Mihai GHIBA ania a Manualul conducatorului __ de ambarcatiuni ae cu motor pentru agrementMIHAI GHIBA FLORIN OPREA MANUALUL CONDUCATORULUI DE AMBARCATIUNI CU MOTOR PENTRU AGREMENT ee, Craiova, 2010PREFATA Jn ultimii 15 ani, agrementul nautic a luat 0 amploare deosebita, fiind un segment al navigatiei extrem de atrigdtor in ceea ce priveste imbinarea pasiunii cu relaxarea. Astiizi, nu ne mai mirdim cind in Roménia peitrund salupe de inalta clasd gi chiar barci de vitezd’ monopost cu puteri de paste 100 c.p. destinate concursurilor. Granitele s-au deschis, economia s-a liberalizat, astfel incit in mod firesc pe langa casa de vacanti si alte bunuri ta care odinioard nu aveam curaj nici sd vistim, si-a ficut intrarea salupa pentru agrement, hotdrdti sa inlocuiased incet, dar sigur, traditionala béircutit cu un VETEROK de 3c.p. Statistica examenelor sustinute de ciétre cei ce dorese sd intre in randurile conducatorilor de ambarcatiuni, aratii un numér de aproximativ 5000 candidati pe an. Marea lor majoritate au intrebat, au cautat, au cercetat, dar material pentru un studiu temeinic in vederea insusirii unui bagaj de cunostinje despre agrementul nautic nu au gésit. Circulit printre amatori o serie de NOTE DE CURS editate candva de centrele de pregatire marindreascé, un curs pentru conductor ambarcafiune tipdrit intr-un numér redus de exemplare de céitre fostul Inspectorat al Navigatiei Civile si manuale de Marinarie si Constructia si Vitalitatea navei dupa care au studiat, inainte de ’89, elevii fostelor licee de marina. Exista si lucrari monumentale despre nave, navigatie si manevra, apartinand unor distinse personalitati ale invifamantului de mariné romdnesc, dar ele se adreseaza navigatorului profesionist, ofiger de cart, secund ori comandant de nava. Lucrarea de fati se doreste $i suntem convinsi cd o va face si raspundé pasionatilor de agrement nautic. In structura luerérii, amintind doar de etape istorice in dezvoltarea ambarcatiunilor, setrece la un studiu extrem de interesant si concentrat al salupelor actuale cu propulsie, sisteme de transmisie, guvernare, manevré si ancorare moderne, caracteristice sec XXL. Pentru prima datit, candidatul ta objinerea unui carnet de conducere pentru ambarcatiune, va gasi in acelasi volum, atat informatia privind marinaria, maneyra, salvarea, cat si Regulamentul de Navigatie pe Dunire (care astiizi este aproape imposibil de gisit, destinat lucritorilor din marina fluviald), Prezenta lucrare constituie 0 noutate pentru agrementul nautic in Romania, find realizaté dup& modelul european adaptat insé legislatiei nationale, si mai ales reprezentind rodul pasiunii pentru nave de agrement, imbinaté cu un bagaj exceptional de cunostinge profesionale, teoretice $i practice ale autorului, dobandite Prin studiu universitar, peste 25 de ani de experienté in domeniul naval si o neobosita sete de cunoastere. autoriiaigung ad aud jAuny op [nyuourejndoy — CNY -oreut ad s0]funIzt]09 v astuaAaid ap jeuoreMAO}U jmUaUIEINTOY — NAYTOD -aorpuinf ouvosiod ang ap 9[R1or01UL -o9 undoos 1 gyenjoayo JuataITe ap RorEHANOR — jMaWauSD ap pjvI2.8uoD AIHW “ajerorowio9 Lundoos voae & eres ‘nudosd jmmuawiaase nquod 99|z} ouvosred ongo op grenyoaya [eau yodsuey ap vayeyanoe — jwawadsy ap arpauioy quourorSe nuyuad atsn[oxo inajsa 18 wi $7 NUE [20 ep aus1Suny o axe dioo nays pe ‘orstndoad op jnpow 1S dy ap juoroytput ‘99a no nes/1S JO}OU! no suNFesrequIE aa{I0 — juaUaWSD ap aunzivo.>qUiy ‘Jeotpaut zoynfe wud 1$ exeaqes ap aseyuauaya afunso “@uyeoq souwuoyrod yBiy) ezaA orem ap erfeBtaeu 1S undead gpeavu ovfeisiso] If sojeaeu 8 yorusaur wisindoud ‘ajeaeu jorfonysuoo 1§ rumjsenyse “ToreStAv LIONS ayeo] sjoadse ojoun 1S aBuH WOA ‘ope TYDdABNS fayseou 1 LOHAN! JouN ope TWKUL wopour mmrseurrear wysaupe ou go JO PUrpUN “eu 0A 99 afajoudes ut ‘snyd Up uoaabu vusoupue 18 jnfijojayout pupzutsdno ‘Mn -puzaou eyre prayzasdas “guneyy op TAEeCOTIOTCL UE IS EITUYSp apse wind BSE “PLAPULDA “inf utp 10joueosied 10 sojeavu e v99 ad nes adord efueindis vowed w ‘onnen queuaige nyued Tuntivorequie Ttsojoy ndoos wy *eraysaoe |NpsOg B] ONY qoaigo 8 ‘runyfeorequie ror foun ope owouodWiod so]HLEd voseySeoUNd “1ySreULTOUU Ih aio} No myruesINo varezurETfRUNRY :ygULN Jndoos op eurvas puRUNL ,a74pUIDU NI op rourjdiosip jnsuzdno wip oyed gorur o 1eop aynypysuod [I smo m{jUEZaId |N}DO1GQ MLINIAAC WagIINGOUINI I INTOLIdvO I1¢ Bea zoe Beg £97 ‘Bea Sz Bea ZI Bea 76 “Beg 16 Seq 06 ‘Seq 68 ‘Beg Sg Beg $8 Bea BL Bed £9 Beg bp Bed Le Bed 67 Bed 82 Bead LI Seq g Beg L Beg g Beg ayeasorq aawaqes 18 aeyngo areu ad zoprUNIZI[09 va.ttUeAed Nay [euoHenseQUT nUAUIEINZIY — OAAIOD [I Bxol aagung od ajestavu ap [njuaueynBay | exau LX Inyoude gUppreu epedyauu uy asatjruy TEX [njoyd yZa}JA aaeuN ap BIjeBawu uy aueHtUy [Xx [Njoude Wusavajzuod 1§ punpowsguy x jnjoyde fanjdna 18 nes wWexny ‘WSerousy no aajuga op [nZ"D = aruiej}0dry ap [nzeQ = day ap [NzeD = [worpout A0jnfe [NUVI aaBayes ap aovoyfiya, XT [njoude Junpeorequre foun [nz0,0]4) [TTA [N]OHId 10}0UI nd JOUNy}worwquiE BAoURAAL []A [NjoHde feropzep 1A node ajund ap mrosaooe i$ owas A [njoude Aopungvorequre oe arouyaxzuy op Lyon AJ [njoudy Hungjesrequre aqyuosavoy [1] njoude JopUNseorequre ope apon.ysuod ap ayuawrary {y [NjouNdu aaaonpowguy | [njoudy aawaqes 18 218INYD ATX fa wiuyouFormele rotunde sunt specifice navigatiei in regim de deplasament, cu motor, cu rame sau vele CAPITOLUL II [— DE CONSTRUCTIE ALE AMBARCATIUNILOR "La orice ambarcatiune, indiferent de mirime sau destinatie se intdlnesc urmitoarele jemente principale de constructie: a _ Corpul sau coca ambarcafiunii — constituie partea cea mai importanta a ambarcatiunii. constructie acesta trebuie s& asigure etanseitatea, rezistenta si spatiul din barc& nec- r pasagerilor, mérfurilor si motorului impreund cu accesoriile sale. ‘orpul este partea propriu-zisd a navei, care determina calitatile nautice, de robustefe, obilitate si manevrabilitate, precum si capacitatea de transport. in ceea ce priveste celelalte forme exterioare, ele sunt astfel studiate incat nava si intampine minimum de rezistent& din partea aerului si apei si s& corespunda scopului pentru care a fost construita, fara a micsora cu nimic calitatile ci nautice. _Formele exterioare ale cocii nu corespund nici unei figuri geometrice care ar putea itd; singurul caracter geometric al cocii este simetria fata de un plan numit plan nigitudinal de simetrie. Partile principale ale cocii sunt: — partea din fafa, care se numeste prova (1). Forma este asemanatoare unei sectiuni de prism& mai mult sau mai pufin ascufita cu 0 suprafafa usor convexa, pentru a strabate ‘mai usor masa lichida si a micsora rezistenfa la inaintare a navei. La unele constructii modeme, prova este prevazuti cu bulb hidrodinamic, care prezint& avantajul sporirii vitezei cu cca 7-10% prin reducerea rezistenfei la inaintare; Sectiuni la cuplul maestru prin diferite tipuri de ambarcafiuni” Formele stelate sunt specifice , = partea din spate se numeste pupa (2). Forma la partea superioara este in general navigatiei de vitezé! rotunda, iar la partea inferioard este asemiindtoare provei, dar usor concava pentru a asigura scurgerea apei in borduri ffré a produce turbioane (vartejuri) ce ar influenta eficienta cirmei si elicei; —partea din mijloc se numeste parte centraldi (4). Forma ei este aproape semicilindrica si face legatura intre prova si pupe. Forme stelate cu profile curbate sau semicurbate pentruambarcatiuni de viteza? Sectiunea vertical — transversala in zona perimetrului maxim al cocii se numeste cuplu maestru sau sectiune maestra (7). Sectiunile paralele cu aceasta, situate cAtre prova (8) sau pupa (9) au perimetrele mai mici decat ale secfiunii maestre. Secfiunile care la partea inferioard prezinta forme ascutite, se numesc stelate (8). Un observator care se afl pe puntea navei si priveste spre prova (1) are in dreapta bordul tribord (5) gl in atinga bordul babord (6). punte si linia superioara a tul de origine./tura pupa este formati din suprafetele aflate dedesubtul tabloului. In mijlocul pbiturii se aflé un orificiu rotund numit etambreul cdrmei prin care trece axul cdirmei. ried de sub scobitura care se ingusteaza treptat spre child se numeste stelatura pupa. ? au 4 1 9 8 2 ‘ 7 400 5 Bu Larandul sau, eo rp w/ se compune din 0s a turd peste care se monteaza invelisul rior, Osatura consta in totalitatea elementelor si piesclor longitudinale si transversale @, impreund formeazii structura de rezistenta. Dupa cum reiese din exprimarea erioara, functie de modul in care sunt dispuse elementele de rezistenta, exist’ satura gitudinala si osatura transversala. Osatura longitudinala este format din piese si elemente de rezistent& dispuse in lun- ambarcatiunii. Principalele piese si elemente sunt: *chila—piesa fundamentala de rezistenta a oricarei nave. Este situat in plan di- etral, pe fundul barcii de la prova la pupa. *etrava- piesa de rezistenta situata in extremitatea prova, constituie de fapt pre- girea chilei la prova. *etamboul-—piesa de rezistenfa situati in extremitatea pupa, constituie de fapt lungirca chilei la pupa. *contrach ila piesa de rezisten{a longitudinala care dubleaz& chila pe toat’i gimea, intarind fundul barcii *carlingile laterale~ suntelemente de rezistenta longitudinala, dispuse fundul barcii simetric fata de planul diametral. Leag varangele intre ele si formeazi reund cu acestea structura de rezistenta a fundului barcii. *curen{ii de bordaj(stringherii) — sunt clemente de osatura longitudinala puse de-a lungul bordurilor. Acestia leag’ coastele intre ele si impreun formeazi jotura de rezistenta a bordurilor. 10 1 — Chila 2 —. Etrava 3 — Etambou i 8 — File de bordaj 9 — Bancuri 10 — Banchet 11 — Sp&atar we acl 7 — Tabloul b a a Q s i o = uu o 9 8 n 3s ° O a u © a6 2B. AO fe in OoNomenclatura barcilor cu motor!” # Lumini de navigatie prova Balustrada combinate > fd Urechi a 4 Baba dubla cu traversa Punte Scaun pasager ‘Scaun pasager Comenzi motor Baba pupa Alimentare combustibil Motor "outboard” Oglindad pupa 4 Baston pavilion pupa Compartimentarea unui motoryacht de lux!" Observam mai multe variante constructive care urmarese confortul pasagerilor gi echipajului. Spatiile sunt concepute pe principii ergonomice gi pe princi ii de siguranya (etangeitatea compartimentelor, vizibilitatea si confortul conducerii navei din timonerie @le,), Se evidenfiazi confortul maxim posibil in spatiile de locuit. 13I Nomenclatura barcilor cu vele?*: 7 nul cuplului maestru. Acestea sunt: astele(crevacele ) ~clemente de rezistent& transversale, fixate la intervale ‘La partea inferioara sunt prinse solid in chili. Ansamblul a dou coaste situate le borduri in acelasi plan transversal formeaz4 un cuplu. Daca acest cuplu este zona létimii maxime a barcii atunci va fi numit cuplu maestru. range I e—clemente de rezistenti transversale care unesc capetele inferioare elor in scopul sporirii rezistentei fundului barcii. avers ele—clemente de rezistenta transversale care unesc capetele superioare it doua coaste ale unui cuplu. elisul exterior. Peste refeaua de piese si elemente de rezisten{4 longitudinal gi sali prezentata anterior, care impreuna formeazi osatura, se monteazi fnvelisul lor, objinand astfel corpul etans al barcii. Dupi modul de clasificare al barcilor functie de materialul de constructie, acest invelig stior poate fi confectionat din lemn, metal, fibra de sticla, materiale plastice, aliaje ire, Dac& materialul ales este lemnul, acesta va trebui in mod obligatoriu si fie de tare: stejar, mahon, teck, cedru, pin. Daca se opteaza pentru invelis exterior din |, tablele se vor asambla prin sudura sau nituire. ocul de imbinare a tablelor se numeste cus dturd. iecare rand de scAnduri sau table al inveligului exterior se numeste fi / a. th cadrul invelisului exterior se intalnese: e = at + bordajul—elemental partilor laterale inferioare a corpului barcii, care porneste Ja child si ajunge la extremitatea superioara a coastelor unde se imbin& cu puntea, la aarcatiunile puntate sau cu copastia la cele nepuntate. Jib sheets 17. Prova Bow Side-deck Headstay 24. Derivor central Centreboard 14, Foc Jib halyard 16. Scotele focului Foredeck 19. Coca Fairlead 22. Bancheta Thwart 23. Punte laterala teuga Cleats 21. Octeti ghidare lib 15 Funga focului *copastia-reprezinta o bordura de lemn sau metal, montati pe parapetul ce mprejmuie puntea, acolo unde exist punte. La barcile nepuntate copastia se sprijina pe petele superioare ale coastelor, consolidandu-le. 13. Strai 18. Puntea prova Hull 20. Tachet *puntea—reprezintd invelisul exterior al partii superioare a corpului ambarcatiunil, jponente ale ambarc: Parts of the Boat Jn pupa. Se intalnese cazuri cnd puntea nu acopera in intregime corpul, rezultdind 0 “ambarcatiune semi-puntatd. Dupa cum filele ce intra in componenta bordajului se nu- nese file de bordaj, filele ce intr in componenta puntii se numesc file de punte. 2 La toate aceste elemente arhitectura naval a ajuns in timp, urmare dorinjei perma- hente a omului de a perfectiona si ameliora performantele navei. intarirea ambarcatiei de animale sau scoarta de copac s-a realizat initial folosind cfte~ ramuri de copac cu eurbura naturali, asemindtoare cu cea a curburii luntrei, Aceste halyard F extension Partile com; Mainsail 2. Balena Batten pocket 3. Palane Boom vang 4. Scota velei mari Mainsheet 5. Funga velei mari Mains: * 6. Pupa Stern 7. Eche Tiller Rudder 10. Oglinda Transom 11. Catarg Mast 12. Sart Shroud Tl 8. Prelungirea chi 9. Carma 4. Vela mareMm ost premergitoare coastelor sau crivacelor. Ulterior s-a adaugat gi chila, ca 0 impli scdndur’ longitudinala. Aceste transformari s-au produs treptat, in timp. Odata cu introducerea uneltelor de metal in constructia navala, dimensiunile navelor ‘erese, capacitatea de transport devine mai mare. De aici, rezulta stiruitoare cautiri pentru ‘AMigurarea unei rigiditati si rezistente corespunzatoare. Se acorda tot mai mult’ atenfie osaturii, coastelor gi traverselor. Filele care alcatuiesc hordajul ajung si fie fixate pe osaturd. Spafiile intre file se c&lafituiese cu grija, Cu timpul, deasupra traverselor punfii se astern scandurile covertei, Partea de bordaj peste puntea superioara primeste ulterior denumirea de parapet. in afara traverselor, deosebit’ importanti prezint& peretii despdrtitori transversali si Pp P Jongitudinali. Fiind etansi, acestia impiedic& patrunderea apei in interiorul navei. tn continuare ne vom opri pe scurt asupra diferitelor esente de material lemnos ce poate fi utilizat la constructia unei barci traditionale, din lemn. Functie de elementul de osatura realizat, se foloseste: - teck, stejar, ulm, mahon, salcdm pentru child, etrava si etambou; - teck, stejar, frasin, salcdm pentru coaste; - teck, stejar, mahon, salcdm pentru varange; -teck, stejar, brad, molid, salcdm, frasin pentru stringheri; Pentru bordaj: lemn de teck, siejar, brad, molid sau pin. Pentru copastie: stejar, mahon, frasin. Pentru rame: frasin sau brad. Ca sisteme de constructie a bordajului la barcile din lemn, fara a intra in am&nuntele maragonzeriei amintim, sumar urmatoarele: +sistemul suprapus—marginile filelor de bordaj sunt suprapuse. Acest sistem se foloseste pentru realizarea bordajului la baleniere. *sistemul latin —marginile filelor de bordaj sunt asezate una langa alta, _ *sistemul diagonal -realizeazi un bordaj dubly, filele intalnind chila sub un unghi de 45 grade, dar in directii opuse, bordajul exterior avand capetele de sus spre prova, ssistemul cusdturil or—se aseamana cu sistemul latin, cu deosebirea c& locul unde se produce akiturarea filelor se acopera la interior cu o sipea de lemn, —_—_, CAPITOLUL I ACCESORIILE AMBARCATIUNIT lotarea unei ambarcatiuni se gasesc o serie de obiecte necesare pentru operafiuni bri, navigatic, semnalizare, vitalitate si salvare. ‘mai numeroase sunt obiectele destinate manevrei gi navigatiei. Acestea sunt Fame | e, Paralel cu progresele constructiei navelor au intervenit imbunatatiri ale lor de propulsic. Plutirea este conditionata de forma si calitatile ambarcatiunii i gi de materialul folosit in constructie, iar mijloacele de propulsie trebuie si al, palmele serveau drept lopeti .navigatorului” ce a folosit trunchiul de copac. euirea palmelor cu prajini (ghiondere) a fost posibila insi pe ape putin adanci. Mai du, la ape adanci, s-au folosit primele rame scurte, nesprijinite de bordaj, de tipul lel sau pagaici. \sirienii, polinezienii, amerindienii foloseau o pagaie scurt, asemanatoare ca formi nod de utilizare cu pagaia de astdzi a ambarcatiunilor sportive. Folosirea ci a fost inata de instabilitatea luntrilor inguste. Odatd cu cresterea stabilitatii mijloacelor navigatic incep s& aparé rame mai lungi, derivate din primitivele prajini. Capatul odus in apa, mai lat, imité forma palmei. Rama permite atacarea apei cu mai multi ¢ §i mai de sus, avantaj deosebit de important pentru navigatia pe valuri. Diferite tipuri de lopeti"* 1 - pagaie,2 ~ padel, 3 - vasle, 4 - rama 7 OO158 Detalii pentru pozitia 1 — pagaia Secpuote A ae a “| Padeli dubla Detalii pentru pozitia 2 — padela Un moment insemnat l-a reprezentat sprijinirea ramelor pe bordaj, fapt care le-a transformat in parghii. Faré indoiala c& aceasta realizare a fost precedata de numeroase incercari de tot felul. Asa, de exemplu, pana nu demult, pescarii din Africa trgeau la rame stind in picioare, cu rama prinsi intre pulpe, obfinand efectul unei parghii. Cunostintele fiuritorilor piramidelor asupra parghiei si larga réspandire a ramelor sprijinite pe bordaj in vechiul Egipt, ne determina si atribuim intaietatea acestei cuceriri constructorilor navali de pe malul Nilului. Initial, rama era prinsé cu ajutorul unui laf de piele (numit strapazan) de un cui vertical (cui de strapazan) batut in marginea bordajului, sau era introdusa intr-o scobitura facuté in marginea superioara a bordajului (numita dama). Ramele sprijinite de bordaj au permis si se vasleascd cu mai multi eficacitate si siguran{a, indiferent de directia vantului. Barca moderna a insumat experien{a marinareasca si a multiplicat calitatea barcii prin tehnologiile moderne de productie: 18 —, Se Locas fixare furcheti >a Paio! din lemn Furchet inchis Furchet deschis Placa lemn pentru ixare motor outboard pe oginda Ambarcatiune din aluminiu Mai jos sunt prezentate diferitele modalitati de prindere a ramelor, care au precedat furchetul folosit in zilele noastre. Diferite modalitapi de prindere a iS ramelor, care au ‘i precedat furchetul folosit astéizi (ultima imagine)!—— Suporti de furcheti r care se monteazii in compastic 1. furchet clasic cu siguranta 2. furchet articulat inchis Ramele pot avea forme si dimensiuni diferite in functie de marimea sau destinatia biircii pe care o servesc. O rami este compusi din: pand — partea lata, in forma de lopatd: brat — prelungitea de forma cilindrica a penei; manson — aparatoare din piele groasi pe care se sprijind rama in furchet; umfléturd — ingrosare a bratului imediat dup manson; mdner — partea ramei din care aceasta este manevrata. Genunchi Méner e Rame'®: a~ramé obisnuité, b — rama pescdreascd, ¢ - rama dubla -earma barcii. Una din problemele cheie care a preocupat inca din zorii avigatici pe mesterii constructori a fost modul de pastrare a directiei — cérmirea ~ sau, se exprima in termenj marinaresti, guvernarea. La luntrele mici erau suficiente cateva lovituri mai energice de pagaie sau de padela tr-unul din borduri pentru a indrepta nava in directia doriti, Mai tarziu, navele mai mari, Wand suprafata de plutire considerabil crescuti si inertie sporita prezentau dificultiti in mentinerea inertici. Treptat s-a observat ci una sau mai multe rame agezate intr-un bord spre pupa i guvernarea. Aceste rame-cirma cirora li s-au adus diferite imbunatatiri s-au enjinut mileni de-a indul pand le adoptgtea cdrmei eu pandi,fixatt la pups navel aa _— - = na este o pies demontabila care se fixeaza la pupa cu ajutorul unor balamale, De elirma se monteaza la post atunci cand barca este lasat’ la apa. ‘toate bircile au cirma. Luntrea si puiul guyerneazA numai cu ajutorul ramelor, se compune din pand si eche. Echea"® este o bara de lemn care se fixeazi pe var~ lui cdrmei pentru manevra. De obicei, ta ambarcatiunile cu vele, echea are forma tor ugor curbat care se fixeazi cu centrul pe axul carmei. Extremitatile ei sunt ite cu orificii in care se fixeaza ¢rotele cu ajutorul c&rora se guverneazi. Echea dreapta sau rotunda. ancora. Este o piesa executata din ofel forjat sau turnat, cu unul sau mai multe i care, lansata de la bord, se fixeaza pe fundul apei si formeaza impreund cu lanful {1a apd, un sistem de fixare al navei contra actiunilor combinate ale vantului, valurilor ntului. scopul ardtat mai sus, bratele ancorei trebuiesc astfel confectionate, incat, dupa ce ta a ajuns la fund, si se fixeze ct mai adénc, pentru a opune rezistenja necesar’ \erii sigurantei navei. ncorele se impart in ancore principale si ancore auxiliare, iar in functie de bordul se afla, se numese ancora tribord si ancora babord. ipurile de ancore care se folosesc in prezent pot fi impartite in doua categorii prin- ancore cu braje fixe si ancore cu brafe articulate. neorele se mai pot imparti in: ancore cu traversd $i ancore fard traversd. Din categoria ancorelor cu brate articulate, fac parte toate celelalte tipuri, cu sau fara Wersii si care sunt in prezent adoptate in toate marinele. In general, o ancora se compune din urmitoarele parti: * brajele, fixe sau articulate, avand la extremitati varfuri ce se infig in sol si palme ile plate ale bratelor) care miiresc rezistenta impotriva deraparii; + fusul, care are un inel la extremitatea superioara si o ramificatie in dowd sau patra brate; + diamantul, care este locul de impreunare a bratelor cu fusul; + inelul sau veriga de care se leagi unul din capetele lantului de ancora cu ajutorul unei chei; * traversa, bara de metal incovoiata la un capat, cu un opritor asezat aproximativ la sntru si un cui spintecat legat cu un lang. Opritorul si cuiul servesc la fixarea traversei ndicular pe planul breigion,jersel permite ca ea sa fie demontata si s& se plieze de-a usului, céind lipsa de spatiu impiedic’ manevra ancorei la bord. Lungimea fusului este egal cu cea a traversei. Distanta intre gheare este egal cu 7/0 din lungimea traversei, cea ce face ca ancora sa se intoarca si sa se fixeze pe fundul Apel, imediat ce lantul s-a intins, indiferent de pozitia in care a cazut pe fund. Ancora amiralitate sau ancora cu travers este o ancora cu doua brate fixe, cu traversa Montatti la extremitatea superioara a fusului. Ancora amiralitate'*: ~ inel, 2 fus, 3 - braf, 4 - diamant, 5 - palane 6 - brafe, 7 - travers Modul de Jucru al acesteia este urmatorul: la fundarisire ancora atinge fundul cu unul din brafe din cauza greutitii mai mari a parfii inferioare. Prin filarea lantului, ancora se ema cu capatul indoit al traversei pe fundul apei, cele doua brate fiind orizontale si “const cu fundul. Cand s-a terminat filarea lantului si el incepe sa se intinda, inelul ancorei este tras in jos, ceea ce provoacd o rastumare, traversa devenind orizontala, iar brafele se orienteaza intr-un plan perpendicular pe fundul apei, dupa care, unul din brate se sprijina pe fund si se infige in el. La virarea ancorei, inelul este tras in sus si cu un efort relativ mic, bratul se smulge din sol. Avantaje si dezavantaje ale ancorei amiralitate. Avantajul consta in faptul ca patrunde gor in solul de pe fundul apei asigurdnd fixarea navei. Dezavantajul consti in faptul ci Janful se poate infisura in jurul traversei (ancora subtraversatd) sau in jurul bratului (ancora subbrafatd) cand nava vireaza, fapt care micsoreazii simfitor buna fixare precum ‘gi faptul ca o intindere mai brusca a lantului o poate smulge. in plus, la adancimi mici, brajul neinfipt poate avaria carena cénd nava trece pe deasupra ancorei. ® Un alt dezavantaj al ancorelor cu travers il constituie manevra greoaie de punere la st, 22 “ai. a = - Incora cu patru: ‘folositi 1a fluviu gi ape interioare — se deosebeste de litate prin aceea ch ‘nu are travers’, ci doar patru brate fixe. Se intrebuinjeazil In ele nave (slepuri, ceamuri) si mici ambarcatiuni. Ancora cu patru gheare este manevrati cu ajutorul a doua lanturi: unul mai gros legat de inel si unul mai subjire, numit lanful calauza legat de o clama montata pe diamantul ancorei. La fundarisirea acestei ancote, indiferent de pozifil in care cade, doud dintre ghiare se gaisesc — in permanenfii~ in pozitie convenabila pentru fixare pe solul albiei. Avantajele si dezavantajele ancorei cu patru gheare sunt in principal aceleasi ca si la ancora amiralitate. incora cu patru brafe! ora Hall este o ancora fara travers’, cu doua brafe articulate care se pot roti in sle sensuri cu 40-50 grade, find folosit& la navele maritime gi la majoritatea nayelor compune din doua parti fusul de ofel care se termina la partea inferioara cu un orificiu pentru buloanele cu gare se impreuneazi la diamantul ancorei; brajele, contrabrajele si diamantul. ontrabratele asigura bratelor un unghi de migcare de 40 grade. Modul de lucru_al ancorei Hall. Ancora se aseazii in c&dere orizontal pe fundul apei din cauza formei sale, Cand lantul se intinde, fusul se ridica iar bratele se tinise pe fundul apei pana intalnese un obstacol sau o denivelare in care se infig. Pentru o bund ancorare este necesar ca ancora si aibll @ suprafafa si o greutate cat mai mari. Avantajele si dezavantajele ancorei Hall. Are 0 mare rezistenfi mecanicd si poate fi pusd la post printr-o manevrlt 1 simpli. Construetia ancorei exclude orice fel de incoliicire a lantului. Are un singur inconvenient: la ancorare trebuie si fie tarat’ pe fundul apei pan’ intdlneste un obstacol in care s& se poate infige, ori albia apelor curgiitoare este tn mare parte neteda sau stancoasi si in acest sol ancora Hall = fuus, 3— bol, 4 Ancora Hall'*; 1- corp, 2 ~—cheie, 5 — loc pentru marcare 23le adine, Se tntampla ca uncori nava si nu tind bine in ancorit Alte ancore cu brate articulate inténite sunt: tip american Dunn si Danforth; * tip englezesc Smith; * tip german Inglefield. Ancorele moderne care sunt comercializate de firme specializate in constructia de neora Danforth? Ambarcatiuni de agrement si subansamble pentru dotarea lor eeeptionarea ancorelor cu brate articulate trebuie intotdeauna probat daca parfile Ancora cu braje iI¢ Se rotesc usor. pliabile’ ijirea ancorelor necesit& atentie. Dupa fiecare virare a ancorei, trebuie spilati cu tru ca malul si pietricelele mici care au patruns intre fus si brate si fie indepiirtate, iclile pentru ungerea partilor in frecare trebuie curatate cu o sArmi, umplute cu un- gi din nou inchise bine, cu dopuri pasuite. Unsoarea cea mai bund este cea formatii OU parti petrol si o parte ulei mineral. piturare, pitura nu trebuie s& patrunda in spatiul dintre partile de frecare ale an- Dacia partile in frecare sunt ruginite, ancora trebuie demontata, locurile atinse de inl Curdtate si unse. Numai dupa aceste operatiuni se trece la montare. Nu putem incheia scurta trecere in revista a tipurilor principale de ancore fara a aminti © alta piesa strans legata - la propriu si la figurat — de ancora: Janjul. Lanturile Ancora Dunn! ie pentru legarea ancorei de nava. Unele nave fluviale folosese in locut lantului ma metalica. urile intrebuintate in marina sunt din ofel, realizate prin turnare, matritare sau electric’, Sunt formate dintr-un numar de incle elipsoidale numite zale, cu sau fard pod. miireste rezistenta zalelor la intindere cu 20% impiedicand si incurcarea lantului. ele fair pod se intrebuinteaza acolo unde tantul nu este supus la eforturi prea mari, Ancora Sapé# utile de ancora ale navelor sunt de obice’ numai lanfuri formate din zale cu pod. Lanturile se caracterizeaza prin calibru, adicd grosimea zalei masuratd in dreptul ijlocul zalei, pentru cele fird pod. (CSOATROATRALAD) Diferite tipuri de languri Za de lang'é Tngrijirea si intretinerea lantului de ancora. Nu este indicat ca lanful sa fie supus la ‘juni mai mari decat acelea pentru care a fost calculat. De aceea nu se recomanda jeorarea cfind naya are viteza, deciit in eas de fort majora. - = Ancora plug!Ancorele sunt legate de lantul printr-un ,,vartej*. Aceasta permite 6 Ss virarea usoara la post a ancorei. Manevrele fixe pot fi legate printr-o cheie de impreunare, cerinfa find folosirea rodantelor pentru evitarea uzurii premature la frecari. Langul de ancora se boteaza in putul lantului cu un ,,papagal cu siguranta. Bofarea trebuie si fie singur’, rezistenta si usor de desfacut. *vinciul de ancord—micile ambarcafiuni nu au nevoie de vinciuri sau cabes- tane pentru manevra de ancorare si virare a ancorei. Totusi ele sunt construite intr-o gama larg de tipuri si mérimi, sunt alimentate din acumulatori si comandate prin telecomenzi: Vinci* i Cabestan* 26 ang e a~este o prijind din lemn (poate fi si gradattl) avand fixat la un capi Jig simplu sau dublu din ofel sau bronz, fn general, varfurile sunt rotunjite pen Witarea producerii de accidente umane sau avarii la ambarcatiuni. Se foloseste la , pentru a indeparta prova sau la plecdiri de la o scar, un debarcader ete, ori {Vij Agi{at. Sunt construite intr-o gama variat& de lungimi si dimensiuni, corelate cu | si mirimea ambarcatiunilor pe care le echipeazi. Cangele mareate in picioare pot fi site la misurarea adancimii apei. Tipuri de cange? barbetele—sunt buciti de param’ fixate la prova gi la pupa barcii gi folosese la sau remorcatul barcii, ‘Din categoria obiectelor din inventarul barcii care sunt destinate vitalititii fac parte: ghiorde1w 1 —caldare din lemn sau panzi impermeabila cu maner de saula, Jositl pentru golirea barcii de apa; 1ypo 1 w 1 —scafa din lemn, cu margini ridicate pentru strans apa de pe fundul bareii *trusa de maragonzerie—contine ciocan, cleste, dalta, pene de lemn, cAlfi, i ata de vele, guardaman, cutit de gabier etc.; Ghiordel’® Ispol'® Ispol de plastic *guardaman — apiratoare din piele pentru mana, folosité de velari la cusutul nzei de vel, prevazuti cu un disc metalic striat pentru impingerea acului; —seufit de gabier — purtat de marinarii care urcd in arborada gi asigurat cu un alb in jurul gatului. Pentru salvare in inventarul barcii se aflé colaci de salvare, avand pe margine o saulii itd fin'te bine, proiectati sa tina la suprafata apei patru persoane. Pe lng’ colaeil salvare ambarcatiunea poate fi dotatii cu centuri sau veste de salyare. a7 iPardina simpla® Pardma confectionata din risucirea unor lanfane de 1a sténga la dreapta se numeste ‘garlin, iar lanfanele respective poart denumirea de cordoane. Garlin's: 1 - cordon, 2— suvitdi; 3 - sfilage; 4 - fire Lanjand* Lanjanele formate din trei guvife de cénepa alba se numese grandee si se cos pe mar- ginea velelor pentru a le mari rezistenta si reduce alungirea acestora sub acfiunea fortei vantului. Pardmele de canepa se gudroneaza pentru a le apara impotriva umezelii, Gudronarea ‘nu apiira ins& complet parama de actiunea apei gi dac& o param umedi se strange inainte de a fi bine uscata, atunci sfilatele interioare se altereaz reducdnd rezistenta parimei. Grosimea pardimelor se masoarii pe circumferinfa gi se exprima in milimetrii sau foli Parmele de canepa au grosimi, cele albe intre 26 si 164 mm, iar cele gudronate intre 26 gi 304 mm, Grandeele sunt de 26, 38, 50, 63 si 76 mm. Parémele de manilla — se confectioneaza din fibrele lemnului de banan, identic cu parma de canepa, are culoare albi si aceiasi rezistenfa, in schimb este mai moale, mai usoard gi mai flexibili decat cea de cfnepa. Cea mai importanta proprietate a acestui tip de parami este aceea ci pluteste. Parémele de sizal — se confectioneaza din frunzele unei plante (cactus). Cand sunt noi au o rezistenta la fel cu a pardmelor de cdneptt dar sunt mult mai usoare. Useate, sunt chiar mai ugoare decét parémele de manila. Dezavantajul apare dupa ce se imbibi cu api: devin grele, rigid, se uzeaza repede sii pierd rezstena, a i multe fire, rasucite intre ele spre stinga formeazi o s fil af a; multe sfilate risucite intre ele in sens invers formeazi os u vi fa; multe suvite risucite in acelasi sens cu sfilatele formeazi / an fan a (sau simpla), Paramele simple se obfin prin rasucirea a3 sau 4 suvite. id parma este formati din 4 sau mai multe suvife, rsucirea se face in jurul unei ii vegetale, care va rAméne tot timpul intinsa. eli o parma simpla intr’ in compunerea altei parame mai groase, aceasta va purta mumirea de cordon. Prin risucirea mai multor cordoane se objine un gar J in, Garlimul este cel mai gros ppardma si se foloseste la bordul navelor mari, maritime. In general, pardmele se confectioneazA in lungimi de pani la 200 m, se infasoattl in ci cilindrici legafi in patru locuri, dupa care se impacheteaza in saci. Parmele metalice: se confectioneazi din sarma de ofel zincat cu diametrul cuprins intre 0,2 si 0,6 mai multe fire rasucite de la dreapta spre stinga formeazi o vif a; mai multe vite rasucite in jurul unei inimi vegetale de la stnga la dreapta formeazi wrima simpli (I an tana); mai multe lantane formeazi un gar/in metalic. Acesta este o parma deo- it de grea, sunt necesare mai multe persoane pentru manevra si se foloseste pentru a sau remorearea navelor de mare tonaj. Inima de cénepa a paramei metalice se impregneaza cu gudron, in scopul intrejinerli imei, Destinatia inimii este de a feri sérmele din interior de oxidare gi a impicdion Witrunderea umiditai, asigurand totodata si un anume grad de flexibilitate. & do 6 # Inimi de parame! 31 iCAPITOLUL IV LUCRARI DE iNTRETINERE A AMBARCATIUNILOR Dupa inmatricularea ambareatiunii la o cApitanie de port si eliberarea caretului de ambarcatiune, proprietarul bareii este obligat ca in fiecare an sA solicite capitiniei verifi- carea bircii si obtinerea vizei anuale. in vederea obfinerii vizei anuale ambarcatiunea trebuie verificat& din punct de vedere al ctanseitatii corpului. In acest scop, se urcd barca pe cavaleti si se observa cu atentic carena. Daca nu exist puncte prin care patrunde apa se va trece la curatarea corpului in ve- derea piturdrii. Accasta operatiune se executa numai pe timp frumos. Piturarea poate si fie de doua feluri: piturarea unei barci murdare care si-a pierdut aspectul (fara a se indeparta stratul vechi de pitura) si piturarea general, care presupune indepartarea piturii vechi. ~ in primul caz, ambarcatiunile se spala bine apoi se las si se usuce. Dupii uscare, cu atentie, se netezesc cu hartie abrazivi locurile zgariate. Daca sunt rizuri, acestea se chi- tuiesc si dupa ce s-a uscat si slefuit chitul se aplica primul strat de pitura. Dupa uscarea primului strat, care se da mai subtire se aplicd uniform al doilea strat. in cazul unei pituriri generale, se indepirteaza stratul vechi si toate cele anterioare pana se ajunge la lemn. Se foloseste lampa de benzind si ragchete sau dalti tocite. Prin trecerea flacrii peste piturd, se formeaza bisici, si in scurt timp pitura se de- sprinde de pe lemn. Se trece apoi la curatarca fibrelor bordajului cu ajutorul ragchetei sau a daltii, Dupi curafarea piturii se face spacluirea. Cand barca s-a uscat, se netezese cu atentie asperitatile folosind hartie abraziva. Apoi barca se grunduieste cu o solutie de pitur’i (de regula alb la interior 5i gri la exterior) si se lasa din nou la uscat. Daca grundul a prins bine, barca se netezeste cu piatra de mare pani se obtine o suprafafi neteda, dupa care se mai aplicd doua straturi subfiri de piturd, 28 | —— = _ CAPITOLUL V PARAME SI ACCESORII DE PUNTE dme — reprezinta totalitatea franghiilor, cablurilor metalice, sarmelor folosite inevre fixe si curente pentru diverse legaturi, fixarea arboradei, manevra velelor, havei, manevra instalatiilor de ridicare a greutatilor, ridicarea pavilioanelor, re~ Xistdi mai multe modalitafi de clasificare a parémelor, dar vom analiza numai douti @ acestea si anume: ) Dupa materialul din care sunt confectionate: Ertme rasucite (garline); parame impletite. ceea ce priveste structura unei pardme, indiferent de materialul folosit, elementul este fir u J care este dupa cum am aritat vegetal, sintetic sau metalic. ardmele vegeta] e: se confectioneazi din fire de in, cAnep’, bumbac, iuta, cocos sau sizal. Paramele de cénepa pot fi gudronate sau albe. Ele se confectioneaz din fire de epil pieptanati, care se rasucesc de la stfnga la dreapta in sfilate din care, cu magi siale se risucesc de la dreapta la stanga suvitele; din guvite se confectioneaza pard- lisucindu-se din nou de la stanga la dreapta. Rasucirea sfilatelor, a suvifelor si a nelor in sensuri diferite, are ca scop mentinerea formei cilindrice si impiedicarea sfacerii (dezrasucirii) in timpul folosintei. De obicei, paramele se confectioneaza din trei suvite. Cele din patru sau cinci suvife fac pentru folosinte speciale si se résucesc in jurul unei inimi, usor rasucita gi ea, umple spatiul liber ce se formeazi in interiorul pardmei, atunci cand numérul ivijelor este mare. Pardma obtinuta din rasucirea suvitelor se numeste parma simpla