Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai

Facultatea de Geografie i Geologie


Specializarea Geografia Turismului

CIRCUIT TURISTIC

Studenii Adelina Snduc i

Profesor tefnic Mirela

Iai, 2017

1
CIRCUITUL TURISTIC

ANALIZA GRUPULUI CARE VA EFECTUA CIRCUITUL TURISTIC

Grupul de turiti este compus din 40 de persoane adulte cu venituri peste medie, care
provin din judeele regiunii Moldova, mai exact din judeele Iai, Bacu, Vrancea, Suceava i
Vaslui. Din punct de vedere a psihologiei vrstelor persoanelor ce fac parte din acest grup, se
pot concluziona urmtoarele aspecte: aceste persoane sunt stabile, din punct de vedere al
personalitii fiind interesai de experiene obinuite. Persoanele adute se organizeaz, prin a
pregti cltoria cu un minim entuziam nainte de a pleca. Sunt interesai de cultura generala si
sunt serioase in ceea ce priveste la ascultarea informaiilor primite i se conformez cerinelor
propuse de ctre grup i ghid. Sunt mai puini sociali cu cei din jurul lor, nu caut s se apropie
de oameni n timpul cltoriei, ci caut un cadru linitit pentru ei. Alte trsturi ce le au acest
tip de turist sunt: un stil de via linitit, plini de responsabiliti, linitit, mereu mulumite de
starea lor pe care o au. Iar ca vrst turitii au ntre 30 de ani i 45 de ani. Turitii sunt clieni
fideli ai ageniei noastre, deoarece au mai cltorit cu noi. Astfel agenia i-a propus s fac
circuite turistice externe pentru a mrii oferta de voiaj.

ALEGEREA I ANALIZA LOCULUI GEOGRAFIC AL VOIAJULUI

n Europa Central exist dou ri mari - Germania i Polonia, cinci ri mici - Slovacia,
Austria, Elveia, Ungaria, Cehia i un stat foarte mic - Liechtenstein. Cele mai mari orae sunt:
Berlin (3 milioane locuitori), Budapesta, Viena, Hamburg, Mnchen, Varovia, Praga. Relieful
este dispus n trei trepte: n sud sistemul muntos alpino-carpatic, n centru podiuri hercinice,
iar n nord Cmpia Nord-European. ntre Alpi i Carpai exist o mare zon depresionar, iar
n sud-est un podi pe o structur veche i o cmpie. Clima Europei Centrale este o clim
temperat de tranziie, cu ierni moderate i veri calde, vegetaia specific este format din pduri
de foioase i step, are cea mai mare suprafa din toat Europa, aici se afl cel mai nalt lan
montan (Alpino-Carpato-Himalayan) din Europa, iar teritoriul acesteia este strbtut de ctre
fluviul Dunre. Europa de Sud are o clim cu veri clduroase i secetoase, astfel aceast clim
reprezint unicitatea regiunii mediteraneene, vegetaia este adaptat la uscciunea estival,
predominnd plantele adaptate (laur, mslin), asociaiile de tip maquis, iar n afara zonelor de

2
muni nali, pdurile sunt mai reduse ca suprafa, cauzat de exploatri ndelungate. O
caracteristic special i interesant a Mrii Mediterane este absena mareelor ceea ce a
favorizat dezvoltarea porturilor pe linia rmului, care a condus i la dezvoltarea turismului pe
plan mondial. Relieful predominant este cel de munte n care cea mai mare parte din suprafa
este ocupat de de Munii Alpi, iar aici predomin turismul litoral care este foarte bine dezvoltat.

STABILIREA ITINERARIULUI I ALEGERA MIJLOCULUI DE


TRANSPORT

Itinerariu: Iai Suceava Carei Budapesta Viena Salzburg Vaduz Thun


Milano Veneia Iai

Fig. 1 Traseul propus

Mijlocul de transport utilizat


n acest traseul este autocarul.
Acesta este foosit pentru asigurarea
vizitelor de pe parcursul circuitului
turistic. Autocarul utilizat este un
autocar marca MAN Beulas avnd 5
stele, iar ca dotri are urmtoarele:
45 + 2 locuri, aer condiionat, DVD
Player, microfon, scaune rabatabile,
Fig. 2 Autocarul MAN Beulas
USB, cafea, wireless, toalet.

