CURS 2

1. Stiinta politica este o disciplina din ce in ce mai specializata. Criteriul profesionalizarii determina un
specialist in stiinta politica. Sunt specialisti in stiinta politica cei care publica articole, carti despre
stiinta politica.
Criteriile profesionalizarii: - analizarea unui CV
- Articole in publicatii specializate, la edituri specializate care produc texte academice.
2. Raportul politica - stiinta politica
FAVRE identifica 4 criterii..
Existenta unui consens asupra numelui disciplinei. Acum exista un consens asupra numelui disciplinei, insa
uneori acest lucru nu se petrece si la nivel national. Ex. Franta, unde se studiaza sociologia politica.
Existenta unui acord asupra principalelor chestiuni tratate de disciplina, cu ce se ocupa, care e obiectul
disciplinei ?
Existenta unei comunitati de profesionisti
Existenta uni patrimoniu intrn omologat al disciplinei, un numar de publicatii, carti, articole care sa
compuna bibliografia respectivei discipline academice.
Seminar
Lowi vorbeste despre stiinta politica americana si despre ansamblul disciplinelor studiate in
universitatile americane.
Stiinta politica camp disciplinar divers in care domina 3 subdiscipline.
New Deal consacra nasterea a aceea ce Lowi numeste Second Republic, un nou contract social.
Lowi vorbeste despre nasterea statului federal compus din mai multe federatii. Formula de federatie de
la 1787 a durat pana la Razboiul Civil. De la mijlocul sec. 19 termenii politici, new deal, sunt reformulati.
Lowi se refera la programele de reglementare si distributia fondurilor la nivel national privind
fiscalitatea States= state fedrate
Statul american se construieste in secolul 20 si a ajuns astazi cel mai puternic. Despre el vorbeste Lowi ,
observa ca oamenii sunt obiectul politicii, ei produc cunoasterea de care are nevoie politica americana.
In SUA nu exista socialism pentru ca nun exista o politica americana care sa justifice nasterea unei
miscari socialiste la nivel national. Politica de salarizare e prerogativa statului si nu a natiunii. Statele au politici
fiscale, impun impozite si taxe, directe si indirecte.
Statul american, pentru a se naste, a avut nevoie de evenimentul alegerii presedintelui. In sec. 19, in
SUA exista un regim politic, iar in sec. 20 avem un stat. Statul american avea nevoie de oameni care stie stiinta
administratiei si dreptul administratiei.
Stiinta politica americana este o stiinta a administratiei----Lowi
Statul face politici publice, ce nu pot fi construite fara o buna cunoastere a economiei.
Opinia publica---regimul politic american este unul democratic, este intemeiat pe alegeri, care se
organizeaza la 4 ani pentru presedinte si la 2 ani pentru Camera. Votul este o expresie a opiniei.
Substanta politicii americane este constructia statului.
Intre 1947-1989, politica romaneasca este constructia partidului comunist. Dupa 1989, politica este
orientata catre democratizare, refacerea legaturii dintre stat si societate.
Individul e o fictiune filozofica, este produsul a doua notiuni--vointa si responsabilitate.
LOWI- varsta de aur a stiintei politice americane a venit o data cu sfarsitul organizarii statale.

CURS 3
Sartori spune ca nu stim sa folosim conceptele stiintei politice. Avem 2 tipuri de politologi:
- foarte constienti ( isi ia in serios munca de cercetare) - Democratia interbelica romaneasca- Lintz spune
ca este o democratie organica. El va incerca mereu sa gaseasca caracteristici democratice in acea
perioada.
- Inconstienti- nu intelege conceptele, analiza lui e vaga, nu vorbeste despre particularitatile fiecarei tari.
Sartori sugereaza diferenta dintre metode ( analiza de discurs, statistici) si metodologie. Trebuie
identificat backgroud-ul logic al cercetarii.
Stiinta politica este o stiinta relativ noua , predate in anii 20 30 in America, ea are realitati proprii de
cercetare.
Conceptele si terminologia stiintei politice sunt preluate de la generatia de filozofi si de la teoreticienii
politici. Practic, este vorba despre o reconceptualizare.
Discursul politistilor creste ca volum, invitabil. Conceptele folosite nu trebuie sa fie nici prea vagi, nici
prea specializate.
Conceptulextention- denotatia, spune ce indica conceptual respectiv
Intention- conotatia, ce caracteristica are lucrul respectiv
Conceptele trebuie supuse unei abstractizari.

1
 Tipuri de concepte (Weber)concepte ce trimit la o realitate ce nu exista.Dahl spune ca democratia
insasi e un ideal type.
Caracteristicile democratiei, potrivit lui Dahlpluralism, vot universal, secret, liber, direct, libertatea presei,
libertatea de expresie, de constiinta, suveranitatea poporului, majoritate.
Dahl spune ca nu exista o democratie care sa aiba toate aceste caracteristici. El numeste poliarhii =
Form de guvernmnt n care conducerea statului este exercitat de mai multe persoane concomitent.
Pluralismul este posibilitatea alegerii.
Potrivit lui Sartori, stiinta politica s-a nascut in Occident, este impregnata de democratie si promoveaza
democratia.
Intrebarea fundamentalaCum guvernam mai bine ?
Pluralismul s-a nascut in SUA. Sartori---Dizidenta, nu umanitatea este baza umanitatii
Inaintea cercetarii trebuie sa stii care sunt fundamentele conceptuale, sa te asiguri ca acel concept nu e foarte
abstract ( staff, civil service) si nici foarte vag.
Participarea politica este marca democratiei.
Governance= proces birocratic, administrativ, elaborat de birocrati.
Statul de dreptlegile si procedurile sunt inscrise pe hartie si au intaietate in fata vointei oamenilor.
Statul de drept democratic, derivate din contractual social
Non-democratic, sursa legii este statul insusi, nu sunt cetatenii, autoritatea porneste de la stat.
La plebiscite, raspunsul intrebarii este dirijat, spre deosebire de referendum.
Lowi si Calise au scanat carti, dictionare, articole stiintifice cu scopul crearii unei baze de date pentru a
face ordine in concepte. Termenul party trebuie pus intr-o logica cu majoritatea ideilor. Trebuie sa ai control
conceptual asupra cercetarii tale. Conceptul are capacitatea de a calatorii, este recunoscut la nivel international.

