Capitolul I

Importanta economica si cerintele

ecologice ale culturii

Castravetele este cultivat de cel puin 3000 de ani, n Asia de vest; n Europa a
ajuns n timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Frana, care
amintesc de cultivarea castravetelui.
Se crede c este o plant nativ a teritoriului Indiei de azi. Castravetele este
menionat n legenda lui Gilgamesh, ntre produsele vechiului ora Ur, fiind consumat de
ctre locuitorii acestuia. Unele surse spun c a fost produs pe scar larg n Tracia;
apartenena sa la buctria bulgreasc i turceasc vin s ntreasc aceast teorie. Din
India, castravetele a ajuns n Grecia (unde este numit "vilwos") i n peninsula italic,
unde populaia este foarte amatoare de aceast legum. Fructul castravetelui este
menionat i n Vechiul Testament (Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plant foarte
rspndit n Egipt, chiar i sclavilor israelii: Ne amintim de Pete, pe care l-am avut pe
mesele noastre n timpul robiei egiptene / de castravei, pepeni, praz, ceap, usturoi.
Israeliii vor rmne, astfel, foarte ataai de aceste legume, care vor fi folosite adeseori n
mesele lor tradiionale de srbtori.
Cultivarea unor soiuri i hibrizi de mare productivitate, cu caliti tehnologice i
nutriionale superioare, rezisteni la ageni patogeni i la condiii adverse de mediu,
care datorit bogiei n vitamine i alte substane bioactive, intr curent n hrana
omului sub forme variate, crude sau preparate culinare, din produse proaspete sau
conservate prin procedee diferite de sterilizare, congelare sau fermentare.
Interesul pentru consumul de legume obinute n special prin culturi
ecologice,ca furnizor de vitamine a crescut din ce n ce mai mult odat cu precizarea
rolului de antidot pe care-l au cu precdere beta carotenul, acidul ascorbic i
tocoferolul (vitamina E), n cazul tulburrilor genetice,care au ca i cauze etiologice
aciunea factorilor poluani fizici, chimici i biologici tot mai prezeni n mediul nostru
de via.
Castraveii se folosesc n industria cosmetic pentru pregtirea preparatelor
emoliante de ntreinere a tenului, avnd efect de ntinerire a acestuia (VALNET, 1986).
Sucul de castravei este indicat n dietele bolnavilor de rinichi deoarece poate
dizolva calculii renali, ajut la creterea prului i tonifierea unghiilor, iar din semine
se prepar diferite produse folosite n tratarea bolilor de piele (PELAGHIA
CHILOM, 10 HORGO, 2003).

1
 Cucurbitacina B, prezent n speciile cucurbitacee, este considerat o component
natural cu efect anticancer (CHAN K.T., LIK., LIUS.L, CHUK.H., TOHM.,
XIEW.,2010).
Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de cultura, in ceea ce
priveste factorii climatici. Este o specie legumicola foarte pretentioasa la caldura si
umiditatea din sol si aer. Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind
temperatura medie zilnica se mentine peste 1012. Cea mai usoara bruma distruge
cultura.
Semintele nu germineaza sub +16. Vinturile reci, sub +4C, pot provoca pieirea
plantelor sau in tot cazul sa cauzeze pierderi. In general, castravetii sint sensibili la
curentii de aer si vinturi chiar daca nu sint reci si chiar daca sunt de scurta durata.
De aceste cerinte trebuie sa se tina seama atunci cind cultura castravetilor se face
in adaposturi, rasadnite si sere, unde factorul temperatura se poate dirija. La cultura in
cimp se tine cont de aceste cerinte la alegerea locului culturii si a datei insamintarii.
Temperatura medie lunara cea mai potrivita pentru cultura in cimp, este de 18-23C si cu
o perioada de 50-90 zile, fara calduri sau raceli excesive.
Aceste conditii sint valabile si pentru culturile de vara-toamna, avind in vedere
ca noptile reci din septembrie, chiar si fara brume, duc la pieirea plantelor. De aici,
necesitatea de a se alege epoca de insamintare sau plantare, diferentiat, pe zone naturale.

2
 Capitolul II

Patogenii si daunatorii cu importanta

economica prezenti in cultura

Viroze
MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEILOR
Virusul mozaicului castravetilor(cucumber mosaic virus)

Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai rspndite si mai pgubitoare,
care se ntlneste att n culturile din sere si solarii, ct si n cele din cmp. Virusul
produce infectii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate,
vinete, salat, precum si la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila,
petunia s.a.
Simptome. Atacul se manifest pe frunze si fructe prin simptome care variaz cu
condiiile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. Plantele pot fi infectate n toate
fenofazele. Cnd sunt infectate n stadiul de plantul, are loc nglbenirea apoi ofilirea
cotiledoanelor si n final pieirea plantelor.
La plantele mature, boala se caracterizeaz prin apariia de simptome tipice de
mosaic pe frunzele tinere, n preajma nfloritului. n acest caz apar numeroase pete de
decolorare, verzi-deschise sau glbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca form si
mrime, care alterneaz cu portiunile verzi, normale, imprimnd frunzei aspectul,
caracteristic de mozaic.
Frunzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici dect cele
normale. Pe frunzele din partea bazal a vrejilor apar zone galbene si necroze care
determin uscarea prematur a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observ o
scurtare progresiv a internodiilor, ncepnd de la baz, nct n poriunea de la vrful
vrejilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formnd un fel de rozet. n ultima
faz a bolii frunzele se nglbenesc, se usuc si cad, vrejii rmnnd aproape complet
defoliai. Simptomul de nanism este mai pronuntat cnd planta a fost infectat n stadiul
tnr.
Un alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile forate, este aparitia
pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde-glbuie. La atacuri intense
plantele nu mai nfloresc.

3
 Pe fructele de castraveti, n conditii de temperatur ridicat (peste 27C) atacul se
caracterizeaz prin aparitia, n primele faze, a unor pete verzui-glbui sau albicioase,
dispuse pe toat suprafaa fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde-nchis.
Uneori, fructele bolnave se albesc, rmn mici, sunt puternic deformate, mai ales cnd s-
au format dup ce a avut loc infectia. Aceste fructe sunt depreciate cantitativ si calitativ,
fiind improprii pentru consum n stare proaspt sau conservat. Cnd plantele sunt
infectate n condiii de temperatur sczut apare nglbenirea si ofilirea rapid a
plantelor att n ser ct si n cmp.
Agentul etiologic. Virusul mozaicului castravetilor (Cucumber mosaic virus) se
prezint sub form de particule sferice, de 30-40 nm diametru. Temperatura de inactivare
este de 65-75C, iar longevitatea n suc 3-6 zile la 20C. Virusul mozaicului
castraveilor prezint numeroase tulpini care se difereneaz prin reacia plantelor test
si prin propriettile serologice si biochimice. Virusul este transmis n natur de ctre afide
(peste 60 de specii) n mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putnd
infecta n afar de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii
din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac s.a.). De la un an la altul, virusul rezist n
plantele perene (Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din cmp
sau n cele cultivate n sere, sensibile la atacul acestei boli. Un rol nsemnat n
transmiterea bolii l joac seminele. Virusul se dezvolt bine la temperatura de 20-25C
la care, perioada de incubaie dureaz 4-5 zile n frunzele tinere si 18-20 zile n
tesuturile btrne. Peste 30C, VMC nu se mai manifest.