3
STABILIREA PREULUI I LANSAREA OFERTEI

n urma efecturii calculelor cu privire la cheltuielile obligatorii incluse n cadrul


circuitului, s-a stabilit preul de 742.5 de euro de persoan. Oferta cu circuitul turistic urmeaz
a fi detaliat n continuare.

Cheltuieli minime

Nr. Denumirea Suma (euro)


crt. Colective Individuale
2. vizit la Cetatea de Scaun 2

3. prnz la restaurant Casa Bucovinean 4

4. cazare i cina la Hotel Dana de trei stele 17.1

5. vizit la Castelul Karolyi 1

6. prnz la restaurant Paprika Vendgl 10

7. vizit la Palatul Regal 8

8. vizit la Castelul Vajdahunyad 9

9. cazare i cina la Hotel Danubius Arena 22.5


de trei stele
10. vizit n Palatul Schnbrunn din Viena 10.5

11. prnz la restaurant Fresco Grill 7

12. vizit n Palatul Hofburg 9.9

13. cazare la hotel Magdas de trei stele 29.2

14. cina la restaurant hotelului 7

15. vizit la Palatul Belvedere din Viena 13.5

16. prnz la restaurantul Uncle Van 6

17. vizit la Castelul Hohensalzburg 10.5

18. cazare la pensiunea Itzlingerhof de trei 28.4


stele

4
19. cina la restaurantul pensiunii 5

20. vizit la Castelul Hellbrunn din 9.5


Salzburg
21. prnz la restaurant Uncle Van 6

22. cazare la hotel JUFA de 3 stele 60.8

23. vizit la Castelul Vaduz 10

24. vizit la Castelul Oberhofen din Thun 9.2

25. cazare la hotelul Schnbrunnen de trei 32.2


stele
26. cina la restaurantul hotelului 5.5

27. vizit la Rosegarten din Berna 8.9

28. prnz la restaurantul hotelului 5.5

29. cazare la hotelul Ristorante Costa de 29.3


trei stele
30. vizit la Castelul Sforzesco 2

31. prnz la restaurant Costa 8

32. cazare la hotel Ducale de trei stele 50.6

33. vizita la Palatul Dogilor din Venetia 6.5

34. vizita la Turnul cu ceas din Veneia 7

35. vizit la Palatul Santa Sofia 6

36. vizit la Palatul Grimani di San Luca 4

37. ntoarcere la Palatul Grimani di San 4


Luca pentru un spectacol medieval
38. diurna ghidului 11 zile*30 euro*1 330
ghid
39. cazare ghid i doi oferi 980

40. mesele ghid i doi oferi 192

41. tax parcare autocar 170

42. asigurarea medical pentru cltorie n 17


strintate
43. taxe autostrada, taxe diverse 200

5
44. nchirierea unui autocar pentru 11 zile 5824
(1,40 Euro/km) 4160 km
TOTAL 7696 482.6

Preul pentru o persoan fr comisionul ageniei este 192.4 + 482.6 care face 675 de
euro, iar cu comisionul ageniei este de 10%, astfel comisionul este de 67.5 de euro pe persoan,
de aici rezult c 2.700 de euro reprezint comisionul total al ageniei noastre. n final costul
pentru o persoan la acest circuit turistic ajunge la valoarea de 742.5 de euro.

PROGRAM

Ziua 1
Ora 800 ntlnirea n fa la Casa Crii din Iai;
Ora 900 plecarea din Iai;
Ora 1130 vizit la Cetatea de Scaun din Suceava;
Ora 1200 prnz la restaurant Casa Bucovinean;
Ora 1300 plecare spre Satu-Mare;
Ora 2000 cazare i cina la Hotel Dana de trei stele;

Ziua 2
Ora 800 mic-dejun;
Ora 900 vizit la Castelul Karolyi din Carei;
Ora 1000 plecare spre Budapesta;
Ora 1300 prnz la restaurant Paprika Vendgl;
Ora 1400 vizit la Palatul Regal din Budapesta;
Ora 1600 vizit la Castelul Vajdahunyad din Budapesta;
Ora 1800 cazare i cina la Hotel Danubius Arena de trei stele.

