Sunteți pe pagina 1din 4

Ficat:

Hepatomegalia: creste marimea ficatului


Marginile devin mai rotunjite
Unghiul hepatic va depasi arcul costal
Stomacul(axul gastric: linie de la pior la zona fundica) va fi deplasat caudal si dorsal. Se vede mai
bine daca stomacul e plin.
Organelle adiacente impinse: rinichi, duoden, colon transvers.

Falsa hepatomegalie:
Animal tanar
Torace in butoi
Colectii toracice imping ficatul in jos

Hepatomegalie focala: tumori, granuloame, abcese


Lob drept:
o LL: stomac si duoden deplasate caudo dorsal
o VD: deplasate spre stanga
o Rinichiul drept si splina depasate caudal
Lob stang:
o LL:Stomac deplasta dorsal, splina caudal
o VD: stomac deplasat spre dreapta, splina caudal

Reducerea diametrului hepatic:


reducerea spatiului dintre diafragma si axul gastric
Axul gastric trece din cranio-caudal in caudo-cranial, in incidenta DV

Modificari densitate:
Crestere: mineralizare abcese, granuloame, chisturi sau calculi
Scadere: procesele infectioase cu germeni gazogeni vor da transparente: abcese excavate sau la
nivelul cailor biliare( angiocolite), caz in care caile biliare se vor vedea ca traiecte transparente(
apar ca un fel de bronhograma in ficat)

Splina:
Doar capul e fixat pozitie variabila
Capul:
o LL in zona 1, partea caudala a regiunii fundice
o VD: zona 2, partea stanga lateral, caudo-lateral de stomac si cranial de rinichiul stang
o Aspect triunghiular
Corpul: nu se vede
Coada: LL: continuitatea unghiului hepatic

Splenomegalie:
Unghiurile se rotunjesc
Intestine deplasate dorsal
Capul impinge stomacul cranial si rinichiul stg caudal
Corpul si coada imping pilorul, duodenul spre medial
Strangularea splinei: fiind mobile, se poate roti in jurul axului se stranguleaza partea mobile
opacitate omogena in partea ventrala sau de forma literei C caudal de stomac.

Abcese cu gazogeni: radiotransparente

Mineralizari

Stomacul

Greu de analizat cand e gol.

Pozitie:
PIlor in zona 1
Cardie, fund, corp in zona 2

Prezena coninutului gastric:


- avantaje poate orienta, ofer date despre poziia stomacului
- dezavanatje poate masca unele modificri
Ideal ar fi fcut o evaluare pe un stomac golit de coninut alimentar.

Evaluare cu substanta de contrast:


LL stg: gazul deasupra(la nivelul pilorului), lichidul dedesubt( la nivelul fundului si
corpului)
LL dr: Gazul la nivelul fundului si unei parti din corp, lichidul la nivelul pilorului si unei
parti din corp.
VD: gaz in corp, lichid in fund si pilor
DV:gaz in fund, cardie, pilor, lichid in corp si intrare in pilor

n momentul administrrii substanei de contrast, faldurile apar sub forma unor defecte
liniare de umplere, substana de contrast nu are aspect uniform - alternan linii radiotransparen
i radioopacitate.

Modificari:
Grosime perete:
o Alimentele, gazul, lichidele nu permit vizualizarea grosmii peretelui( e destins de volum)
Golirea stomacului: e incetinita de frica animalului, cantitatea mare de substanta de contrast
administrate
Pozitia stomacului: hepato si splenomegaliile duc stomacul caudal, micsorarea ficatului si
herniile il duc cranial.
Corpuri straine:
o Daca sunt radioopace, se vad usor.
o Daca sunt transparente sau sunt alimente in stomac, se vor vedea mai greu.
o Diagnostic prin endoscopie.
o In tranzi baritat vor aparea ca niste defecte de umplere: zone transparente marginite de
un contur opac.
o Uneori animalul inghite obiecte care nu se vad la transit: material textile. Acesta se va
vedea dup ace se elimina substanta de contrast deoarece ramane impregnate cu ea.
DIlatatia gastrica:
o Apare in general cand e blocat pilorul: tumori, hipertrofie, corpuri straine
o Radiologic e umplut in genereal cu gaz, dar pot fi vazute si alimente, lichide aspect
neomogen.
o Stomacul ramane pe loc, celelalte organe vor fi deplasate.
o Evaluarea ar trebui s se fac din cele 4 incidene cunoscute lateral stg/dr, VD/DV
Torsiunea gastrica:
o Se insoteste de dilatatie
o Este o rotatie a stomacului in jurul propriului ax, rotatie peste 90 de grade.
o Pilorul va ajunge in stanga, fundul si marea curbura in dreapta.
o TREBUIE SA IDENTIFICAM ANTRUL PILORIC, CARE SE VEDE MAI BINE CAND E AER IN
STOMAC. In acest caz, pilorul trebuie sa ajunga cat mai sus ca sa se stranga aer in el.
Astfel, daca suspicionam ca e torsiune, pilorul ar fi ajuns pe partea stanga punem
animalul in decubit pe dreapta aerul se strang in pilor se vede mai bine.
o COMPARTIMENTAREA: linie opaca, vertical, oblica sau orizontala peste transparenta
stomacului: este peretele rotit.
o Deplasare organe din jur
o Distensia reflexa intestinala
o Daca e implicate cardia in torsiune: distensie esofagiana joasa.
o Imagine hepatica diminuata.
Tumori

