1.

Schema, structura si functionarea masinii de guvernare cu

hidromotoare liniare si reactie mecanica(pompa cu debit variabil).

Masini de carma cu hidromotor liniar . Sunt realizate cu ajutorul unor perechi de

hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care actioneaza asupra echei de carma
prin intermediul unor pietre de culisa. In fig. de mai jos este reprezentata schema unei masini de
carma cu o pereche de hidromotoare liniare (1- piston; I, II- cilindrii; 3- eche; 4- piatra de culisa;
5- pompa cu debit variabil; 6- electromotor de actionare; 7- bara de comanda; 8- carma; 9-
conducte hidrostatice; 10- bara legaturii inverse; 11- tija de comanda a pompei; c- element de
comanda).

Functionarea sistemului

In schemele de comanda cu pompe cu debit variabil organul de prin care se modifica debitul este
de obicei o parghie. Pompa se cupleaza in circuitul de comanda a instalatiei prin intermediul
barelor a, b, c. Atunci cand masina de carma nu functioneaza sistemul este in repaus, parametrul
care produce modificarea debitului este egal cu zero, debitul pompei fiind de asemenea nul.
Presupunem ca de la timona se comanda rotirea carmei cu un unghi intru-un bord. In aceste
conditii, miscarea de rotatie a timonei comanda pornirea electromotorului de antrenare a
surubului 1. Rotirea surubului determina deplasarea piulitei din D in D1 cu o viteza vi constanta.
Spatiul x parcurs de piulita este proportional cu unghiul de rotatie al timonei, el determinand
deplasarea punctului C in C1. In acest fel, pompa cu debit variabil incepe sa debiteze, aspirand
uleiul din cilindrul II si refulandu-l in cilindrul I. Astfel pistoanele se deplaseaza spre stanga.
Deplasarea pistoanelor se transmite echei, determinand deplasarea punctului A de pe eche in A1
si a punctului B de pe bara a in B1. Marimea segmentului BB1 este determinate de conditiile
geometrice de anulare a comenzii data prin timona, respective Acela de revenire a punctului C1
in C. Atunci cand segmentul CC1=0, pompa inceteaza din nous a mai debiteze, masina de carma
oprindu-se din functionare. Masina de carma se dimensioneaza astfel incat viteza de comanda vD
sa fie egala cu viteza de reactie introdusa in punctual B. Daca debitul pompei nu se coreleaza in
acest send, mecanismul se blocheaza.

2.Schema, structura si functionarea sistemului de ancorare cu lant si

ancore speciale, cu trasarea diagramei de tensiuni in lant la
recuperarea ancorei.

INSTALATII DE ANCORARE

Au rolul de asigura legatura nava-fundul apei.

Nava poate stationa: bazin sau rada portuara, in mare deschisa.

Se fixeaza de fundul apei cu ancora, prin intermediul lantului sau paramei de

ancorare, care pot fi ridicate la bord de mecanismul de ancorare.

Fig. 3

Ancora este construita astfel incat forta de fixare este maxima atunci cand
asupra ei actioneaza o forta orizontala (pentru o buna fixare) si
minima (pentru a permite desprinderea ancorei la virare)(fig.3).
 Schema unei instalatii de ancorare este prezentata in fig.4:

Fig. 4

1 ancora;

2 lant de ancora;

3 nara de ancora;

4 stopa de lant;

5 ghidaje de lant;

6 vinci de ancora;

7 nara de punte;

8 tub de ghidare;

9 putul lantului;

10 dispozitiv de prindere a lantului de ancora.

Ancorele sunt elemente de fixare fata de fundul apei prin intermediul lanturilor
sau paramelor.

Conditii: constructie simpla, rezistenta mecanica mare, comoditate de manevra

si intretinere, forta maxima in fixare, sa se fixeze rapid pe fund, la ridicare sa se
deprinda usor de fund.

