Sunteți pe pagina 1din 7

NURSING IN OFTALMOLOGIE

NURSING IN
OFTALMO 18.09.2014
CURS 1

Particularitati de ingrijire a bolnavilor cu afectiuni oftalmologice

Ochiul este receptorul vizual, analizatorul care pune in legatura organismul cu lumea
inconjuratoare.
Bolnavii sunt mai sensibili, iritabili si sunt obsedati de posibilitatea scaderii sau pierderii
capacitatii lor vizuale.
Masuri speciale in sectiile de oftalmologie
- Nu vor fi praguri
- Usile saloanelor vor sta ori inchise toate ori deschise toate
- Este interzisa miscarea/mutarea mobilierului
- AM trebuie sa cunoasca administrarea medicamentelor pe cale oculara si tehnica aplicarii
pansamentelor
- Nu se aplica pansamente, comprese pe secretiile ocular
- In cazul interventiilor chirurgicale, rolul AM este atat in pregatirea pacientului cat si in post
operator. Nu se neglijeaza latura psihica.
- Trebuie sa fie feriti de excitatiile din mediul inconjurator, zgomote
- Geamurile trebuie sa fie prevazute cu storuri pentru semiobscuritate
- Pentru pacienti dupa interventia chirurgicala se evita orice effort, aprox. 5-6 zile. Se face
clisma in primele zile, iar alimentatie la inceput va fi compusa din lichide, apoi pastoase.

Adminstrarea medicamentelor pe cale ocular


Scop: instilarea medicamentelor (colir, unguente) pe suprafata ochiului.
Principii:
- Toate manevrele se vor face cu blandete, se va folosi tehnica aseptica pentru fiecare ochi in
parte.
- Nu se aplica picaturi direct pe cornee niciodata.
- Daca se adminstreaz medicaie ocular cu absorbie sistemic (de exemplu atropin), se va
presa blnd cu degetul pe colul intern al ochiului respectiv timp de 1-2 minute dup instilare
n timp ce pacientul ine ochii nchii. Aceast manevr va impiedica medicamentul s se
reverse n ductul lacrimal.
- Instilatii oculare: pacientul sta asezate pe scaun, cu capul drept. Mana cu flacunul se sprijina
pe fruntea pacientului.
Aplicarea discurilor oculare:
- Discurile oculare sunt mici i flexibile, i sunt formate din trei straturi: doua exterioare i
unul de mijloc, care conine medicamentul.
- Dup ce discul este plasat, lichidele oculare il umezesc eliberndu-se astfel medicamentul
pe care il conine.
- Contraindicaiile folosirii discurilor oculare sunt conjunctivitele, keratitele, dezlipirile de
retin i alte afeciuni n care consticia pupilar trebuie evitat.
- se extrage un disc din pachet
- se trage cu blndee pleoapa inferioar i se plaseaz discul n sacul conjunctival. Discul
trebuie aezat orizontal , nu vertical
- se reaeaz pleoapa peste i deasupra discului. Dac discul nc se vede se va trage din nou
pleoapa inferioar i se va reaeza peste disc. Se poate sugera pacientului s-i ajusteze
poziia discului presnd foarte uor pe pleapa inferioar nchis. Va fii avertizat s nu se
frece la ochi pentru a nu se rni
- dac pacientul necesit aplicarea discurilor la ambii ochi, acestea se vor administra i
ndeprta n acelai timp pentru a primi medicaie concomitent la ambii ochi

Analizatorul vizual

Cuprinde 3 segmente:
1. Segmentul receptor: invelisuri, aparat optic, receptor
2. Segmentul de conducere
3. Segmentul central
Globul ocular : 3 membrane concentrice
Anexele: sprancene, pleoape, mucoasa conjunctivala, aparat lacrimal, muschii globului
ocular
Adaptarea ochiului de la un plan apropiat la unul departat se realizeaza datorita curburii
cristalinului si elasticitatii muschiului ciliar.
Acomodare la intensitatea luminii: irisul prin dilatare (midriaza) contractare (mioza)
Spatiul cuprins cu vederea: camp vizual
Fiecarui ochi ii corespunde un camp vizual monocular care se suprapune cu campul
celuilalt ochi. La nivelul scoartei cerebrale, imaginile sunt transformate in imagine unica.
1. Distanta pentru scris-citit sa fie de 25-30 cm
2. Obiectele de igiena personala sa fie individuale
3. Nu se vor freca ochii.
4. Sursa de lumina sa vina din dreapta.
5. Cand e soare, zapada ochelari de protectie
6. Pauze lungi si dese de la activitatea respectiva.
7. Lumina in camera cand se priveste la TV
8. TV sa fie la nivelul ochilor
9. Alimentatie: vitamina A si C
10. Control periodic, mai ales pentru cei cu Dz sau HTA. HTA poate duce la glaucom
(tratament nu are), iar Dz duce la retinopatie diabetica
11. Sa indrumam la control persoana care o consideram ca nu vede bine.