CURS 3- Politicul, politica, politicile, obiectul stiintei politice

Politic= concept ce fafce parte din seria conceptelor disputate in mod esentia. Este o traducere stangace
a formulei propuse de filozoful W.B.GALLIE.El scrie in 1955-1956 un articol filozofic Concepte fundamental
polemice= concepte a caror conotatie/ denotatie sunt obiectul unor permanente dispute. Sunt concepte a caror
operationalizare declanseaza dispute despre modul in care ne putem folosi de ele. Democratia face parte din ele.
Politica= modalitate de astarui dezbaterea
In epoca moderna politicul/ politica nu poate fi o notiune neutra. Daca prin politica intelegem modul de
transformare a vietii colective, atunci nu putem vorbi despre politica in absenta unei galerii de valori.
In societatile contemporane democratice, inteaga societate revendica statutul de parte la acest demers de
transformare,,care e politica si care cere ca termenii coexistentei sa fie permanent explicitati.
In democratie, asistam la o puternica politizare a societatilor. Politizarea are loc in presa, in dezbaterea
publica, este ceva ce are legatura cu partidele, cu sens negativ.
Politizarea in domeniul stiintelor sociale= multiplicarea, dezvoltarea actiunilor, gesturilor,
evenimentelor carora li se atribuie o semnificatie politica la un moment dat, intr-o societate data. Aceste
semnificatii nu sunt permanente.
In regimul comunist asistam la o depolitizare a societatii pentru ca liderii neaga societatilor statutul de
parte la politica. Procesul de democratizare presupune un proces de repolitizare a societatii. In toate timpurile si
locurile, politic este o notiune polemica.
Definitii operationale ale politicii
Putem face cu ajutorul lui Sartorii distinctia intre concepte operationale/ operative.
Distingem intre 2 categorii de definitii---instrumentale (1) si substantiale (2).
1.Politica= comportament, demers, forma de actiune. Acest tip de definitii presupun o privire
sociologica asupra politicii, o reducere sociologica a politicii. Aici vorbim despre comportament, decizii, joc
politic, politici foarte particulare ale actiunii umane.
2. Ne aflam intr-un registru filozofic, aceasta definitie cauta sa surprinda ceea ce este politicul in mod
esential. Pendulam intre metafizica politicului si o fenomenologie a politicului. Studiem politica prin
actualizarile ei.
Definitii instrumentale= definitii care propun sintagme precum comportament politic, joc politic.
Paradigma behaveiorista, care triumfa in stiinta politica americana in anii 50 si este reprezentatade autori precum
Trummann, D.Easton, R.A Dahl, Gabriel Almond, Verba. Ei identifica politca cu comportamentul politic al
indivizilor, politica este comportamentul agregat al cetatenilor, actualizare a unor atitudini politice, care e
expresia unei anumite rationalitati a actorilor.
Rationalitate ---instrumentala= descrie in fapt adecvarea dintre mijloace si scopuri
--prin valoare, axiologica= care da seama de conformitatea dintre fapte si norme, valori.
--afectiva= descrisa prin loialitate
--traditionala= adecvarea la o rutina
Toate aceste forme de rationalitate le gasim in lucrarile lui Weber.

2
 Paradigma behaveiorista identifica politica cu comportamentul politic, incercand sa-si de a seama
despre ce tip de rationalitate este guvernata. Pentru a explica comportamentul politic trebuie sa stim care sunt
valorile unei societati.
Politica, din perspectiva sociologica, sistemica si functionalista, vede societatea ca pe un element in care
elementele indeplinesc anumite functii. Politica este vazuta ca un demers de alocare. La mijlocul anilor 30, H.
LASSWELL da urmatoarea definitie a politicii---Politica e raspunsul la intrebarea Cine ia, ce , cum si cand ?.
Aceasta este o definitie a politicii, dar si a politicilor.
D.EASTON da si el o definitie----Politica este demersul de alocare legitima a valorilor intr-o societate
dat, moderna, democratoica.
In perspectiva sociologica, politica este identificata cu decizia politica ale carei forme, ratiuni, resurse
le mputem explora. Politica devone un joc politic in spatii institutionale, care are actorii, resursele, logicile ei
proprii. Lucrarea manifest asupra acestei viziuni este lucrarea lui GRAHAM ALLISON- Essence of decision. El
a scris aceasta lucrare pornind de la o afirmatie a lui Kennedy: Esenta deciziei ramane greu de patruns pentru
obseravatori, referindu-se la criza rachetelor din Cuba din 1962. ALLISON foloseste notiunea de rationalitate
limitata= notiune propusa de Simon, care a luat si premiu Nobel. Rationalitatea deciziei nu poat fi inteleasa in
absolut structura de oportunitate.
Impotriva acestei abordari a politicii, avem om viziune procesuala a politicii.
LOWI---Politica nu e doar decizia politica, ea e un ansamblu al politicilor care traverseaza intreaga
unitate politica. Toate aceste viziuni au in comun o caracteristica importanta. Politica presupune existenta
statului, e a se desfasoara in interiorul statului, a unei structuri politice stabile institutional si functional.
CARL SCHMITT, traieste in sec. 20, filozof si jurist german, critic acerb al liberalismului si
democratiei de inspiratie liberala, cunoscut pentru lucrarile sale asupra politicului, statului, suveranitatii,
legitimitatii. El scrie in 1922 Teologia politica a carei teze este : toate conceptele politice moderne sunt concepte
teologice secularizate.
In 1932, el publica, in preziua ascensiunii nazismului Notiunea de politica.
SCHMITT----Putem identifica o distinctie politica, stiind ca demersurile umane, reflectie sau actiune se
bizuie pe distinctii ireductibile ?
Diatinctia politca este distinctia prieten/ dusman, o distinctie de inamicitie al carei ultim arbitru este
violenta. Dusmanul nu e adversarul politic, competitorul economic, ci este celalalt definit prin-o alteritate
insurmontabila, este cel impotriva caruia violenta fizica legitima este posibila.
Distinctia platoniana polemias ( inamicul public impotriva caruia poate fi dus razboiul)/ etropos (
dusmanul privat) e tratata de SCHMITT. Contextul istoric are mare importanta. Daca politicul se bizuie pe
distinctia prieten/ dusman, inseamna ca entitatea politica este o regrupare potrivit criteriului prieten/ dusman. In
Europa clasica, entitate poitica este statul. Statul suveran distinge intre prieten si dusman.Distinctia prieten/
dusman nu e o distinctie intre state, ci intre clase, potrivit socialistilor
Identitatea dintre politic si stat este slabita de democratie, care introduce conflictul partizan---Schmitt.
Daca politica este expresia distinctiei dintre prieten si dusman, lumea politica este in mod necesar
plurala, ea e un plurivers, pluralitatea entitatilor politice este conditia de existenta a politicului. Umanitatea nu e
o notiune politica, ci filozofica pentru ca ea nu accepta distinctia prieten/ dusman. A pretinde ca duci un razboi in
numele umanitatii inseamna o decadere.
Definitia politicului pe distinctia prieten/ dusman pe care Schmitt o propune e celebra si trebuie tratata
cu precautie.
Ce este puterea ?
ROBERT DAHL, scrie in 1957 Conceptul de putere. El constata ca puterea si distributia sa inegala este
un factor omniprezent in societate. Bogatia vocabularului indica ceea ce numim putere, cu totii avem o
cunoastere intuitiva a puterii, cunoasterea nemediata de concepte.
Potrivit unei definitii intuitive, puterea= capacitatea lui A de a-l, determina pe B sa faca ce el n-ar fi
facut fara interventia lui A. Puterea este o relatie intre oameni, nu intre oameni si lucruri, un raport intre persoane
sau grupuri numite actori ai relatiei de putere. Aceasta relatie are anumite proprietati, relatia are untemei
constituit de toate resursele formale, materiale, simbolice pe care A le poate folosi inrelatia sa cu B----Dahl.
Veto-ul prezidentia face parte din resursele prresedintelui.
Mijloacele sunt moduri de exploatare a resurselor de care dispune A in raport cu B. Intinderea puterii
reprezinta evantaiul de reactii posibile ale lui B.
Puterea presedintelui american asupra Congresului este institutionalizata, dar nu infinita.
Nivelul puterii= sansa ca A sa faca actiunea dorita. Acest tip de conceptualizare ne conduce catre o
definitie a politiciii ca joc de putere. Relatia de putere are proprietati evidente.
Puterea= relatia care se exercita intr-o secventa temporala. A si B trebuie sa fie conectate. Relatia de
putere dintre A si B nu e o actualizare a intentiilor lui A. Nu putem descrie o relatie de putere, descriind intentiile
presedintelui american in raport cu Congresul.