MOZAICUL VERDE AL CASTRAVEILOR

Virusul mozaicului verde al castravetilor(Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dat n Anglia, n anul 1922, n prezent se

ntlneste n Germania, Franta, Danemarca, Olanda, Suedia, Norvegia, Finlanda etc. n
tara noastr a fost identificat de ctre I. Pop si Aurelia Jilveanu, n anul 1985, la culturile
de castraveti din sere.Virusul poate infecta si pepenele galben si pepenele verde. Nu
infecteaz solanaceele.
Simptome. Mozaicul verde afecteaz ndeosebi culturile de castravei din sere.
Plantele afectate de tulpina verde comun a virusului prezint simptome caracteristice n
special pe frunze si n mai mic msur pe fructe. Pe frunze, n primele faze, apare o
clarifiere(transparent) a nervurilor, urmat de o ptare mozaicat de culoare verde-
nchis, de deformarea limbului si bombarea spre partea superioar a esuturilor verzi.
Atacul este mai evident pe frunzele tinere, care capt un aspect bsicat, gofrat. Plantele
infectate n faza tnr rmn pipernicite si dau producii mici. Malformaiile foliare se
accentueaz, mai ales iarna, cnd dezvoltarea este lent. n cazul tulpinii galbene,
simptomele constau n clorozarea nervurilor si n apariia unor pete galbene-strlucitoare
sau alburii, adesea de form stelat, la suprafata limbului. Frunzele btrne se albesc

4
aproape complet. Fructele infectate n faz timpurie, rmn de dimensiuni mai reduse,
sunt ptate, deformate, cu valoare comercial foarte sczut.
Agentul etiologic. Virusul mozaicului verde prezint, dup culoarea petelor
produse pe frunzele de castraveti, dou tulpini distincte, si anume tulpina comun (verde)
si tulpina galben. Virusul se prezint sub form de bastonase drepte, rigide, lungi de
275-300 nm, cu diametrul de 14-18 nm. Temperatura de inactivare este de 80-90C.
Virusul posed o rezistent ridicat la uscciune. La temperatura camerei virusul rmne
activ timp de cteva luni.
De la un sezon la altul se perpetueaz n cea mai mare parte prin semintele de
castraveti n proportie de 5-8 %, fiind localizat numai pe suprafata semintelor si ntr-un
procent redus prin resturile de plante atacate si prin sol. n perioada de vegetatie se
transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sntoase, prin intermediul apei
de irigatie, prin inventarul de lucru contaminat, minile si hainele muncitorilor. Nu se
transmite prin afide si nu atac solanaceele. Infectiile cu acest virus au consecinte grave
asupra plantelor deoarece afecteaz sistemul radicular care, rmne mai redus cu 50 %
fat de cel al plantelor sntoase, fapt urmat de diminuarea sensibil a produciei de
castraveti.

NECROZA CASTRAVEILOR

Virusul necrozei tutunului la castraveti(Tabacco necrosis virus in cucumber)

Necroza castravetilor se nlneste frecvent la culturile din sere, fiind cunoscut n

multe tri din Europa (Frana, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Romnia etc.), n
S.U.A.si Canada.
Simptome. Atacul se manifest pe frunze si fructe. Pe frunze, virusul produce
numeroase pete, de culoare galben-brunie sau cenusii-brunii, de dimensiuni mici, ca si
necrozarea unor poriuni ale nervurilor si a spaiilor internervuriene. Uneori frunzele
prezint fenomenul de brunificare a nervurilor.
Foarte caracteristice si evidente sunt simptomele pe fructe, la suprafata lor
observndu-se pete usor adncite, deschise la culoare, delimitate de o bordur de culoare
verde-nchis, cu aspect hidrozat. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme rcoroas si
luminozitate redus, n timp ce n conditii de temperatur ridicat (peste 28C) si lumin
intens sunt slab exteriorizate. n cazul infectiilor timpurii plantele se ofilesc si se usuc.
Agentul etiologic. Aceast boal a castravetilor este produs de o tulpin a virusului
necrozei tutunului, care se prezint sub form de particule poliedrice, cu diametrul n jur
de 30 nm. Inactivarea termic a virusului are loc la 60C n 10 minute. n natur, n
culturile de castraveti, virusul este vehiculat de ctre zoosporii ciupercii Olpidium
brassicae, care se gsesc n sol. Ciuperca si mentine viabilitatea, sub form de spori de
rezisten, timp de 8-9ani, care constituie o surs permanent de infectie

5
 PTAREA UNGHIULAR A FRUNZELOR DE CASTRAVEI

Pseudomonas syringae pv. Lachrymans (E.F. Smith et Bryan) Joung, Dye et

Wilkie

Aceast boal este foarte rspndit si pgubitoare pentru culturile de castraveti

din Europa, S.U.A. si Canada. A fost semnalat si studiat n anul 1915, n S.U.A., de
Smith si Bryan. n Romnia a fost semnalat de Tr. Svulescu, n anul 1940, la
castravei si pepeni.
Atacul se ntlneste frecvent la culturile din cmp si la cele din sere, solarii si
rsadnite,producnd pierderi mari ce ajung pn la 50 %.
Simptome. Boala se manifest n cursul ntregii perioade de vegetatie, pe toate
organele aeriene: cotiledoane, frunze, tulpini si fructe.Primele simptome apar ndat dup
rsrirea plntutelor, pe cotiledoane, sub forma unor pete mici, circulare sau colturoase,
de culoare verde-nchis la nceput, hidrozate, care apoi se brunific, se usuc si se
necrozeaz. De regul, numrul petelor pe cotiledoane nu este prea mare, plantele
continund s se dezvolte. De regul, numrul petelor pe cotiledoane nu este prea mare,
plantele continund s se dezvolte. Foarte caracteristic se prezint atacul pe frunzele
mature, pe care apar pete hidrozate, de culoare verde-nchis, nconjurate de o zon
galben-verzuie, de cele mai multe ori coluroase, bine conturate, dispuse frecvent de-a
lungul nervurilor. La nceput, petele sunt mici, de 2-7 mm n diametru, pentru ca mai
trziu, dac umiditatea atmosferic este ridicat (peste 90 %), s ajung la 15 mm.
Adesea petele conflueaz, ocupnd suprafee mari din limb. Pe timp umed, pe fata
inferioar a petelor apare un exsudat mucilaginos, sub form de picturi, care se usuc si
rmne ca o crust alb-cenusie. Dup cteva zile, tesuturile petelor se necrozeaz si
capt o culoare cenusie-glbuie, se sfsie si cad, limbul aprnd perforat. Numrul
petelor variaz n functie de conditiile climatice si de soi, putng ajunge pn la 50-
60 pe o singur frunz..

OFILIREA BACTERIAN A CUCURBITACEELOR

Erwinia tracheiphila (E.F.Smith) Holland

Aceast bacterioz, semnalat pentru prima dat n S.U.A., n anul 1893, de

E.F.Smith, este ntlnit n prezent pe toate continentele unde se cultiv cucurbitaceae.
n ara noastr a fost observat, ntia oar, n anul 1953, de Tr. Svulescu si colab.
Atac n special castraveii, putnd fi ntlnit si pe pepenii galbeni, dovlecei, dovleac,
Bemincasa cerifera etc.
Simptome. Boala se manifest prin ofilirea limbului, ncepnd cu frunzele bazale.
La nceput se ofilesc portiuni mici din limb, care se extind repede cuprinznd limbul n
ntregime.

6
 Frunzele ofilite se rsfrng n jos peste petiol ca niste umbrele care se nchid,
simptom usor de observat n timpul zilei. n cursul nopii, la nceput, frunzele si
recapt turgescenta. Din frunze bacteria migreaz n petiol si tulpin si treptat ntreaga
plant se ofileste. Fructele plantelor atacate sunt ofilite, zbrcite. Tulpina, rdcina si
petiolii frunzelor nu prezint simptome de mbolnvire. ntr-o sectiune transversal prin
tulpina plantelor bolnave se constat prezenta unui mucilagiu alb-cenusiu, n vasele
conductoare, care mpiedic circulatia sevei, producnd ofilirea si n final uscarea
plantei. Aceast ofilire este o boal tipic a vaselor, o traheobacterioz.
Agentul etiologic. Bacteria E. Tracheiphila se prezint sub form de bastonase
solitare, de 1,2-2,5 x 0,5-0,7 m, cu flageli peritrichi, Gram-negativ, asporogen, aerob
sau facultativ anaerob, sensibil la cldur si uscciune. Temperatura optim de
dezvoltare a bacteriei este de 25-30C, minima de 8C, iar maxima de 34-35C. Pe geloz
formeaz colonii mici, netede, umede, lucioase, albicioase, cu structur n form de retea.
Pe felii de cartofsterilizat cultura este mucilaginoas, albicioas.

PTAREA FRUNZELOR SI PUTEGAIUL MOALE AL FRUCTELOR

DE CASTRAVEI

Pseudomonas brgeri Rot.