Ziua 3
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 plecare spre Viena;
Ora 1230 vizit n Palatul Schnbrunn din Viena;
Ora 1400 prnz la restaurant Fresco Grill;

6
Ora 1500 vizit n Palatul Hofburg din Viena;
Ora 1730 cazare la hotel Magdas de trei stele;
Ora 1900 cina la restaurant hotelului.

Ziua 4
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizit la Palatul Belvedere din Viena;
Ora 1200 plecare spre Salzburg;
Ora 1500 prnz la restaurantul Uncle Van;
Ora 1600 vizit la Castelul Hohensalzburg din Salzburg;
Ora 1800 cazare la pensiunea Itzlingerhof de trei stele;
Ora 1930 cina la restaurantul pensiunii.

Ziua 5
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizit la Palatul Mirabell din Salzburg;
Ora 1130 vizit la Castelul Hellbrunn din Salzburg;
Ora 1300 prnz la restaurant Uncle Van;
Ora 1400 plecare spre Vaduz;
Ora 1800 cazare la hotel JUFA de trei stele;
Ora 1930 cina la restaurantul hotelului.

Ziua 6
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizit la Castelul Vaduz;
Ora 1200 prnz la restaurantul hotelului;
Ora 1300 plecare spre Thun;
Ora 1530 vizit la Castelul Oberhofen din Thun;
Ora 1730 cazare la hotelul Schnbrunnen de trei stele;
Ora 1900 cina la restaurantul hotelului.

7
Ziua 7
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizit la Rosegarten din Berna;
Ora 1200 prnz la restaurantul hotelului;
Ora 1300 plecare spre Milano;
Ora 1730 cazare la hotelul Ristorante Costa de trei stele;
Ora 1900 cina la restaurantul hotelului.

Ziua 8
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizit la Castelul Sforzesco din Milano;
Ora 1230 prnz la restaurant Costa;
Ora 1400 vizit la Palatul Regal din Milano;
Ora 1600 plecare spre Veneia;
Ora 1900 cazare la hotel Ducale de trei stele;
Ora 2000 cina la restaurantul hotelului.

Ziua 9
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizita la Palatul Dogilor din Venetia;
Ora 1200 vizita la Turnul cu ceas din Veneia;
Ora 1400 prnz la restaurant Ducale;
Ora 1500 vizit pe Podul Rialto;
Ora 1600 program liber.
Ora 1900 cina la restaurantul hotelului.

Ziua 10
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 vizit la Palatul Santa Sofia;
Ora 1200 vizit la Palatul Grimani di San Luca;
Ora 1400 prnz la restaurant Ducale;
Ora 1500 ntoarcere la Palatul Grimani di San Luca pentru un spectacol medieval;
Ora 1900 cina la restaurantul hotelului.

8
Ziua 11
Ora 900 mic-dejun;
Ora 1000 plecare spre Iai;
Ora 1400 pauz pentru prnz;
Ora 600 sosire n Iai.

9
ROM NIA

Informaii generale

Este un stat situat n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al fluviului Dunrea,
la nord de peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre. Pe teritoriul ei este
situat aproape toat Delta Dunrii i partea central-sudic a Munilor Carpai. Se nvecineaz
cu Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord i est, Republica Moldova la est,
rmul Mrii Negre se gsete la sud-est i Bulgaria la sud. Are o populaie aproximativ de 22
milioane de locuitori. Capitala statului este Bucureti. Romnia se bucur de cteva orae
medievale i castele.

Obiective turistice

Cetatea de Scaun a Sucevei, ntlnit i sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate
medieval aflat la marginea de est a oraului Suceava (n nord-estul Romniei). Cetatea
Sucevei fcea parte din sistemul de
fortificaii construit n Moldova la sfritul
secolului al XIV-lea, n momentul apariiei
pericolului otoman. Sistemul de fortificaii
medievale cuprindea aezri fortificate
(curi domneti, mnstiri cu ziduri nalte,
precum i ceti de importan strategic) n
scop de aprare, ntrite cu ziduri de piatr,
valuri de pmnt sau avnd anuri adnci.
Cetatea a fost construit la sfritul secolului al XIV-lea de Petru I Muat, a fost fortificat n
secolul al XV-lea de tefan cel Mare i distrus n secolul al XVII-lea (1675) de Dumitracu
Cantacuzino. n prezent, Cetatea Sucevei se afl n ruine.