3
 CARL SCHMITT s-a nascut in sec. 20, filozof si jurist german, critic acerb al liberalismului si
democratiei de inspiratie liberala, cunoscut pentru lucrarile sale asupra politicului, statului, suveranitatii,
legitimitatii. El scrie in 1922 Teologia politica a carei teze este---toate conceptele politice moderne sunt concepte
teologice secularizate.
Raportul de putere e o functie a actiunilor sau omisiunilor lui A si a reactiilor posibile ale lui B. Ceea
ce DAHL numeste raport de putere este numit de PARSONS putere distributiva. Puterea colectiva adecvata
analizei politicilor rezulta din viziunea lui PARSONS asupra sistemului social. Subsistemul politic are functia de
stabilire si atingere a obiectivelor colective.
Subsistemul politic este inteles de Parsons prin analogie cu cel economic. Prin analogie cu sistemul de
productie, procesele politice sunt procesele prin care diferitele componente ale sistemului social sunt grupate
pentru atingerea obiectivelor colective ( ex. aderarea Rom la Nato).
In subsistemul politic, puterea indeplineste functia mpe care banii o indeplinesc in economie.
Putere colectiva= putere operationalizat in politici, presupune coercitia, care nu e imediata, insa e in
permanenta ca un orizont al posibilitatii.
FOCCAULT insista ca puterea nu e un obiect ce poate fi detinut, stocat, acumulat, ci o relatie intre
oameni, nu intre oameni si lucruri, relatie ce poate fi definita ca o conduita a conduitelor.
Relatia de putere presupune libertatea tuturor celor implicati, e o relatie intre vointe active, in care exista
complicitati, rel. de putere nu se epuizeaza in da sau nu.

CURS 3-------What is politics ?---Sartori

Exista o variatie istorica a stiintei politice. Sartori incearca sa faca o istorie conceptuala a politicii, sa
examineze modul in care intelesul acestei notiuni a variat in timp si sa vada cu ajutorul caror cuvinte, practici pe
care le observa azi sunt desemnate. Aceste demers este inspirat pe plan metodologic de asa-numitul lingvistic
term = curent inspirat din structuralismul lingvistic si din neopozitivismul politic.
Teza lingvistic term se refera la functia constitutiva a limbajului si la caracterul sau cultural.
Cuvintele sunt moduri de a lega ideile de experienta concreta---Sartori
Exista om constitutie politica a limbajului, limbajul pe care il folosim participa mla constructia
raportului de autoritate, intr-o societate data.
Raporturile politice sunt purtate de cuvinte, insa politica insasi are o substanta lingvistica.. Pol nu poate
avea loc in afara limbajului. Conceptele nu exista in afara limbajului, ele se construiesc la intersectia dintre
practici si cuvintele care descriu acetse practici.
SARTORI incearca sa reconstitutie parcursul not de politica. Guvernulo a avut sensuri diferite pt
filoozofi, el si-a schimbat snsulo si denotatia in timp.
CLINTON spunea ca sg putere pe care presedintele american o are este asupra limbii engleze.
STIINTA POLITICA s-a nascut odata cu Aristotel, s-a renascut odata cu Machiavelli si s-a maturizat intr-o
disciplina autonoma in sec 19.Animalul politic la lui Aristotel exp conceptia greceasca despre viata, ce priveste
polisul drept achizitia suprema a vointei. Numele dat de greci republicii lui Platon e cunoscut de latini sub
denumirea de Politea. Daca principele lui Machiavelli guverneaza in acord cu regulile politicii, leviatanul lui
Hobbes guverneaza creand aceste reguli si det ce e politica. Hobbes e cunoscut precum un filozof al politicii, in
timp ce Machiavelli e adesea rec sub numele de fondatorul stiintei politice. Lock e cel care a formulat conceptul
de societate. Aceasta idee e atribuita si contractualistilor. Societatea e rezultattul contractului cu suveranitatea.
Cuv. politica e de origine greaca, desi el nu exista in limba greaca, caci nu exista o activitate umana
specifica care sa poarte numele de politica.
Formula zoon politicon este greu de inteles pt noi pt ca pt noin politica este o activitate. Aceasta are o
consistenta ontologica, are de-a face cu fiinta, nu cu actiunea, ea afirma ca natura umana nu e pe deplin
actualizata decat in cadrul comunitatii politice, polis, inteles doar de civilizatia grrecesca.
POLIS= spatiul cetatii---tr distins de OIKOS= spatiul familiei, el e distinct de mediul colectiv.
In Polis, cetatenii sunt egali si echivalenti, apartenenta la cetate este un factor de excludere. POLIS= spatiu
circumscris, delimitat, care e si un rap de excludere. Cetatenia poate fi si un rap de excludere, nu oricine poate fi,
de ex. cetatean american.
POLISUL= comunitatea celor echivalenti, barbati, care prin dialog, prin contactul direct, in Agora,
discuta, cauta dreptatea si ce e injust.
Coordonatele POLISULUI:
1.ISONOMIA-egalitatea in fata legii
2.ISEGORIE- egalitatea cuvantului
Polisul e un spatiu de proprietati def de egalitatea in fata legii si egalitatea cuvantului. Spatiul polisului constituit
in Agora este unul multiplu, in civilizatia antica, greceasca are mai multe cetati. Polisul nu e sg spatiu al
existentei. El este def. De OIKOS= apartine def. De inegaliatate in care nu domneste cuvantul, gospodaria este
compusa din tata, sotie, copii, sclavi si bunuri de tot soiul destinate satisfacerii nevoilor concrete, e un spatiu de
producere a bunurilor. Stiinta bunei guvernari a oikosului e economia.