Aceast bacterioz, care se ntlneste frecvent n Bulgaria, Ucraina, Federatia

Rus etc., produce pagube importante culturilor de castraveti din spatiile protejate, care
pot ajunge n unii ani pn la 30-40 % din productie. n Romnia, boala a fost semnalat,
de Gh. Marinescu, I. Zurini si V. Severin, n anul 1978.Simptome. Atacul se manifest pe
toate organele aeriene ale plantelor, frunze, tulpini si fructe. Pe frunze apar initial pete
mici, de 3-5 mm n diametru, coluroase, de culoare verde nchis.
ntr-o faz mai evoluat a bolii esuturile petelor par a fi oprite, devin
hidrozate si prezint pe fata inferioar exsudat bacterian abundent. n conditii favorabile
(umiditate atmosferic peste 85 %) petele pot s conflueze, ocupnd suprafete mari din
limbul frunzelor.
Cu timpul tesuturile din dreptul petelor se usuc, devin pergamentoase,
evidentiindu-se simptomul de arsur a frunzelor. Dup cteva sptmni plantele intens
atacate se ofilesc si pier. n sectiune prin tulpin se constat brunificarea vaselor
conductoare, macerarea si transformarea tesuturilor ntr-un putregai moale, acoperit de
exsudat bacterian.
Simptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifest pe fructe, sub forma
unor pete adncite, de 1-3 mm, cu aspect apos, cu centrul albicios, la suprafat cu un
abundant exsudat albicios. Cnd umiditatea atmosferic depseste 85 %, iar temperatura
oscileaz ntre 26-27C, tesuturile fructelor atacate se macereaz, transformndu-se ntr-o
mas moale apoas.
Agentul etiologic. Bacteria Ps. Brgeri Rot., are caracteristici morfologice,
fiziologice si biochimice asemntoare cu ale bacteriei P. Syringae pv. lachrymans.

7
PTAREA BACTERIAN A FRUNZELOR DE CUCURBITACEE
Xanthomonas cucurbitae (Bryan) Dowson

Semnalat prima dat, n anul 1925, de ctre Bryan, n S.U.A., boala este
cunoscut n prezent si n Europa si Asia, fr a produce pagube prea mari.
Simptome. Atacul se observ pe frunzele de catravei, dovlecel si dovleac sub
forma unor pete mici, de 3-7 mm si diametru, circulare sau unghiulare, hidrozate, de
culoare galben, slab delimitate. ntr-o faz mai avansat a atacului petele devin brune,
pot s conflueze si s distrug portiuni mari din frunze. Uneori, petele sunt nconjurate de
un halou galben. n conditii de umiditate atmosferic ridicat, n dreptul tesutului atacat
se observ prezenta unui exsudat bacterian. Rareori, atacul apare si pe fructe sub form
de pete adncite, cu picturi de exsudat la suprafat, de culoarea chihlimbarului.
Agentul etiologic. Bacteria X. cucurbitae (Bryan) Dowson, din diviziunea
Bacteria, fam. Pseudomonadaceae, se prezint sub form de bastonase mobile, de 0,5-1,3
x 0,4-0,6 m,cu un flagel polar, izolate, perechi sau nlntuite.Pe geloz nutritiv
coloniile sunt rotunde, cu marginile ondulate, galbene, opalescente. Lichefiaz lent
gelatina, peptonizeaz dar nu coaguleaz laptele, hidrolizeaz amidonul, nu reduce
nitraii, produce NH3 si H2S. Temperatura optim de crestere este de 25-30C, maxima
de 35C, iar cea letal este n jur de 49C. Infectia se realizeaz prin stomate. Unii
cercettori(Vincent Sealy si Brathwaite, 1982) consider c aceast bacterie se transmite
prin seminte.

OFILIREA (FUZARIOZA) CASTRAVEILOR

Fusarium oxysporum f.sp. cucumerinum Owen

Ofilirea fuzarian, boal vascular foarte pgubitoare pentru culturile de castraveti

din spatiile protejate, este semnalat n prezent n numeroase tri din Europa, Asia si
America deNord. n Romnia a fost semnalat prima dat, n anul 1969, de ctre C.
Rafail si M.Costache.
Simptome. Ofilirea apare n toate fazele de dezvoltare a plantelor ns cel mai
frecvent n faza de nflorire-fructificare. Rsadurile pot fi atacate ndat dup repicare (n
a 2-a sau a 3-a zi), caz n care se produce nmuierea tulpinitei n zona de contact cu solul,
apoi ofilirea si cderea plntutelor. n functie de temperatur si de umiditate, ofilirea
poate avea o evoluie rapid sau lent. n cazul ofilirii cu evolutie rapid, care are loc la
temperaturi ridicate, plantele pier n cteva zile, fr ca frunzele s-si schimbe n
prealabil culoarea normal, verde. Pe msur ce ofilirea se generalizeaz, n dreptul
nodurilor si apoi si pe internodii se dezvolt un mucegai albicios, cu aspect de vat, la
suprafata cruia apar sporodochii de culoare roz-oranj (miceliu cu conidiofori si conidii).
ntotdeauna aparitia miceliului la exterior este precedat de necrozarea tesuturilor
scoartei, care se exteriorizeaz prin aparitia pe tulpin a unor benzi de culoare
galben-brun. De obicei, aceste benzi ncep de la baza plantei si se extind n lungul
tulpinii, pe o distant de 80-90 cm.

8
Paianjenul rosu comun

Paianjenul rosu (Tereanycus urticae) este localizat la partea inferioara a

frunzelor si se recunoaste dupa uscarea tesuturilor dintre nervuri care devin
pergamentoase.

Atacul are valori maxime in lunile iulie si august.

Larvele si adultii au culoarea substratului pe care traiesc.

Musculita alba

La musculita alba (Trialieurodes vaporariorum),

larvele si adultii se hranesc cu sucul celular pe care il
absorb din tesuturile intepate.

Atacul este insotit de secretii zaharate pe care

secundar se dezvolta fumagina

Musculita este de talie mica pana la 1,5 mm cu

corp galbui si aripi albe. Larvele au 0,8 mm lungime, de
culoare bruna si corpul turtit.

Paduchele verde

Paduchele verde al castravetilor (Cerisipha

gossypii), in stare de larva si adulti, formeaza colonii
aglomerate pe partea inferiora a frunzelor si dispersate
pe flori.

9
 Frunzele se gofreaza si se strang in glomerul, iar plantele stagneaza in
crestere.

Insectele au pana la 1,5 mm lungime de culoare galbena pana la verde

inchis.

Tripsul comun si californian

Tripsul comun (Thrips tabaci), este localizat pe

parea inferioara a frunzelor, unde larvele si adultii distrug
tesuturile pana in vecinantatea epidermei exterioare.

Dupa atac frunzele se necrozeaza zonal, nervurile

raman intacte, iar restul tesuturilor normal colorate. In
anii secetosi si caldurosi atacul este frecvent.

Adultii si larvele tripsului californian (Frankliniella

occidentalis), afecteaza aparatul foliar si florile, de unde
absorb hrana din tesuturi. Ca efect tesuturile se
deformeaza, iar frunzele si florile, prezinta numeroase pete decolorate, capatand
cu timpul o culoare argintie. Cand atacul intervine inaine de inflorit, bobocii nu se
mai deschid.

Musculita plantutelor

Larvele fitofage de musca plantutelor (Delia

platura), rod galerii in seminte, tulpini si cotiledoane,
cauzand pierderi importante de productie.

Un atac mai puternic poate determina

compromiterea culturilor.

Larvele sunt fara picioare si de culoare galbuie.

10
 Capitolul III
Masuri profilactice si terapeutice de
combatere a patogenilor si daunatorilor

MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEILOR

Msuri de prevenire si combatere.

n vederea prevenirii infectiei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca
si a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distant mai mare de 500 m, de
sursele de infectie. La plantare se va folosi numai rsad sntos, liber de virus. n sere se
va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbinti. n culturile de cucurbitacee se vor
aplica tratamente repetate mpotriva afidelor vectoare. Pentru a se prentmpina
infectarea rsadului de ctre afide se recomand ca la deschiderile pentru aerisire s se
fixeze plase fine din relon sau tifon. Se va acorda atentie distrugerii buruienilor gazd,
att din culturi, ct si din vecintatea acestora, precum si din spatiile dintre sere si solarii.