Caracteristica factorul de smulgere ks

Fs forta orizontala de smulgere;

 mag - greutatea ancorei;

Ancora este compusa din fus, avand la capat cheia dreapta de fixare a lantului,
iar la celalalt capat bratele de infigere. Ele pot fi:

- cu fus nearticulat Amiralitate, ks= 9 12 (cea mai cunoscuta);

- cu fus articulat Hall, (fig.5) ks= 3 4 (posibilitate de fixare in nara).

Fig. 5

1. fusul articulat;

2. capul cu brate;

3. boltul de asamblare;

4. bolturile de sustinere;

5. cheia dreapta.

Lanturile sunt elementele de legatura intre nava si ancora ce transmit fortele ce

solicita nava in procesul de ancorare. Pentru adancimi de ancorare pana la
150 m se utilizeaza lanturi deoarece au greutate mai mare pe unitatea de
lungime si astfel realizeaza o amortizare buna a oscilatiilor longitudinale ale
navei.

Conducerea lantului din exterior catre mecanismul instalatiei de ancorare si

spre locul de depozitare se face prin nara de ancora, care uneste bordajul cu
puntea teuga sau puntea duneta. In cazul tragerii ancorei la post, tija intra in
 nara iar ghearele raman in afara bordajului, fixandu-se prin tensionarea
lantului prin intermediul vinciului de ancora.

Virarea ancorei procesul aducerii la bord.

Etape:

- apropierea navei de verticala ancorei;

- smulgerea ancorei;

- ridicarea la bord a ancorei.

3.Sisteme de operarare a navelor RO-RO-FERRY.Rampe, porti,lifturi si

sectoare mobile( cu locomobil).

La navele de tip RO-RO-FERRY incarcatura se deplaseaza la bordul navei cu

mijloace de tractiune proprii. Deschiderile prin care se face accesul marfii sunt
amplasate pe bordaj si sunt denumite porti. Acestea pot fi pozitionate la extremitatile
navei sau in zona mediana. Efectiv acestea sunt sectii plane de volum imbinate
mecanic cu bordajul si puntile si care se pot deplasa pentru a permite incarcarea
mijloacelor tehnice pe roti sau a altor mijloace de transport.

Portile sunt etanse la actiunea apei marii, inchise si zavorate pentru a nu deforma
suplimentar garniturile. Ele se deschid spre exterior pentru ca apa sa apese poarta pe
rama atunci cand sunt inchise. Deschiderea spre interior este posibila atunci cand
poarta are o suprafata mai mica de 10 m2.

Drept poarta se pot folosi si rampele destinate introducerii pe nava a incarcaturii.

Rampele pot face legatura intre nava si cheu sau intre puntile navei, putand ocupa
doua pozitii:

- pozitia de lucru
- pozitia de repaus

Rampele de bordaj servesc mai mult pentru:

- accesul la bord al pasagerilor

- incarcarea navei cu ajutorul autostivuitoarelor
- incarcarea cu electrocar si lift

Rampele interioare sunt constructii de tipul unor plane inclinate fixe sau de genul unor
elemente de punte care se pot monta inclinat, pentru accesul vehiculelor.

Pentru transportul vehiculelor la inaltimi diferite se pot utiliza punti mobile, la care
distanta intre punti se regleaza.
Rampele, platformele si puntile mobile sunt prevazute cu:

- elemente de rezemare in bordaj, punti si pereti

- elemente de suspendare si asigurare in pozitia de lucru
- dispozitive de fixare in repaus, cand dispozitivele de ridicare nu trebuie sa
ramana sub sarcina

Pentru deplasarea pe verticala intre punti, se mai pot folosi lifturi cu cabluri, cu
cilindrii hidraulici, cu cilindru central, cu mecanism tip foarfece, actionate electric cu
mecanisme auxiliare sau actionate hidraulic.

In afara deschiderilor prova, la unele nave se pot amenaja porti pupa in variante
rabatabile sau pliante.

4.Draw and explain the antirolling systems with folding

fins(general scheme and the flow-chart of the remote control system).
5.Write and explain the formula for the lift force of a Becker rudder.
Calculate the total lift coefficient(rudder + flaps).
1
= 2
2

lift force of a Becker rudder

lift force coefficient

=





total aria of a Becker rudder