10
Castelul Karolyi din municipiul Carei, are o poziie strategic i o form solid, astfel
n secolul al XVII-lea castelul din Carei face parte din sistemul de fortificaii mpotriva
poporului turc. n secolele XVII i
XVIII, cetatea din Carei a reprezentat
n mai multe rnduri locul de derulare
al unor ntlniri diplomatice
importante. Printre altele, aici au avut
loc negocierile pentru tratatul Pcii de
la Satu Mare, din anul 1711. Acesta a
reprezentat unele dintre cele mai
importante evenimente din istoricul
castelului. n perioada celui de al doilea rzboi mondial, cu acordul familiei Krolyi, a
funcionat o coal militar, dup care a funcionat un spital militar n anul 1944. n perioada
regimului comunist, castelul gzduiete instituii culturale de interes public cum ar fi: muzeu,
casa de cultur, biblioteca oreneasc a municipiului Carei. n prezent, castelul gzduiete o
expoziie muzeal de interioare istorice care reprezint mediul de odinioar a castelului i o
expoziie de istorie local.

UNGARIA

Informaii generale

Este un stat situat n Centrul Europei, n Cmpia Panonic i la poalele sudice ale
Carpailor Occidentali Interiori, la o distan egal de Oceanul Atlantic, de Munii Urali i
respectiv de Marea Mediteran i Marea Nordului. Pe teritoriul acestui stat este situat aproape
toat suprafaa Cmpiei Panonice, din care face parte i Parcul Naional Hortobgy, care este
nscris pe lista patrimoniului mondial U.N.E.S.C.O. Aceasta se nvecineaz cu Croaia i
Slovenia la sud-vest, Serbia la sud, Austria la vest, Slovacia la nord, Romnia la est i cu
Ucraina la nord-est. Are o populaie aproximativ de 10 milioane de locuitori. Ungaria este o
republic parlamentar. Capitala rii este Budapesta, este i cel mai mare ora al statului.

Obiective turistice

11
Palatul Regal din Budapesta a fost distrus si reconstruit de multe ori. Regele Bela al IV-
lea a inceput constructia palatului in secolul al XIII-lea dupa invazia mongolilor. Palatul
original a fost construit in stil gotic si a
continuat sa fie extins timp de 300 de ani.
Epoca de aur a palatului a fost in timpul
domniei regelui Matthias. A fost total
distrus in 1686 cand armata Habsburgilor a
eliberat Buda de sub ocupatia Otomanilor.
Habsburgii au construit un palat nou, mai
mic, in stil baroc la inceputul secolului al
XVIII-lea. Acesta a fost din nou afectat in
timpul Razboiului de Independenta din 1848. Urmatoarea reconstructie aproape ca a dublat
dimensiunile palatului si a avut loc la sfarsitul secolului al XIX-lea. O aripa foarte mare a fost
adaugata in spate. In 1945, palatul a fost ultimul loc in care trupele germane din Budapesta s-
au retras inainte de a fi infrante.
Castelul Vajdahunyad a fost construit ntre 1896 i 1908 ca parte a Expoziiei Milenare,
prin care s-au srbtorit 1000 de ani de la Aezarea maghiarilor n Bazinul Panonic n anul 896.
Ansamblul din Parcul Oraului a fost
proiectat de Ignc Alpr i este format
dintr-o serie de pavilioane construite n
stiluri arhitecturale diferite: romanic, gotic,
renascentist i baroc; pavilioanele
componente ale ansamblului sunt copii ale
mai multor cldiri emblematice din diferite
pri ale Regatului medieval al Ungariei.
Castelul Vajdahunyad este o copie a Castelului Huniazilor din Transilvania (Romnia). Iniial
a fost fcut din carton i lemn, dar a devenit foarte popular i a fost reconstruit n sti neogotic
din piatr i crmid. Astzi el adpostete Muzeul agricol.