4
 OIKOS= spatiu al inegalitatii ce nu exista in polis.
POLIS+OIKOS= lumea coexistentei in spatiul elen.
ETHNOS= forma de coexistenta in care raporturile politice sunt gandite si aplicate pe raportul modelelor
familiale. Acesta accepta doar inegalitatea de tip familial. In Roma distinctia polis, oikos, ethnos nu mai e valida.
Spatiul politic roman nu seamana cu cel grecesc pt ca coexistenta nu mai are acelasi reg. Forma pol. este
IMPERIUL= antiteza Polisului, o forma politica, care nu accepat alteritatea.
IMPERIUL ROMAN= forma politica acre nu accepta coexistenta unei f politice identice cu ea insasi,
nu e circumscrisa in spatiu.
Imp. Roman e un spatiu al pluralitatii juridice. Aceasta societate juridica este una civila a cetatenilor.
CIVITAS nu e sinonim cu polis pt ca lb latina distinge intre URBIS=oras si CIVITAS= comunitatea
politica a celor reuniti in jurul RES PUBLICA, guvernati de isonomie. Distinctiile romane sunt
URBIS/CIVITAS si IURIS/CIVILIS.
Socialul roman= mod de a gandi umaniatea in afara cadrelor politice, a raportarii la celalalt.
SARTORI constata ca trasatura comuna a polisului si civitas e caract orizontal al rap pol. POLITETIA=
rap. Cuvenite intre membrii aceleiasi comunitati.
In Evul Mediu, distinctia cetatea oamenilor/ cetatea lui Dumnezeu va fi inlocuita in modernitate de
distinctia politica( pol. internat., rap dintre state, sec16)/ politie( arta bunei gov a politicilor, interiorul entitatii
pol, pol interna, sec 16). In sec 18 aceasta distinctie e inlocuita de politica/ societate. Aceste distinctii pot fi
intelese prin not de STAT= in care aceste distinctii sunt organizate. Toate aceste distinctii apartin modernitatii,
ele organizeaza politica pe verticala. In sec 20 se trece la orizontabilitate sub forma egaloitatii cetatenesti.
Odata cu Machiavelli, politica s-a conturat separat de moralitate si religie, instrumente esentiale ale
politicii. Machiavelli, nu Aristotel, a desc politica, el a atribuit acestui domeniu un spirit stiintific.
Daca principele lui Machiavelli guverneaza in acord cu legile politicii, leviathanul lui Hobbes
guverneaza creand aceste reguli si stabi8lind ce e politica.
Spiritul stiintific al lui HOBBES nu constituie o intalnire semnificativa intre stiinta si politica.
Descoperirea autonomiei politicii nu poate fi atribuita unei metode stiintifice.
MONTESQUIEU e un precursor al descoperirii societatii. Societatea sa a a fost intotdeauna dreapta.
Noua stiinta a societatii, sociologia tinde sa absoarba stiinta politica.

CURS 4----KANTOROWICZ
Textul vb de Aristotel. Regelecorp natural si corp politic.
Ideea de timp are mai multe sensuri
1, Timpul lui Dzeueternitatea, vesnicia
2, Tempustimpul sub care traim, are viata si moarte, timpul omului
3, Aevumtimpul ingerilorsec 12-13.
Toate conceptele moderne sunt concepte teologice secularizate. Biserica avand continuitate, se transf intr-o
corporatie---SCHMITT.
Bolonia= in interior traiesc oameni supusi timpului, dar aceasta totalitate e si o corporatie ce nu moare niciodata
si se numeste universitate. Pt KANTOROWICZ, corporatia= figura veritas. Regimuri corporatiste in sec 20=
fascismul
Constructia cele 2 corpuri ale regelui ilustreaza o problema a continuitatii.
CURS 5
Fara not de CORPORATIE pol moderna nu poate fi gandita. CORPORATIILE= entitati angeloce pt ca
sunt create si perene. Ea e institutia juridico- pol care rezolva problema timpului, a duratei, un timp caract de
posibilitati cu o pluralitate de sensuri, poate fi timpul,progresului. CORPORATIA(institutia)= ofera solutii
problemei timpului, perisabilitatii timpului uman, fictiune care permite actiunea politica pe durata lunga. In
absenta ei, statul nu poate fi gandit. Lumea pol este un facuta din confruntarea dintre moduri de gandire
insurubate in tiparul teologico-pol si practici sociale diverse.
O corporatie se construieste prin asociere, prin contract, not juridica disponibila juristilor medievali,
imprumutat din dreptul civil roman.
O alta cale de a crea o corporatie este contractul, ce sta la baza corpului pol si instituie starea pol, un
demers ascendent. Solutia istorica pt crearea lor nu e contractul, ci EDICTUL sau CARTA. Suveranul e entitatea
care asemenea lui Dzeu creeaza aceste entitati dotate cu patrimoniu, teluri, capacitate juridica.
HOBBES--- in absenta suveranului, cetatenii constituie o multime dezorganizata.
Corporatii constituite prin CartaWest Indeesintemeiata printr-un act al suveranului.
CONTRACTUL= are si el in spate un suveran, are nevoie de un sistem legal care explica celor ce doresc sa
infiinteze o corporatie ce tr sa faca. Tipic epocii moderne.
EDICTUL= vointa explicita a suveranului de a popula lumea pol cu cu entitati care-i sunt subordonate. Tipic
epocii moderne si contemporane.