MOZAICUL VERDE AL CASTRAVEILOR

Msuri de prevenire si combatere. Cea mai important msur mpotriva acestei

viroze este folosirea de seminte libere de virus sau a seminelor dezinfectate termic,
uscat, timp de 3 zile la 70C.
n sere si solarii se va executa dezinfectia termic a solului cu vapori
supranclziti, astfel nct la adncimea de 30 cm temperatura s ajung la 90-92C, timp
de o or.
Scheletul serelor, uneltele si materialele cu care se lucreaz n sere si solarii,
precum si halatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solutie de fosfat trisodic 15 %.
Muncitorii si vor spla minile cu ap cu spun ori de cte ori vin n contact cu o plant
infectat. Se impune excluderea rsadului, cu simptome de infectie, de la plantare. Dup
desfiintarea culturii se vor ndeprta plantele prin smulgere si se vor aduna toate resturile
de la suprafaa solului. Se vor introduce n cultur soiuri si hibrizi rezistenti la CMC,
precum: Levina F1, Akito F1, Milenium F1 s.a. (C. Gheorghies si I. Geamn, 2003).

11
 NECROZA CASTRAVEILOR

Msuri de prevenire si combatere.

Ca prim msur de combatere se impune dezinfectarea termic a solului cu
vapori supranclziti, ca si n cazul mozaicului verde.Plantele atacate se vor smulge si se
vor arde. n sere se va mentine un regim termic relative ridicat, de 28-30C, care este
nefavorabil multiplicrii virusului. Se impune, de asemenea,dezinfectarea uneltelor, a
minilor si a materialelor cu care se lucreaz.

PTAREA UNGHIULAR A FRUNZELOR DE CASTRAVEI

Msuri de prevenire si combatere.

De mare importan n prevenirea aparitiei bolii sunt respectarea asolamentului
de 3-4 ani si folosirea unei seminte sntoase (obtinut din fructe neatacate) sau
dezinfectate. Gh. Marinescu (1981, 1982) a obtinut rezultate foarte bune n dezinfectarea
semintelor aplicnd tratarea chimic prin vacuum infiltratie, folosind produsele Kocide
101 0,5 %, Hidroxid de cupru R.S.R. (15 %) 1,5 %, Cryptonol 0,1 %, frecventa
atacului fiind de 2,2 %. Rezultate similare s-au obinut si prin utilizarea tratamentului
termic umed la 53C timp de o or.
n timpul vegetatiei, ndat dup rsrire, se elimin plantele atacate si se va aplica
primul tratament foliar cu unul din produsele: Champion 50 WP 0,3 %, Alcupral 50 PU
0,5 %, Funguran OH 300 SC 1 1,5 l/ha, Novozir MN 80 0,2 %, Mancozeb 800
0,2 %,Bonillie Bordelaise 0,75 %, Curzate Plus T 0,25 % sau Super Champ FI 0,3
%.
Urmtoarele 2-3 tratamente se vor efectua la intervale de 8-10 zile. O atenie
deosebit se va acorda combaterii, n special, n prima parte a perioadei de vegetatie,
cnd intensitatea atacului este mai mare. Irigarea se va efectua numai prin rigole,
deoarece apa prin aspersie vehiculeaz patogenul de la plantele bolnave la cele sntoase.
n culturile de castraveti din spatii protejate se vor ndeprta frunzele puternic
atacate de aceast bacterie, pentru a favoriza o aerisire corespunztoare a plantelor.
Dup recoltare, resturile vegetale vor fi adunate si arde, efectundu-se apoi o
artur adnc. O atentie deosebit se acord n prezent cultivrii soiurilor sau hibrizilor
de castraveti cu rezistent sau tolerant la infectia cu acest patogen. Gh. Marinescu
(1986) arat c din 30 de soiuri, linii si hibrizi de castraveti testati n cmp, pe fond de
infectie artificial, numai Gemini, Agnes si Triumph au prezentat tolerant fat de acest
patogen.

12
 MANA CUCURBITACEELOR

Msuri de prevenire si combatere.

Se va respecta un asolament raional, pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae
s nu revin pe acelasi teren dect dup 4-5 ani. Semnatul sau plantatul s se fac la
distante corespunztoare, pentru a se asigura o bun aerisire a culturii.
n sere se impune respectarea distanei de plantare si palisarea culturii pentru a se
asigura o bun aerisire, pentru a nu se forma condens pe frunze, evitarea irigrii prin
aspersiune, meninerea unei temperaturi nocturne n jur de 20C.
n perioada de vegetatie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din
urmtoarele produse: zeam bordelez 0,75 %, Alcupral 0,5 %, Oxicupral 50 PU
0,4 0,5 %, Mancozeb 800 0,2 %, Polyram DF 0,2 %, Folpan 50 WP 0,25 %,
Merpan 50 WP 0,2 %, Antracol 70 WP 0,2 %, Fungaron OH 50 WP 0,3 %, Novozir
MN 80 0,2 %,Scut 80 0,2 %, Captan 50 WP 0,2 %, Bravo 500 SC 0,2 % si
Mirage F 75 WP 0,2 %.O eficacitate foarte bun au fungicidele sistematice sau cele
cu baz chimic mixt, ca: Patafol PU 0,2 %, Quadris SC 0,075 %, Previcur 607 SL
0,15 %, Curzate Plus T 0,25 %, Curzate Man 0,25 %, Proplant 72,2 SL 0,15 %,
Mikal M 0,35 %, Zetanil Blu 0,3 %, Aliette 80 WP 0,2 %, Planet 72 WP 0,25 %,
Labilite 70 WP 0,15 % sau Acrobat MZ 0,2 %. Maria Crj (2002) a obinut rezultate
foarte bune n combaterea manei cu produsele Ripost M 0,25 %, Captalit B 0,3 %,
Minorix 70 0,2 %, Shavit F 0,2 %, Equation Pro 0,04 %, Patafol 0,2 % si Ridomil
Gold MZ 0,25 %.
Tratamentele cu fungicide de contact se repet la intervale de 5-6 zile, iar cele cu
fungicide sistemice sau contact + sistemice l a10-12 zile. Dup recoltare se vor strnge si
se vor arde toate resturile de plante rmase pe cmp, lucrare urmat de artura adnc de
toamn.

FINAREA CUCURBITACEELOR

Msuri de prevenire si combatere.

Pentru a reduce la minimum rezerva biologic a agentilor patogeni ai finrii se
recomand ca dup terminarea recoltrii s se adune si s se distrug prin ardere toate
resturile vegetale, lucrare ce va fi urmat de artura adnc. n conditii de cmp se
impune si respectarea unei rotatii rationale.
n sere aparitia atacului poate fi prentmpinat printr-o reglare a umidittii relative n
perioade cu insolatie puternic si aer uscat prin efectuarea n timpul zilei a 1-2 aspersii
scurte(sprituiri).
n timpul vegetatiei, n special n culturile protejate, se vor aplica tratamente
foliare, la aparitia primelor simptome cu fungicide de contact ca: sulf muiabil 0,4 %,
Microthiol 0,4%, Morestan 0,05 %, Thiovit Jet 0,4 %, Bravo 500 SC 0,2 %,
Karathane LC 0,05 %,Kumulus DF 0,3 %, 0,05 %, Sulfoli 0,5 (5 l/ha), Cavaler 250

13
SC 0,015 % sau cu Baycor 25 WP 0,1 %. Foarte eficace s-au dovedit si unele produse
sistematice, ca: Nimrod 0,04 0,05 %, Bayfidan 250 EC 0,05 %, Bayleton 5 PU
0,05 %, Bumper 250 EC 0,015 %,Trifmine 30 WP 0,03 %, Konker 0,125 %, Saprol
190 EC 0,1 %, Shavit 25 EC 0,015 %, Topas 100 EC 0,025 %, Tilt 250 EC 0,015
%, Dacfolim 0,015 %, Mirage F7 WP 0,25 %, Goldazim 500 SC 0,1 %, Rubigan 12
EC 0,03 % s.a. Maria Crj (2002) a obtinut rezultate foarte bune n combaterea finrii
produs de S. fuliginea cu produsele: Shavit F 0,2 %, Stroby 0,03 %, Bumper 250 EC
0,01 %, Quadris SC 0,074 %, Orius 0,05 % si Sanazole 250 EC 0,015 %.
n cazul n care finarea este produs de Leveillula cucurbitacearum tratamentele
se vor efectua cu produse sistemice. Stropirile cu fungicide de contact se repet la
intervale de 8-10 zile, iar cele cu fungicide sistemice la 12-15 zile.

ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR

Masuri de prevenire si combatere. n vederea prevenirii bolii se recomand

strngerea si arderea resturilor de plante rmase pe cmp dup recoltare, executarea
arturii adnci de toamn, rotatia culturilor pe 3-4 ani si cultivarea de soiuri si hibrizi
rezisteti sau toleranti la atac, precum hibridul de castraveti Royal F1, de pepeni galbeni
(Templar, Creso F1 si Fondant), de pepeni verzi (Favorit si Paradise F1) si de dovlecei
(Opal F1) (C. Gheorghies siI. Geamn, 2003).
Pentru semnat se va folosi numai smnt sntoas provenit de la plante
neatacate sau smnt tratat cu Tiramet 4 g/kg. N. L. Horn si colab. (1958) recomand
tratarea semintelor cu ap cald de 58C timp de 15 minute. Acest tratament necesit
mult atentie,deoarece depsirea temperaturii de 58C reduce germinarea semintelor.
n timpul vegetatiei, la aparitia atacului se vor aplica tratamente cu unul din
produsele de contact: Mancozeb 800 0,2 %, Vondozeb 0,2 %, Dithane M 45 0,2 %.
Nemispor 80WP 0,2 %. Cele mai bune rezultate se obtin cu produsele sistemice:
Goldazim 500 SC 0,1%, Bavistin, Benlate, Topsin M, Metoben sau Derosal n
concentratie de 0,05 0,1 %, ce vor fi alternate cu cele de contact, pentru a se preveni
aparitia feomenului de rezistent la pesticide.
Tratamentele se repet la 7-8 zile n cazul fungicidelor de contact si la 10-14 zile a
celor sistematice. n suspensiile de stropit se adaug aracet n concentratie de 0,15 %.

14
 ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR

Msuri de prevenire si combatere. Respectarea msurilor de igien cultural,

distrugerea resturilor de plante rmase dup recoltare, artura adnc de toamn, irigarea
pe rigole, folosirea de smn sntoas sau dezinfectat cu Tiuram 4 g/hg, limiteaz
aparitia bolii.
n perioada de vegetatie, la aparitia atacului, se vor efectua tratamente foliare cu
unul din produsele: Bravo 500 SC 0,2 %, Dithane M 45 0,2 %, Folpan 50 WP - .0,25
%,Vondozeb 0,2 %, Mancozeb 800 0,2 % sau Shavit 72 WP 0,2 %.
Tratamentele se repet la 8-10 zile sau la 6-7 zile dac conditiile pentru evolutia
atacului sunt favorabile.

OFILIREA (FUZARIOZA) CASTRAVEILOR

Msuri de prevenire si combatere.

Producerea rsadului de castraveti s se fac numai n sere amenajate special ca
nmultitor, la temperaturi mai sczute, n care, n prealabil pmntul se va dezinfecta
termic la 95-98C timp de 60 minute sau chimic cu produse fumigante (Basamid 500
kg/ha, Di-Trapex 600-700 l/ha, sau Vapam 1200-1500 l/ha). Repicatul s se execute cu
mult atentie pentru a nu se leza rdcinile cu ocazia dislocrii rsadului. Plantele care se
ofilesc se vor ndeprta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulrii ciupercii pe tulpini
si rspndirea conidiilor n culturi de ctre curentii de aer si de apa de irigare. Udarea
plantelor, n special n ciclul II de cultur, n sere, se va face prin aspersie n reprize
scurte pentru a se evita excesul de umiditate.
Dup repicare se va aplica o stropire a plantelor si ghivecelor cu suspensie de
Topsin 70 PU, Bavistin 50 DF sau Carbendazim 500 SC n concentratie de 0,05 0,1 %.
Dup plantare se vor efectua 3-4 tratamente preventive la sol, n jurul bazei tulpinii cu
fungicidele sistemice mentionate mai sus n concentratie de 0,05 0,1 %, utilizndu-se
0,5 l la plant. Primul tratament se face la 5-6 zile dup plantare, folosindu-se
concentratia de 0,05 %, n cantitate de 0,5 litri suspensie la o plant, iar urmtoarele 2-3
la intervale de 20-30 zile n ciclul I de cultur si la 20-25 zile n ciclul al II-lea. ntruct
imediat dup plantare poate apare si atacul ciupercii Pythium sp., care produce cderea
plntuelor, la primul tratament se va aduga n suspensie Previcur 607 SL 0,15 % sau
Proplant 72,2 SL 0,15 %. Cu ocazia defrisrii culturilor toate resturile de plante vor fi
distruse prin ardere. Este indicat apoi s se respecte rotaia culturilor de castravei cu
legume solanacee sau cu flori. n Franta si n Olanda, pentru combaterea fuzariozei, se
practic producerea de rsaduri de castraveti altoite pe alte specii de cucurbitacee
rezistente la F. oxysporum f.sp. cucumerinum.

15
 3.1 Masuri de carantina fitosanitara

Masurile organizatorice de carantina fitosanitara urmaresc evidenta, dinamica si

avertizarea bolilor prin:
- identificarea agentilor patogeni, determinarea ariei lor de raspandire, a densitatii
atacului (evidenta);
- stabilirea procesului de crestere sau descrestere in timp a atacului agentilor patogeni in
perimetrul arie de raspandire (dinamica);
- stabilirea cu precizie relative a aparitiei agentilor patogeni in perioada urmatoare si pe
un teritoriu dat (prognoza):
- stabilirea timpului optim pentru aplicarea tratamentului (avertizarea).
Aceste masuri trebuie sa fie sustinute si completate prin masuri stricte de control si
carantina fitosanitara, care urmaresc preantampinarea introducerii in tara a parazitilor
primejdiosi si a raspandirii lor din regiuni ingestate in alte regiuni insa necontaminate.
In masurile de carantina fitosanitara sunt cuprinse toate actiunile ce se intreprind cu
scopul de a preintampina raspandirea fitoparazitilor periculosi pe noi teritorii si
localizarea acestora pe teritoriile pe care se gasesc, pana la lichidarea lor.
Aplicarea masurilor de control fitosanitar si carantina se efectueaza prin
inspectoratele judetene de productia plantelor si prin inspectoratele vamale. Sunt supuse
controlului fitosanitar culturilor de camp, livezile, plantatiile viticole, pepinierele, serele,
silozurile, depozitele. Normele de executare a controlului fitosanitar difera pentru fiecare
boala in parte si ele sunt stabilite stiintific. Controlul fitosanitar este facut de echipe
alcatuite din personal calificat.

3.2. Metode agrofitotehnice

Masurile agrofitotehnice sunt cele mai vechi,fiind cunoscute si sub denumirea de

masuri culturale. Ca mijloc de lupta impotriva agentilor fitopatogeni, aceste masuri
actioneaza prin:
- modificarea conditiilor de mediu inconjurator, pentru a le face nefavorabile dezvoltarii
agentilor fitopatogeni si favorabile pentru dusmanii naturaliai acestora;
- sporirea si fixarea rezistentei plantelor fata de atacul parazitilor, prin aplicarea de masuri
agrotehnice corespunzatoare;
- direct asupra agentilor fitopatogeni, impiedicand dezvoltarea acestora in vederea
combaterii lor.
Prin masurile agrofitotehnice mai importante, se pot enumera: sistemul de lucrare
a solului, alegerea terenului, asolamentul, aplicarea ingrasamintelor, irigarea culturilor,
recoltarea, selectionarea, cresterea si cultivarea de soiuri rezistente, igiena culturilor.
Masurile si mijloacele agrotehnice de prevenire si combatere incep cu una dintre verigile
importante ale tehnologiei de cultivare, care este rotatia culturilor. Pentru fiecare cultura
in parte, se vor respecta cu strictete speciile premergatoare recomandate in tehnologiile
de cultivare specifice fiecarei specii legumicole, cu o mentiune extrem de importanta:

16
speciile de legume inrudite sistematic (tomate, ardei, patlagele vinete, castraveti, pepeni,
dovlecei, dovleci), care sunt atacate de agenti patogeni si daunatori comuni, nu vor reveni
pe aceleasi suprafete mai devreme de 3-4 ani.
Cultivarea soiurilor si a hibrizilor rezistenti/toleranti la atacul agentilor patogeni si
al daunatorilor constituie o masura obligatorie, deoarece permite reducerea numarului de
tratamente din timpul perioadei de vegetatie, contribuind, implicit, la diminuarea
consumului de pesticide si a poluarii legumelor si a mediului inconjurator cu reziduuri
toxice.
O mare importanta prezinta si amplasarea culturilor in cadrul unor asolamente
bine stabilite de catre specialistii legumicultori. Culturile de tomate, castraveti si fasole,
semanate pe suprafete mari, se vor amplasa in culise ale culturii de porumb,
perpendicular pe directia vantului dominant. Se previne astfel raspandirea bacteriozelor
care apar in focare si a virusurilor transmisibile prin intermediul afidelor (daunatori
extrem de periculosi pentru cultura legumelor).
Irigarea culturilor de legume se face pe rigole sau prin picurare. Daca acest lucru
nu este posibil, irigarea prin aspersiune se va efectua in timpul zilei, astfel ncat, la
lasarea serii, foliajul plantelor sa fie zvantat. Este interzisa irigarea prin aspersiune in
toiul noptii, in special la culturile de tomate, castraveti, pepeni galbeni i ceapa, pentru
prevenirea aparitiei atacului de mana. Irigarea prin aspersiune favorizeaza aparitia si
evolutia atacului majoritatii agentilor patogeni in culturile de legume. Irigarea prin
aspersiune este recomandata in special pe terenurile infectate cu agentii patogeni de sol
(Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae, Phytophthora parasitica etc.), cunoscut fiind
faptul ca prin irigarea pe rigole se favorizeaza raspandirea atacului de la o planta la alta.
Dupa defrisarea culturilor, resturile vegetale provenind de la culturile puternic
atacate de agentii patogeni (Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae, Sclerotinia
sclerotiorum, Botrytis cinerea, Phytophthora infestans, Pseudoperonospora cubensis) si
daunatori (Tetranychus urticae, Polyphagotarsonemus latus, Ditylenchus dipsaci etc.) vor
fi stranse si distruse prin ardere. In corporarea acestora contribuie la amplificarea
potentialului infectios al solului, deoarece spre sfarsitul perioadei de vegetatie, in plantele
bolnave, agentii patogeni si daunatorii produc diferite forme de rezistenta, care pot sa
persiste in sol timp indelungat, respectiv: clamidospori, microscleroti, scleroti, miceliu de
rezistenta, oospori, chisti.
Prin aratura adanca de toamna se asigura incorporarea la adancime mare a
resturilor vegetale ramase la suprafata solului din defrisare si contribuie la diminuarea
rezervei biologice, reprezentata de diferite stadii de dezvoltare a daunatorilor: Agrotes
spp., Gryllotalpa gryllotalpa, Leptinotarsa decemlineata, Delia platura, Triphs tabaci etc.

17
 3.2.1. Pregatirea si drenarea terenului

Pregatirea terenului se face din toamna, dupa eliberarea terenului de restruri

vegetale, se aplica ingraseminte organice si chimice, apoi se efectueaza aratura de baza la
adancimea de 28-30 cemtimetri. Primavara inainte de plantare are loc prelucrarea
terenului cu grapa cu colti reglabili sau cu freza.
Drenajul solului reprezinta rata cu care apa patrunde prin particulele de sol.
Calitatea si fertilitatea solului conteaza extrem de mult in cresterea si dezvoltarea
plantelor. Solul nu este doar un mediu de suport care permite cresterea plantelor, ci si un
habitat natural pentru microbi.
Populatia microbiana a solului, compusa din bacterii, ciuperci sau virusuri, este in
mare masura responsabila cu aprovizionarea de nutrienti esentiali pentru plante. Acesti
microbi ajuta la transformarea materialelor organice in materii pe care plantele le
asimileaza cu usurinta. Astfel, mentinerea activa a populatiei microbiene este cruciala
pentru dezvoltarea de plante sanatoase si viguroase.
Drenarea corespunzatoare a solului este un factor important in pastrarea activa a
populatiei microbiene, in special a microorganismelor anaerobe. Astfel, scopul este
aerisirea corespunzatoare a particulelor de sol. In cazul solurilor inundate, drenarea apei
nu se efectueaza corespunzator. In consecinta, apa umple toate spatiile dintre particulele
de sol, iar aerul nu mai circula. Rezultatul este clar: masa microbiana se reduce, iar
plantele sunt private de nutrientii de care au nevoie.
O alta problema legata de drenarea solului este reprezentata de PH. Solurile care
se dreneaza rapid sunt in general soluri alcaline, in timp ce solurile care au probleme de
drenaj sunt acide.

3.2.2. Asolamentul si rotatia culturii

Una dintre solutiile unui gradinarit de succes este rotatia culturilor. Diferite plante
iau lucruri diferite din sol si adauga alte lucruri. Pentru a preveni ca gradina ta de sa
devina epuizata de la sezon la sezon, culturile trebuiesc rotite. Rotatia culturilor va
permite sa intrerupeti ciclul de viata natural al daunatorilor astfel incat acestia sa nu poata
deveni stabili. Desigur, acest lucru este valabil numai pentru plantatiile anuale nu si
pentru plantele perene, cum ar fi sparanghelul.
Rotatia culturilor inbunatateste structura si compozitia solului: in fapt, plantele
colecteaza elemente diferite de sol la adancimi diferite, cu sisteme de radacini diferite.
Legume puse alternativ, pe baza cererii lor de nutrienti si de inradacinare in sol
las timp sa se restructureze si sa intinereasca (limitarea compactarea si degradarea
solului).

18
3.2.3. Lucrarile solului
Lucrarile principale care se executa la sol cu unelte si masini agricole sunt: aratul,
grapatul, desfundatul, cultivatia, tavalugitul, modelarea solului, rarititul, trasarea de
brazde sau coame, lucrarea solului cu freze etc.
Afanarea intensitatea si frecventa acesteia depind de conditiile de sol, clima si de
plantele de cultura. Este necesara afanarea periodica a solului datorit tasarii (bttoririi)
lui, ca urmare a trecerilor repetate cu masinile agricole si tractoarele, a precipitatiilor si a
greutatii proprii solului. Ca urmare a tasrii toate nsusirile fizice, chimice, biologice ale
solului sunt deteriorate. Porozitatea de aeraie este scazuta, solul are un regim nefavorabil
pentru apa, aer, caldura si nutritie, radacinile patrund greu in profunzime. Afanarea
mobilizeaza fertilitatea potentiala a solului, creste porozitatea de aeratie si intensifica
procesele microbiologice aerobe, grabeste descompunerea humusului si eliberarea de
substante nutritive accesibile plantelor.
Maruntirea este procesul care are loc concomitent cu afanarea solului. Prin maruntire
este reglat raportul dintre porozitatea capilara si necapilara. Cercetarile au aratat ca cele
mai favorabile regimuri de aer, apa si substante nutritive se realizeaza cand in sol spatiul
poros reprezinta 50% din volumul solului si din aceasta porozitate totala cca 50-60% este
reprezentata de porozitatea capilara si 40-50% de porozitatea necapilara. Daca la supra
fata solului se formeaza crusta, acesta grabeste pierderea apei prin evaporare si ca atare
trebuie distrusa, printr-un proces de maruntire. Cresterea numarului de lucrari pe unitatea
de suprafata are ca efect prafuirea solului, distrugerea structurii si ca urmare formarea
crustei.
Intoarcerea este operatia de intoarcere a unei portiuni de sol numita brazda, este adus
la suprafata un strat de sol bogat in saruri minerale si acizi necesari dezvoltarii plantelor,
este ingropat in profunzime stratul superficial de la suprafata, prafos si incarcat cu
seminte de buruieni, patogeni, insecte si resturi vegetale. Ingropat in profunzime, stratul
de sol cu seminte si resturi vegetale este supus proceselor de descompunere anaerobice cu
rol in refacerea insusirilor fizice ale solului. Intoarcerea este favorabil pe solurile
saraturoase, unde stratul de la suprafata este foarte bogat in saruri si este adus la suprafata
un strat de sol cu un continut mai redus n saruri. Prin intoarcere sunt incorporate in
profunzime ingrasamintele verzi, ingrasamintele organice si chimice, amendamentele etc.
Amestecarea este procesul prin care se obtine un strat omogen ca fertilitate de sol.
Prin amestecare, ingrasamintele, amendamentele, erbicidele sunt distruse uniform pe o
anumita adancime (aleasa de obicei in functie de cerintele plantelor cultivate). Cu cat
procesul de amestecare este mai bine realizat, cu atat efectul este mai favorabil.
Tasarea este procesul prin care agregatele de sol se apropie, creste porozitatea
capilara, se creeaza un pat germinativ corespunzator etc.
Formarea de coame si santuri este procesul care se practica in legumicultura in zonele
mai umede si reci si se realizeaza cu scopul eliminarii excesului de apa si de accelerare a
incalzirii olului (apa se scurge de pe coame si temperatura creste astfel pe coame) pentru
realizarea la timp a semanatului.