12
AUSTRIA

Informaii generale

Este o ar fr ieire la mare, populat de circa 8 milioane de locuitori aflat n Europa


Central. Ea se nvecineaz cu Ungaria i Slovacia la est, Slovenia i Italia la sud, Elveia i
Liechtenstein la vest i Cehia i Germania la nord. Are o clim alpin i temperat. Relieful
Austriei este predominant muntos datorit prezenei munilor Alpi. Capitala Austriei este la
Viena.

Obiective turistice

Palatul Schnbrunn din Viena. Este o fost reedin imperial de var n stil rococo i
cu 1.441 de camere, aflat n prezent n Austria. Fiind unul dintre cele mai importante
monumente culturale din ar, el
a fost ncepnd cu anii 1960 una
dintre cele mai importante
obiective turistice din Viena.
Palatul i grdinile ilustreaz
gusturile, interesele i aspiraiile
monarhilor din familia Habsburg.
Palatul se afl la vest de centrul
oraului Viena, n cartierul
Hietzing. Pn n 1642 se numea "Katterburg". n anul 1569, mpratul Maximilian al II-lea a
cumprat o ntins lunc inundabil a rului Wien aflat sub un deal situat ntre Meidling i
Hietzing, n care fostul proprietar construise n 1548 un conac numit Katterburg. mpratul a
poruncit ca zona s fie mprejmuit i a dispus s se aduc acolo fazani, rae, cerbi i mistrei,
pentru a se organiza acolo vntori de agrement. ntr-o parte separat mai mic a zonei, au fost
aduse psri "exotice", puni i curcani. Au fost construite acolo i bazine acvatice. Numele
Schnbrunn (nsemnnd "fntn frumoas") provine de la o fntn artezian a crei ap a fost
consumat de ctre curteni.
Palatul Hofburg din Viena a fost reedina oficial ntre 1480 i 1580, respectiv 1620 -
1806, a suveranilor Sfntului Imperiu Roman, care au provenit, cu excepia lui Carol al VII-lea

13
de Wittelsbach, din dinastia de Habsburg. Din 1804 i pn n 1918 a fost reedina mprailor
nou-creatului Imperiu Austriac, care au provenit fr excepie din Casa de Habsburg-Lorena.
Initial o fortareata din secolul al XIII-lea, Hofburg a fost extins de fiecare imparat. Complexul
asimetric se intinde pe o suprafata de 240.000 metri patrati si este impartit in 18 aripi, 19 curti

interioare si 2.600 de camere in care aproape 5.000 de oameni inca mai lucreaza sau locuiesc.
In camerele de la Hofburg, de-a lungul secolelor, Imparatul Iosef al II-lea a pus la punct
programul revolutionar al reformei, congresul Vienei s-a intrunit, au fost tinute receptii si baluri
impresionante iar Imparatul Franz Iosef a primit in audienta oameni de seama. n prezent este
reedina Preediniei Federale a Austriei.
Palatul Belvedere se afla in mijlocul unui parc splendid. Palatul a fost construit pentru
Printul Eugen de Savoia, de catre J.L. von Hildebrandt, un foarte cunoscut arhitect baroc al
perioadei respective. Belvedere inseamna un loc din care se poate vedea frumusetea iar Palatul
Belvedere ofera o priveliste
minunata a orasului vechi din
gradinile sale. Domeniul Belvedere
are doua castele, unul mai mare
contruit intre 1720-22 si un al
doilea mai confortabil contruit intre
1714-16. Printul Eugen a locuit in
acesta din urma. Gradinile unesc
cele doua palate si sunt amenajate cu bazine de apa, fantani, sculpturi, trepte si mici cascade.
Tema intregului ansamblu este calatoria omului din intuneric catre lumina divina. Dupa moartea
Printului Eugen in anul 1736, domeniul a intrat in proprietatea Habsburgilor.
Castelul Hohensalzburg sau Fortreaa din Salzburgul de Sus, este un castel din oraul
austriac Salzburg, aflat pe muntele Festungsberg. nlat la ordinul principelui-arhiepiscop de
Salzburg, el este unul dintre cele mai mari castele medievale din Europa, avnd o lungime de