5
 Demiurgul, suveranulo indeplineste functia pe care Dzeu o indeplineste in ordine teologica prin
ECHIPOLARE= imprumutarea unei scheme de gandire si implementarea ei in alt context. Dzeu poate interveni
in lume prin minune, miracol= expresie a vointei lui Dzeu in mod particular prin intermediul legilor naturale.
RATIUNE DE STAT= este acea cunoastere speciala, specifica universului politic creat de suveran dupa
un model teologic, distinct de ordinea naturala.
Ordineamorala depinde de durabilitatea ordinii pil. Corporatia da seama de caracterul facut al
ordinii polEx..istoric, cel mai bun e cazul coloniilor americane, emancipate ulterior din ordinea pol britanica.
Corporatiile dau senmka de faptul ca supravietuirea ordinii pol ca atare e o necesitate de prim ordin.
Monarhiile teritoriale se construiesc pe un esafodaj constituit pe 2 pilonifiscalitate si justitie.
Evenimentul din 1215 face ca in Anglia sa nu existe o monarhie absoluta. De regularitatea fiscalitatii
depinde regularitateapoliticii. Timpul si actiune pol se desavarsesc, se impun ca practici si cat de gandire pe
masura unei fiscalitati permenente, consacrata in lumea occidentala.
Al 2 lea pilon e justita. Suveranul administreaza dreptatea, pune si spune legea.. Regele englez instituie
un regim al legii comune--- commonlaw legea regilor imp legii seniorilor.
DELEGAREA= modalitate prin care suveranul poate fi prezent in mai multe locuri. Judecata poate fi
facuta de judecatori, care justifica practica precedentului, modalitatea filozofico-pol de a institui ubicuitatea
suveranului.
Ideea de corporatie poate duce la corporatizarea autoritatii pol. Entitatea pol, corpul pol nu mai e
gandita in epoca modrna dupa modelul corpului uman, ci dupa cel al corporatiei, a entitatii colective abstracte
def prin patrimoniu, obiective si capacitate juridica si pol. Corporatia e def de vointa, ce se declina ca rec si
capacitate pol.
Notiunea de suveranitate insoteste emergenta not de stat.
Urmandu-l pe SCKINNER, genealogia not de suveranitate ne trimite in sec 15, 16, 17 in contextul
articularii monarhiior teritoriale, al dezbaterii asupra formelor si obiectivelor autoritatii pol, precum si in sec 18
in lumea ordinii si dreptului internt.
Textele fondatoare ale pol modenePrincipele, Cele 6 carti ale rep., Leviatanul---au ca tema comuna
ideea de suveran, in contextul in care principele intrupeaza vointa suprema in interiorul entitatii pol.
FRANCIS BACON (sec 17) spune ca suveranul tr sa se uite bine la regatul sau pt ca acesta e instabil.
Despre suveranitate
n interiorul ordinii politice, pozitia regelui poate fi pusa in pericol de revolta, nascuta din nemultumire. De
aceea, pt a se mentine, suveranul trebuie sa fie atent la un niv de bunastarea al supusilor si la perceptia acestora
despre autoritate. Not de suveranitate este disputata intr-un context in care rap dintre rege si cei guvernati este
instabil., Suveranitatea descrie relatia dintre supus si suveran, descrie stabilitate.
STEVEN KRASNER izoleaza 4 sensuri ale suveranitatii, gandite in lumea europeana.
1. Primul sens al suveranitatii este suv interna- la ea se refera Hobbes, Machiavelli, Bodin. Suveranul are
capacitatea de a guverna corporatia.
Suve interna= autoritate legitima si capacitate de guvernare. In plan internat ii corespunde suv westfaliana.
2. Suv westfaliana= capacitatea entitatilor politice de a-si pastra autonomia, mod de a gandi ordinea
europeana dupa Razb de 30 de ani. Tratatele westfaliene descriu o Europa a statelor, compusa din
forme politice echivalente menite sa coexiste in pluralitatea lor ireductibila. Relatia dintre state este
descrisa de comert si razboi.
Comertul poate fi o alternativa la razboi
B. CONSTANTComertul indulceste moravurile
Razboiul nu e menit sa rezolve litigii, ci un instrument de a institui o situatie strategica favorabila celui
care-l porneste.
KANT (1795) spune ca federatia dintre state cu forma de guvernare republicana e alternativa la razboi.
Suv westfaliana= autonomia statelor intr-un spatiu plural, saturat, fara zone non-suverane.
3. Suveraniattea de interdependenta= capacitatea autoritatii pol de a controla limitele spatiului pol. Ex
spatiul Schengen in cazul Romaniei.
4. Suveranitatea internationala legala= recunoasterea reciproca a statelor, ce descrie juridic relatia dintre
state. Azi= recunoasterea un ei entitati pol de catre ONU.
Cele 4 tipuri de suv nu coincid. Cele mai multe entitati beneficiaza de suv internat legala. Ex- Somalia,
Kongo, Siria
Sunt cazuri de state guvernate care raspandesc criteriul suv internat legale, dar care nu sunt rec. Ex- Taiwan.
Statele care si-au abanadonat in parte suv westafliana= staele membre ale UE.
Tipurile de suv sunt conexe, not de suv nu e conflictuala doar genealogic, ci si multivalenta in practicile
prezente pe care le suscita.
CURS 6Validitatea ordinii politice. Dominatia legitima
Orice ordine care dureaza este una legitima.

6
 WEBER construieste not de legitimitate pt a explica validitatea unei noi ordini pol. Orice fel de domninatie
presupune un consimtamant, voluntar, implicit sau explicit.
LEGITIMITATEA= raspunsul la intrebarea- Ce intemeiaza acest consimtamant ? Legitimitatea in ordinea
sociologiei desemneaza ratiunea ultima a supunerii.
DOMINATIE= sansa ca anumite comenzi specifice sa fie urmate, indeplinite de un grup determinat de
indivizi, sansa ca o comanda specifica sa gasesca supunere din partea unui grup det de indivizi. Dominatia nu e
supunere automata, ea presupune un consimtamant voluntar.
WEBER---dominatie economica/ dominatie politica
Exista in ordine eco comenzi explicite care gasesc gasesc supunere intr-un grup det de indivizi. Ex. rap
dintre creditori si debitori
WEBER---Dominatia eco e aparte, nu tr confundata cu cea pol.
Dominatia nu e o not conotata negativ, ci una care exp sansa ca o comanda sa gaseasca supunere.
Forma pura de dominatie eco pe care o putem intalni e monopolul in spatiu pietei. Atunci sansa ca o
comanda sa fie ascultata este maxima. Suportul dominatiei de tip eco este posesia bunurilor.
In lucrarea Pasiunile si interesele, HIRSCHMAN demonstreaza ca filo-pol in sec 18 abandoneaza not de
pasiuni pt a da seama not de interes.
Interesele= not eco-pol care permite formularea rap de dominatie intr-o logica de rationalitate instrumentala.
Justificatia dominatiei e interesul.
Dominatia polforma sa pura e dominatia tatalui, pt ca sansa ca membrii familiei sa urmeze comanda e
maxima ( dominatia stapanului, regelui, suveranului).
Suportul dominatiei pol e datoria supunerii. Legitimitatea in explicarea supunerii joaca rolul interesului in
dominatia eco.