Orbire = cecitate

Explorari functionale ale analizatorului olfactiv

NURSING IN
OFTALMO 26.09.2014
CURS 2

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI INFLAMATORII SI INFECTIOASE ALE


OCHIULUI

Belfarita inflamatia marginii libere a pleoapei, asociata cu iritarea si inrosirea, precum si


formarea unor scuame in jururl genelor
Orjeletul (ulciorul) inflamare supurativa a foliculului pilos si a glandei sebacee / ale cililorr
de pe marginea pleoapei.
Dacriocistita inflamatie acuta/cronica a sacului lacrimar automat acesta va fi
obstructionat
Conjunctivita inflamarea mucoasei conjunctivale
Cheratita inflamatia acuta/cronica a corneei
Iridociclita inflamatia irisului si a corpului ciliar

BLEFARITA
Manifestari de dependenta:
- Iritarea globului ocular
- Lacrimare
- Senzatie de arsura
- Senzatie de corp starin
- Hipermia marginii libere a pleoapei
- Depozite la nivelul genelor
Diagnostic de nursing:
1. Disconfort din cauza arsurii, iritarii globului ocular manifestata prin iritare, arsuri.
2. Anxietate din cauza lipsei de cunostinte, a evolutiei bolii manifestata prin agitatie,
nervozitate
3. Eliminarea inadecvata din cauza infectiei manifestata prin secretii
4. Scaderea acuitatii vizuale din cauza inflamatiei
Obiective:
- Pacientul sa prezinta stare de bine fizic si psihic
- Sa evitam complicatiile
Interventiile AM:
- Autonome: comprese calde pe pleoape; toaleta atenta pentru indepartarea
crustelor/depozitelor; se aplica crme prescrise de medic, picaturi (daca este insotita de
uscarea corneei)

ORJELETUL
Manifestari de dependenta:
- Prurit
- Durere
- Secretie purulenta
Diagnostic de nursing:
1. Alterarea nevoilor de a evita pericolele si de comunicare cauzata de scaderea acuitatii
vizuale
2. Complicatia orjeletului care nu se vindeca salazion
Interventii:
- Nu se folosesc farduri, lentil de contact
- Aplicam comprese locale calde si umede
- Nu se va utiliza apa fierbinte pe comprese
- Compresa se tine pe pleoapa 5-10 min
- Nu-l presam, nu-l deschidem, nu se sparge
- Comprese cu ser fiziologic incalzit

CONJUNCTIVITA
- Acuitatea vizuala scade
- Lacrimatia abundenta
- Secretii nazale care pot fi prezente
Interventii
- Se administreaza colire cu antihistaminice, antibiotic, antiinfectioase
- Igiena: educarea pacientului
CHERATITA
- Idem
- Ochiul este foarte dureros
- Sensibilitate la lumina
- Acuitate vizuala scazuta (se vede prin ceata)
- Produse de virusul herpetit
- Risc mare pana la orbire
IRIDOCICLITA
- Intervine dupa o infectie bacteriana, virala, parazitara
- Dureri scurte si moderate
- Idem
- Se administreaza colire, antiifectioase

NURSING IN
OFTALMO 03.10.2014
CURS 3

Cataracta opacefiere progresiva a cristalinului. Putem intalni cataracta la varstnici, in


urma unor , in urma unor traumatisme, la pacientii cu Dz.

Manifestari de dependenta:
- Scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa (catarcta senile) sau cu
instalare rapida (cataracta traumatica)
- Localizarea catarctei unilaterala si apoi la celalalt ochi(cataracta senila), si bilaterala (in
cataracta congenitala)
Diagnostic de nursing:
1. Anxietate
2. Apatie
3. Risc de accidente
Obiective: pacientul sa-si recapete vederea, sa evite riscul de a se accidenta
Interventii:
Pregatire preoperatorie: pacientul va fi tinut in semiobscuritate si va fi familiarizat cu
topografia.Se recolteaza sange (INR, timp coagulare, hemoleucograma, secretie ocular, glicemie).
Se efectueaza EKG.
Post-operator:
- Se supravegheaza permanent pacientul pentru a-si mentine pansamentele
- Se vor pansa ambii ochi, in primele 24 ore
- Sa nu faca effort pentru a evita sangerarea (primele 24h nu mesteca, nu vorbeste tare, nu
face eforturi)
- Pansamentul se schimba cand este imbibat cu sange pe 24h
- Servim pacientul cu ce are nevoie, la pat
- Sustinem psihic, educam pacientul