14
250 m i o lime de 150 m.
Construcia fortreei a nceput n
1077, n timpul arhiepiscopului
Gebhard von Helfenstein.
Construcia iniial era un castru cu
perete din lemn. n Sfntul Imperiu
Roman, arhiepiscopii de Salzburg
erau deja figuri politice puternice i
au extins castelul pentru a-i proteja
interesele.
Palatul Mirabell este o cldire istoric din oraul Salzburg. Palatul cu grdinile
nconjurtoare este un monument de patrimoniu cultural i face parte din Centrul Istoric al
oraului Salzburg, inclus n patrimoniul mondial UNESCO. Palatul Mirabell a fost construit
prin anul 1606 n afara zidurilor medievale ale oraului Salzburg dup modele italiene i
franceze, la cererea expres a prinului-arhiepiscop Wolf Dietrich Raitenau ca reedin pentru
amanta sa Salome Alt. Atunci cnd
Raitenau a fost demis i arestat n 1612,
Alt i familia ei au fost expulzai i
palatul a primit numele actual provenit
de la cuvintele italieneti mirabile i
bella: "uimitor", "minunat".
Castelului Hellbrunn sau Palatului Hellbrunn (care de fapt este mai mult un conac decat
un palat este totusi unul dintre cele mai importante obiective turistice din Salzburg), a fost
construita intre anii 1613 si 1615. Este de forma rectangulara cu doua pavilioane in coltul din
fata. Cele trei etaje sunt departajate pe
fatada de asa numitele decoratiuni
"Kordongesimse". O alee foarte lunga
leaga Hellbrunn de orasul Salzburg.
Faima Palatului Hellbrunn a fost data
de aceste gradini si de fantanile ce se
gasesc aici. In parc se gasesc puturi,
fantani, iazuri, cinci grote artificiale,
sculpturi si statui. Intreaga zona din jurul Castelului Hellbrunn este un fel de Disneyland Baroc,
creat cu unicul scop de a il bucura pe bogatul Print Arhiepiscop de Salzburg si pe oaspetii sai.

15
LIECHTENSTEIN

Informaii generale

Liechtenstein este un microstat germanofon din Europa Central. Este o monarhie


constituional cu rang de principat, condus de principele de Liechtenstein. Liechtenstein se
nvecineaz cu Elveia la vest i la sud i cu Austria la est i la nord. Are o suprafa puin mai
mare de 160 km i o populaie de circa 37.000 de locuitori. mprit n 11 comune, capitala sa
este Vaduz, iar cel mai mare ora este Schaan. ar alpin, Liechtenstein este predominant
muntoas, fiind o destinae de sporturi de iarn. Mai multe zone cultivate i mici ferme se gsesc
att n sud (Oberland, ara de sus) i nord (Unterland, ara de jos). ara are un sector financiar
puternic, centrat n Vaduz.

Obiective turistice

Castelul Vaduz (in germana


Schloss Vaduz) este palatul si resedinta
oficiala a printului Liechtenstein.
Castelul a dat numele orasului Vaduz,
capitala Liechtenstein, castelul are
vedere la un deal, adiacent.

16
ELVEIA

Informaii generale

Elveia, denumit complet Confederaia Elveian (n latin Confoederatio Helvetica,


de unde i abrevierea CH), este o republic federal format din 26 de cantoane autonome, cu
capitala federal la Berna. ara se situeaz n partea de vest a Europei Centrale, unde se
nvecineaz cu Germania la nord, cu Frana la vest, cu Italia la sud, i cu Austria i Liechtenstein
la est. Elveia nu are ieire la mare i este mprit ntre Munii Alpi, Platoul Elveian i Munii
Jura, ntinzndu-se pe o suprafa de 41.285 km. Dei Alpii ocup cea mai mare parte a
teritoriului, populaia elveian de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrat mai ales
n zona Platoului, unde se afl marile orae. ntre aceste orae se numr oraele globale i
centrele economice Zrich i Geneva.