Dominatia economica Dominatia politica

Monopolul Capul fmiliei, stapanul
Posesia bunurilor Datoria supunerii
interes legitimitate

Ratiunea care ne indeamna sa ne supunem este ata pol, cat si eco.

Dominatia se exercita in spatii organizate, not cheie a sociologiei.
Organizatia= spatiu delimitat si structurat de apartenenta. Relatia sociala inchisa sau care limiteaza accesul
tertilor , in care aplicarea regulilor e asigurata de un sef conducator si eventual de un aparat administrattiv (
Weber).
Orice organizatie preupune diferentierea dintre un sef si supusi, iar intre ei se afla staff-ul sau aparatul
administrativ.
In ordine pol, lipsa aparatului e o problema.
Sunt 3 tipuri de dominatie legitima, raspunsurile agregate la intrebarile structurii de dominatie.
1. DOMINATIA LEGITIMA= validitatea ordinii se intemeiaza pe existenat unui sistem de reguli
rationale carora exercitiul puterii li se conformeaza. In cazul supunerii, dominatia e impersonala.
Validitatea rap de comanda si supunere poate fi intemeiata pe autoritatea personala---justificata exogen prin
traditie si justificarea intrinseca prin carisma.
Carisma (WEBER)= Justificarea supunerii det de convingerea ca cei care ii conduc au puteri exceptionale,
ea nu se manifesta sub forma simpatiei.
Ratiunea, carisma, traditia---- le corespunde un anumit de administratie.
2. DOMINATIA RATIONAL LEGALA
3. DOMINATIA TRADITIONALA
4. DOMINATIA CARISMATICA
Tipurile de dominatie descriu rap dintre sef- supusi.
Raportul dintre liderul carismatic si supusi e unul direct, fara existenta unui aparat administrativ.
RUTINISAREA CARISMEI= procesul prin care rap dintre liderul carismatic- supusi incepe sa fie
institutionalizat de constructia unui aparat administrativ.
Tabloul sinoptic al celor 3 tipuri de dominatie.

DRL DT DC
Forma pura Rechtstat Patriarhalismul Profetul

Rationalitate instrumentala= DRL

Rationalitate traditionala= DT
Rationalitate de tip afectiv= DC

7
 Seful= autoritatea impersonala- DRL
Seful= seful familiei-DT
DRL= administratie birocratica
DT= administratie patrimoniala
Nu exista dominatie proprie pt DC
Cunoasterea= DRL
Loialitatea= DT
Exercitiul administratie este ordonat si reglementat in dominatia birocratica, cutumiar la DT, dezordonat
si anarhic a DC.
Obiectivele structurii de dominatie---
DRL--- vizeaza satisfacerea unei nevoi ordinare si calculabile.
DT--- raspunde unor nevoi normale, naturale si calculabile---hrana si securitate
DC---satisface nevoi extraordinare
Resursele pe care se bizuie.
Resurse eco---- DT(taxe) si DRL(impozite)
DC= dominatie intemeiata pe irationalitatea eco.
Forme patologice..
DRL se poate trensf intr-o dominatie patrimoniala----coriptia
DT poate evolua catre birocratizare si patrimonializare externa
DC se rutinizeaza daca dureaza.
Cele 3 tipuri de dominatie weberiana sunt tipuri ideale. Nu sunt instrumente descriptive, ci explicative.
SEMINAR
Personalizarea puterii----CALIZE
Observa ca DRL e specifica Occidentului peste care s-a suprapus birocratizarea in masa. E de asteptat
ca sefii sa fie importanti in finctiile lor.
In epoca media, politicienii din democratii se axeaza pe crearea propriei imagini. Astfel, se face
trecerea de la DRL la DC.
Prezidentializarea politicii= politicienii tind sa se prezinte ca lideri ai Executivului, indiferent de
functiile pe care le ocupa.

POLITICILE PUBLICE- CONSTITUTIE SI CONSTITUTIONALISM

Not de SUVERANITATE surprinde statul ca subiect politic.
Guvernarea surprinde statul din perspectiva functionala.
Politicile publice se mai traduc in spatiul francofon prin actiune publica.
STATUL= centru si teritoriu, forma de autonomie institutionala si heteronomie sociala.
Sensuol politicilor publice poate fi inteles prin analizarea actiunilor statului in functie de domeniul in
care acestea se exercita, in functie de sectorul pe care actiunile statului il creeaza. Avem politici in domenul
culturii, educatiei, fiscalitatii, etc.
Domeniile de actiune ale statului inca din sec 19 nu au incetat sa se multiplice
Sunt si alte moduri de a identifica guvernarea, statul in actiune---tipologia proceselor politice construita
de LOWI, care face parte din patrimoniul conceptual minimal al sociologiei politice.
Teza majora a lui LOWI = Guvernarea in lumea contemporana nu poate fi redusa la un singur proces, ea
presupune 4 procese politice ireductibile. Tipologia lui LOWI aseaza in acelasi tablou actiunile statului, surprins
simultan in analitica sa teritoriala si in centaralitatea sa sintetica, in dimensiunea despotica si infrastructurala.
Criterii alese de LOWI- adresa politicilor si continutul politicilor. Politicile pot avea o adresa
individuala sau categoriala. Orice politica se adreseaza societatii in ansamblu sau doar unor anumite categorii din
societate.
Prin continutul lor, politicile pot viza instituirea unei ordini, stabilirea unor reguli, reglementarea unor
comportamente, producerea unor beneficii materiale (cresterea avutiei nationale) sau simbolice (ameliorarea
notorietatii unor anumite categorii de persoane- Ex. tiganii).
Combinanad cele 2 criterii, LOWI distinge 4 mari criterii politice- Politici constituante, Redistributie
(echitate), Politici distributive (coruptie, patronaj, relatii clientelare), Politici regulative (drpturi civile).
Cele mai cuprinzatoare politici sunt cele de producere a Constitutiei- politicile constituante, de
producere a Regulilor despre reguli- LOWI.
Spatiul politicii constituante este populat de elita politica centrala, experti din mediul universitar.
Politica constituanta e eminamente elitista.
Miza politicii constituante vizeaza modul in care drepturile politice sunt actualizate in ordinea
constitutionala. Constrangerea pe care ordinea constitutionala o exercita asupra politicii e una indirecta prin
modul de comportament.

