeplinire depinde desfiintarea deretpurilor subiective
civile si a obligatiilor corelative iti vand autoturismul meu, dar, daca ma voi muta in provincie
pana la sfarsitul anului, vanzarea se desfiinteaza

Conditia cazuala= atunci cand realizarea evenimentului depinde de hazard, de intamplare,


fiind deci independenta de vointa partilor actului juridic. iti vand schiurile mele, daca pana la
craciun nu va ninge

Conditia mixta= realizarea evenimentului depinde atat de vointa unei parti cat si de vointa
unei persoane determinate ma oblig sa iti vand garsoniera mea, daca pana la sfarsitul anului
ma voi casatori cu X

Conditia pur potestativa= realizarea depinde exclusiv de vointa uneia dintre parti iti
donez autoturismul meu, daca vreau/ iti donez autoturismul meu, daca vei dori sa il primesti
- obligatia asumata sub aceasta forma nu produce niciun efect
Coinditia potestativa simpla= realizara depinde de vointa uneia dintre parti, cat si de un
element exterior acesteia iti vand aceasta casa, daca te vei casatori

obligatia asumata sub conditie suspensiva pur potestativa din partea debitorului niciun efect
sub hac conditione, si volam, nula est obligatoi
obligatia asumata sub conditie rezolutorie pur potetativa din partea debitorului valabila
obligatia asumata sub conditie pur potestativa suspensiva sau rezolutorie din partea creditorului
valabila
obligatia asumata sub conditie suspensiva/rezolutorie potestativa simpla vlabila
Conditia pozitiva= afecteaza existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor
corelative printr-un eveniment ce urmeaza sa se indeplineasca. est formulata in sens afirmativ
iti vand apartamentul, daca in teren de doi ani nu mi se va naste un copil
Conditia negativa= consta intr-un eveniment care urmeaza sa nu se produduca este
formulata in sesn negativ iti vand apartamentul meu, daca in termen de doi ani nu mi se va
naste un copil
Indiferent daca este pozitiva sau negativa, realizarea conditiei trebuie sa fie posbila
Efectele conditiei:
- conditia afecteaza insasi existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor civile corelative.
- efectele conditiei se produc retroactiv(ex tunc) momentul de la care sau pana la care se
produc nu este acela al indeplinirii sau neindeplinirii conditiei, ci momentul incheierii actului
juridic civil sub conditie
- prezentarea efectelor conditiei presupune o dubla distinctie:
intre conditia suspensiva si conditia rezolutorie
intrevalul de timp cuprins intre momentul incheierii actului juridic civil si momentul in care
indeplinirea sau neindeplinirea conditiei devine sigura pendente conditione
perioada ulterioara acelui moment eveniente conditione

Efectele conditiei suspensive:


1. Pendente conditione actul juridic civil nu isi produce efectele existenta(eficacitatea)
drepturilor si obligatiilor este sub semnul incertitudinii
- creditorul nu poate cere executarea obligatiei
- debitorul nu datoreaza nimic daca plateste el poate cere restituirea platii ca fiind nedatorata
- obligatia nu se paote satinge prin compensatie
- prescriptia extinctiva nu incepe sa curga

2. Eveniente conditione efectele diferea in functie de realizarea conditiei


Daca conditia suspensiva s-a realizat se considera retroactiv, ca actul juridic a fost pur si
simplu
Daca nu s-a indeplinit conditia partile se gasesc in situatia in care ar fi fost daca nu ar fi
incheiat actul juridic:
- prestatiile efectuate trebuie restituite
- garantiile constituite se desfiinteaza
- toate drepturile constituite de debitor se consolideaza

Efectele conditiei rezolutorii: actul juridic se comporta ca un act juridic pur si simplu.
- debitorul trebuie sa isi execute obligatia asumata , iar creditorul poate sa solicite executarea
acesteia pura est sed sub conditione resolvitur
- dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte inter vivos sau prin acte
mortis causa si va fi dobandit tot sub conditie rezolutorie
Eveniente conditione:
atunci cand conditia rezolutorie s-a realizat: actul juridic se desfiinteaza cu efect retroactiv
- drepturile subiective civile si obligatiile corelative se considera a nu fi existat niciodata
- partile trebuie sa isi restituei prestatiile efectuate
- daca pendente conditione dobanditorul a consituit anumite drepturi cu privire la bun, aceste se
desfiinteaza retroactiv resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis

atunci cand conditia resolutorie nu s-a realizat actul juridic se consolideaza definitiv este
socotit inca de al nasterea sa ca pur si simplu

SARCINA=modalitatea specifia liberalitatilor olbigatia de a da, a face sau a nu face, impusa


gratificantului de catre dispunator
Sarcina in favoarea dispunatorului intr-un contract de donatie, donatorul ii impune
donatarului obligatia de a-i plati o datorie a sa fata de un tert
Sarcina in favoarea fratificantului intr-un contraxct de donatie, donatorul impune
donatarului sa foloseasca suma de bani doanta in scopul efectuarii unei lucrari de specialitate
Sarcina in facoarea unei terte persoane se lasa printtr-un testament o casa unei terte
persoane, cu indatorirea legatarului de a plati o renta viagera sotieti supreavietuitoare a
testatorului
Efecte:
- sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea
acestuia
- neexecuarea revocarea actului juridic cu titlu gratuit prin care a fost instituita
- in cazul donatiilor neexecutarea sarcinii da drept dispunatirului de a opta intre a cere
revocarea actului juridic sau a pretinde obligarea la eecutarea in natura a sarcinii