Obiective turistice

Castelul Oberhofen. Romantice, diafane, splendide si impunatoare - sunt calitatile si


trasaturile care transforma cateva dintre castelele medievale ale Europei in adevarate nestemate
turistice pentru vizitatori, aa este Castelul Oberhofen nu este doar unul dintre cele mai
frumoase castele din Europa, ci si unul dintre cele mai romantice locuri pe care le poti vizita pe
continent. Construit in secolul 13 si situat pe malul lacului Thun, castelul este considerat una
dintre bijuteriile valoroase ale Europei, din punct de vedere arhitectural si nu numai.

Rosengarten. In partea de est a Orasului Vechi si a raului Aare se gaseste linistita


Gradina de trandafiri (Rosengarten). Aflata in partea de sus a unui deal abrupt (o plimbare de
10 minute de la Groapa cu Ursi) si ocupand patru hectare, Rosengarten a fost un cimitir intre
1765 si 1877 si a devenit un parc public din 1913. Cuprinde gradini minunat amenajate si

17
intretinute (cu 223 de soiuri de trandafiri, impreuna cu 200 de iris si 28 specii Rhododendron),
iazuri, fantani, peluze si un impresionant numar de sculpturi. Gradina de trandafiri ofera, de
asemenea, privelisti uimitoare
asupra Orasului Vechi si a
muntilor Alpi si Jura,
impreuna cu excelentul
restaurant Rosengarten (care
ofera mancare de buna calitate
pe tot parcursul zilei in interior
sau pe terasa spatioasa, la soare).

ITALIA

Informaii generale

Italia se afl n Europa de Sud. La sud, ea cuprinde n ntregime Peninsula Italic i dou
mari insule mediteraneene: Sicilia i Sardinia, alturi de numeroase alte insulie. Statele
suverane San Marino i Vatican sunt enclave n Italia. La nord, Italia se nvecineaz cu Frana,
Elveia, Austria i Slovenia, fiind delimitat n principal de lanul Munilor Alpi, cuprinznd
Valea Padului i Cmpia Veneian. Are o populaie aproximativ de 61 de milioane de
locuitori. Capitala statului este la Roma. Are o clim temperat.

Obiective turistice

Castelul Sforzesco. Dupa


Duomo, Castello Sforzesco este
principalul obiectiv turistic din Milano
datorita celor 12 mini-muzee si a
diverselor obiecte ce dateaza din
paleolitic pana in anii 1950. Castelul a
fost resedinta familiei de nobili Visconti
din anul 1368 si mai apoi readus la
splendoarea initiala prin restaurari de

18
catre familia de aristocrati Sforza in anii 1450. Intreaga curte s-a adunat aici cateva decenii mai
tarziu cand Ludovico 'il Moro' era privit ca unul dintre cei mai rafinati oameni din Europa.
Castelul a inceput sa se degradeze in 1499 iar Ludovico a sfarsit prin a fi inchis in anul 1500.
el mai important muzeu al castelului este insa Pinacoteca del Castello Sforzesco, care expune
manuscrisul de la Codex Trivulzianus al lui Leonardo da Vinci, Rondanini Piet de
Michelangelo.
Palatul Regal din Milano obinuia s fie sediul guvernului oraului. Acum, acest palat
cu origini antice este o construcie cultural, n care sunt organizate expoziii. Palatul Regal
obinuia s fie cea mai important cldire a oraului, n evul mediu, i a fost bombardat de mai
multe ori, fiind refcut de-a lungul istoriei. Nu exist niciun loc unde s descoperi mai bine
istoria oraului Milano.
Palatul Dogilor din Venetia este un exemplu superb de arhitectura gotica venetiana. El
a servit ca senat, centru administrative, tribunal, arhiva publica si inchisoare pana in anul 1797
atunci cand a cazut republica venetiana. Prima data ridicat in sec al IX-lea, Palatul Dogilor a
fost reconstruit de mai multe ori
dar din anul 1340, o data cu
constructia Salii Consiliilor, a
inceput cu adevarat sa prinda
forma. Alegerea dogilor era
particulara orasului si a durat 1000
de ani din anul 697 pana in 1789.
In Sala Consiliului sunt picturile
primilor 76 de dogi. Decoratiunea
palatului este impresionanta. Cele
36 de capitele din colonada
inferioara cuprind sculpturi ale unor animale, flori si reprezentari ale lunilor anului. Sculpturile
mai contin scene ale Judecatii lui Solomon, Noah, Adam si Eva cu Arhanghelul Gabriel etc.
Turnul cu ceas este o cldire renascentist
situat n Piaa San Marco din Veneia. Cldirea este
compus dintr-un turn central, construit ntre 1496 i
1499 de ctre arhitectul Mauro Codussi, i dou aripi
laterale adugate mai trziu. Arcul de mai jos
conecteaz piaa cu strada Mercerie. Cadranul
orologiului este de aur i email albastru; el arat ora,