8
 Politicile redistributive- nu vizeaza instituirea unei ordini, ci producerea unor beneficii materiale sau
simbolice destinate unor categorii de persoane, gvernati. Aceste politici sunt creatoare de solidaritate nationala a
corpului politic.
Politicile redistributive sunt construite la centru de catre expertiza birocratica cu scopul instituirii
binelui comun, dezvoltarea societatii, gestiunea echitatii sociale. Ex. societatea daneza.
Spatiul pol redistributive poate fi pe alocuri conflictual din cauza polemicilor ideologice. E spatiul
actualizarii drepturilor sociale.
Politici regulative au o adresa individuala si vizeaza impunerea ordinii- Politia, Curtile de justitie. E
spatiul actualizarii drepturilor civile.
Regularitatea actiunii regulative a statului in teritoriu da seama de coerenta unitatii politice.
Politica distributiva- spatiul politic distributiv este spatiul coluziunii dintre cei care creeaza politicile si
indivizii distribuiti in teritoriu.
In lumea contemporana, politica distributiva vizeaza distributia unor oportunitati- contracte, investiti,
etc.
Cele 4 procese politice sunt intalnite in toate statele contemporane.
LOWI- SUA se construiesc ca structura prin proceduri distributive, prin distributia pamantului, a
proprietatii funciare.
In societatile mediteraneene predomina procesele de tip distributiv.
CONSTITUTIA= produsul politicilor constituante, obiect politic fundamental modern, nascut la
intersectia dintre reflectia politica liberala si practica politica americana. E o inventie americana a anilor 1780.
Constitutia ilustreaza importanta textului in politica, are o dimensiune discursiva marcata. Constitutia e un text
care poate da seama de coerenta unor politici publice, e un text ce poate fi interpretat in context.
Pt ca are un suport textual, Constitutia a devenit un obiect omniprezent in lumea contemporana.
Importanta Constitutiei poate fi masurata prin-
1. Amploarea pe care a luat-o dreptul constitutional in mediul academic
2. Politica comparata in studiul politicii in epoca multiplicarii statelor/ constitutiilor.
Constitutia e o inventie moderna, americana, are la origine metoda libertatii politice.
Constitutia= dispunere a partilor care constituie un ansamblu, decret, statut, edict.
Constitutiile imperiale sunt decrete imperiale si parte a corpus iuris civilis. In latina medievala, Constitutia
isi pastreaza sensul de lege, edict. Sensul modern e fixat la sf. sec 18.
CONSTITUTIA= regula fundamentala care det modul in care autoritatea publica trebuie exercitata.
In Constitutie se vede forma prin care natiunea actioneaza ca un corp politic, astfel natiunea dvine corp
politic.
Sensul contemporan este definitivat prin Revolutia americana si franceza. Astfel, Constitutia devine
principiul ordinii juridice a statului. Ea devine principiul ordinii publice, face obiectul exehgezei juridice.
Istoricul american GORDON S. WOOD situeaza epoca de aur a constitutionalismului in ultimele 3
decenii ale sec 18 in America. Americanii sunt inventatorii sensului modern al Constitutiei= text scurt care
defineste, limiteaza puterile guvernului. Ei inventeaza metoda de producere a acestui text care inlantuie mai
multe etape, o ratificare populara si controlul constitutionalitatii.
In America independenta exista documentul Articolele confederatiei, produs in 1777 de al 2-lea Congres
Continental. Primul avusese loc in 1774. Aceste articole sun mai degraba tratate de drept international si nu
o constitutie. Nasterea SUA e marcata de Constitutia de la 1777. Constitutia moderna, ca text scris este
impusa de Revolutia americana.
In traditia engleza consolidata in 1778, constitutia desemneaza modul de constituire al regimului politic
si drepturile pe care acest regim politic se presupune ca le apara.
In traditia britanica, Constitutia e topita in practica politica.
THOMAS PAINE- O Constitutie e un fapt, o realitate, nu un ideal, ci are o existanta reala. Guvernarea e
doar creatia Constitutiei. Constitutia e pt Guvern ceea ce legea facuta de Parlament e pt Curtea de Justitie.
Constitutia precede guvernarea si se situeaza deasupra ei. In Anglia, constitutia si legea sunt sinonime.
Statele care compun cele 13 colonii ale SUA isi dau Constitutii care in fond sunt statute. Parlamentul e
expresia totala a poporului, in traditia engleza. Constitutia e limita caracterului reprezentativ al
parlamentului.
Caracterul efectiv la reprezentarii in SUA se bazeaza pe..
- Participarea efectiv a cetatenilor la alegeri
- Proprotionalitatea dintre talia circumscriptiei si numarul reprezentantilor
Misiunea Constitutiei- constri=uieste puterile publice, defineste regimul politic, desemmeaza institutiile
politice in serviciul drepturilor si libertatilor fundamentale.

Cea mai durabila entitate din lumea politica- administratia birocratica

9
 Birocratia e notiune cea mai des folosita in stiintele sociale. Cei 2 autori, Calize si Lowi au constatat
ca termenul BIROCRATIE revine cel mai frecvent in limbajuol oamenilor.
Termenul e modern, inventat la mijlocul sec 18 de catre francezul Vicente de Gournatye, care nu e un
filozof politic sau economist, dar e foarte apropiat de cercul fiziocratilor, cei care critica modul in care critica
modul in care monarhia absolutista guverneaza societatea franceza.
Termenul completeaza clasificare regimurilor politice propusa de Aristottel. Termenul e vazut in mod
negativ in spatiul public si pozitiv in spatiul stiintelor politice.
In Prusia secolului 18, birocratia exp un corp de functionari care pun in miscare entitatea politica.
Birocratia de semna o structura, un ansamblu de institutii si persoane care capata vocatia autonomiei.
Pana atunci verbul a administara nu insemna mai mult de decat a te ocupa de., regele administra justitia, lordul
administra finantele statului care erau cuprinse intr-un tabel ce semana cu o tabla de sah. Verbul desemneaza o
activitate si nu un corp. Cand guvernul inventeaza termenul de birocratie, verbul a administra se
substantivizeaza---apare administratia secolului 18= structura pe care se sprijina si are loc guvernarea.
Forma corupta a administratiei este birocratia. In epoca revolutiei franceze critica birocratiei e parte a
criticii monarhiei.
Ministerul e o lume de hartie, nu face nimic, dar cheltui enorm, regimuol nu e guvernat dor de monarh,
e un regim al birocratiei monarhiei absolute, care se sprijina numai pe hartie.
Trebuie combatuta domnia abuziva a biricratilor. In momentul revolutiei franceze, birocratia ramane
tinta privilegiata a oricarui demers revolutionar.
Birocratia=statul care sufoca societatea, trebuie sa apelezi la revolutie- strategia dezalienarii, societatea
isi recapata puterile pierdute.
Debirocratizarea societatii- anihilarea autonomiei birocratiei prin caracaterul electiv al functiei publice
si remunerararea acestora la nivelul salarial al muncitorilor.
Cetatenii pot retrage increderea alesilor. Aceasta procedura a fost folosita in SUA in 2003 guvernatorul
Californiei isi pierde postul si se organizeaza noi alegeri castigate de Arnold Schwarzenegger.
Asemanarile dintre practicile politice-- remuneratia mica, salariul mic al functionarilo publici din SUA.

In regimurile totalitare una dintre cele mai dure critici adusa guvernarilor totalitare este facuta in lumea acestui
ideal de reinsusire de catre soc a puterii pierdute de aparatul sistematic.
Se contrapune guvernarilor totalitare , autoguvernarea muncitoreasca, tema care inspira retorica instuionala
iugoslava.
Dec 1989 Romania si bucuresti solutia imaginata pentru dispartirea de dictatura a lui Ceausescu este crearea
de consiuliu ale salvarii nationale, comitete ale oamenilor muncii. Birocratia era vazuta, ea fiind personajul
negativ al politicii (pt Aristotel, personajul negativ este tiranul, sec 19 pers megativ este dictatorul, iar in
perioada de dupa, locul este preluat de birocratie).
Birocratia ca notiune sociologica
Daca notiunea este inventata ca atare, continutul filozofico-politic si soc este formulat in spatiul german. Primul
teoretician filozof birocratic este Hegal care o descrie precum forma rationala de organizare al statului
intrupare a ratiunii in istorie.
Statul modalitatea prin care o actiune colectiva de mari dimenciuni poate fi imaginata si dusa la bun sfarsit pe
o perioada lunga. Prin intermediul statului, soc umane ajung sa faca demersuri colective durabile.
Actiunile statului le numim azi politici publice
Weber este cel care confera un continut conceptului de birocratie. Pt el, notiunea e neutra, nu este conotata
negativ, In aceea perioada termenul este prins de critica statului.
Def Weberiana caracteristica adm publice si intreprinderilor private deopotriva, birocratia modul rational de
oraganizare

O rationailtate de munca si de autoritate legitima in lumea moderna. Pt Weber democratia este omniprezenta.
Democratia pentru Weber nu este proprie statului. Birocratia caracterizeaza atat statul contemporan cat si
capitalismul. Birocratia este proprie lumii ocidentale. Ca principiu de rationalizare a lumii, birocratia este ceea ce
deosebea occ european de africa, asia,america.=legitimeaza superioritatea lumii europene fata de restul lumii.
Caracteristicile birocratiei:
-tipul ideal se sprijin ape cateva principii constituitive: 1. p jurisdictiei. Organizatiile birocratice presupun
descompunerea analitica a activitatii pe care o desfasoara intr-o pluralitate de activitati specifice carora le
corespundresponsabilitatiile proprii si un spatiu delimitat.
2. Caracterul impersonal al raportului de supunere. Membrii unei structuri birocratice se supun superiorilor lor in
virtutea responsabilitatilor si atributiilor atasate functiei pe care o exercita. Intr-o birocratiesubordaonarea are un
caracter functional, nu intervine ideea diferentei de statut.

10
3.Principiul ierarhiei:- p structurat al org. Birocratice, permitetrasarea responsabilitatilor, rezolva problema
responsabilitatiiintr-o entitate de mari dimensiuni.
4. Principiul renumeratiei fixe-salarii fixeregulate, renumeratia fixa spre deosebire de renumeratia fluctuanta
deosebeste o administartie birocratica de o administartie de alt tip.Venitul functionarului nu este o recompensa a
activitatii angajatului. Salariul fix precede exercitarea rolurilor.
5. Principiul vechimii=este in fapt echivalentul p. dinastic in ordinea traditionala, serveste drept criteriu de
rasplata a celor prinsi intr-o structura birocratica si masoara capacitatea acelui institutii de a-si forma o cultura
proprie. Inst birocratice au modalitati diferite de gestionare a vechimii. Unele acorda premii.
6. Principiul previzibilitati parcursului. Descrie dinamica structurii birocratice, nu elimina orice forma de
competitie, o birocratie nu functioneaza dupa regulile pietei ci dupa un regulament propriu.
Birocratiile sunt concepute pentru a ne diferntia de genii.
4. Competentei ocuparea unei pozitii birocratice este conditionata de detinerea unei competente verificate prin
proceduri standartizate, concursuri, posesia unor diplome, experienta uneori.
7.Distintia dintre functie si ocupant
Functie- rol ce poate fi jucat succesiv de diferite persoane
Pozbirocratice valori ce pot fi asumate de diversi actori
Distinctia rol persoana permite perenitatea structurilor birocratice (peremitatea birocratiilor)
8. P controlului si a sanctiunilor
-mecaniste de control si sanctiune cunoscute si care sunt modalitati de protectie a rigorii si ordinii birocatice.
Exista un regim progresiv al sanctiunilor la care sunt supusii membrii.

Cele 2 tipruri de adm ilustreaza raporturi diferite intre cmpetente si roluri. Adm birocratica se sprijina pe
principiul specializarii functionale. Adm traditionala se bazeaza pe omnicopetenta oamenilor/functionarilor.
Birocratia se bizuie pe principiul distinctiei patrimoniale. In adm trad se practica principiul confuziei
patrimoniale (nu exista distinctie intre patrimoniul atasat rolului si patrimoniul omului in cauza).

Birocratie vs democratie

Pt M Weber cele doua sunt intrinsec legate.

Dem moderna este deosebita de dem antica prin BIROCRATIE.
Captabilitatea dintre birocratie si democratie este justificata de succesul universal in structurile birocratice. Intr-o
soc dem, accesul in birocratia publica este permis tuturor pe baza principiului competitiei. Exista o divergenta
intre birocratie si democratie. Birocratul este expert, detinatorul cunoasterii, iar politicianul nu este expert, este
detinatorul legitimitatii.
Derivele birocratice Robert Marton, sociolog american, inventeaza termenul de ritualism descrie
trasformarea intrumentelor procedurilor democratice in scopuri in sine; deriva atrage toate strucuturile
birocratice moderne.

11