O cauz frecvent a dilataiei gastrice este reprezentat de obstrucia piloric, care poate
aprea brusc sau n timp, ndeosebi procesele neoplazice, fie intramurale sau
intralumenale, pot s antreneze cu timpul obstrucia cronic a pilorului. Se caract prin
distensie gastric, cu con lichid sau solid ceea ce imprim un aspect omogen sau
granular. Acest aspect difereniaz distensia gastric din obstrucia cronic piloric de
distensia gastric acut, cnd apare radiotransparen.
fd gravitatea procesului i de durata fenomenului, aspectele radiografice variaz de la
moderat la sever, dei se constat o cretere a imaginii radiografice a stomacului datorit
coninutului su, este mai dificil de identificat comparativ cu dilataia acut, dator
opacitii similare cu cea a zonelor nvecinate.
Uneori ne poate ghida prezena gazului, care este n cant redus, care ofer aspectul unei
bule radiotransparente suspendat n zona de opacitate omogen sau granular.
Principalul efect al diminurii lumenului este ntrzierea golirii stomacului, fenomen
evaluat cu ajutorul contrastului artificial, oferind o imagine a aspectului morfologic al
zonei respective. Se urmrete golirea stomacului (normal 1-4h). Se consider boal
obstructiv n momentul n care dup 3-4 h cea mai mare cantitate a subst de contrast
persist la niv gastric i doar o cant redus l-a prsit, fiind prezent pe tractusul
intestinal.
Ce a produs ngustarea lumenului este greu de stabilit completat cu endoscopie,
ecografie, etc.
Se poate observa aspecte variate fd de momentul surprins. Fiind un segment dinamic,
stomacul ncearc debarasarea substanei, se mpinge subst de contrast ctre antrumul
piloric. Se poate constata o zon redus cu aspectul unui cioc la nivelul antrumului
piloric, o zon radioopac cu aspect ascuit. O alt situaie cnd subst de contrast se
gsete pe traiectul segm ngustat cu aspect liniar, ngustat comparativ cu duodenul.
O alt situaie, datorit undelor peristaltice se ajunge la apariia unor dilataii la nivelul
antrumului piloric cu aspectul unor pungi.
Tot la acel nivel pot fi prezente i formaiuni intralumenale, intracavitare, formaiuni
pediculate care pot fi suspicionate datorit prezenei defectelor de umplere zone
radiotransparente, nconjurate de radioopacitatea subst de contrast, defecte care sunt n
legtur cu peretele gastric. Datorit motilitii acioneaz ca robinete cu bil,
obstrucionnd parial sau total, uneori permind trecerea. (polipi)
La nivelul mucoasei gastrice pot aprea soluii de continuitate, ulcere, greu de pus n
eviden pe o imagine standard, dar mai uor cu subst de contrast, dar nu mereu este
sigur. Pe imaginea radiografic se constat prezena unor defecte de umplere n sens
invers, cu aspectul unor cratere, concaviti n peretele gastric. Pot fi mimate de undele
peristaltice. Cel mai bine se urmresc n dinamic. Endoscopia poate s ne ofere indicii
legate de confirmarea
Procesele proliferative cu localizare intraluminal sau intramural de tip benign sau
malign pot s apar la orice nivel a segmentului gastric, dar este o frecven mai mare n
regiunea piloric. Aspectele radiologice sunt extrem de variabile depinznd de
dimensiune, form i localizare a procesului tumoral.
Mai uor de evideniat sunt cele cu localizare intracavitar dect cele intramural, primele
cauznd defecte de umplere. Cele intramurale determin ngroarea peretelui gastric care
poate fi mai greu de sesizat dac procesul este incipient.
Stomacul poate fi afectat de o multitudine de boli, dintre care i gastrite acute sau
cronice, fr aspecte radiografice caracteristice. Fiind un proces inflamator determin
ngroarea faldurilor, evaluarea dimensiunii lor fiind subiectiv, nu ntotdeauna creterea
dimensiunii fiind asociat unui proces inflamator. Dac se gsete lichid, ceea ce d o
imagine opac omogen, mascheaz modificarea i este greu de evideniat. Metode
complementare confirmare.
Uneori se poate constata o cretere a densitii radiologice a peretelui gastric
mineralizare, asociat IRC, cnd se constat o linie opac n peretele stomacului. Ex ecografic
poate s ajute la confirmarea diagnosticului

S-ar putea să vă placă și