NURSING IN
OFTALMO 10.10.2014
CURS 4

GLAUCOMUL
Este o stare patologica, caracterizta prin hipertensiune intracelulara si leziuni vasculare care
duc la atrofia nervului optic.
Forme clinice: glaucom infantile si glaucomul adultului cu manifestare acuta sau cronica
Manifestari de dependenta:
- In perioada acuta: dureri ocular, perioculare cu iradiere spre tample, insotite de lacrimare,
scaderea acuitatii vizuale, greturi, anxietate
- In glaucomul cronic: dureri permanente, acuitatea vizuala scade treptat, in 10-15 ani ajunge
sa nu mai vada.
Diagnostic de nursing:
1. Disconfort cauzat de atrofierea nervului ocular manifestat prin durere
oculara/perioculara
2. Scaderea acuitatii vizuale:
- Pericol de accident cauzat de. Manifestat prin scaderea acuitatii vizuale
- Comunicare ineficienta cauzata de atrofierea nervului optic, manifestata prin scaderea
acuitatii vizuale
3. Anxietate cauzata de scaderea acuitatii vizuale manifestata prin .(culegere date)
4. Risc de alterare a tegumentelor cauzate de lacrimare, manifestata prin (culegere de date
eritem, prurit)
5. Intoleranta digestiva cauzata de HTA, manifestat prin greata si varsaturi
6. Deficit de autoingrijire
Obiective:
- Diminuarea durerii
- Asigurarea confortului fizic si psihic
- Mentinerea acuitatii vizuale cat mai mult posibil
- Sa prevenim complicatiile (cecitatea invaliditatea)
Interventii:
- In glaucomul acut: internare, repaus la pat, salonul in semiobscuritate, adminstram
antialgice, diuretice, purgative la nevoie, instilatii cu Pilocaprina 1%, perfuzie cu Manitol,
regim hiposodat cu consum redus de lichide, apa nu se bea multa o data pt ca duce la
cresterea TA.
- In glaucomul cronic: AM educa pacientul sa urmeze tratamentul prescris demedic,
alimentatie desodata. In timpul zilei, pacientul educat sa poarte ochelari fumurii, evitarea
trecerii de la cald la rece.
- Se poate intervene chirurgical, dar rezultatele sunt minime.

OFTALMOLOGIE SI NURSING N OFTALMOLOGIE ,C1


ANALIZEAZA SEMNELE SI SIMPTOMELE SPECIFICE
AFECTIUNII OFTALMOLOGICE
C1

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE LA PACIENTUL CU AFECTIUNI OFTALMOLOGICE


Fiziologia vederii
Globul ocular are funcia unui aparat fotografic cnd vine vorba de realizarea imaginii.
Diafragmul care stabilete cantitatea de lumin ce ptrunde este reprezentat de pupil, iar
filmul fotografic este retina. Ochiul uman este alctuit din 4 lentile sferice centratei anume:
-corneea;
-umoarea apoas;
-cristalinul;
-corpul vitros. Aceste lentil formeaz dioptrul ocular.

De asemenea, una dintre capacitile globului ocular este cea de a vedea clar la distane
diverse, acest lucru putnd fi posibil datorit puterii de convergen a acestuia, fenomenul
purtnd denumirea de acomodare. Acomodarea apare consecutiv unui stimul ce este
reprezentat de vederea neclar a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe
calea aferent, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la
organul efector care n acest caz este reprezentat de muchiul ciliar-zonula.Zinn(sistem de
fibre care pomesc de la fata interna a corpului ciliar la periferia cristalinului, mentinand
cristalinul in pozitie in globul ocular,sin.ligament suspensor al cristalinului)-cristalin.
Pupila are o mare capacitate adaptativ, aceasta ndeplinind 3 funcii i anume:
- dozeaz cantitatea de lumin ce ajunge la globul ocular, permind astfel o vedere de o
calitate bun la variaii mari ale intensitii luminoase;
-prin mioz crete dimensiunea profunzimii cmpului;
- tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaiile cromatice i de sfericitate.