19
 3.2.4. Fertilizarea
Ingrasarea solului in toamna, se administreaza 40-50 T/ ha gunoi de grajd, 300
kg/ha Superfosfat si 100 kg Sulfat de potasiu, iar primavara 150-200 kg/ha azotat de
amoniu.
Inainte de plantare cu 5-6 zile se erbicideaza terenul cu Dual Gold 960 EC, in
cantitate de 1,2 l/ha, si se incorporeaza in sol la 6-8 cntimetri adancime.
Fertilizarea se poate face si cu ingrasaminte foliare F-411, F-231, F-lll-5 l/ha,
solutie 0,5 % aplicata in amestec cu produsele fitosanitare. Pe suprafete mici se poate
face copilitul si carnirea plantelor, in scopul obtinerii unor fructe mai mari, mai timpurii
pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numar
mai mare de fructe pana la venirea brumelor de toamna, pe de alta parte. Se acorda
atentie combaterii bolilor si daunatorilor.

I. Fertilizarea inainte de plantare

Cererea de nutrienti
Ingrasamant recomandat (kg/ha)
(kg/ha)
Sulfat de Single Sulfat de
N P2O5 K2O Ca SO3
amoniu (AS) Superphosphate (SSP) potasiu
150 160 300 65 225 750 800 600

II Fertilizarea suplimentara

Cererea de Ingrasamant
nutrienti recomandat
Dupa Stadiul de (kg/ha/luna) (kg/ha/luna)
insamantare crestere
Multi- Haifa
N P2O5 K2O AN
K MAP
Dezvoltarea
prima luna 30 30 20 45 50 55
vegetativa
Inflorire-setul de
a 2-a luna 60 30 90 195 50 85
fructe
Dezvoltarea
a 3-a luna fructului si 60 30 90 195 50 85
recolta

20
 Total 150 90 200 435 150 225

Haifa MAP fosfat mono-amoniu (12-61-0).

AN = nitrat de amoniu (33.5-0-0).

II. Fertilizarea prin irigare*

Cererea de Ingrasamant
Dupa Stadiul de nutrienti (kg/ha/zi) recomandat (kg/ha/zi)
insamantare crestere Multi- Haifa
N P2O5 K2O AN
K MAP
Dezvoltarea
prima luna 30 30 20 45 50 55
vegetativa
Inflorire-setul de
a 2-a luna 60 30 90 195 50 85
fructe
Dezvoltarea
a 3-a luna fructului si 60 30 90 195 50 85
recolta
Total 150 90 200 435 150 225

Haifa MAP fosfat mono-amoniu (12-61-0).

AN = nitrat de amoniu (33.5-0-0).
*Aplicarea ingrasamintelor se face la fiecare 1-2 cicluri de irigare.

2. Cresterea culturii de castravetii in SERA sau SOLAR, la sol

Densitatea plantei 18,000-24,000 /hectar

Recolta aproximativa 120-150 Tone/hectar

Necesarul total de nutrienti (kg/ha)

N P2O5 K2O
200-240 130-150 300 350

Fertilizarea inainte de plantare

Cererea de nutrienti
Ingrasamant recomandat (kg/ha)
(kg/ha)

21
 Sulfat de
Triplu
N P2O5 K2O amoniu* SOP
Superphosphate**

160-
21 80-100 80-100 100 175-220
200

*De asemenea, pot fi folosite si alte surse de azot, cum ar fi ureea, dar cu analizele
necesare.
**Pot fi folosite de asemenea si alte surse de fosfor, cum ar fi DAP sau SSP, dar cu
analizele necesare.

Fertilizarea suplimentara sau prin irigare

Cererea de nutrienti Ingrasamant recomandat

Stadii de dezvoltare (kg/ha/zi) (kg/ha/zi)
N P2O5 K2O AN Haifa-MAP Multi-K
Prinderea plantei 1.0 1.0 1.0 1.5 1.6 2.2
perioada vegetativa-
2.0 1.0 2.0 2.2 1.6 4.5
inflorire
inflorire primul set
2.5 1.0 3.5 4.0 1.6 8.0
de fructe
primul set de fructe
3.5 4.5 6.5 1.6 10
recolta

Haifa MAP = fosfat monoamoniu (12-61-0)

AN = nitrat de amoniu (33.5 0 0)

Nutrienti secundari

Magneziu
Magneziul ar trebui aplicat pe tot parcursul sezonului de cretere i ajustat, n funcie de
concentraia din sol i din apa de irigare.
Rata de nutrienti necesar = 0.4 la 0.6 kg / ha / zi (MgO), de preferat sub form de nitrat
de magneziu (Magnisal).
Rata proporional = 20-40 (MgO) g/m3, de preferin sub form de nitrat de magneziu
(Magnisal).

Calciu
Calciul ar trebui aplicat de la primul set de fructe pn la sfritul recoltei. Doza trebuie

22
ajustat n funcie de concentraia din sol i din apa de irigare.
Rata de nutrienti necesar = 2 4 kg / ha / zi (CaO)
Rata proporional = 80-120 (CaO) g/m3

Cand se poate fertiliza in proportii

In timpul etapelor fiziologice indicate, aplicarea nutrientilor se face la urmatoarele rate:

Etape fiziologice N P2O5 K2O CaO MgO

Proportie 1 0.7 1.3 1.3 0.8
Prinderea plantei Rata (mg/litru = 44- 50-
60-80 70 110 84-100
ppm) 55 66
Proportie 1 0.4 1.5 0.65 0.3
Inflorirea si
productia Rata (mg/litru = 180- 75- 280 110- 50-
ppm) 220 95 320 140 66

Pe parcursul perioadei de crestere a plantei de castraveti, micronutrientii din solutia de

hrana ar trebui mentinuti la urmatoarele nivele:

Fe Mn Zn Cu B Mo
1-1.5 0.5 0.8 0.1-0.3 0.05 0.1 0.3 0.05

3. Cresterea culturii de castraveti in spatii protejate (SERA sau SOLARII)- culturi

suspendate

Considerente speciale in practicarea fertilizarii la cresterea culturilor de castraveti

suspendate
Castravetii pot fi cultivati in sere in mai multe medii de suspendare, cum ar fi perlit (roca
vulcanica sticloasa), vata minerala, turba, etc. In aceste conditi, trebuie sa se acorde o
mare atentie la monitorizarea nutrientilor pe care cultura le primeste. Astfel, ar trebui sa
se ia in considerare urmatorii factori:

> pH-ul. pH-ul din solutia nutritiva trebui mentinut intre nivelele 6.0-6.5. Acesta poate fi
redus prin utilizarea de acizi. Reglarea nivelului pH-ului se poate realiza prin mici
modificri n raportul nitrat / amoniu din soluia nutritiv.
> Conductivitate electric (CE). Diferena dintre CE din soluia de nutrieni i apa de
evacuare nu trebuie s depeasc 0,4-0,5 dS / m (n funcie de proprietile de alimentare
cu ap).
> Nitrat (NO3-). Nivelul de nitrat din apa de evacuare trebuie s fie de 500 ppm -600

23
funcie de nivelul acestuia, care se modific n funcie de sezonul de crestere.
> Raportul nitrat / amoniu nu trebuie s fie mai mic de 5: 1.
> Azotit (NO2-). Nivelul de nitrit trebuie s fie zero, deoarece prezena sa n mediul de
cretere afecteaz functia rdcinilor i cauzeaz brunarea.

In plus, trebuie s se in seama de faptul c un nivel ridicat de amoniac sau de

amoniu, interfereaz cu capacitatea rdcinilor de a absorbi potasiu (K).

Cererea de nutrienti
(g/m3 = ppm) Ingrasamant recomandat
Stadii de (g/m3 = ppm)
dezvoltare
Multi-
N P2O5 K2O CaO MgO MAP AN CN Mg.*sulfat
K
Prinderea
180 90 180 100 40 400 150 160 380 120
plantei
Inflorire,
primul set de *
240 90 170 200 80 800 150 760 240
fructe,
productie
Aceast surs de magneziu a fost selectata, pentru a furniza sulfat mediului.