19
ziua, fazele lunii i zodiacul. O prim restaurare a fost realizat n 1757. Restaurarea modern,
nceput n 1997, a fost finalizat n mai 2006, iar orologiul a fost inaugurat la miezul nopii de
27 mai.
Podul Rialto din Veneia. Este unul dintre cele patru poduri care traverseaz Canal
Grande din Veneia. El este cel mai vechi pod peste canal i reprezint linia de demarcaie ntre
sestier San Marco i San Polo. Prima cale de trecere peste Canal Grande a fost un pod din vase
construit n anul 1181 de ctre Nicol
Barattieri. El a fost numit podul Ponte
della Moneta, din cauza monetriei care se
afla aproape de intrarea dinspre est. Acest
pod a fost ars parial n revolta lui
Bajamonte Tiepolo. Podul de piatr
actual, proiectat de Antonio da Ponte cu o
singur deschidere, a fost construit n
perioada anilor 1588 i 1591. El este
similar cu podul de lemn construit anterior, avnd dou rampe nclinate duc pn la un portic
central. Pe fiecare parte a porticului, rampe acoperite adpostesc rnduri de magazine.
Palatul Santa Sofia. Cunoscut popular sub numele de Ca dOro, Palazzo Santa Sofia,
amplasat aproximativ vis-a-vis de Piata Rialto, peste Canal Grande, ramane, fara indoiala, cel
mai frumos palat venetian. Palatul a
fost construit intre anii 1421 si 1440
pentru comerciantul venetian Marino
Contarini. Acesta a supravegheat
indeaproape munca mai multor
arhitecti si sculptori, dintre care ii
putem aminti pe venetienii Giovanni si
Bartolomeo Bon, responsabili pentru
decoratiunile care impodobesc palatul,
pe sculptorul milanez Matteo Raverti,
si pe Marco dAmedeo, probabil director al lucrarilor. Palatul este un exemplu stralucit al
stilului gotic venetian, cu balcoane si ferestre impodobite de ornamente florale complicate.
Anumite elemente gotice prezente pe fatada acestuia, cum sunt decoratiunile balcoanelor sau
coroana acoperisului, se regasesc intr-un mod aproximativ si la Palatul Dogilor.

20
Palatul Grimani di San Luca este un impuntor palat renascentist din Veneia (Italia),
situat n sestiere San Marco, nu departe de Podul Rialto. El se afl la vrsarea canalului rio di
San Luca n Canal Grande. A fost reedina familiei nobiliare Grimani pn n 1806. Astzi este
sediul Curii de Apel din Veneia. Doamna Grimani, ntr-un interviu acordat programului
francez "Enqute exclusive", a
afirmat c palatul dateaz din
secolul al XIV-lea.[1] Palatul a
fost construit ncepnd din 1556
de arhitectul Michele Sanmicheli
(1484-1559), la comanda
procuratorului Gerolamo
Grimani, i finalizat n 1561,
dup moartea arhitectului, de
Gian Giacomo de' Grigi. Faada
alb, inspirat de arhitectura
roman, este mprit de cornie marcapiano robuste n trei sectoare: se presupune c alegerea
stilului i-ar fi putut fi sugerat proiectantului de familia Grimani, cunoscut ca patroan a
artelor. Parterul i mezaninul sunt marcate de prezena portalului ctre ap asemntor cu un
arc de triumf i a unor coloane canelate masive care susin un balcon monumental.

21