Vederea cromatic
Retina are ca funcie transformarea energiei luminoase printr-o serie de reacii chimice n
semnal electric ce este transmis pe calea optic la centrii nervoi. Lumina acioneaz la
nivelul celulelor cu conuri i bastonae; aceste celule conin pigment vizual. n celulele cu
bastonae pigmentul viziual este reprezentat de rodopsin, iar n cele cu conuri exist
pigment sensibil la rou, verde i albastru. Cnd o celul cu bastona absoarbe un foton
apar o serie de reacii ce duc n final la activarea rodopsinei. Vederea cromatic este
caracteristic celulelor cu conuri din macul, iar perceperea culorilor apare consecutiv
amestecului n diverse proporii a celor 3 culori fundamentale(rou,verde i
albastru). Fiziologia vederii binoculare
Vederea binocular apare consecutiv intergrrii ntr-o singur imagine a imaginilor
percepute de cei 2 globi oculari. Procesul vederii binoculare cuprinde 2 etape:
-ntr-o prim etap avnd loc transmiterea celor 2 imagini clare la creier;
-n cea de-a doua etap se realizeaz imaginea unic consecutiv procesului de fuziune.
Componentele vederii binoculare sunt reprezenate de:
-percepia simultan ce reprezinta capacitatea de a percepe 2 imagini diferite n acelai
timp;
- fuziunea ce reprezint fenomenul de mbinare a imaginilor similare de la cei 2 globi
oculari ntr-o singur imagine;
- stereopsisul ce reprezint capacitatea de a vedea cea de-a treia dimensiune a spaiului.
Imaginile pe care noi le vedem sunt formate din reflexia luminii de la nivelul obiectelor la
care ne uitm. Fascicolul de lumin ptrunde la niveul ochiului i n momentul n care
strbate corneea, datorit faptului c aceasta este curb, deformeaz fascicolul de lumin,
determinnd apariia unei imagini rsturnate la nivelul retinei. Odat ce imaginea este clar
i focusat la nivelul poriunii senzitive a retinei, energia din fascicolul luminos determin
apariia unui semnal electric ce transport informaia la nivelul creierului prin intermediul
cilor optice. La acest nivel imaginea se transform dintr-o imagine rsturnat n una
normal.
Acuitate vizuala
Capacitatea perceptiei vizuale: gradul in care o persoana poate distinge detalii fine.
Reactia pupilara
Modificarea diametrului pupilei in functie de factori endogeni sau exogeni.
- mioza sau micsorarea, contractia pupilei, apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect
de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical,
intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina)
- midriaza sau marirea, dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric, privirea
unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale de
tipul cocainei)
- inegalitatea pupilara sau anizocoria, apare in sifilisul nervos

Reflexele pupilare sunt:


- reflexul fotomotor - este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la
modificarea intensitatii luminoase
- reflexul de acomodare la distanta - consta in modificarea diametrului pupilar la privirea
unui obiect de aproape si de la distanta

Abolirea reflexelor pupilare poate arata o grava afectare neurologica


Fotofobie
Senzatie vizuala neplacuta produsa de luminain cursul anumitor boli. Dupa simptomelecare o
insotesc, o fotofobiepoate fi consecutiva unei afectiuni oculare sau neurologice. Diagnosticarea
unei fotobii se bazeaza pe examenul clinic al pacientului, tratamentuleste cel al cauzei.
Vedere dubla (diplopie)-Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit.
Cecitate
Stare de a fi orb sau nevazator; cecitateapoate fi totala sau partiala, congenitalasau
dobandita. Cecitateapoate fi partiala (acuitateacelui mai bunochieste cuprinsa intre 1/20 si
1/50), aproape totala (acuitateacelui mai bunochieste cuprinsa intre 1/50 si pragul de
percepere a luminii) sau totala (nu se percepe deloc lumina).
OCHIUL ROSU
Ochiul rosu poate fi pentru multe persoane un semnal de alarma, insa, daca nu este insotit
de durere, are, de regula, o cauza benigna si este rezultatul, de cele mai multe ori, a doua
afectiuni: conjunctivita sau hemoragia subconjunctivala.
Conjunctiva este o foita subtire si transparenta ce acopera albul ochiului (sclera) dupa care
se rasfrange pe partea interioara a pleopelor. Este stratul extern de protectie al globului
ocular.
Conjunctiva contine terminatii nervoase si numeroase vase de sange de calibru mic.
Aceste vase de sange sunt de obicei greu vizibile, insa devin mai dilatate si mai
accentuate atunci cand globul ocular este inflamat. Sunt foarte fragile iar peretii lor pot fi
lezati cu usurinta, rezultand hemoragii subconjunctivale, sub forma unor pete rosii pe albul
ochiului.
SECRETII OCULARE - secreie de culoare alb-glbuie, la nivelul unghiului intern al
ochiului (spre nas), iniial n cantitate mic, dar care poate s creasc; poate fi nsoit de
mncrime, usturime, jen local;d aspectul de ochi lipii dimineata.