Parametri Solutia de nutrienti Mediul radacinii

EC (dS/m) <2.2 <3.0
pH 5.5 6.5

Pe parcursul perioadei de crestere, nutrientii ar trebui sa fie mentinuti la nivelurile

urmatoare (ppm):

Fe Mn Zn Cu B Mo
0.9 0.56 0.32 0.05 0.25 0.05

Un ghid complet de nutritie a castravetilor pe vata minerala, gasiti la sfarsitul paginii.

4. Stropirea foliara
Aplicarea foliara nutritiva

Aplicarea ingrasamintele Multi-K in concentratii de 1.5%-2.0% in apa, s-a

dovedid a fi solutie nutritiva cea mai eficienta pentru stimularea raspunsului vegetativ si
productia plantelor. Cu toate aceste, concentratia optima trebuie determinata prin

24
pulverizarea soluiei pe o suprafa mic a frunzei cu cteva zile nainte de tratamentul
efectiv, pentru a evalua dac pot exista efecte adverse.

Combaterea mucegaiului pulverulent

> Ingrasamintele Multi-K, la o concentraie de 1,5%.
> Ingrasamintele Multi-Kat (monopotasic-fosfat) la o concentraie de 1,0 2,0%,
pulverizate la 500 l / ha, controleaz cu succes mucegaiul pulverulent i are un efect
pozitiv important asupra altor boli fungice majore, cum ar fi mucegaiul pufos.
> Un program combinat de sruri de potasiu, plus aplicarea la timp a fungicidelor
conventionale poate incetini dezvoltarea agenilor patogeni din camp.

Analiza valorilor minerale pentru castraveti

La frunze
Nutrient Valoare medie Nivel critic
(%)
N 2.90
S 0.30
P 0.52
K 2.90
Mg 0.54
Ca 2.20
Na 0.08
(ppm)
Fe 140
Al 90
Mn 115
B 45
Cu 16
Zn 35
Mo

25
 3.2.5. Soiuri cultivate

Pe solurile nisipoase se vor cultiva cultivarele Cornion, Levina F1, Crispina F1, AjaxF1,
Serena F1.
Cornion, soi timpuriu, planta cu vrejul scurt, ramificat, cu frunze mici. Fructul
scurt (9 12 cm lungime), culoare verde mai intens spre baz. Producia destinat n
special pentru industrializare.
Levina F1, hibrid semitimpuriu, fructul scurt de culoare verde albicios, destinat
consumului proaspt i pentru industrializare.
Crispina F1, hibrid extratimpuriu i foarte productiv. Planta este viguroas, cu
durat lung de via, fructific sub form de rozet (3 4 fructe/ nod). Fructele sunt
uniform colorate, cilindrice, cu o bun fermitate, nu formeaz ni intern.
Ajax F1, hibrid cu o bun rezisten la condiii de temperaturi i umiditate
atmosferic ridicat. Fructe uniforme, culoarea verde sau verde nchis, cilindrice, avnd
raportul lungime/ diametru 3,1 :1.
Serena F1, hibrid timpuriu, foarte productiv. Planta viguroas, ramific n rozet.
Fructele sunt de culoare verde nchis, cilindrice, drepte, cu pulpa ferm, fr ni
intern.

3.2.6. Data semanatului

Cultura se nfiineaz prin semnatul direct n cmp sau prin plantarea de rsad n
vrst de 30 35 zile.
La semnatul direct n cmp se folosete semntoarea SPC 6 + U 650 sau AM
9 + U 650. Semnatul, respectiv plantatul n cmp se face cnd n sol, la adncimea
de semnat, temperatura se stabilizeaz la 14 15C (20 25 aprilie). Pentru semnat
se folosesc 4 5 kg/ha smn. Adncimea de semnat este de 3 4 cm.

3.2.7. Distanta dintre randuri

distana ntre rnduri 70 cm;

distana ntre plante/rnd 15 cm;
desimea culturii 95238 pl/ha.

26
 3.2.8. Lucrari de intretinere a culturii

-n cazul cnd nisipul nu are umiditate pentru a asigura rsrirea plantelor, se aplic o
udare de rsrire (150 200 m3/ha);
-rrirea plantelor semnate direct n cmp la distanele prevzute n schema de
nfiinare se face la 10 15 zile de la rsrire;
-pritul manual se face de 1 2 ori;
-pritul mecanic se face de 3 ori cu CL 2,8 sau CL 4,5 + L - 445;
-ciupitul plantelor se execut manual prin ruperea vrfului plantelor, cnd acestea au 5
6 frunze adevrate;
-tratamentul cu Ethrel 500 ppm, 600 l soluie/ha, cnd plantele au 5 6 frunze i se
repet la 7 zile;
-irigarea se face prin aspersiune. Se urmrete asigurarea n sol a unei umiditi de 70%
din i.u.a. pe adncimea de 50 cm. Se aplic 8 10 udri cu norme medii de udare de 300
m3/ha.
Pe suprafee reduse, cnd coninutul n argil al nisipului este peste 6%, irigarea
se poate face i prin brazde cu condiia ca lungimea brazdei s nu depeasc 50 m. n
general se aplic 8 10 udri cu norme de udare de 500 m3/ha;
fertilizarea fazial cu N75 se execut la ultima prail mecanic, nainte ca plantele s
ocupe intervalul dintre rnduri. Se folosete cultivatorul CL 2,8 sau CL - 4,5 echipate
cu dispozitiv de aplicat ngrminte chimice;pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate se erbicideaz cu Fusilade 2 l/ha sau Gallant 2 l/ha cnd buruienile
sunt turgescente i au 5 6 cm, folosind EEP 600 + L 445.

3.2.9. Recoltarea

Se face manual, ealonat la dimensiunile STAS i n funcie de cerinele

beneficiarului.

27
 3.3. Metode biologice

In combaterea biologica a patogenilor, s-a reusit ca bolile rasadului sa se combata

cu success cu ajutorul ciupercii Antageniste Trichoderma viride Pers.. Deasemenea
tratarea semintelor cu acest antagonist prezinta unele perspective pentru reducerea
intensitatii atacului unor boli micotice ce se transmit pe aceasta cale.
Pentru combaterea putregaiului cenusiu este recomandat biopreparatul Trichodex
25 WP, in concentratie de 2 kg la ha, iar pentru patarea alba a frunzelor antibioticele pe
baza de Kasugamicina, Kasumin 21 in concentratie de 0.15% .
Complexul natural de entomafagi ai culturilor de tomate este destul de bogat
ceeace impune masuri de protejarea lui. In conditii de camp, Trialeurodes vaporariorum
are o serie de pradatori si paraziti care actioneaza destul de eficient.

3.4. Prognoza si averizarea ca masuri de diminuare a

poluarii chimice

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care

interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor
(organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului
inconjurator este un rezultat al cauzelor natural, cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai
mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.
In acest scop, este necesar sa se asigure cele mai bune masuri de gospodarire a
solurilor, de prevenire si combatere a fenomenelor de degradare a lor, pentru a se mentine
si spori fertilitatea, respectiv capacitatea lor productiva. Tocmai in acest scop, recent, in
tara noastra, Ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare a introdus norme tehnice de
protectie a calitatii solului obligatorii pentru toti detinatorii de terenuri agricole, cu privire
la prevenirea degradarii solului datorate excesului de apa, saraturarii secundare, eroziunii
prin apa si vant, degradarii starii fizice a solurilor, degradarii solului prin acidifiere ca
urmare a aplicarii sistematice si in doze crescande a ingrasamintelor cu azot cu potential
de acidifiere, aparitiei de escese sau carente in unele elemente nutritive, contaminarii cu
diverse substante si organisme daunatoare.

28
 Bibliografie

Ana Hulea-Bolile i duntorii produselor horticole.

Dumitru D.Beceanu, 1994- Tehnologia produselor horticole, Editura Ion Ionescu

de la Brad.

Dumitru D. Beceanu, Adrian Chira- Tehnologia produselor horticole.

Valorificare n stare proaspt i industrializare, Editura Ion Ionescu de la Brad.

M. Blaa, 2002-Legumicultur, Editura didactic i pedagogic Bucureti

.
Nistor Stan i colab., 2003-Legumicultur volumul III, Editura Ion Ionescu de
la Brad, Iai
.
Neculai C. Munteanu, 2003-Tomatele, ardeii i ptlgelele vinete, Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iai
.

29