Sunteți pe pagina 1din 8

Data Nume

Hipertensiunea intracranian la copil

Valoarea normala a presiunii intracraniene este de aproximativ 10 mmHg


(136 mmH2O). Presiuni mai mari de 20 mmHg sunt anormale.
Presiunea intracraniana este suma presiunilor individuale exercitate de
creier, sange si lichidul cerebrospinal. O crestere a volumului oricarei dintre
aceste componente necesita o scadere a uneia sau a celorlalte douancomponente
pentru ca presiunea intracraniana sa ramana constanta.
Deoarece cantitatea de oxigen si nutrienti ce ajung la creier trebuie meninut
constant mecanismele majore de adaptare sunt compresibilitatea cerebral si
rapida absorbie a lichidului cerebrospinal. Sugarii i copiii ale cror oase
craniene nu sunt sudate au un mecanism de adaptare n plus prin lrgirea suturilor
si bombarea fontanelei anterioare pentru a crete volumul intracranian.

Lichidul cefalorahidian

Volumul mediu de LCR este de 90 ml la copiii cu vrsta ntre 4 si 13 ani si


150 ml la aduli. Rata de formare a LCR ului este de aproximativ 0,35 ml/min
sau 500 ml/zi. Rata cu care se formeaz LCR -ul rmne relativ constant i scade
foarte puin n timpul creterii presiunii spre deosebire de rata de absorbie care
crete liniar in momentul in care presiunea intracranian depete 7 mmHg. La
presiunea de 20 mmHg rata de absorbie este de 3 ori mai mare dect rata de
formare.
Dereglarea absorbiei si nu creterea ratei de formare este mecanismul
principal prin care apare hidrocefalia progresiv.
Papilomul plexului coroid este singurul proces patologic prin care formarea LCR
poate depi absorbia.
Perfuzia cerebral

Tensiunea arterial sistemic este principalul determinant al perfuziei la


nivel cerebral. Reducnd tensiunea arterial sau crescnd presiunea intracranian
se produce scderea perfuziei cerebrale.
Autoreglarea vascular este pierdut atunci cnd presiunea de perfuzie
cerebral scade sub 50 cmH2O sau in prezena acidozei severe. Vasodilataia
arterial sau obstrucia venoas de la nivel cerebral cresc volumul sanguin
intracranian ceea de duce, ca si in cazul volumului crescut de LCR la presiune
intracranin crescuta.

Edemul cerebral

Edemul cerebral reprezint o cretere a volumului creierului prin creterea


coninutului de apa si Sodiu.
Presiunea intracranin crescut rezult fie din edemul cerebral localizat, fie
din cel generalizat.
Edemul cerebral poate fi vasogenic, citotoxic sau interstitial.
Permeabilitatea vascular crescut cauzeaz edemul vasogenic. Acesta este
ntlnit in tumorile cerebrale, abcese i infecii sau ntr-o mai mic msur n
traumatisme si hemoragii. Fluidul este localizat n principal in materia alb si
rspunde la tratamentul cu corticosteroizi.
Edemul citotoxic este caracterizat prin edemul neuronilor, al gliei, al
celulelor endoteliale. Cauzele principale sunt hipoxia i ischemia. Corticosteroizii
nu scad acest tip de edem nsa agenii osmotici scad presiunea intracranian prin
scderea volumului cerebral.
Leziunile de tipul tumorilor, hematoamelor, abceselor, malformaiilor
arterio -venoase cresc presiunea intracerebral prin ocuparea spaiului n
detrimentul altor compartimente provocnd edem cerebral, blocaje ale circulaiei
i absorbiei LCR, creterea volumului sanguin si obstrucia circulaiei venoase

Semne i simptome

Semnele clinice ale HIC depind de vrsta copilului i de rata cu care


presiunea crete.
Nou nscuii si sugarii reprezint o categorie special deoarece
expansiunea cranian caracteristic vrstei realizeaz o supap parial n
creterea presiunii intracraniene. Rata cu care crete presiunea este important
pentru toate vrstele. Structurile cerebrale se acordeaz foarte uor la presiunea
ce crete treptat, ns creterile brute sunt intolerabile ducnd la cefalee,
modificri ale personalitii i ale statusului de contien.

HIC la copilul mic

Msurarea circumferinei craniene si palparea fontanelei anterioare sunt


metode rapide de a determina hipertensiunea intracranian.
Circumferina cranian este reprezentat de cea mai mare valoare msurat
antero-posterior. La copilul nscut la termen rata de cretere a capului este de 2
cm/luna n primele 3 luni, 1 cm/lun in urmatoarele 3 luni si 0,5 cm/lun n
urmtoarele 6 luni. O cretere excesiva a circumferinei craniene este un semn
major al presiunii intracraniene crescute la copiii pna la 3 ani.
O cretere normal a circumferinei craniene nu exclude ns o presiune
intracerebral crescut spre exemplu in hidrocefalia posthemoragic sau n
dilatarea majora a ventriculului fr afectarea circumferinei prin comprimarea
parenchimului cerebral.
Palparea fontanelei anterioare este o metoda excelenta de msurare a
presiunii intracerebrale. La un pacient linitit, o fontanel care bombeaz deasupra
marginilor osoase si este suficient de tensionat impiedicnd detreminarea
marginilor osoase este semn de HIC.
Bombarea fontanelei ce se delimiteaz uor de marginile osoase poate fi
semn de HIC, dar poate avea ca i cauze plnsul copilului sau edem al scalpului.
Clinic copilul mic prezinta letargie, vrsturi i ntrzieri n cretere atunci cnd
separarea suturilor devine insuficient n decompensarea hipertensiunii. De
asemenea apare paralizia nervului VI, privire n apus de soare, perturbri ale
tensiunii sanguine si a pulsului. Edemul nervului optic este rar ntlnit.

Cefaleea

Cefaleea este un simptom comun al HIC la toate vrstele. Traciunea si


dislocarea vaselor sanguine sunt cauzele majore de cefalee.
n cazul HIC generalizate, aa cum se observ in edemul cerebral sau in
obstrucia sistemului ventricular, cefaleea este generalizat, mai puternica la
trezire i n poziie ortostatic. Durerea este constant, dar poate varia n
intensitate. Strnutul, tusea i alte manevre, ca Valsalva, care cresc tranzitoriu
presiunea intracranian determin exacerbarea durerii.
Vrsturile n absena senzaiei de grea, ce apare predominant dimineaa
la trezire este o caracteristic important
n absena presiunii intracraniene crescute generalizat, cefaleea mai poate
fi localizat sau unilateral n cazul unor mase ce determin traciunea vaselor
sanguine.
La copiii sub 10 ani lipsa suturilor craniene poate ntrzia apariia cefaleei
sau poate determina scderea amplitudinii acesteia.

Diplopia i strabismul

Paralizia sau pareza al unuia sau ambilor nervi abducens este o


caracteristic comun a HIC generalizat i poate fi o caracteristic mai
proeminent dect cefaleea n cazul copiilor cu HIC idiopatica (pseudotumor
cerebri).

Papiledemul

Reprezint edemul dicului optic prin creterea presiunii intracraniene. Este


de obicei bilateral, ns n cazul unilateralitii denota o leziune nlocuitoare de
spaiu n spatele ochiului afectat.

n cadrul Sindroamelor de hermiere apar

Herniere unilaterala transtentorial


Inconien
Hipertensiune arterial, puls slab
Pupile dilatate i fixe
Hemianopie homonim
Respiraie neregulat
Rigiditate decerebrt

Herniere transtentorial bilateral


Rigiditate decorticat sau decerebrat
Incontien
Plafonarea privirii
Respiraii neregulate
Mioz sau midriaz

Hernierea cerebelului
Incontien
Plafonarea privirii
Respiraii neregulate
Rigiditatea gtului

Hidrocefalia

Este caracterizat printru n volum crescut de LCR Poate fi congenital sau


determinat de tumori cerebrale, hemoragie intracranian sau infecii.

Tumorile cerebrale la copil

Papilomul plexului coroid


Tumori gliale
Astrocitom
Ependimom
Oligodendrogliom
Tumor primitiv neuroectodermal
Tumori ale regiunii pineale
Tumori ale parenchimului pineal
Pinealoblastom
Pineocitom
Carcinom cu celule embrionale
Germinom
Teratom
Tumori gliale
Astrocitom
Ganglioglinom
Alte tumori
Angioame
Displzii
Meningioame
Tumori metastatice

Tumori ale fosei mijlocii


Gliom optic
Tumori selare si paraselare

Tumori ale fose poserioare


Astrocitom
Ependimom
Hemangioblastom
Medulobastom

Chisturile intracaniale arahnoidiene

Chisturile arahoidiene sunt caviti pline cu LCR la nivelul arahnoidei.


Cauza apariiei lor este neclar.
Chisturile mari pot determina apariia simptomelor prim compresia structurilor
adiacente sau prin HIC. Elementele de focar neurologic depind de localizarea
chistului, dar majoritatea determina hemipareze sau convulsii atunci cnd chistul
este localizat supratentorial si ataxie cnd este localizat infratentorial. Compresia
la nivelul lobului frontal de la vrte mici determin subdezvoltarea membrelor
controlaterale.

Hemoragia intracranian

Traumatismul cranian

Este cauza principal de hemoragie intracranian.este asociata cu


hemoragia intracerebral, hemoragia subarahnoidian, hematomul subdural i
hematomul epidural.

Hemoragia intraventricular la nou nscutul prematur

Este o patologie a nou nscuilor prematur cu sindrom de detres


respiratorie.
Autoreglarea fluxului sanguin la nivel cerebral la prematuri este alterat i
n perioadele de hipertensiune sistemic crete i fluxul sanguin cerebral ducnd
la hemoragii cerebrale n mayricea germinal subependimal si apoi n ventriculul
lateral.
Apare la 50% din nou -nscuii prematur n prima zi i nainte de a patra zi
la 90 % din prematutii cu o greutate la natere mai mic de 2000 g.
La unii prematuri se produce deteriorarea neurologic rapid cu scderea strii de
contien, hipotonie sever i insuficien respiratorie.
In cteva minute pacientul prezint semne de HIC cu bombarea fontanelei,
postur decerebrat, pierderea reflexelor pupilare i stop repirator.
Anevrismul arterial

Reprezint o vestigie amcirculaiei embrionice. Rar se rup n copilrie.


Hemoragia subarahnoidian este de obicei primul semn al rupturii anevrismului:
incontien, tahicardie, hipotensiune, dar la unii pacieni pot fi prezente
elemente de avertizare cefalee sever, rigiditatea cefei, febr sczut.

Bolile infecioase

Meningita bacterian la nou -nscut poate fi mprit n meningit


bacterian cu debut precoce pn n a 5 a zi de la natere cu germeni
achiziionai n timpul naterii (E. coli i Steptococcus) si meningita bacterian cu
debut tardiv, dup cea de -a 5 -a zi de la nastere cu germeni provenii postnatal
(E. cli, Streptococcu, enterococci, bacili gram negativi, Listeria).
Clinic pacienii infectai in utero pot prezenta detres respiratorie i oc n
primele 24 ore de la natere alturi de simptome determinate de septicemie:
hipertermie, hipotermie, icter, hepatomegalie, letargie, anorexie, varsaturi.
In cazul meningitei cu debut tardiv manifestrile clinice sunt variabile:
iniial sunt nescpecifice letargie, dificultate n alimentare i iritabilitate. Ulterior
apare hipertermia, detresa respiretorie sau apneea, convulsiile. Bombarea
fontanelei apar doar la un sfert din pacieni.

Meningita la sugar si copilul mic

Copiii intre 6 sptmni si 3 lumi pot prezenta un debut fulminant sau


insidios. Tipic se evideniaz febr, iritabilitate si rigiditatea cefei, bombarea
fontanelei. Dup ce fontanela se nchide apar cefaleea, vrsturile, i letargia ca
simptome iniiale.

Hipertensiunea intracranian idiopatica

Cauze:
Medicamente
Doxiciclin
Acid nalixidic
Contraceptive orale
Tetraciclin
Vitamina A
Hormoni tiroidieni
Boli sistemice
Sindromul Guillain -Barre
Anemia feripriv
Leucemia
Policitemia
Malnutriie proteic
Lupus eritematos
Deficien de vitamina A
Deficien de vitamina D
Infecii
Otit medie
Sinuzit
Boli metabolice
Insuficien adrenal
Ketoacidoz diabetic
Galactozemie
Hiperadrenalism
Hipertiroidism
Hipoparatiroidism
Sarcin