Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Monitorizarea Alunecarilor de Teren

Student:

Bucuresti, 2016
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Cuprins
1. Generalitati ........................................................................................................................................... 3
1.2. Conditii de teren ................................................................................................................................ 5
2. Identificarea si cercetarea zonelor alunecate ....................................................................................... 6
3. Identificarea si cercetarea zonelor cu potential de alunecare ............................................................. 7
4. Monitorizarea alunecarilor de teren..................................................................................................... 8
4.1. Modalitati de monitorizare a alunecarilor de teren ......................................................................... 8
4.1.1. Urmarirea evolutiei alunecarilor prin masuratori topografice ................................................. 8
4.1.2. Masuratori cu tubulatura flexibila ............................................................................................ 8
4.1.3. Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi in versanti si a evolutiei alunecarilor de
teren.................................................................................................................................... 9
5. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren ........................................................... 10
5.1. nclinometre ................................................................................................................................ 10
5.2. Operaii i Componente .............................................................................................................. 11
5.3. Corecia datelor .......................................................................................................................... 11
5.4. Instructiuni de citire .................................................................................................................... 13
5.5. Calibrarea Datelor ....................................................................................................................... 13
6. Senzori electromecanici utilizati in monitorizarea deplasarilor si directiilor de deplasare alunecarilor
de teren ....................................................................................................................................................... 13
6.1. Senzori de masurare a deplasarii: ............................................................................................... 14
6.2. Senzori de masurare a directiei: ................................................................................................. 14
6.3. Criterii si analize referitoare la alegerea senzorilor optimi......................................................... 14
6.4. Piezometre .................................................................................................................................. 15
6.5. Extensometre .............................................................................................................................. 17
7. Dispozitive de masurare a temperaturii ............................................................................................. 19
8. Studiu de caz ....................................................................................................................................... 21
9. Bibliografie .......................................................................................................................................... 25

2
 Monitorizarea Alunecarilor de teren

1. Generalitati

Alunecarile de teren sunt o urmare a perturbarii starii de echilibru dinamic in care se afla
versantii, echilibru mentinut, pe de o parte de actiunea factorilor de mediu (forte active), iar pe
de alta parte, de opozitia masivului la aceasta actiune (forte rezistive). Echilibrul intre fortele
active si rezistive asigura versantului o stare de repaus sau de miscare uniforma. Daca fortele
active depasesc pe cele rezistive, miscarea versantului devine accelerata, pana la atingerea unei
noi stari de echilibru relativ.

Alaturi de cutremure si inundatii, alunecarile de teren se situeaza in topul dezastrelor naturale

ale caror consecinte, uneori se manifesta sub forma de importante distrugeri de bunuri
materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele mai importante alunecari se produc in zone
geografice cu relief viguros, clima tropicala sau temperata, ploi abundente, zone caracterizate
prin seismicitate ridicata, prezenta unor depozite de argile senzitive s.a.
Cateva exemple de alunecari de teren se considera suficiente pentru a sustine importanta
majora ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene.

Fig1.1: Alunecare de teren Chile, 1992.

3
Monitorizarea Alunecarilor de teren

In anul 1962 in Chile s-au produs mai multe alunecari de teren care au curmat viata a peste
4000 de persoane.

Fig 1.2: Alunecare de teren Peru, 1970

In urma cutremurului din 31 mai 1970, alunecarile din Peru au acoperit practic doua orase de la
baza unui versant.

Importanta care se acorda pe plan international cercetarii alunecarilor de teren, se reflecta in

numeroase manifestari stiintifice (congrese, conferinte, simpozioane s.a.) precum si in
organizarea unor forme de colaborare menite sa directioneze cercetarile in acest domeniu.
In cadrul cercetarilor, cele mai valoroase date cu privire la parametrii fizico-mecanici ai rocilor
afectate de instabilitate, de conditiile hidrologice si climatice in care se desfasoara fenomenul,
mecanismul producerii alunecarilor, se obtin in urma cercetarilor efectuate pe alunecari deja
produse. Datele care se obtin, insa, sunt prea putin folositoare pentru a putea diminua efectele
alunecarii respective dar sunt foarte utile pentru cercetarea altor zone predispuse la alunecare.

Alunecarile de teren sunt fenomene geodinamice de restabilire a echilibrului natural al

versantilor prin deplasarea lenta uneori rapida, a unei parti din versant, ca rezultat al unor
procese fizico mecanice de durata.

4
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Factorii cauzali ai alunecarilor de teren variaza in actiunea lor in timp si este de subliniat ca
influenta diferiltilor factori (agenti) asupra starii de echilibru a pantelor, se exercita in mod
combinat si nu izolat.
Schema principalilor factori cauzali care favorizeava alunecarile de teren conform UNESCO este
prezentata in cele ce urmeaza.

1.2. Conditii de teren

Pamanturi plastic moi;
Pamanturi sensibile;
Pamanturi macroporice (colapsibile);
Roci alterate;
Roci forficate;
Roci crapate sau fisurate;
Discontinuitati in masivul de roca;
Contraste de permeabilitate si efectul acestora asupra apei subterane;
Contraste de tarie a rocilor (roci tari dispuse peste roci moi);
Procese geomorfologice;
Ridicari tectonice;
Ridicari vulcanice;
Impingeri glaciale;
Eroziunea fluviala la baza versantului;
Eroziunea valurilor la baza versantului;
Eroziunea glaciara la baza versantului;
Eroziunea malurilor (eroziune laterala);
Eroziune subterana (dizolvare);
Supraincarcarea versantilor la partea superioara;
Modificarea vegetatiei (prin eroziune, incendii, seceta);
Procese fizice;
Ploi torentiale (de scurta durata);
Topirea rapida a zapezii;
Precipitatii de lunga durata;
Inundatii, maree, viituri produse de ruperea barajelor natural;
Cutremure;
Eruptii vulcanice;
Brese in cratere si revarsarea lacurilor vulcanice;
Dezghetarea pamanturilor inghetate permanent;

5
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Fenomenede inghet- dezghet;

Umflarea si contractia pamanturilor expansive;
Procese antropice;
Excavatii pe versant sau la baza acestuia;
Suprasarcini aplicate pe versant sau la partea superioara a acesteia;
Golirea rapida a lacurilor de acumulare;
Irigatii;
Intretinerea defectuasa a sistemelor de drenaj;
Pierderi de apa in retele de alimentare cu apa, canalizare, retele de drenare a apelor
pluviale;
Modificari ale vegetatiei;
Exploatari miniere subterane si in cariere;
Vibratii artificiale (trafic, batere, funtionarea masinilor grele .

2. Identificarea si cercetarea zonelor alunecate

Identificarea si cercetarea zonelor sunt cu atat mai greu de identificat cu cat sunt mai
vechi. In timp, alunecarile trec din stare activa (de miscare) in stare stabila. Procesele ulterioare
de eroziune si transport precum si evolutia vegetatiei de la suprafata versantilor, in general, au
drept afect mascarea din ce in ce mai accentuata a vechilor alunecari, fapt ce ingreuneaza
identificarea acestora.
Indicii asupra prezentei unor alunecari de teren pot fi obtinuti prin observarea directa la
suprafata versantilor a unor elemente specifice acestor fenomene:
prezenta unor trepte de denivelare de forma circulara sau paralele cu curbele de nivel
delimitarea pe suprafata versantilor a unor zone in care terenul se prezinta sub forma
unor valuri orientate paralel cu curbele de nivel;
existenta unor suprafete, sub forma de limba. Cu axa mare orientata paralel cu linia
de cea mai mare panta a suprafetei versantilor, delimitate lateral si la partea superioara
de zone mai coborate;
prezenta in interiorul suprafetelor considerate ca fiind afectate de alunecari aunor zone
cu exces de umiditate in care se dezvolta plante hidrofile;
existenta unor izvoare in permanenta sau emergente difuze de apa in special in
jumatatea inferioara si la baza zonelor considerate ca fiind alunecate;
prezenta copacilor cu trunchiurile aplecate in directii diferite, in principal catre baza
versantilor si redresarea la verticala daca alunecarea a devenit stabila.
Identificarea la suprafata versantilor, cu diverse grade de certitudine, a unor zone alunecate,
este urmata de cercetarea acestor zone prin mijloace specifice: cartari geologice, prospectiuni

6
Monitorizarea Alunecarilor de teren

prin metode geofizice, foraje, lucrari miniere, teste de penetrare si forfecari rotationale (Vane
Test) s.a.
Toate investigatiile au drept scop delimitarea spatiala a masei de roci alunecate, natura
litologica, caracteristicile fizico-mecanice si hidrogeologice ale rocilor alunecate precum si ale
rocilor de sub alunecare.
Cunoasterea acestor elemente este necesara pentru prognozarea evolutiei alunecarii si
intocmirea programelor de masuri in vederea diminuarii efectelor produse de alunecare.

3. Identificarea si cercetarea zonelor cu potential de alunecare

Zonarea versantilor din punct de vedere al potentialului de alunecare este mult mai
importanta decat cercetarea alunecarilor existente.
Amplasarea unor obiective economice sau sociale pe alunecari de teren, sau in zonele de
influenta a acestora,este putin probabila avand in vedere ca alunecarile respective sunt relativ
usor identificabile, iar efectul acestora asupra zonelor construite poate fi evaluat in mod
corespunzator.
Pentru proiectarea si executia oricarui obiectiv economic sau social important, este necesar sa
se identifice atat zonele potential alunecatoare, cu influenta directa asupra constructiilor, cat si
zonele mai indepartate in care, indirect, eventualele alunecari pot afecta constructiile
respective.
Identificarea zonelor potential alunecatoare este dificila, dar posibila, si necesita o succesiune
de etape in care trebuie sa se realizeze:
harta topografica, cu redarea reliefului prin curbe de nivel, la scara convenabila;
harta geologica-structurala la aceeasi scara cu harta topografica;
harta cu izobate la contactul deluviu-roca de baza;
harta cu izopahite a deluziului;
hartile de zonare a versantului la contactul deluviu-roca de baza si la nivelul rocii de
baza in functie de valoarea indicelui de alunecare;
construirea modelului geologic- structural pentru efectuarea calculelor de verificare a
stabilitatii versantului pentru sectiuni caracteristice;
obtinerea valorilor caracteristicilor geotehnice ale rocilor potential alunecatoare,
necesare efectuarii calculelor de verificare a stabilitatii versantului;
construirea graficelor de variatie a impingerii active, in sectiunile de calcul in diverse
ipoteze de solicitare adoptate;
determinarea factorului de stabilitate pentru fiecare sectiune de calcul.
O asemenea analiza complexa, al carui obiectiv este zonarea versantilor din punct de vedere al
starii de eforturi si intocmirea hartilor de risc la alunecare, necesita personal tehnic-ingineresc

7
Monitorizarea Alunecarilor de teren

cu pregatire complexa in domeniul geologiei ingineresti, geotehnicii si tehnicii de calcul

automat.

4. Monitorizarea alunecarilor de teren

4.1. Modalitati de monitorizare a alunecarilor de teren

4.1.1. Urmarirea evolutiei alunecarilor prin masuratori topografice

Daca din lucrarile de cartare si prospectiune geologica rezulta prezenta unei alunecari
intr-un anumit stadiu de dezvoltare, urmarirea in continuare a evolutiei acesteia se poate face
prin masuratori topografice clasice.
Metoda consta in montarea unor serii de reperi pe suprafata mesei alunecate si a unei alte serii
de reperi in zone stabile limitrofe alunecarii. Reperii din zonele stabile trebuie incastrati astfel
incat sa existe certitudinea ca acestia nu sufera deplasari.
Amplasarea reperilor se face dupa o schema stabilita in prealabil. Urmarirea incepe prin
stabilirea coordonatelor si cotelor tuturor reperilor si marcarea acestora pe planul de situatie.
In continuare se fac masuratori periodice dupa un program prestabilit.
Masuratorile care se fac ulterior permit determinarea deplasarii reperilor de pe alunecare, in
plan vertical si orizontal fata de pozitia initiala (de zero).
Prin aceste masuratori se pot determina directiile si viteza de deplasare a masei alunecate in
zona superficiala, in punctele marcate prin reperii plantati.

4.1.2. Masuratori cu tubulatura flexibila

Pentru determinarea vitezei de alunecare si adancimii de contact dintre masa de
pamant care aluneca si roca stabila se folosesc masuratori inclinometrice in tuburi flexibile
cunoscute sub numele de masuratori Slope.
Metoda consta in executarea pe masa alunecata a unor foraje cu adancimi care trebuie sa
depaseasca nivelul presupusei suprafete de alunecare, incastrandu-se in roca stabila cel putin
3-4 metri . Aceste foraje se amplaseaza in punctele caracteristice orientate pe cat posibil de
profile dirijate pe linia de cea mai mare panta a versantului si pe profile paralele cu curbele de
nivel.
In gura de foraj executata se introduce un tub din material plastic care in interior este prevazut
cu santuri de ghidaj pentru sonda inclinometrica in care se masoara inclinarea gaurii.
Intre tubul de material plastic si peretele gaurii de foraj se introduce un material de matare cu
rezistenta la taiere si deformabilitate apropiate de cele ale pamantului in masa alunecarii.
Matarea spatiului dintre tubulatura si peretele forajului este necesara pentru a nu permite
miscarea libera a tubului in spatiul gaurii forajului, aceasta putand constitui o mare sursa de
erori de masurare si interpretare a datelor.

8
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Programul de urmarire incepe cu efectuarea unei masuratori de referinta in fiecare foraj, la

intervale de adancimi de ordinul 0.5-1 m de la suprafata terenului pana la talpa forajului.
Devierea forajului in fiecare punct se calculeaza si se reprezinta in plan zenital si azimutal,
determinandu-se in felul acesta digramele de referinta corespunzatoare datei cand s-au
efectuat masuratorile.
Urmatoarele seri de masuratori se efectueaza la intervale de timp conform unui program
prestabilit.
Pentru fiecare serie de masuratori se intocmesc diagramele de deviere si se compara cu cele
anterioare.
Reprezentarea devierilor in plan zenital se face prin proiectia acestora pe plan vertical, paralel
cu directia de deviere maxima in plan orizontal. Deplasarile pot fi sensibile, in cazul alunecarilor
active putand ajunge pana la ruperea tubulaturii in drepul suprafetei de alunecare.

4.1.3. Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi in versanti si a evolutiei

alunecarilor de teren
In cazul unor alunecari importante, atat prin dimensiuni cat mai ales prin natura si
importanta obiectivelor economico-sociale pe care le pot afecta, programul de urmarire a
evolutiei acestora trebuie sa includa aparatura de masura si control, care sa permita sesizarea
modificarii starii de eforturi din versanti cat si deformatiile si deplasarile maselor de roci
potential alunecatoare sau care deja au intra in stadiul de deplasare.
Intre echipamentele de masura si control frecvent utilizate in acest scop se mentioneaza
pendulii inversi, extensometrele cu corzi vibrante, tasometrele, captorii pentru masurarea
presiunii interstitiale, piezometrele deschise s.a.
Amplasarea echipamentelor de masura si control, efectuarea si inregistrarea masuratorilor
precum si prelucrarea si interpretarea datelor se realizeaza cu personal specializat, conform
unui program prestabilit.
Factori monitorizati

A. Deplasarea, u
B. Directia
C. Viteza
D. Temperatura, T
E. Nivelul apei subterane,h
F. Presiuni (ale materialului solid, presiuni de filtrare, presiuni interstitiale s.a.)

9
Monitorizarea Alunecarilor de teren

5. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren

In cazul alunecarilor de teren instrumentarea este necesara pentru monitorizarea
deplasarilor, pentru localizarea suprafetei de cedare si a deviatiilor acesteia, pentru urmarirea
conditiilor hidrogeologice (presiunea apei din pori, fluctuatia apei subterane).
Instrumentarea completa necesara monitorizarii alunecarilor de teren include:
retele de monitorizare topografice;
fotografii terestre;
dispozitiv de madusare a deformatiilor;
inclinometru;
piezometru;
deflectometru;
extensometru in foraj;
indicator de forfecare;
emisii acustice;

5.1. nclinometre
nclinometrele sunt definite drept niste dispozitive de monitorizare a deformatiilor
normale pe axele ce trec prin mijlocul unei sonde ce traverseaza tubajul inclinometric. Sonda
prezinta un traductor sensorial gravitational menit sa masoare inclinatia fata de verticala.
Tubajul se instaleaza intr-o gaura de foraj si in majoritatea aplicatiilor este instalat in
vecinatatea unui aliniament vertical, asa ca inclinometrul furnizeaza date utile pentru
determinarea deformatiilor zoneloor orizontale.
Masuratorile inclinometrice coraborate cu cele de presiometrie sunt utilizate la evaluarea starii
de eforturi si deformatii in structure cum ar fi culei, ziduri de sprijin, lucrari de sustinere
permanente, etc. Celulele de presiune utilizate pot fi dispuse n amonte de lucrrile de
monitorizat (pentru deplasri pe orizontal) sau la baza pernelor, rambleelor, etc. n scopul
obinerii de date cu privire la tasri. Inclinometrele sunt de asemenea mentionate ca
inclinometre de panta, inclinometre cu sonda sau indicatori de panta.

Motivele instalrii nclinometrelor includ:

Determinarea deplasarilor din zonele cu alunecari de teren, determinarea suprafetelor

de cedare ale alunecarilor de teren, monitorizarea alunecarilor de teren;
Monitorizarea deplasarilor/deformatiilor laterale, monitorizarea excavatiilor si a
tunelelor;
Monitorizarea devierii peretilor de sustinere, pilotilor supusi la incarcari laterale etc.

10
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Unele sonde pot functiona cu tubulatura orizontala, in cazul stabilitatii terasamentelor,

rezervoarelor petroliere si a altor structuri pe pamanturi moi. Masuratorile cu conducta
inclinata sunt deasemenea posibile pentru monitorizarea deformatiilor a fetei amonte a
barajelor de beton si anrocamente. In plus, inclinometrele pot fi utilizate pentru determinarea
absoluta a pozitiei, in foraje de studii, si pentru determinarea aliniamentului pilotilor si a
transeelor. Inclinometrele sunt utilizate de asemenea pentru estimarea momentelor de
incovoiere.

5.2. Operaii i Componente

nveliul nclinometrului are un scop special. Este alctuit din eav de plastic cu caneluri si are
trei funcii: (1) asigur accesul sondei nclinometrului, permindu-i s obin msurtori de
adncime; (2) se deformeaz cu structura sau pmntul de alturi, n aa msur nct
msurarea nclinrii nveliului s reflecte cu acuratee micrile pmntului, i (3) canelurile
interioare controleaz rotiele sondei nclinometrului.
Sonda cu rotie a nclinometrului urmrete canelurile longitudinale din tubaj. Conine dou
accelerometre. Un accelerometru msoar nclinarea n planul roilor nclinometrului. Acest
plan este cunoscut drept axa A. Cellalt accelerometru msoar nclinarea n planul
perpendicular pe rotie. Acest plan este cunoscut ca axa B. Citirile nclinrii sunt obinute tipic la
interval de doi metri pe msur ce sonda este ridicat de la baz spre vrful tubajului.
Cablul de control este folosit in controlul adncimii la care se afl sonda nclinometrului. De
asemeni, mai transmite i energia i semnalul ntre prob i aparatul care face citirile. Cablurile
de control metrice sunt gradate la un interval de 0,5m.
Aparatul de msur digital afieaz msurtorile nclinrii obinute de la sonda nclinometrului.
Aparate sofisticate de msur, cum ar fi Digitilt Data Mate, nregistreaz citirile n memoria
proprie, eliminnd inconvenientul nregistrrii valorilor, manual, pe hrtie.

5.3. Corecia datelor

Msurarea nclinrii tubajului se face cu ajutorul sondei nclinometricesi prespune msurarea
nclinrii la interval de 0,5m de la baz spre vrf.
Deviaia Lateral Cnd sunt procesate citirile nclinometrului, nclinarea este convertit ntr-o
distan lateral, aa cum este prezentat mai jos. Deviaia la fiecare interval este denumit
deviaie incremental. Suma deviaiilor incrementale este denumit deviaie cumulativ.
Deviaiile reprezint poziia tubajului. Un grafic al deviaiilor cumulative arat profilul tubajului.
Deplasarea Lateral reprezint o schimbare a poziiei tubajului, de exemplu o schimbare a
deviaiei. Deplasarea este calculat prin scderea deviaiei iniiale din deviaia curent.
Deplasarea incremental este schimbarea la un singur interval. Deplasarea cumulativ este
suma deplasrilor incrementale.

11
Monitorizarea Alunecarilor de teren

12
Monitorizarea Alunecarilor de teren

5.4. Instructiuni de citire

Verificare sondei se verifica daca rotitele se misca liber. Dupa verificare se conecteaza sonda
la aparatul de masura. Conectam la sursa de curent. Citirile ar trebui sa fie pozitive daca sonda
este inclinata in directia A0 si B0.

Fig2.1: Orientarea sondei inclinometrului

5.5. Calibrarea Datelor

Sonda nclinometrului msoar mai mult nclinarea, dect micrile laterale. Cum este translat
rotirea la o micare lateral? Principiul de baz implic funcia sinus cunoscand ipotenuza unui
unghi drept si unghiul de inclinare.
Deviaia n desen, ipotenuza triunghiului drept este suma intervalelor de msurare. Intervalul
msurii este de 0.50m.Cateta opus unghiului de nclinare este deviaia. Este calculat
nmulind sinusul unghiului de nclinare cu intervalul de msur. Acest calcul translateaz
msurtoarea unghiular ntr-o distan lateral i este primul pas n calculul deplasrii laterale.
Deplasrile Schimbrile n deviaie sunt denumite deplasri, din moment ce schimbarea arata
c tubajul s-a micat de la poziia original. Cnd deplasrile sunt sumate i desenate, rezultatul
este o reprezentare a micrilor de mare rezoluie.Deplasarea este schimbarea de deviaie i
arat c tubajul s-a micat de la poziia iniial.

6. Senzori electromecanici utilizati in monitorizarea deplasarilor si directiilor

de deplasare alunecarilor de teren
Senzorii utilizati in masurarea deplasarilor si fortelor pot fi grupati in trei mari categorii:
senzori rezistivi
senzori inductivi

13
Monitorizarea Alunecarilor de teren

senzori capacitivi
6.1. Senzori de masurare a deplasarii:
Senzor (traductor) pe baza de rezistor liniar
Senzor (traductor) potentiometric
Senzor (traductor) capacitiv
Senzor (traductor) inductiv cu intrefier variabil
Senzor (traductor) inductiv diferential
Senzor (traductor) inductiv tip transformator
Senzor (traductor) inductiv cu miez mobil
6.2. Senzori de masurare a directiei:
Senzor (traductor) pe baza de rezistor roatativ
Senzor (traductor) potentiometric
Senzor (traductor) capacitiv
Traductor rotativ tip transformator fara contacte
Traductor inductiv rotativ cu reluctanta variabila
Selsin
Resolver
6.3. Criterii si analize referitoare la alegerea senzorilor optimi
Criterii metrologice:
A. Domeniul de masurare
B. Sensibilitatea
C. Rezolutia
D. Liniaritatea
E. Histerezis
F. Timp de raspuns
G. Fiabilitate
H. Gabarit si masa
Criterii specifice conditiilor de monitorizaree a alunecarilor de teren:
A. Cost
B. Comportarea la solicitarile mediului
C. Temperatura
D. Umiditate
E. Coroziune
F. Solicitari mecanice
G. Conditii de montaj

14
Monitorizarea Alunecarilor de teren

H. Mod de exploatare

6.4. Piezometre
In cadrul acestui referat termenul de piezometru este folosit pentru a indica un
dispozitiv etans introdus in pamant, cu ajutorul caruia se masoara presiunea apei subterane din
jurul lui. Piezometrele sunt utilizate pentru masurarea presiunii apei din pori si a nivelului
apei subterane. Termenul de celula de masurare a presiunii din pori este utilizat in unele
cazuri drept sinonim pentru piezometru. O observatie interesanta este ca acest dispozitiv nu
are capsule subterane si creaza conexiune verticala intre straturi.
Aplicatiile utilizarii piezometrelor se impart in doua categorii generale. Prima, pentru
monitorizarea modelului debitului de apa si cel de-al doilea, pentru a furniza un indice
corespunzator rezistentei pamantului sau masei de roca. Cateva exemple incluse in prima
categorie sunt: monitorizarea modelului debitului de apa in decursul testelor de pomapare la
scara larga pentru determinarea permeabilitatii in situ, monitorizarea pe termen lung a
infiltratiilor subterane in terasamente si pante naturale si monitorizarea presiunilor de ridicare
sub barajele de beton. In categoria a doua, monitorizarea presiunii apei din pori permite
determinarea eforturilor efective si astfel efectuarea unei evaluari a rezistentei. Exemplele
includ evaluarea eforturilor in lungul unui posibil plan de cedare al unui masiv de pamant sau
roca si monitorizarea si controlul presiunii apei din pori pentru constructiile fundate pe argile
moi.
Aplicatiile privind puturile de observatie sunt foarte limitate. In practica curenta piezometrele
sunt frecvent instalate in foraje in timpul fazei de investigatie a proiectului, aparent pentru
determinarea nivelului initial al apei subterane si a fluctuatilor sezoniere. Deoarece puturile de
observatie creeaza o legatura intre straturi,pe directie verticala, singura lor utilizare este in
pamanturile permeabile continue in care presiunea apei subterane creste uniform cu inaltimea.
Aceasta conditie poate fi rar asumata. Multi practicieni nu iau in considerare necesitatea
masurarii presiunii apei din pori pentru diferite adancimi, mai bine decat masurarea in doua sau
trei puncte si asumarea unei relatii liniare presiune-adancime. Rezultatele detaliate privind
masuratorile presiunii apei subterane furnizate de noile piezometre cu sonde mobile
(multipoint piezometers) au aratat ca diagramele presiune-adancime pot fi complet neregulate
si foarte diferite, fata de ceea ce putem deduce din diagramele rezulate pentru masuratorile in
unul sau doua puncte.
Poate ca motivul major pentru frecventa si continua utilizarea a puturilor de observatie este ca
acestea pot fi instalate de catre un sondor fara asistenta unui personal geotehnic specializat.
Prin urmare puturile de observatii sunt ieftine, dar sunt inselatoare si ar trebui utilizate doar
cand regimul apei subterane este bine cunoscut.

15
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Piezometrele pot fi grupate in cele care au o diafragma intre traductor si pori si cele care nu au.
Instrumentele din primul caz sunt piezometrele cu pneu, fire vibrante si traductori cu rezistenta
electrica. Instrumentele din a doua categorie sunt piezometrele cu conducta cu nivel liber si
piezometrele hidraulice cu conducta dubla. In general, piezometrele de masurare a presiunii
apei din pori in pamant nu sunt diferite de piezometrele utilizate pentru masurarea nivelului
apei subterane in masele de roci: diferenta constand in aranjarea instalatiei.

Fig 6.1: Piezometru hidraulic cu conducta dubla Fig6.2: Piezometru cu conducta cu nivel liber
Bishop

Timpul hidrodinamic de intarziere

Cand un piezometru este instalat si presiunea apei subterane se schimba, echilibrarea

debitului de apa care intra si care iese din piezometru se realizeaza intr-un anumit interval de
timp numit timp hidrodinamic de intarziere. Este dependent, in primul rand, de tipul si
dimensiunea piezometrului si de permeabilitatea pamantului. Piezometrele cu conducte cu
nivel liber au un timp mult mai bun decat piezometrele cu diafragma.

16
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Timpul hidrodinamic de intarziere se poate determina cu relatia (piezometre cu conducta cu

nivel liber):

unde: t=timpul necesar unui raspuns de 90% in zile (obtinut din diagrame standard)
d=diametrul interior al conductei in centimetrii
L=lungimea interioara a filtrului (sau a stratului de nisip din jurul filtrului) in centimetrii
D=diametrul interior al filtrului (sau a starului de nisip) in centimetrii
k=permeabilitatea pamantului in centimetrii pe secunda

Filtrele piezometrelor
Toate piezometrele cuprind filtre interioare. Filtrul separa fluidul din pori de scheletul
solid al pamantului in care este instalat piezometrul si trebuie sa fie suficient de solid pentru a
evita avarierea lui pe durata instalarii si pentru a rezista la actiunea efoturilor totale fara
deformatii excesive. Filtrele pot fi impartite in doua categorii: filtre care permit accesul unei
cantitati mari de aer si filtre care permit accesul unei cantatitati mici de aer.
Filtrele care permit accesul unei cantitati mari de aer sunt filtre fine care pot fi utilizate cand
piezometrele sunt instalate in pamanturi nesaturate cu scopul masurarii presiunii apei din pori
opusa presiunii gazului din pori, in incercarea de a mentine gazul afara din sistemul de
masurare. Filtrele utilizate in acest scop au un diametru al porilor de 0.001 mm , o
permeabilitate de 3x10 cm/sec si o presiune de intrare a aerului de 100 kPa.
Filtrele care permit accesul unei cantitati mici de aer sunt filtre dure care permit trecerea foarte
usoara atat a gazului cat si a apei. Filtrele utilizate in acest scop au un diametru al porilor de
0.02-0.08 mm.

6.5. Extensometre
Extensometrele cu sonda mobila sunt definite ca dispozitive de monitorizare a modificarii
distantei dintre doua sau mai multe puncte aflate pe o axa comuna, monitorizarea realizata prin
trecerea unei sonde printr-o conducta. Punctele de masurare in lungul conductei sunt
identificate mecanic sau electric iar distanta dintre puncte se determina prin masurarea pozitiei
sondei. Conducta poate fi verticala, realizand masuratori pentru amplasament sau alunecari de
teren sau poate fi orizontala, furnizand masuratori ale deformatiilor laterale, sau poate fi
inclinat.
Aplicatiile tipice in cadrul carora se utilizeaza extensometrele cu sonda sunt: monitorizarea
compresiunii verticale in interiorul terasamentelor sau fundatiilor terasamentelor,
amplasamentelor alaturate excavatiilor, ridicari ale bazelor excavatiilor si deformatii laterale ale
terasamentelor. In general, ele sunt alternative pentru fixarea extensometrelor in foraj,

17
Monitorizarea Alunecarilor de teren

permitand marirea punctelor de monitorizare si minimizarea costului, dar in general

masuratorile permitand marirea punctelor de monitorizare si minimizarea costului, dar in
general masuratorile sunt mai putin precise decat masuratorile axtensometrelor fixe in foraj.

Extensometrele fixe in masiv sunt definite ca dispozitive montate in terasamente, pentru

monitorizarea modificarii distantei intre doua sau mai multe puncte, in lungul unei axe comune
fara a utiliza o sonda mobila. Aceste tipuri de extensometre sunt utilizate pentru monitorizarea
masivelor, a deformatiilor orizontale si a eforturilor.

Fig 6.3: Extensometru fixat in masiv

Extensometrele fixe in foraje sunt dispozitive instalate in foraje executate in pamant sau roca,
utilizate pentru monitorizarea modificarii distantei dintre doua sau mai multe puncte aflate
in lungul axei forajului, fara a utiliza o sonda mobile. Cand localizarea unui punct de masurare
este determinata in functie de o data de referinta, dispozitivele furnizeaza valori absolute ale
deformatiei.

18
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Fig6.4: Extensometru fixat in foraj

7. Dispozitive de masurare a temperaturii

Masurarea temperaturii in ingineria geotehnica incadreaza trei categorii: prima,cand
temperatura in sine este un parametru principal de interes, a doua, cand este cauza unor
deformatii si eforturi semnificative produse in pamant sau structura si al treilea, cand
traductorul in sine este sensibil la modificarile de temperature.
Termometrele cu mercur sunt utile pentru masuratori la fata locului in locatii acesibile. Aceste
tipuri de instrumente sunt fragile ,nu sunt potrivite pentru citiri indepartate si sunt limitate la
temperaturi sub -30C. Sunt astfel o alegere slaba atunci cand este necesara o citire rapida a
modificarii temperaturii.
Termometrul bimetalic este un element bimetalic in care doua benzi din materiale metalice
diferite sunt lipite impreuna. Diferitii coeficienti de dilatare termica a celor doua metale sunt
responsabili de indoirea benzii la racire sau incalzire.
Termistorul este dintr-un material semiconductor care isi schimba rezistenta semnificativ, cu
temperatura.Capetele firelor sunt utilizate pentru conectarea acestuia la un instrument de
masura. Citirile pot fi in unitati de rezistenta (ohm) necesitand un multimetru digital si tabele
rezistenta-temperatura sau direct in unitati de temperatura utilizand un termistor potrivit si un
instrument de citire. Termistorul este capabil de a asigura o precizie buna.

19
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Termocuplul este realizat din doua fire din materiale metalice diferite, cu cate un capat al
fiecare sarme unite formand un nod de masurare. La orice temperatura deasupra valorii zero
absolut (-273C), o mica tensiune este generata intre fire la capatul celalalt. Aceasta tensiune
este proportionala cu temperatura nodului de masurare. Citirile se realizeaza cu ajutorul unui
instrument de masurare iar precizia acestora este modesta.
Dispozitivul rezistent la temperatura (RTD) functioneaza in baza principiului de schimbare a
rezistentei electrice dintr-o sarma proportional cu modificarea temperaturii. Materialul sarmei
este de obicei platina, cupru, nichel sau un aliaj cupru-nichel. RTD-urile nu au mai fost utilizate
in masurarea temperaturii in domeniul geotehnicii.
Instalarea traductorilor pentru masurarea temperaturii
Cand este planuita montarea instalatiilor cu traductori pentru masurarea temperaturii, trebuie
acordata o atentie deosebita pentru a asigura un contact termic bun intre traductor si
materialul cu care va veni in contact.
Cand se instaleaza traductori de acest tip in foraje, pentru a masura temperatura apei
subterane,forajele trebuie rambleiate complet iar procedura ar trebui sa depinda de precizia
necesara a masuratorii. Cand este ceruta o precizie maxima, de exemplu, cand se masoara
adancimea de inget sau cand masuratorile sunt utilizate pentru luarea deciziilor privind
limitarea traficului pe carosabil, o mare atentie trebuie avuta asupra variatiei regimului termic
si asupra variatiei umiditatii. In aceste cazuri precizia se preteaza la un interval de 0.1C iar
rambleierea forajului trebuie facuta cu material indepartat din foraj. Materialul poate fi fie
depozitat si compactat in straturi, fie amestecat cu apa si turnat in foraj. Cand se accepta o
precizie mai mica rambleierea se face cu mortar de ciment sau alt material care asigura aceleasi
conditii de functionare. Cand traductorii sunt atasati unei suprafete structurale, constactul
termic se obtine uneori prin simpla interceptare a suprafetei.

20
Monitorizarea Alunecarilor de teren

8. Studiu de caz

Alunecare de teren in Valea Lacurilor, comuna Alunu, judetul Valcea

Descrierea zonei
Comuna Alunu este situata in partea de vest a judetului Valcea, la 80 km distanta de municipiul
Ramnicu Valcea si la 60 km distanta de Targu Jiu, pe valea Oltetului, afluent de dreapta al raului
Olt, si la 20 km de Muntii Capatanii (Carpatii Meridionali). Relieful este deluros.

Fig 8.1: Amplasament

Caracterizarea geologica si geomorfologica a zonei de producere a alunecarii

Localitatea Alunu Valcea se afla in zona Platformei Getice. Platforma Getica constituie o ampla
zona deluroasa din sudul tarii, care prezinta (nu peste tot) caractere piemontale. Limita
perimetrala meridionala: de la Plenita, Radovanu, Craiova, continua spre Bals, la nord de
Slatina, pana la Pitesti, apoi pe un povarnis pus in evidenta si de lunca Argesului, pana la Gaesti.

21
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Pentru limita de nord se afla pe linia de contact cu Carpatii Meridionali, in cadrul acestuia
individualizandu-se, prin miscari tectonice specifice, Subcarpatii Getici (V. Mihailescu, 1969).
Depunerea piemontala lipseste in apropiere de munti, pe o fasie relativ larga, de depuneri
deltaice.
Miscarile de inaltare ale Carpatilor Meridionali si ale Subcarpatilor au antrenat si aripa nordica a
acestei platforme, care depaseste 500 m la vest de Olt, 600 m intre Olt si Arges si peste 700 m
intre Argesel si Dambovita (776 m in Dealul Perilor). Spre sud se apleaca treptat ajungand la 200
m la limita Campiei Oltene.
Este alcatuita din formatiuni foarte tinere (pliocene si cuaternare). Platforma Getica se
diferentiaza ca altitudine, ca prezenta ori lipsa a cuverturii piemontane, ca grad de impadurire
etc.

Stratificatia litologica specifica Platformei Getice este urmatoarea:

La suprafata, in apropierea muntilor, depozite de pietrisuri grosiere, in zona indepartata de
lantul muntos (20-30 km), pietrisuri mijlocii, apoi mai la sud, nisipuri grosiere si medii, iar in
partea finala, in apropierea contactului cu zona de campie, nisipuri medii si fine. Grosimea
depozitelor este descrescatoare incepand cu limita de nord (50-60 m) a Platformei, apoi (40-50
m) la partea mediana si (10-40 m) la partea finala a Platformei Getice, spre campie. Depozitul
grosier al Platformei Getice sta pe depozite vechi argiloase stratificate tari, care sunt cutate
inclinat spre sud-est. In depozitul grosier se acumuleaza ape din precipitatii, care sunt cedate la
baza depozitului pe suprafata argilelor, in zona de versanti ai vailor.
Aceste panze de apa, infiltrate prin cuvertura formata pe versantii vailor, produc alunecari
gravitationale ale cuverturilor. Astfel de alunecari sunt vizibile in judetul Valcea pe versantii vaii
Topolog, la partea mediana a versantilor de est si vest ai raului Olt, de la munte pana la Piatra
Olt, pe versantii vaii raurilor Otasau si Bistrita, pe versantii raului Luncavat, de la Vaideeni la
Babeni, pe versantii raului Cerna si versantii afluentilor acesteia, Cernisoara (in comunele
Cernisoara, Roesti si Ladesti), Aninoasa (in comuna Stroesti), pe versantii raului Taraia intre
Milostea si Slavesti, pe versantii raului Oltetu, intre cheiul Oltetului si comuna Lalosu, la iesirea
din judetul Valcea.
Raurile au sectionat Platoul Getic creand vaile descrise. In interfluviile raurilor exista resturi ale
Platformei Getice care acumuleaza ape din precipitatii si le cedeaza ca panze sau izvoare
concentrate.
Alunecarea din Valea Lacurilor Alunu s-a produs pe versantul creat prin eroziunea depozitului
grosier de Platforma, sub actiunea apei scursa de sub platou, cuvertura nisipoasa curgand
gravitational.

22
Monitorizarea Alunecarilor de teren

Descrierea zonei studiate

Zona numita Valea Lacurilor, comuna Alunu, jud Valcea se schiteaza de la confluenta cu raul
Oltet, spre vest, catre cariera de exploatare la zi a carbunelui Alunu. Axul vaii se afla in panta,
iar valea, dupa ce merge pe primii 500 m pe directia nord-vest, se indreapta spre vest si se
termina la marginea platoului rest al Podisului Getic, interfluviu Oltet Amaradia. De sub
Platoul Getic iese o panza de apa care se scurge catre Oltet prin cuvertura existenta in Valea
Lacurilor. De-a lungul timpului, panza amintita a creat in vale ochiuri de apa, prin declansarea
unor deplasari de teren locale, de unde si denumirea Valea Lacurilor.
In anul 2004, in urma precipitatiilor abundente cazute in zona, Valea Lacurilor a fost cuprinsa de
o alunecare ce a distrus drumul de acces in cariera si gospodariile din zona.

Amplasamentul studiat din punct de vedere geotehnic

In zona au fost executate mai multe foraje geotehnice (cu recoltare de probe netulburate,
analizate in laborator). In continuare prezentam stratificatia in forajul F1 executat pe alunecare
in zona fostei cariere, la halda si forajul F2 executat aval de F1 la cca 150 m.
In forajele 1 si 2 au fost executate penetrari dinamice cu PDU. In diagramele de penetrare se
observa o variatie a rezistentei stratelor in functie de adancime si umiditate. Diagrama indica
rezistente mai mici in F1 pana la 4,30 m, iar in F2 in orizonturile (6) argila moale si (8) nisip
moale, unde rezistenta este slaba, fiind influentata de starea de umiditate a stratului. Planul de
alunecare este situat pe fata marnei, care inclina spre vale.
In foraje, apa a fost intalnita in stratul de praf argilos (3). Apa provine de sub Platoul Getic,
depozitul grosier, imbiba materialul de halda de unde se infiltreaza usor catre vale prin
cuvertura. In F2 apa se afla in stratul de nisip.

23
Monitorizarea Alunecarilor de teren

CONCLUZII
Cercetarile geotehnice sunt importante pentru determinarea cauzelor alunecarilor.
Din datele obtinute in teren, din cele detinute in arhiva si cele existente in literatura de
specialitate a rezultat ca alunecarea din Valea Lacurilor s-a datorat urmatorilor factori:
constitutia litologica a terenului. Stratele sunt alcatuite litologic, in preponderenta, din
pamanturi active (NE0001/96). La seceta se impanzesc de fisuri. Prin crapaturi patrunde
apa adanc in teren. In pachetul cuverturii spre baza este intercalat un strat de nisip prin
care se infiltreaza apa subterana;
stratele de la suprafata sunt dispunse in panta;
scurgerea incorecta a apelor de suprafata. Apele de pe platou vin in zona cu umpluturi
de cariera, le imbiba si acestea devin curgatoare gravitational;
existenta semihaldei fostei cariere de carbuni care exercita presiuni asupra stratelor din
aval. Halda fiind permanent umeda a exercitat presiune asupra cuverturii din Valea
Lacurilor;
suprafata terenului ravasita retine apele de suprafata si le obliga sa patrunda in teren
neavand posibilitati de scurgere;
stratele de la suprafata sunt dispunse in panta.
Pentru stoparea fenomenului s-au propus o serie de masuri asfel incat zona sa fie refacuta,
drumul sa fie redat accesului catre cariera:
asigurarea scurgerii corecte a apelor de suprafata, drenarea apelor provenite de sub
platou si a celor infiltrare in teren din precipitatii;
modelarea suprafetei terenului in vederea scurgerii rapide a apelor catre paraul din
apropiere;
construirea de santuri pereeate pentru scurgerea apelor de suprafata;
dren perpendicular pe alunecare (intre obarsia alunecarii si frontul cel mai avansat)
pentru preluarea infiltratiilor din teren pana la adancimea de 4,50 m. In zona fostei
cariere unde alunecarea s-a desfasurat in evantai, drenul va fi ramificat;
pe alunecare vor fi plantati arbori stabilizatori de teren, usor crescatori (salcam, salcie,
pluta etc). Plantarea de arbori vizeaza si zonele laterale neafectate de alunecare pe
ambele parti ale alunecarii.

24
Monitorizarea Alunecarilor de teren

9. Bibliografie

1. Evaluarea riscului de alunecare a versantilor, Sanda Manea, Conspress,1998;

2. Geotehnica mediului inconjurator, Sanda Manea, Conspress, 2009;
3. http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2013/09/10/studiul-unei-alunecari-de-
teren/#.V3I7_vl97cs.

25