Sunteți pe pagina 1din 16

Ce este munca in echipa?

Munca in echipa este o competenta care se regaseste in cerintele pentru aproape fiecare post
disponibil intr-o companie. Specialistul in recrutare analizeaza aceasta competenta pe parcursul
procesului de selectie, utilizand diferite mijloace de investigare: intrebari specifice care evalueaza
capacitatea de interrelationare personala si de intelegere a nevoilor persoanei cu care
interactioneaza. Prezenta calitatilor necesare pentru a fi un bun membru de echipa sau, din contra,
lipsa lor pot fi factori decisivi in angajarea unei persoane ori in mentinerea ei in organizatie.

Comportamente care demonstreaza aceasta competenta

Manifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii;

Interactionezi in mod eficient cu angajatii in diferite situatii;

Intelegi rolul fiecarei persoane in grup;

Te concentrezi pe obiectivele echipei, nu doar pe obiectivele personale;

Respecti drepturile si convingerile altora;

Esti empatic: asculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din jur;

Apreciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni;

Incurajezi discutiile deschise, impartasesti idei si sugestii cu colegii.

Cum dezvolti lucrul in echipa

vata din proiecte!

Participa la scoli de vara, evenimente, conferinte organizate de facultate, companii sau asociatii
studentesti. Cauta sa inveti din fiecare experienta de grup. Analizeaza si evalueaza impreuna cu
coordonatorul de echipa/profesorul gradul tau de implicare in echipa, reflecteaza asupra feedback-
ului pe care il privesti.

Dezvolta-te progresiv!

Constientizeaza ce ai dobandit, accepta noi provocari si responsabilitati care sa-ti permita sa-ti
imbunatatesti activitatile prin forte proprii. Daca ai inceput ca un simplu membru intr-o echipa de
proiect, incearca sa tintesti ca la urmatoarea oportunitate sa detii un rol care sa includa si
coordonarea altora din jurul tau. Proiectele pot fi de la cele foarte simple, legate de scoala, pana la a
organiza evenimente in universitate sau pentru cercul tau de prieteni. Experienta de lucru in echipa
se construieste mai ales prin experiente in care oferi mai mult sprijin celor din echipa decat astepti sa
ti acorde ei tie.

Implica-te

Participa activ in cadrul echipei, schimba informatii, asculta si intelege punctele de vedere ale
celorlalti membri ai echipei. Incearca sa dezvolti idei noi pe baza celor spuse de ceilalti. Evita-l pe nu
asa, stiu eu mai bine si incearca sa intelegi si perspectiva colegilor.
Solicita feedback permanent

Incearca sa te raportezi la parerea celor din jur. Asta nu inseamna ca trebuie sa te faci placut cu orice
pret, dar este important sa afli ce gandesc colegii tai despre actiunile tale. Impartaseste sugestiile si
ideile celorlalti, manifesta flexibilitate in fata punctelor de vedere diferite ale membrilor echipei.

Evalueaza-te

Analizeaza activitatea desfasurata in cadrul echipei: cum te-ai simtit, care a fost contributia ta in
cadrul echipei? Daca ai avut parte de rezultate foarte bune, care au fost factorii de succes? Daca ai
esuat in alte aspecte, care a fost cauza? Cu lectiile invatate intra in urmatoarea interactiune cu cei din
jur, mai pregatit sa contribui si sa-i ajuti sa obtina rezultate mai bune.

Avantaje

n primul rnd, munca n echip presupune ncredere. "n echip nvei s ai ncredere, vezi i cum
este atunci cnd nu te mai ascuzi dup 'tipare conspirative'", subliniaz Nineta Ceauu, training
manager Codecs.

n al doilea rnd, lucrul n echip i determin pe membrii si s interacioneze, s se susin i s nu


gndeasc individualist.

Meredith Belbin spunea c oamenii nu sunt perfeci, dar c o echip poate fi.

O echip bine construit permite membrilor si s se concentreze fiecare pe valorificarea propriilor


talente i competene, astfel nct eficiena crete foarte mult.De asemenea, membrii echipei i pot
acorda sprijin reciproc i n privina nivelului de motivare, a direcionrii activitii spre atingerea
obiectivelor dorite i contientizrii strategiilor greite

Prin confruntarea unor idei diferite, echipa genereaz mai mult inovaie i creativitate dect o
persoan izolat.

Echipa nu este totui o soluie universal.

Iat i cteva dezavantaje.

Un aspect negativ al muncii n echip este acela c rezistena la schimbare este n general mai mare
n cazul echipei dect n cazul persoanelor separate.Teama de conflict i de implicare, inamicii
interaciunii Lipsa ncrederii reciproce, datorat dificultii de a-i recunoate i asuma n cadrul
echipei greelile i limitele, poate da natere la nenelegeri ntre membri.De aici genereaz teama de
conflict, datorat fricii ca disput n jurul unor idei sau soluii va degenera i va produce rni
emoionale. ncercarea de evitare a conflictului conduce la autocenzurarea comunicrii.O problem
frecvent ntlnit este teama de implicare i de asumare a responsabilitilor. Ea determin mimarea
acceptrii i asumrii sarcinilor. Cnd vorbim de munc n echip, un risc asumat este dezinteresul
membrilor de a obine rezultate comune, ei fiind preocupai mai curnd de interesele i obiectivele
personale.Un aspect inerent al muncii n echip este apariia conflictelor. Ele pot fi competitive (cei
doi doresc s i demonstreze superioritatea) i constructive (prile sunt dipuse la reconciliere i
cuta mpreun o soluie).O echip poate fi mai unit n obiective i poate obine rezultate cu att
mai bune cu ct numrul membrilor ei este mai sczut, susin specialitii n resurse umane.
Este recomandat ca membrii echipei s nu depeasc numrul indivizilor necesari pentru a ndeplini
sarcinile pe care respectivul proiect le presupune.

Pn la urm, cu oamenii e ntotdeauna cel mai greu. Cu ct mai muli, cu att mai greu.

Cele 4 principii de baza esentiale pentru succesul unei echipe sunt:

1. Preocuparea generala pentru solutionarea problemelor comune.

Este un proces de utilizarea mintii, creativitatii, logicii si prevederii fiecarui jucator, pen

tru ca toti membrii grupului sa participe la indeplinirea unei sarcini date tcunoascuta si acceptata).
Pentru succesul muncii si pentru dezvoltarea spiritului de echipa e nevoie ca deciziile privind
activitatea grupului sa fie luate in comun, nu sa se faca doar recomandari in comun -iar apoi deciziile
sa fie luate de un sef. Faptul ca orice decizie luata de echipa are efecte si consecinte nu toate
placute va fi resimtit de membri sub forma unui stres emotional si material, care pana la urma
caleste echipa si o invata sa actioneze mai eficient. Baza morala si etica pentru luarea deciziilor
responsabile o constituie valorile personale ale membrilor echipei si cele corporative. Directia de
actiune este data de viziunea organizatiei tutelare (societatea, compania).

2. Comunicarea.

Este actiunea de transmiterea unei informatii (pe cale verbala sau ne-verbala) catre altii.
Comunicarea are doua sensuri: ea include nu doar exprimarea ideilor proprii, ci si necesitatea de a-i
asculta activ pe ceilalti, cand isi expun ideile lor. Coechipierii nu fac aceiasi greseala de doua ori

3. Cooperarea:

Inseamna munca impreuna si intr-ajutorarea, pe baza respectarii si folosirii reciproce a ideilor celor
implicati. Coechipierii stiu bine ce au de facut, munca lor fiind planificata si coordonata, monitorizata
si controlata. Ei anticipeaza problemele.

4. Increderea:

Fiecare membru al echipei se bazeaza pe sustinerea fie emotionala, fie corporala, a celorlalti membri,
pentru ca in timpul actiunii sa se simta in siguranta. Coechipierii deja formati nu mai considera in
mod pesimist ca o sarcina noua e imposibila (si nu gasesc scuze sau motive in acest sens), ci au
incredere (pe baza experientei comune) ca vor gasi o solutie. Totodata ei iau in consideratie atat
problemele colegilor, cat si cele din afara echipei.

Munca in echipa se bazeaza pe:

Delegarea functiei de conducere, de la un sef catre echipa, astfelca tot managementul tactic,
operativ, ajunge sa fie efectuat de membrii echipei, iar seful seva ocupa numai de managementul
strategic.

Clarificarea detaliata a cadrului organizatoric, de valori, de obiective, de performante in care se


desfasoara activitatea echipei.
Democratizarea informatiilor si a creativitatii: toate informati ile vor fi puse la dispozitia nelimitata a
tuturor membrilor echipei; fiecare membru are sarcina sa contribuie in vreun fel la alimentarea
echipei cu gandire creativa.

Cresterea performantelor productive, individuale si colective ale indivizilor si ale grupului.

Scaderea cheltuielilor de orice fel (de productie, de personal, de scolarizare, de marketing, de


sanatatea muncii etc.) necesare pentru obtinerea rezultatelor.

Cresterea nivelului de satisfactie (fericire) atat a membrilor echipei (prin venituri echitabile,
recompense meritate etc). cat si al colegilor si superiorilor de la toate nivelurile ierarhice, sau al
clientilor. De exemplu, dupa terminarea unei activitati, echipa va sarbatori evenimentul intr-un fel
oarecare. O sarbatorire bine organizata contribuie mult la cimentarea relatiilor intre membrii echipei.
Oamenii au si nevoi umane, a caror satisfacere e o conditie importanta pentru obtinerea
devotamentului si dedicatiei lor pentru interesul comun. Echipierii simt nevoia sa fie apreciati, asa ca
spiritul de echipa poate fi mult intarit daca periodic membrii isi recunosc si apreciaza reciproc
activitatea si aportul fiecaruia la efortul colectiv.

Pentru succes, o echipa are nevoie de:

O misiune clar stabilita si insusita de membri;

Resurse umane si materiale adecvate;

Proceduri de lucru clar stabilite si insusite de membri:

Principii de lucru comune si insusite de membri;

Clarificarea sarcinilor si aprecierea rolului fiecarui membru al echipei:

Relatii deschise, de comunicare multilaterala si intelegere reciproca: -Adaptabilitate si creativitate:

Moral bun si satisfactie.

Misiunea este ce face echipa, scopul existentei sale.

Procedurile de lucru sunt activitatile cu ajutorul carora echipa (membrii ei) vor indeplini misiunea. O
procedura importanta este modul cum se iau deciziile in echipa.

Principiile de lucru stabilesc modul in care membrii echipei vor lucra impreuna si mai ales felul in care
se vor trata reciproc. Regulamentul de functionare al echipei ar putea fi astfel:

Toti membrii echipei se vor trata mereu cu respect si demnitate;

Toti membrii echipei au raspundere egala pentru rezultatele echipei;

Membrii echipei vor evita limbajul necorespunzator si vor accepta divergentele de opinii;

Membrii echipei se vor distra cat mai mult, fara a-si face bancuri neprincipiale.

Ce se nelege prin echip? Printre definiiile generale se numr:


Persoane muncind mpreun n grup pentru a realiza ceva. Dicionar Freesearch
pe internet .

Un numr restrns de persoane cu abiliti complementare care urmresc un scop,


obiective de realizat i o abordare comun, pentru care se consider reciproc responsabile.
Katzenbach, J. R., & Smith, D. K. (1993).

Prima definiie stabilete, pur i simplu, c o echip are un scop clar.

Aceasta este diferena dintre o echip i un grup care se ntlnete ntmpltor. De la


Facultatea de Business de la Harvard, cea de-a doua definiie este mult mai specific.
Identific nite trsturi importante ale echipelor: un numr mic de persoane; cu abiliti
complementare aceasta sugereaz stabilirea dinainte a persoanelor care vor face parte din
echip; urmrind un scop comun motivul de ansamblu care aduce laolalt aceste
persoane; urmrind obiective comune de realizat acestea ateapt anumite rezultate n
urma activitilor lor; urmrind o abordare comun o modalitate de lucru acceptat de
toi; se consider reciproc responsabile responsabilitate comun.

Munca n echip este capacitatea de a munci mpreun pentru a realiza o ide comun.
Capacitatea de a direciona realizrile individuale spre obiectivele organizaionale. Este sursa
ce le permite oamenilor obinuii s ating rezultate neobinuite. (Andrew Carnegie- Cel
mai bogat om din lume n 1901)

Formal i informal, majoritatea dintre noi petrecem cel puin o parte din timpul nostru la
serviciu n echipe. n aceast privin, elevii notri ne vor clca pe urme, i este
responsabilitatea noastr s-i pregtim pentru aceasta. Munca n echip sau n grupuri este
inclus n definiia nvrii centrate pe elev.

nvarea centrat pe elev are loc atunci cnd elevii muncesc att n grupuri, ct i individual,
pentru a explora probleme i a deveni manipulatori activi de cunotine, mai degrab dect
receptori pasivi ai acestora. (S.W. Harmon & A. Hirumi, 1996).

Se crede adesea c nvarea este ceva ce are loc n mintea indivizilor. Drept rezultat,
munca n echip n procesul de nvare este perceput ca oalt tehnic de a realiza acest
proces de nvare individual. Cu toate acestea, procesul de nvare poate fi considerat de
asemenea o activitate social. Echipele sunt adesea mai capabile dect indivizii s rezolve
problemele i s creeze noi idei. Aceasta se aplic i contextului nvrii. Importana muncii
n echip este recunoscut prin includerea Lucrului cu ceilali ca abilitate cheie la nivelurile
1 i 2, i a Management-ului relaiilor interpersonale la nivelul 3 n calificrile profesionale
naionale romneti.
Printre avantajele muncii n echip pentru nvmntul i formarea tehnic i profesional
se numr:

ncurajarea elevilor s nvee i s munceasc mpreun;

pregtire mai bun a elevilor pentru a-i ocupa locul pe piaa muncii;

posibilitatea ca elevii s participe mai eficient n contextele sociale;

sprijinirea elevilor s respecte valoarea tuturor indivizilor un aspect important ntr-


un sistem educaional pe deplin inclusiv;

facilitarea schimbului de cunotine i experien ntre elevi;

a profita de nvarea din grupul de colegi; prin intermediul experienelor


mprtite, fiecare individ va fi ajutat s devin mai contient de propriul comportament.

O diferen major ntre grupuri i echipe este c cele din urm sunt mai orientate spre un
scop.

PARTEA II. VIAA UNEI ECHIPE

Putem investiga echipele n modaliti diferite. O modalitate foarte util este s ne


imaginm c echipa are propria via. Tot aa cum noi traversm un numr de etape n viaa
noastr, echipele urmeaz i ele o serie de etape. nelegerea acestor etape ne ajut s
organizm o echip.

Tabelul din ANEXA 1 conine cteva sugestii privind organizarea unor echipe cu o eficien
crescut. Fii ateni c sugestiile pot s nu fie aplicabile n orice situaie. Un management
bun nu poate garanta succesul.

PARTEA III. PERSOANELE DIN ECHIP

Frecvent, atunci cnd plnuim munca n echip, ne concentrm asupra sarcinii i ignorm
persoanele implicate. Persoanele care conduc echipele fac aceasta frecvent pentru c este
mai uor s organizezi o sarcin dect s conduci persoane. Dr Meredith Belbin este un
gnditor de frunte n acest domeniu. Timp de civa ani a lucrat cu o echip la centrul
Henley Management din MB, studiind modalitile n care se comport managerii de
pretutindeni. n timpul acestor exerciii au fost evaluate comportamentul, personalitatea i
stilurile de gndire ale acestora, iar n final Belbin a identificat ceea ce a definit drept roluri n
echip.

a adulti lucram in echipa tot timpul, inclusiv acasa unde colaborarea cu partenerul este
esentiala pentru binele intregii familii. In plus, unii dintre noi practicam sporturi care
presupun lucrul in echipa. A lucra in echipa nu este insa cea mai naturala abilitate pe care o
aveam ci este o lectie pe care o invatam din copilarie si care ne va fi de folos de-a lungul
vietii.

Ca adulti lucram in echipa tot timpul, inclusiv acasa unde colaborarea cu partenerul este
esentiala pentru binele intregii familii. In plus, unii dintre noi practicam sporturi care
presupun lucrul in echipa. A lucra in echipa nu este insa cea mai naturala abilitate pe care o
aveam ci este o lectie pe care o invatam din copilarie si care ne va fi de folos de-a lungul
vietii.

Pentru copii, lucrul in echipa este cu atat mai dificil cu cat varsta copilariei inseamna dorinta
de explorare si de cunoastere a lumii din jur, pe cont propriu. De aceea, vom vedea adesea
copiii mici jucandu-se in paralel, in aceeasi camera fara sa interactioneze in nici un fel.

Asa cum invata orice altceva, copii au nevoie de exercitiu si exemple pentru a lucra in echipa.
Profesorii, parintii si alti copii sunt instructorii cei mai potriviti pentru a face acest lucru cu
succes, atat la scoala cat si acasa. Atunci cand copilul refuza sa participe la activitati in
grupuri de copii, puteti incerca acasa, cu implicarea membrilor familiei, sa jucati jocuri care
sa ii arate cat de distractiv este sa faci parte dintr-un grup. De exemplu, puteti juca
Urmeaza-l pe sef care presupune sa va asezati intr-un sir, la o distanta suficient de mare
unul de celalalt pentru a va misca in voie si imitarea miscarilor celui din fruntea sirului.
Fiecare poate fi, pe rand, in fruntea sirului avand ocazia sa isi arate creativitatea si simtul
umorului, facand tot felul de miscari neasteptate. Acest joc este ideal pentru a exersa
abilitatile de cooperare, atentia la indicatiile de joc si respectarea lor.

Pe langa distractie, lucrand in echipa copiii isi vor dezvolta abilitati importante:

Competente sociale
Copiii care participa la activitati ce presupun lucrul in echipa dezvolta competente sociale
esentiale deoarece invata sa interpreteze corect si sa raspunda la nevoile si cererile
celorlalti. Nu doar ca vor invata sa lucreze impreuna cu alti copii, ci vor invata sa si asculte
activ si sa raspunda in asa fel incat efortul grupului sa fie mai eficient.

Cooperarea

Copiii mai mari invata ca pentru succesul echipei trebuie sa existe un echilibru: niciunul
dintre membri nu se poate implica mai mult sau mai putin decat este necesar ci exact atat
cat este nevoie. Este vorba de efort de grup. Un joc de echilibru este perfect pentru a ilustra
acest aspect. Puneti un pahar plin cu apa pe o tava. De cele 4 capete trebuie sa tina cate un
copil si sa se deplaseze impreuna spre un loc stabilit anterior. Unul va merge cu spatele,
trebuind sa aiba incredere in indicatiile celorlalti coechipieri, doi in lateral si unul cu fata. Cel
mai dificil aspect al exercitiului va fi stabilirea unui ritm constant si comun de mers si
comunicarea intre copii pentru a tine tava dreapta fara sa verse nici o picatura de apa din
pahar.

Negocierea

Copiii invata sa negocieze propriile nevoi precum si cele ale grupului. Daca unul dintre
membrii echipei refuza sa participe desi era randul lui, este sarcina celorlalti sa negocieze si
sa il convinga sa respecte regulile jocului. Bineinteles, nimeni nu poate fi obligat sa joace un
joc daca nu vrea. In acest caz, rolurile de impart din nou, fiecare preluand o parte din
sarcinile celui iesit din joc. Gasirea de solutii esteo abilitate importanta exersata prin joc.
Sportul este unul dintre cele mai bune mijloace prin care copiii pot invata sa lucreze in
echipa. Fie ca este vorba de basket, fotbal sau handbal, toate necesita lucrul in echipa.

Lucrul in echipa va fi un aspect important din viata copilului, din primii ani de viata, trecand
prin adolescenta si apoi in viata de adult. Indiferent de cat de mult iti doresti uneori sa
lucrezi independent, lucrul in echipa dezvolta abilitati pe care altfel ar fi greu sa le obtii. Ne
invata ca uneori este nevoie de mai mult de o persoana pentru a reusi si ca fiecare contribuie
in propriul mod pentru obtinerea succesului.

1. Ce este echipa?
O echip poate fi considerat un numr mic de oameni cu abiliti complementare, care
mprtesc acelai scop, un set de standarde de performan i au o abordare a muncii ce le
ste comun

2. Universul echipei

a) Valori

In centrul unei echipe exist un set de valori, o filosofie de baz, care definete motivul
pentru care s-a format echipa. Atta timp ct exist consens ntre persoanele aflate n
poziie de putere i influen n cadrul unei echipe, exist posibilitatea ca ntreaga activitate
s fie marcat de cooperare si coordonare.

Valorile unei echipe afecteaz scopul i filosofia de conducere. Cnd valorile nu sunt
mprtite, lipsa consensului creeaz o tensiune care poate face imposibil eficiena i
performana echipei. Valorile acestea includ:

- cooperare - conflict interpersonal functional

- deschidere strategica - acceptarea interdependentei

- atingerea obiectivelor - respect si demnitate

- claritate - tratarea oamenilor

- acceptarea responsabilitatii - proaciune nu reaciune

- rezolvareasistematicaproblemelor

- exprimarea sentimentelor si a punctelor de vedere

- confruntarea

- oferirea si solicitarea de feedback

- concretetea

- autenticitate

- experimentarea - autonomia pentru indivizi i grupuri


Pentru a menine valorile unei echipe, coordonatorul trebuie s monitorizeze msura n care
oamenii expun un set comun de presupuneri, filosofii i, mai important, trebuie s dea
dovad de un comportament orientat spre valori.

b) eluri (valori articulate)

elurile sunt exprimri operaionale ale valorilor de baz.

Probabil cele mai comune eecuri ale unei echipe se gsesc n zona elurilor, a rolurilor i a
comunicrii. Procesul de stabilire a elurilor trebuie fcut explicit ori de cte ori este posibil
i membrii echipei trebuie s ia parte la proces dac se asteapt de la ei sa dea dovad de
ataament pentru rezultate.

c) Structur

Cand se formeaza o echipa trebuie luate in considerare nu numai scopul, filosofia ei,
intentiile, ci si modul in care acele teluri vor fi implementate sau facute operationale.
Trebuie stabilit un sistem de relatii sef-subaltern, metode de comunicare, proceduri de luare
a deciziilor si rezolvarea problemelor de sistem, reguli pentru conduita membrilor echipei,
modalitati de a raspunde rezultatelor comportamentului echipei si un sistem de
recompensa.

STRUCTURA

Sisteme de recompense

Sistem de raspundere

Norme

Relatii de subordonare

Modalitati de comunicare

Proceduri de luare a deciziilor


Fiecare din cele ase aspecte majore ale structurii echipei ncepe ca un sistem formal, dar
operarea sa genereaz aproape inevitabil un sistem paralel informal. Adesea aceste sisteme
informale devin mai puternice n modelarea comportamentului dect sistemele formale care
le-au generat.

A stapni structura unei organizaii cere efort susinut, att pentru c este miezul esenial,
ct i pentru c multe din aspecte sunt ascunse.

d) Climatul Climatul unei echipe este atmosfera psihologica care rezulta din operarea
structurii. El reprezinta atat rezultatul, cat si determinantul comportamentului indivizilor si al
grupurilor in cadrul structurii.

Climatul ehipei poate s produc antrenarea productivitii si atingerii elurilor n sistem.

e) Mediul

Echipa este integrat ntr-un mediu cu care trebuie s interacioneze pentru a-i atinge
elurile. Dei acest mediu este ntructva diferit pentru fiecare echip, echipele au n comun
cteva considerente globale. n general, tentaia este s ne gndim la echipe ca la sisteme
nchise, dar ele sunt tot mai deschise, n sensul n care toate au granie permeabile.

3. Roluri intr-o echipa

Meredith Beldin a identificat 8 roluri de baz izolate dup muli ani de munc n Marea
Britanie i Australia. Beldin a supus observatiei sute de echipe n activitatea lor real sau
simulat, pentru a gsi combinaia ideal.

El a constatat c multe echipe erau formate din oameni care se asemnau prin felul lor de a
gndi. Aceasta nu este o caracteristic neobinuit a seleciilor de personal n organizatii.
Arareori astfel de echipe aveau tot atta success ca i cele formate oameni diferii n gndire.
Pune laolalt caiva oameni creativi i inteligeni i n mod sigur vor funciona optim. Dei la
prima vedere aceast teorie pare rezonabil, rezultatele lui Beldin demonstreaz
absurditatea acestei abordari, abordare care esueaza in mod repetat.
De ce stau lucrurile altfel? Care e efectul sinergic care va produce o echip ctigtoare?
Rspunsul este ncercarea de a forma o echip echilibrat n care punctele tari (capacitile)
indivizilor se completeaz reciproc. Slbiciunile indivizilor pot fi att tolerate, ct i
completate, att timp ct exist altcineva n echip cu puncte tari corespunzatoare.

Principalele caracteristici ale celor mai insemnate roluri n echip:

COORDONATORUL (a nu se confunda cu functia de presedinte intr-o organizatie )- o


persoan extrovertit si neanxioas

Puncte tari acceptate: hotrt, sprijin colegii, imparial, entuziast, de ncredere,


calm, sigur pe sine, conciliaz, mpac, nu oscileaz;

Slabiciuni: necompetitiv, neambiios, lene, nu foreaz;

Abordare general: Are o viziune clar asupra obiectivelor globale. Este capabil s rmn
deschis la minte i s aprecieze intereveniile, indiferent deunde provin acestea. Abilitatea
mintal i creativitatea sunt n general la nivel mediu. nzestrat cu o viziune democratic
ncurajeaz participarea, dar dorete s-i asume responsabilitile decizionale. Perceput
adesea ca rezervat i detaat, totui abilitatea coordonatorului de a rmne obiectiv este
foarte valoroas cnd trebuie direcionate eforturile i activitile celorlali spre un el sau
obiectiv global al echipei.

STIMULATORUL - o persoan foarte nelinitit i cu o personalitate extrovertit

Puncte tari acceptate: autoritar, nerbdtor, nelinistit;

Slabiciuni: nelinitit, ncordat, predispus la iritare;

Abordare generala: Sim al urgenei, dorin de a face ceva. Gata s conteste (s provoace)
ineria, ineficiena, complacerea, neajutorarea i lipsa general de progres. Predispus spre
provocare, iritare i nerbdare. Poate fi de-a dreptul agresiv i vrea s-i vad propriile idei
realizate repede. Urte regulamentele i regulile. Intr-un fel e un lider nnscut, impunnd
respect, genernd entuziasm i energie in rndul celorlali. Poate fi sceptic n privina celor
ce-l nconjoar i n acelai timp suprasensibil la criticile aduse propriilor idei.
GENERATORUL DE IDEI - o persoan dominant i totui introvertit.

Puncte tari acceptate: creativ, inovator, intuitiv, sclipitor de genialitate, inteligen,


imaginaie, cunotine, minte serioas;

Slbiciuni: solitar, nu are spirit practic, individualist, capricios;

Abordare general: Este scnteia echipei. Are abiliti de a oferi o multitudine de idei,
dintre care multe ar putea duce la succes dar multe ar putea fi i zadarnice. Generatorul de
idei este sursa de creativitate a echipei, mintea inteligent i fertil cu foarte multe
perspective cu totul originale asupra lucrurilor. Generatorul de idei e obsedat de provocarea
pe care o aduce noul. Tinde s considere c nu are valul de entuziasm i euforie al echipei (n
special pentru propriile idei, dar i pentru ale celorlali dac i capteaz imaginaia). Exist un
element de copilrie prezent n generatorul de idei, i place s fie flatat i nu i place s-i fie
criticate ideile. EVALUATORUL - o persoan introvertit, destul de stabil.

Puncte tari acceptate: analitic, reflexiv, imparial, prudent, neemotiv, sobru;

Slbiciuni: lipsit de imaginaie, prea critic, sec;

Abordare general: Evaluatorul, este un membru de echip foarte inteligent al crui atu
principal este abilitatea de a prelucra mari cantiti de informaie ntr-o manier obiectiv i
analitic. Posed o judecat bun i demonstreaz hotrre i agerime n abordarea
problemelor. Este precaut i foarte critic fat de gndirea superficial(cu scpri) a celorlali.
Este probabil s fie singura persoan care s observe o eroare fatal care le-a scpat tuturor
celorlali. Ca urmare, evaluatorul poate fi vzut de ceilali ca persoana care tempereaz
elanul i entuziasmul. Are tendina de a-i lipsi abilitatea de a strni entuziasm i de a motiva
pe ceilali i rareori e o surs de idei noi. Dei adesea e vzut drep prea critic i negativist,
rolul su rmne de o importan critic pentru succesul i rezultatele echipei.

EXPLORATORUL - o persoan extrovertit, destul de stabil.

Puncte tari acceptate: plin de resurse, entuziast, oportunist, comunicativ, sociabil,


curios;

Slbiciuni: capricios, prea entuziast, nerbdtor;

Abordare general: Exploratorul este ambasadorul echipei cnd aceasta interacioneaz cu


lumea din exteriorul ei. Este capabil s stabileasc contacte cu oamenii i s exploreze ce
este nou ntr-o manier eficient, ct i eficace(cu rezultate concrete). Va reaciona la
situaiile noi ca la nite provocri incitante, dar i poate pierde repede interesul, imediat ce
nu observ nici un progres, sau i pierde repede fascinaia iniial. Oamenii i varietatea
sunt ingrediente eseniale pentru explorator, care are nsa la rndul su abilitatea de a
stimula i motiva pe alii. Nevoia de stimuli noi l poate determina s treac repede de la un
lucru la altul, ceea ce poate duce la o lips de disciplin, de asemenea poate avea probleme
n ceea ce privete urmrirea constant a unor sarcini.

ORGANIZATORUL - o persoan esenialmente stabil

Puncte tari acceptate: inflexibil, rigid, ascultator;

Slbiciuni: inflexibil, lipsit de imaginaie;

Abordare general: Organizatorul este membrul echipei care, mai presus de toate va fi
capabil s vad cum vor fi puse n practic ideile i planurile. Organizatorul tinde s se
indentifice puternic cu organizaia i are o isteime n identificarea lucrurilor practice
necesare n diferite situaii. Organizatorul este n mod natural un conservator i trebuie
dus destul munca de convingere, cci va accepta o idee doar dac ea merit introdus nu
doar pentru c este o idee nou. Are reale abiliti de organizator i mult sim practic. Este
un muncitor contiincios i cu putere de a se autodisciplina, poate uneori s fie inflexibil. Mai
presus de toate este sistematic i meticulous i rezultatele tangibile sunt unitatea de msur
a eficienei pentru organizator. Este mulumit cnd este implicat sau chiar concepe reguli i
proceduri pentru a fi implementate idei, dar tinde s fie mai puin eficient cnd procedurile
i obiectivele sunt mai puin clare. Organizatorul are abilitatea de a aduce lucrurile i oamenii
cu picioarele pe pmnt, uneori printr-o modalitate neplcut.

LIANTUL ECHIPEI - o persoan extrovertit, destul de stabil.

Puncte tari acceptate: gata de a sprijini, entuziast, comunicativ, are ncredere n


ceilali, sociabil, blnd, sensibil;

Slbiciuni: necompetitiv, nu foreaz lucrurile, mpciuitor;

Abordare general: Liantul echipei este elementul ce ine echipa unit. Promoveaz spiritul
de echip, creeaz o stare de bun dispoziie, este sensibil la ceea ce simt ceilali, ca i la
starea general de spirit a echipei. Este contient de punctele tari i slbiciunile celorlali i
reacioneaz potrivit cu nevoile oamenilor. Este cel mai probabil ca el s fie membrul echipei
care tie despre problemele personale i situaiile dificile prin care trec ceilali membri i asta
nu din indiscreie, ci dintr-o autentic preocupare. Poate fi indecis ntr-o situaie de criz i i
poate lipsi determinarea n anumite situaii, dar abilitatea de a-i citi pe ceilali i de a-i
recunoate diferenele n ceea ce privete propriile abiliti promoveaz un moral bun i o
atmosfer de cooperare bun. Datorit acestor capaciti el este adesea lider al echipei.

FINALIZATORUL - o persoan introvertit, nelinitit.


Puncte tari acceptate: meticulos, disciplinat, ordonat, contiincios;

Slbiciuni: scrupulos, ncpnat, permanent nelinitit, sec;

Abordare general: Finalizatorul este membrul echipei care pune punctul pe i. Este foarte
capabil cnd trebuie s finalizeze ceva. Acest lucru, combinat cu pornirea spre perfecionism
l fac s fie foarte nelinitit (anxios). i face griji pentru lucruri nensemnate, dar pe
ansamblu i termin sarcinile bine i la timp. Energia investit n produsul final al echipei
are ca rezultat un standard ridicat de calitate. nclinaia finalizatorului este de a nu fi un lider.
Are toane i poate aprofunda detaliile, scaznd moralul echipei. n orice caz, finalizatorul
este drz i persist n aciunile lui i nu se las pn nu este satisfcut de standardele de
calitate impuse de el.

Concluzii

Echipe far succes

a) Liant de echip (mai muli), organizatori i finalizatori, dar fr generator de idei sau
stimulator.

b) Finalizator, evaluatori i organizatori, dar fr explorator, generator de idei sau


stimulator.

c) Doar generatori de idei i nimic altceva.

d) Generatori de idei si explorator.

e) Stimulatori, coordonatori, organizatori.

Echipe de succes

1) Liderul grupului trebuie s aib un profil bun de coordonator. El/ea va genera


ncredere i va ti cum s scoat ce e mai bun din echipa de care dispune. El/ea tie s
influeneze mersul lucrurilor spre decizii bune. Mai presus de orice, aceast persoan nu va
ncerca s domine edinele grupului poate n aceasta const cheia diferenei ntre rolul de
coordonator i funcia de preedinte la care se face deseori referire.

2) Creativitatea este un indicator esenial. Includerea unui generator de idei ntr-o


echip nu genereaz neaparat succesul, mai ales dac acesta e creativ ntr-o direcie greit
sau nu se poate entuziasma de ceea ce urmrete echipa, ns o echip fr generator de
idei se vede imediat pus n dificultate dac nu reuete s genereze suficiente idei noi sau
s gseasc abordri originale ale problemelor cu care se confrunt.
3) Trebuie s existe o mprire (distribuie) a abilitilor ntr-o echip. Cele mai bune
echipe au att abiliti mintale deosebit de bune, ct i abiliti mintale medii ntre membrii
lor. Acest fapt ar putea prea straniu, dar Belbin sugereaz c acestea s-ar putea datora
faptului c persoanele cu abiliti mintale medii concureaz cu membrii mai dotai, cu
scopul de a ndeplini roluri pozitive spre binele echipei.

4) O acoperire mare cu roluri n echip este o caracteristic a echipelor ctigtoare,


pentru c pot valorifica o palet mai complet de puncte tari echipei.

5) