Sunteți pe pagina 1din 29

A nva s ai ncredere n tine nsui

Muli supravieuitori aduli au probleme n a-i crede percepiile, simurile i sentimentele. Poate c te
ndoieti de intuiia ta i nu ai ncredere n instinctele tale. Poate c nu eti conectat la etalonul interior
care-i spune ce simi legat de ceea ce se ntmpl n jurul tu. Aceast lips a contientizrii de sine
este un rezultat direct al abuzului sexual suferit n copilrie.
Copiii sunt ncreztori n mod natural. Primul lor impuls este s-i iubeasc pe oamenii care au grij de
ei. Abuzul sexual spulber aceast ncredere, iar copiii nva c nu sunt n siguran dac rspund
instinctelor lor de baz.
Multora din copiii abuzai li se spune c sunt nebuni, c sentimentele lor sunt greite sau c nu au
sens. Abuzatorii deformeaz adesea realitatea: Aa se poart un bunic iubitor cu nepoata lui. Asta
fac toi taii cu fiii lor nainte de a merge la culcare. Dac nu erai aa de ru, nu i-a fi fcut asta.
Sau poate c percepiile tale au fost complet negate: Nu se ntmpl nimic. i imaginezi lucruri.
Copiii cred c tot ce spun adulii este adevrat, astfel nct minciunile i deformrile nlocuiesc
realitatea.
Dei nu ai nvat s ai ncredere n sentimentele i instinctele tale cnd erai copil, acest capitol te va
ajuta s le identifici i s le asculi acum. nvnd s fii prezent, s scapi de mesajele negative pe care
le-ai primit cnd erai copil, s-i descoperi vocea interioar, s stabileti limite i s spui nu, vei elimina
multe din obstacolele care te mpiedic s ai ncredere n tine.

A fi prezent

Pentru a fi contient de gndurile, percepiile i sentimentele tale trebuie s fii prezent n clip s-i
simi emoiile, s stai n trupul tu, s fii atent la ce se ntmpl nuntrul tu i n jurul tu. Aceasta
poate fi o provocare imens pentru supravieuitori, cci muli din ei au nvat de timpuriu s disocieze,
s se deconecteze de sentimentele neplcute i de senzaiile neplcute din trup.
Cnd erai n cretere, disocierea de sentimentele i senzaiile fizice era un mecanism eficient i
necesar. Nu puteai suporta durerea fizic, senzaiile confuze, umilina, zpceala dat de intensitatea
senzaiilor cauzate de abuz. Astfel nct ai nvat s te detaezi. Problema este c te detaezi i acum,
chiar dac nu vrei asta. La fel ca alte mecanisme de supravieuire din copilrie, acest mecanism i-a
depit scopul.
Supravieuitorii tind s fie la una din cele dou extreme fie abseni i distrai sau hiper vigileni,
permanent contieni de tot ce se ntmpl. (O form mai extrem de disociere este dezvoltarea de
personaliti multiple, unde pri diferite ale sinelui se despart i formeaz personaliti distincte, care
uneori nu sunt contiente unele de altele. Dac ai mai multe personaliti, aceast discuie despre a fi
absent i a fi prezent s-ar putea s nu descrie experiena ta de disociere n mod adecvat.) Dac ai fost
absent toat viaa ta, poate c nici nu tii c ai fcut asta. Poate c faptul de a te detaa este att de
normal pentru tine nct nu-i dai seama c pierzi ceva. Poate c nu realizezi c eti absent dect n
momentul n care i atrage cineva atenia sau pn cnd te decizi tu s-i urmreti lipsa de atenie.
Apoi realizezi c eti absent tot timpul i e ocant. Cine conducea maina ct vreme tu nu erai atent?
Cine purta acea conversaie? Cine fcea dragoste cnd tu nu erai acolo?

Sunt absent: ___rareori ___x_puin _____mult ____n cea mai mare parte a timpului.
Cred c sunt absent ___20___% din timp.

Dac eti absent n mod regulat, a nva s fii prezent e o abilitate important pentru tine. Pe msur
ce-i crete abilitatea de a fi prezent, capacitatea ta de a simi sentimentele tale, de a gndi gndurile
tale, de a-i simi trupul tu i de a trece prin via cu atenie va crete n mod dramatic. Asemenea
atenie i va mri n mod natural capacitatea de vindecare.

A nva s fii prezent

Dac vrei s fii mai prezent, ncepe prin a a-i observa comportamentul curent. Fr a judeca,
exploreaz lucrurile aa cum sunt. Apoi hotrte-te s schimbi. Decide-te c doreti s fii prezent, s
simi sentimentele i senzaiile de care te-a protejat detaarea ta (faptul de a fi absent). Apoi exerseaz
practicarea ateniei. A fi prezent este o chestiune de intenie, dorin i respiraie.
Pe msur ce ncepi s te observi, ntreab-te urmtoarele ntrebri: pot face diferena ntre
momentele cnd sunt prezent i momentele cnd nu sunt? Ce se ntmpl cnd sunt absent? Cum m
simt n interior? Ce gnduri mi trec prin cap? Ce sentimente am? Ce se ntmpl n trupul meu? Cum
mi se schimb comportamentul? (Dac nu tii ce faci atunci cnd eti absent, roag o persoan din
grupul de sprijin s te observe i s-i spun.)

Cnd sunt absent m simt de parc a fi (M duc pe apa smbetei / Sunt sub ap / Sunt dup o vitrin
de sticl / Plutesc pe lng tavan)
De multe ori nu sunt atent la ce spune sotia mea sau copilul meu, parca as fi in alta parte.
Am momente de ratacire, de detasare de ce spun cei din jurul meu.
,,Nu esti deloc atent la ce ti-am spus, sau ti-am mai spus asta. Ma gandesc ca este teribil pentru cel
de langa tine sa vada ca esti absent.
Mi s-a intamplat de curand la birou sa ma incui pe interior si eu sa nu realizez ca am incuiat biroul
decat atunci cand colega de birou a vrut sa intre. Nu mi-a venit sa cred.

ncep (s vorbesc foarte repede / s dau din picior / s simt amoreal n degetele)
Intr-adevar am momente cand vorbesc foarte repede, si imi spune sotia :,, vorbesti parca ai prune in
gura.
Dau si din picior cand sunt agitat sau ma joc in barba.Jucatul in barba este un tic nervos.

M opresc (din a face contact vizual / din respirat / din a mai simi ceva / din a gndi clar)
Da, am momente cand imi feresc privirea de celalalt.
Mi se incetoseaza mintea si nu mai pot gandi lucid cand am divergente de opinie cu semenii mei.
O astfel de divergenta am avut cu o colega de a mea pe o tema de istorie, m-am pierdut cu firea, am
devenit foarte agitat, dadeam din maini, m-am simtit extenuat dupa acel schimb de replici naucitor, nu
puteam argumenta clar.
Am reluat discutia alta data si i-am explicat , dar nu am facut decat s-o ranesc, pentru ca am tinut cu
tot dinadinsul sa am ultimul cuvant, totul sub masca adevarului. Nu am avut dragoste, nu am fost in
duhul lui Hristos.
M-a iertat, dar am aflat ca am o patima ascunsa in suflet.

ncep s gndesc (C o s mor / Nu gndesc asta e o problem / La tabla nmulirii / La faptul c


merg pe un covor magic)
Da, am momente cand recurg la gandirea magica, la ce as face eu daca as avea o putere.

Din momentul n care devii contient de felul n care te simi i te pori atunci cnd eti absent, ncepe
s ii un jurnal de contientizare. Poart acest jurnal cu tine. De fiecare dat cnd i dai seama c eti
absent (nu vei fi de fiecare dat contient c ai fost absent), noteaz momentul, locul i situaia. Apoi
rspunde urmtoarelor ntrebri:

Jurnal de contientizare

Ora la care am fost absent: 13


Durata de timp n care am fost absent (dac o tiu): 20 de minute
Locul: Serviciu
Care e ultimul lucru pe care mi-l amintesc nainte de a deveni absent?
Nu imi aduc aminte.

Ce se ntmpla atunci?
Am intrat in birou sa lucrez la tema pe care mi-ati dat-o.

Cine, dac era cineva, a mai fost acolo? Ce fcea el/ea?


La un moment dat a venit un coleg de la biroul alaturat si a plecat cand a vazut ca era incuiat dar eu
nici nu am realizat.

Ce simeam?
Nu imi dau seama. Poate inca ma feresc sa se afle despre problemele mele. Poate imi doream
intimitate si liniste sa pot lucra tema.

M deranja ceva n momentul n care am devenit absent? Dac da, ce?


Nu stiu.
Cnd ncepi s-i observi perioadele de atenie i neatenie, vei ncepe s recunoti unele tipare. Cnd
cineva este suprat pe tine, devii absent. Cnd cineva are ateptri sexuale de la tine, dispari. Cnd eti
trist sau suprat, pleci. A nelege aceste tipare este un aspect crucial al nvrii s fii prezent. Cnd
identifici momentele de absen, poi identifica nevoia pe care o umplu ele i apoi poi gsi alternative
pentru a mplini acea nevoie.

Dispar pentru a nu fi nevoie s (m simt furios / fac sex / s spun ce cred cu adevrat)
Sa spun ce cred cu adevarat.
Ma simt furios (frustrat).

Alte moduri prin care a putea mplini aceast nevoie:


Sa nu imi asum raspunderi.
Sa ma protejez.

Dup ce ai adunat informaii despre aceste tipare, ai decis dac vrei s le schimbi. Aceasta este o
chestiune de disponibilitate. Eti dispus s te simi furios? S-i aperi drepturile? S faci sex? S fii
prezent?
Dac eti dispus s fii prezent, exist cteva tehnici simple care s te ajute s fii n trupul tu. ncearc
s respiri, s te ntinzi pe podea i s spui Sunt dispus s fiu aici. S-ar putea s te ntorci imediat.
Uneori s-ar putea s ai nevoie de alte lucruri care s te ajute s te ntorci s te uii n jurul tu, s te
aezi sau s te ntinzi pe podea, s te plimbi, s contactezi o persoan de ncredere, nite memento-uri
verbale despre locul unde te afli (sau cine eti), o atingere fizic sigur sau faptul de a vorbi despre
experiena sa.
Dup ce te-ai ntors din nou n prezent, stai cteva minute ca s te gndeti de ce ai plecat. Scrie-i
gndurile n jurnalul de contientizare.
A nva s fii prezent este un proces lent de ncercare-i-eroare. Adesea, atunci cnd supravieuitorii
abordeaz acest subiect i dau seama c ncep s fie mai abseni dect nainte. Asta poate fi foarte
frustrant. Rezist. Fii rbdtor. Continu s respiri i revino n trup. A fi prezent este posibil doar n
acea clip. Poi fi prezent acum ...i acum...i acum.

Lucruri la care s te gndeti:


De ce anume m protejeaz faptul de a fi absent? Inca nu realizez. Siguranta, poate.
Ce anume ar fi necesar ca s-i iei angajamentul de a fi prezent? Nu stiu.

Mesaje interiorizate

Atunci cnd sunt abuzai, copiilor li se spun lucruri groaznice despre ei nii. Abuzatorii le spun
lucruri incredibil de distructive. Nu eti bun de nimic. Eti stricat. Eti prost. Nu merii s trieti. mi
pare ru c te-ai nscut. N-o s faci niciodat nimic bun. Aceste mesaje las o urm adnc n sufletul
copilului, care sunt convini c adulii au mereu dreptate.
Chiar dac lucrurile nu i-au fost spuse explicit, simplul fapt c ai fost abuzat i-a indus acest mesaj.
Ai nvat c nu eti valoros.
Muli supravieuitori aduli cred nc aceste mesaje. Litania abuzului verbal devine intern, iar n loc
de a auzi mesajul spus din afar, l nregistrezi i-l pstrezi i ajungi s-i spui ie nsui lucruri urte.
Atunci cnd eti pe punctul de a avea succes, devii deprimat i o voce interioar i spune: N-ai s faci
niciodat nimic bun. Atunci cnd te lupi s-i iei angajamentul de a te vindeca, o voce din capul tu
spune: Unde-i este mintea? Nu merii s trieti. Ar trebui s te sinucizi.
Aceste voci n-au nimic de-a face cu realitatea. Sunt minciunile regurgitate ale abuzatorilor.
Identificarea acestor mesaje i nlocuirea lor cu afirmaii pozitive, adevrate, despre tine nsui este
crucial pentru dezvoltarea unui simmnt pozitiv despre tine nsui. Dar nainte de a putea scpa de
mesajele negative, trebuie s le identifici i s le izolezi de restul mesajelor.
Gndete-te cteva minute la mesajele negative pe care le-ai auzit cnd erai copil.

Cnd eram copil mi se spunea:


Eti bun doar pentru sex.
Eti o persoan rea. Ai o smn rea n tine.
N-o s te iubeasc nimeni niciodat. Nici mcar Dumnezeu nu te iubete.
Nu esti bun de nimic.
Semeni cu maica-ta, moale.
Esti un derbedeu.
Esti mincinos ca bunicul tau.

Faptul de a fi fost abuzat m-a nvat c:


Nu sunt foarte important/. Nu merit ceva mai bun dect ceea ce am acum.
Dac nu sunt abuzat, nu sunt iubit/.
Toate lucrurile rele care mi se ntmpl au loc din vina mea.
Nu sunt important.
E normal ce mi se intampla.
Totul se intampla din vina mea.
Nu merit sa fiu iubit.
Nu reusesc sa-i fac fericiti pe cei de langa mine.

nc mai cred c:
Nu merit s ncerc s schimb lucrurile.
Cel mai bine e s tac, altfel o s fiu omort/.
Sunt un perdant.
Am complexe de inferioritate.
Nu sunt asa destept.
Sunt fricos, ma sperii si de umbra mea.
Cand tatal meu venea mai tarziu(baut) decat in mod obisnuit si intoducea cheia in yala ma
speriam, imi crestea pulsul si ma panicam.
Acum realizez ca eu am facut toata viata ce au vrut parintii mei, bunicii mei fara sa am
libertatea de a alege.
Am dat la facultate ca sa nu mai fie cearta in casa, chiar daca am urmat pasiunea mea, istoria.

La nceputul procesului de vindecare s-ar putea s experimentezi gnduri negative, de ur de sine,


pn la excluderea total a oricrui alt gnd. S-ar putea s gndeti lucruri groaznice despre tine i s
nu fii capabil s recunoti faptul c repei mesajele false care i-au fost impuse n copilrie. n acest
stadiu ai nevoie de oameni de sprijin care s-i arate momentele n care eti pierdut n gndirea
negativ.
Pe msur ce te nconjuri de oameni care-i arat punctele tale forte i te ajut s te vindeci, mesajele
negative vor fi nlocuite gradual de adevr c eti un supravieuitor puternic, care se mpac cu faptul
de a fi fost abuzat sexual. Dar tot vei mai avea momente n care aceste mesaje negative se ntorc,
afirmndu-se ntr-un mod rzbuntor. Trebuie s te opreti n acele momente i s analizezi de ce te-ai
ntors n acel tipar de gndire negativ
Atunci cnd i dai seama c ai gnduri de ur de sine, rspunde la urmtoarele ntrebri:

Cnd am ncetat s m mai simt bine n legtur cu mine nsumi/nsmi? (Ieri dup prnz / De
diminea, cnd m-am trezit / Dup ce l-am vzut pe tata.
Atunci cand fiica mea a spus ca nu se duce la scoala, ca se simte rau si eu am lovit-o pentru ca mintea.
Cand m-am contrat cu sotia mea.
Cand sotia mi-a spus sa imi rezolv problemele.

Ce se ntmpla atunci cnd am nceput s m simt ru? (Am primit o scrisoare de la tatl meu / Am
nceput s m cert cu partenerul meu i m-am enervat / Am vorbit cu sora mea la telefon)
Am vorbit cu sotia mea si m-am enervat.
Copilul meu nu asculta ce-i spuneam eu.
Cum m simeam n acel moment? Furios? mi era fric? Neputincios? Trist? Cum m simt de-atunci
i pn acum?
Ma simteam frustrat, neputincios.
Am retineri cand trebuie sa comunic cu sotia (ce va zice despre asta? cum va reactiona?).
Am reusit sa-i spun de problema abuzului si de terapie dar prin intermediul emailului.Mi-a spus sa-i
vorbesc cand am ceva de spus.
De atunci si pana acum ma simt mai bine, pentru ca nu trebuie sa ma mai ascund. Doar ca nu a avut
nici o reactie la ce i-am scris in email.Momentan. Parca s-a schimbat ceva in bine in casa, cu adevarat.
Am inceput sa ne facem planuri sa ne mutam singuri, sa nu mai stam cu socrul meu.

Ce gnduri mi trec prin cap?


Gandurile acelea negre de a-mi parasi familia au inceput sa dispara incet-incet, dar am suferit foarte
mult in aceasta perioada, sa nu pot sa comunic cu sotia mea, sa-i spun ce gandesc, ce simt, ce vreau.
Sa vad cum sufera copilul nostru, care transmite niste semnale de copil frustrat si abuzat de noi.
Copilul nostru a inceput sa spuna minciuni si mi-a spus :,, tati, voi nu aveti dragoste.
Parca m-a lovit cu ceva in cap.
Se mai intorc dar mai rar. Staretul Tadei spunea:,, Cum iti sunt gandurile asa iti este si viata.
Gandurile sunt o sursa de otrava care te imbolnavesc, un vierme care roade in permanenta din tine.
Am o ura si o rautate care au stat ascunse si cand au iesit au inceput sa faca prapad. Dorinta de
razbunare pe tatal meu, pe sotia mea, pe cei de la serviciu, clasa politica.
Am primit mesajul sta (sau ceva similar) atunci cnd eram copil?
___x_da ____nu _____nu mai tiu sigur

Dac da, n ce situaii?


Tatal meu spunea,, plec si va las.
Mama mea i reprosa tatalui meu: ,,o sa ma bagati in pamant.

Cine l-a spus?


Tata,mama.

Ce anume, dac este ceva, din situaia de fa mi reamintete de acele momente?


Sotia mea mi-a spus: am sa ma mut cu chirie.
Din pacate noi dormim separat, suntem in situatia de divort emotional. Cat de mult poate influenta
menopauza situatia unei femei? Poate fi acesta un motiv de separare?

Identificarea i urmrirea rdcinilor mesajelor negative este un pas mare spre eradicarea lor. Atunci
cnd poi vedea de unde i au originea mesajele negative, afirmi faptul c ele vin de undeva, c nu eti
nebun sau c le creezi pentru a te tortura pe tine nsui i c ele de fapt nu sunt adevrate. La nceput
procesul de a identifica mesajele care te fac s te simi ru va fi unul lent, presrat cu ncercri i
greeli. Dar cu exerciiu, vei putea s le gseti originea n cteva clipe.
Pentru a scpa de mesajele negative, trebuie s le nlocuieti cu afirmaii pozitive despre tine nsui. O
afirmaie este un mod de a-i preciza punctele forte ntr-un mod puternic, declarativ: Sunt o femeie
mare i puternic, sunt capabil s m apr pe mine nsmi. Sunt un brbat vulnerabil care poate
plnge i tot este demn de a fi iubit. Merit s fiu iubit/ i respectat/ pentru simplul fapt c triesc.
Afirmaiile sunt un antidot eficient la minciunile care i s-au spus.
Folosete spaiul de mai jos pentru a scrie nite afirmaii pozitive despre tine (dac-i aminteti altele
mai trziu, poi s le adaugi):
Sunt un barbat cu principii si merit sa fiu iubit pentru ca sunt creatia Domnului.
Chiar daca sunt vulnerabil si mai gresesc sunt o fiinta umana care are nevoie de dragoste si care vrea
sa ofere dragoste.
Sunt capabil sa ma apar pe mine.
Sunt un bun ascultator al necazurilor celorlati.
Am supravietuit abuzului si asta inseamna ca sunt un INVINGATOR.
Dumnezeu ma iubeste asa cum sunt si daca am aceste calitati si defecte inseamna ca stie de ce le am
si imi vor fi de folos in aceasta viata.
Sunt atent la cei din jurul meu, la ce li se intimpla.

Dac ai probleme n a identifica afirmaii pozitive despre tine (sau chiar dac n-ai) mergi la
dou persoane din reeaua ta de sprijin i roag pe fiecare din ele s scrie trei afirmaii despre punctele
tale forte:

Persoana 1:
Sunt politicos cu femeile.
Sunt afectuos si rabdator cu copiii.

Persoana 2:
Am rabdare cu semenii, le ofer ajutor cand au nevoie.
Sunt sensibil si ma misca suferinta umana.

Dei poate fi greu s crezi aceste afirmaii la nceput, exerseaz repetarea lor n gnd. Privete-te n
oglind i spune-i-le. Scrie-le pe buci mari de hrtie i lipete-i-le pe frigider. Citete-le de mai
multe ori nainte s mergi la culcare. n timp vei ajunge s le crezi. Cu exerciiu i cu rbdare, ele pot
nlocui vechile mesaje negative pe care le-ai primit n copilrie.

Lucruri la care s te gndeti:


n ce mod mi-au afectat mesajele interne simmintele fa de mine nsumi/nsmi?
Cum pot scpa de presiunea pe care o exercit asupra mea vechile mesaje negative, pe care le
am din copilrie?
Cum m-am simit scriind lucruri pozitive despre mine? Sau cnd alte persoane au scris lucruri
pozitive despre mine?

Vocea interioar

Avem cu toii o voce interioar care poate fi un instrument util n ghidarea aciunilor noastre. Vocea ta
interioar te alerteaz de pericol i te ghideaz n luarea de decizii nelepte. Atunci cnd o asculi poi
evalua ce anume s faci ntr-o anumit situaie. Mergi la o ntlnire i recunoti indicii care-i spun c
cealalt persoan se poart ca abuzatorul tu; decizi s nu te mai ntlneti cu acea persoan. Mergi pe
strad i te simi n pericol, aa c treci strada la timp, pentru a evita confruntarea cu o persoan
violent.
Vocea ta interioar este un observator tcut al alegerilor pe care le facem n vieile noastre. Trebuie s
te decizi dac s-i asumi un risc anume. Te ntrebi dac s te angajezi ntr-o relaie. Trebuie s alegi
ntre dou locuri de munc. Vocea ta interioar i poate da informaii i consiliere n luarea unor
asemenea decizii.
Vocea interioar nu este o voce pe care o auzi efectiv. Este mai degrab o combinaie de senzaii,
gnduri i sentimente, intuiie i impulsuri care i spun ce simi despre o anumit situaie. Cnd
oamenii spun Am avut sentimentul sta ciudat., Ceva nu-mi ddea pace., Nu tiu cum am tiut.
Pur i simplu am tiut. ei vorbesc despre vocea lor interioar.
Majoritatea oamenilor nu tiu c au o asemenea voce. Puini din noi au fost nvai s fie ateni la
sentimentele i intuiia lor. Conectarea la vocea ta interioar cere singurtate, momente de linite,
caliti ce nu sunt ncurajate (sau preuite) n societatea noastr orientat pe realizri. Dar vocea ta
interioar tot exist. Chiar dac n-ai mai ascultat-o de ani de zile, e acolo. Te ateapt s o descoperi.
Toi experimentm n mod diferit vocea noastr interioar. Atunci cnd eti pe punctul de a face o
alegere proast, ai putea avea comaruri, un sentiment de ru n stomac, o dorin brusc de a te ndopa
cu ciocolat, ar putea s-i piar pofta de mncare sau somnul. Ceva sau cineva ar putea s-i dea
fiori.
Va dura vreme pn vei afla modurile n care comunic vocea interioar cu tine. Poi ncepe prin a te
gndi la modurile n care rspunzi la urmtoarele situaii:

Atunci cnd sunt pe punctul de a lua o decizie proast:


M simt foarte confuz/ i am un sentiment chinuitor c ceva e ru. De obicei ncerc s-l ignor.
De obicei am o migren.
Nu reuesc s m hotrsc.
Sunt agitat si nu ma pot hotar.
Am emotii si ma gndesc la ce repercusiuni va avea, cateodata iau decizia proasta fara sa ma
gandesc deloc.
Merg la ntamplare si apoi imi fac procese de constiinta.




Atunci cnd sunt pe punctul de a face ceva bun pentru mine:


De obicei am un vis n care plutesc n ocean.
M simt foarte relaxat/.
Am nite gnduri foarte auto-distructive care apar n ultima clip. Dac le ignor, totul iese
bine.
Am sentimentul ca nu e bine ce fac.
Sau am o strangere de inima.
Simt nevoia de a ma consulta cu cineva apropiat.
Sau ascund ce vreau sa fac, cand imi cumpar o undita de pescuit.





Atunci cnd ceva nu e n regul:
ncep s mnnc n exces.
ncepe s-mi fie poft de alcool i zahr.
Am insomnii i nu pot dormi indiferent ce a face.
Fac curat n cas non-stop.
Consum alcool.
Mananc dulce.
Ma intristez.
Am insomnii.
Mananc in exces.
Sunt apatic.




Atunci cnd sunt n pericol:


Am un mare nod n stomac i ncep s respir foarte puternic.
mi apare n faa ochilor chipul tatlui meu vitreg.
M simt de parc a avea opt ani i urmeaz s fiu lovit.
Am un sentiment acut de imobilitate. Nu m pot mica sau nu pot vorbi.
Ma cuprinde panica.
Am fiori in stomac, o durere surda.
Imi vine sa ma ascund.
Imi aduc aminte de o intamplare la Bucuresti,cand cineva i-a rupt un stergator sotilei mele la
masina si nu am avut curajul sa ma duc sa-i spun desi era vecin cu mine, aveam o frica teribila.



S-ar putea s nu poi indica imediat modurile concrete n care i vorbete vocea interioar. Dac nu
poi rspunde la aceste ntrebri acum, ateapt pn data viitoare n care eti n acea situaie (s fii n
pericol, s faci ceva bun pentru tine) i noteaz-i felul n care te-ai simit nainte, n timpul i dup
incident.

Lucruri la care s te gndeti:


Cum mi-ar putea fi de ajutor vocea mea interioar?
Ce anume m ine din a intra n contact cu vocea mea interioar?
Ce e diferit n momentele n care mi ascult vocea interioar fa de momentele n care nu mi-o
ascult?
A nva s spui nu

O parte important din a spune nu ine de stabilirea de limite. Este esenial s spui nu, deoarece te
ajut s stabileti limite, s te protejezi, s faci alegeri i iei decizii n legtur cu viaa ta.
Nu este primul lucru pe care nva s-l spun copiii. Atunci cnd sunt abuzai, nu-ul lor nu mai
este respectat. Copiii sunt forai s se supun, s renune la voia lor liber. Ca supravieuitor adult, s-ar
putea s mai simi n continuare c nu poi spune nu. Dac cineva vrea ceva de la tine, trebuie s i-l dai,
fie c e sex, fie c e munc, companie, bani, favoruri sau orice altceva.
Dac-i asculi vocea interioar, vei realiza c exist momente cnd vrei s stabileti limite. A te
respecta pe tine nsui nseamn c nu vei da mereu oamenilor ceea ce vor. Poi refuza s ai grij de
cineva dac asta nseamn s-i neglijezi nevoile proprii sau pur i simplu fiindc nu vrei s o faci.
ns a spune nu poate fi nfricotor. Dac n-ai mai fcut-o niciodat ai putea crede c lumea se va
prbui. Ai putea fi convins c nu te va mai plcea nimeni dac spui nu. Exist anse ca unii oameni s
fie suprai pentru faptul c ai stabilit limite, dar alii te vor respecta pentru faptul c ai grij de tine.
Adesea cnd oamenii ncep s spun nu, simt nevoia s-i justifice faptul de a stabili limite. S-ar putea
s te scuzi, s caui explicaii raionale, s te justifici. n realitate a spune nu este de ajuns. Nu trebuie s
atenuezi asta n vreun fel.
Un loc bun din care s ncepi s spui nu este s-i examinezi atitudinile curente. Completeaz
urmtoarele propoziii:

Dac spun nu nseamn c


Am dreptul sa spun nu.
Am libertatea de a alege.
Nu trebuie sa spun da mereu semenilor mei, daca vreau sa ma protejez.

Dac spun nu mi-e team c


Voi fi respins.
Nu voi fi agreat de oameni.
Imi voi pierde prietenii.

Chiar mi-ar plcea s-i spun nu lui


Sotiei mele.
Socrului meu.
Tatalui meu.

Cel mai team mi-e s-i spun nu lui Danielei (sotie mele)
Deoarece nu stiu cum va reactiona.

Cteva moduri n care a putea spune nu imediat:


Nu pot sa accept asa ceva.
Nu doresc sa fac asta.
Refuz sa dau curs solicitarii tale.

Cnd ncepi s spui nu, va trebui s faci fa reaciilor oamenilor. Dac ai fost o persoan care spunea
da la toat lumea, trebuie s te atepi la nite rspunsuri negative cnd ncepi s stabileti limite.

Cnd se supr cineva pe mine, eu


Caut sa ma impac imediat cu acea persoana.
De multe ori nu-mi dau sema daca am gresit sau am dreptate.
Imi cer imediat iertare.
Ma simt prost, sunt indispus.
Nu suport sa fie cineva suparat pe mine.
Dac am probleme n a spune nu cuiva, eu voi incerca sa nu mai fiu timid si sa spun ce am de zis.
Ma simt mai bine de cand am inceput sa mai spun si nu.

A nva s spui nu necesit exerciiu. ncearc s ii un jurnal al experienelor tale pozitive i negative
n stabilirea de limite. Sptmna urmtoare gsete dou situaii n care poi spune nu. ncepe cu ceva
mic i exerseaz pornind de acolo. Noteaz-i aici experiena.

Ce s-a ntmplat? Am spus nu atunci cnd fiul meu mi-a cerut s-i fac costumul pentru piesa de teatru
de la coal. I-am spus c i eu am de nvat i c trebuie s gseasc alt printe care s le fac
costumele.
Cum ai spus nu? L-am certat oarecum pentru altceva i l-a sfrit am strecurat i asta. A, i nc
ceva...
Ce rspuns ai primit? Mi-a spus c sunt egoist i centrat doar pe mine i c am fost aa de cnd a
aprut chestia cu incestul. Copilul sta chiar tie s m scoat din srite.
Ce ai fcut dup asta? Am dat napoi i am sfrit prin a promite s fac mai mult dect mi-a cerut
iniial.
Ce sentimente ai avut legate de interaciunea asta? Am simit c am euat.
Mai este ceva ce ar trebui s faci? Trebuie s-i spun c am fcut o greeal i s spun nu din nou.
Apoi vreau s discut cu el nite alternative legate de a face aceast sarcin singur. A vrea s gsesc o
soluie mpreun cu el, mai degrab dect s-i spun pur i simplu c nu pot.
Ce ai vrea s faci diferit data viitoare? A vrea s-mi menin poziia i s nu dau napoi. A vrea s
rspund mai direct n loc s strecor n conversaie ceea ce vreau s spun, aa cum am fcut acum.
Interaciunea 1

Ce s-a ntmplat?

Cum ai spus nu?

Ce rspuns ai primit?

Ce ai fcut dup asta?

Ce sentimente ai avut legate de interaciunea asta?

Mai este ceva ce ar trebui s faci?

Ce ai vrea s faci diferit data viitoare?


Interaciunea 2

Ce s-a ntmplat?

Cum ai spus nu?

Ce rspuns ai primit?

Ce ai fcut dup asta?

Ce sentimente ai avut legate de interaciunea asta?

Mai este ceva ce ar trebui s faci?

Ce ai vrea s faci diferit data viitoare?


Lucruri la care s te gndeti:
Cum m-am simit spunnd nu? Cum a fost diferit prima mea experien fa de a doua? Ce a
fost mai uor? Ce a fost mai greu?
Ce lucruri pe care le pot aplica n viaa mea am aflat legate de a spune nu?

A spune nu: un exerciiu de scris

Cu toii cunoatem pe cte cineva cruia trebuie s-i spunem nu. Ar putea fi cineva din trecutul tu
(un tat care nu te-a protejat, un prieten de familie care te-a abuzat, un profesor care te-a subestimat)
sau cineva din prezent (un prieten care profit de tine, un partener care te preseaz s facei sex nainte
ca tu s te simi pregtit/). Pot exista multe persoane crora s fie nevoie s le spui nu.
Alege pe cineva cruia e nevoie s-i spui nu. Gndete-te la acea persoan i la toate motivele pentru
care trebuie s spui nu. Ce vrei s nceteze s mai fac acea persoan? Ce trebuie s te aud ei
spunnd? n cte moduri o poi spune? Fii creativ. Fii furios. Fii expresiv. (Fii excesiv!) Recitete
instruciunile pentru scrisul liber. Apoi pune-i o alarm sau un cronometru pentru douzeci de minute
i spune-i acestei persoane nu clar i fr a-i cere iertare.

Despre scrisul liber


ncearc s uii tot ce i s-a spus despre scris. Uit-i pe toi profesorii de romn pe care i-ai avut.
Uit c trebuie s scrii bine. Acesta este un fel nou i diferit de a scrie.
Cheia scrisului din rul contiinei este s scrii fr s te opreti pe ntreaga perioad de timp
acordat exerciiului. Nu modifica ce scrii. Nu te ntoarce pentru a reciti. Nu te cenzura. Aici nu
conteaz punctuaia, gramatica, propoziiile complete. Cuvintele tale nu trebuie s aib sens pentru
altcineva. Scrii pentru tine.
Nu terge sau ncercui lucruri, nu schimba cuvinte. Uneori vei substitui un cuvnt cu altul,
incontient. Poate c n acel moment nu are sens, dar cnd te ntorci i citeti ce ai scris, vei nelege
semnificaia real a propoziiei.
Dac nu mai ai ce s scrii, atunci repet ultima propoziie pe care ai scris-o. Sau scrie orice gnd i
trece prin minte: De ce fac exerciiul sta stupid?, Oare de ce oi fi cumprat caietul sta de
exerciii?, S nu uit s cumpr hrtie igienic. Orice ar fi. Repet-l pn iese la suprafa ceva
nou, ducndu-te la un nivel mai adnc al scrisului.
Poi face acest tip de scris n orice limb doreti. Limba ta matern este cea n care sunt stocate
amintirile tale emoionale cele mai timpurii, aa c scrie n limba n care vorbeai cnd erai mic. Dac
ceea ce scrii aduce sentimente sau amintiri din vremuri cnd erai mai tnr, s-ar putea ca propoziiile
tale s devin mai simple, cuvintele mai mari (n dimensiune), scrisul tu de mn s se schimbe,
vocabularul tu s se reduc. Sau uneori, dac amintirile sau sentimentele tale sunt pre-verbale, s-ar
putea s nu-i gseti cuvintele. Dac se ntmpl asta, ncearc s desenezi n loc s scrii.
Continu s desenezi (sau s scrii) pn trece timpul alocat. (Dac scrii ntr-un grup, cineva poate
ine evidena timpului scurs i poate da un avertisment cu cinci minute nainte de expirarea timpului.)
Dup ce trece timpul alocat, oprete-te. Este important s te opreti, pentru a te simi n siguran.
Este mai uor s te druieti scrisului dac tii c nu dureaz o venicie. Dac nu ai terminat, vei
putea reveni i scrie mai mult ntr-un alt moment.
As vrea sa nu mai imi controlezi viata nevasta draga. As vrea sa pot sa-ti spun nu fara sa am teama de
abandon sau sa ma crezi nebun, asa cum mi-ai spus de atatea ori. Vreau sa mi respecti decizia de a
refuza sa fac ce nu imi doresc. Vreau sa fiu liber sa aleg fara sa imi sugereze nimeni ce trebuie sa fac,
sa simt ca am valoare, ca sunt apreciat pentru ce fac, ca am un sistem de valori si sa nu ma mai judece
nimeni pentru ca nu castig atatia bani sau nu sunt cum sunt toti barbatii.
mi doresc tata sa nu mai imi controlezi viata, sa nu mai imi spui sa merg la bunici fortat, sa ma obligi
sa faca asta sau alta. Vreau sa spun nu de cate ori am ocazia si in mod intemeiat fara sa am un sentiment
de falsa vinovatie, de teama, de respingere.
Sunt un barbat normal cu calitati si defecte si este normal sa fie asa.Nu mai vreau tata socrule sa-mi
spui cum sa mananc acest fel de mancare, cum sa aleg legumele la piata, cum sa fac politica, ce
atitudine sa adopt in viata de zi cu zi.
VREAU sa spun nu tuturor persoanelor care incearca sa imi invadeze spatiul meu, teritoriul meu,viata
mea pe care vreau sa o traiesc asa cum vreau.
Vreau sa spun nu sotiei mele dragi atunci cand ma trimte sa cumpar tigari desi stie ca nu sunt de acord
cu asta, sa spun nu atunci cand nu imi respecti decizia in legatura cu copilul nostru si sa nu mai intorci
decizia in favoarea ta, subminandu-mi autoritatea in fata copilului.
As vrea sa spun nu persoanelor din anturajul meu care incearca sa ma faca sa cred altceva decat
gandesc eu fara temei. Vreau sa zic nu daca eu asa consider fara sa ma justific in fata nimanui pentru
alegerea facuta.
Vreau sa spun nu pacatului, sa pot sa ma manii doar cand sunt pe cale de a pactaui si a-l supara pe
Dunezeu. Imi doresc sa spun nu atunci cand vreau sa jignesc sau sa judec pe semenii mei.
Vreau sa spun nu elegant fara sa supar pe cineva sau sa intristez pe mama mea. Constantine, prietene,
vreau sa spun nu atunci cand nu vreau sa iti fac un serviciu fara sa ma simt obligat sa fac asta.
Promit ca voi exersa sa spun nu de cte ori am ocazia si fara sa imi para rau. M-am simtit bine cand
am zis prima oara nu unei persoane dominatoare. Atat de bine a fost.
Reflecii: a nva s ai ncredere n tine nsui
Este adesea ceva dificil pentru supravieuitori s aib ncredere n gndurile lor, n percepiile,
sentimentele i ideile lor. Totui fiecare din noi are o voce interioar care ne poate ghida. Pe msur ce
nvei s fii atent/ i s elimini mesajele negative pe care ai fost forat s le asculi n copilrie vei face
loc vocii clare interioare. Cnd ai ncredere n tine eti atent la percepiile i intuiia ta, stabileti limite
i granie, nvei s spui nu i s acionezi n numele tu.
Mai jos sunt cteva ntrebri care s te ajute s-i evaluezi sentimentele curente, scopurile i nevoile n
ceea ce privete faptul de a nva s ai ncredere n tine nsui:

Ce am simit lucrnd la acest capitol?


Ca pe masura ce lucrez la vindecarea mea, ma simt mai stapan pe mine insumi si multe din
tiparele vechi dispar, incet, incet. Unele mai revin atunci cand credeam ca am scapat de ele.

Ce simt acum? Ce senzaii simt n trup?


Ma simt mai increzator, ma simt liber, nu trebuie sa ma ascund atunci cand lucrez la vindecarea
mea.

Ce vrst am simit c am lucrnd la acest capitol? Ce vrst simt c am acum?


Am simtit ca am 30 de ani. Sau poate mai putin. Acum, sincer nu imi pasa ce varsta am, ma
simt tanar.

Ce anume a fost greu pentru mine n acest capitol? Ce a fost neclar? Ce nu am neles?
A fost greu sa am incredere in gandurile mele, in perceptiile mele.
Ce am aflat? Ce angajamente mi-am luat? Ce pai am fcut?
Am aflat ca trebuie sa invat sa imi ascult vocea interioara, sa am incredere in ce imi spune
constiinta. Mi-am luat angajamentul sa exersez sa pun nu. Am facut urmatorii pasi: lucrez la
vindecarea mea si pentru codependenta, acele teste individuale din cartea Iesirea din labirint.,
incerc sa ma gandesc la sentimentele mele, trairile mele si a celor din jur, cum schimba
vindecarea mea situatia din familia mea.

De ce lucruri pe care le-am fcut sunt mndru/mndr?


Am spus pentru prima oara NU unei persoane apropiate mie, un dominator sa spun asa.
Am reusit sa-i spun sotiei mele ce ma framanta si ca am fost abuzat in copilarie, ca fac terapie,
chiar daca pe email. M-am simtit gol in acea zi si am avut un moment de descarcare emotionala.

Ce anume m nelinitete nc? La ce lucruri (dac exist) trebuie s mai revin pentru a le
urmri?
Ma nelinisteste ca renunt prea usor la ce imi propun uneori, iau o decizie si apoi renunt la ea sub
presiunea unei personae sau alteia care imi sugereaza sa fac asa sau asa.

Ce trebuie s fac acum pentru a avea grij de mine?


Sa imi traiesc viata asa cum vreau si sa imi ascult constiinta mea.
Sa nu mai incerc sa schimb viata altora, sa ma vindec intai eu.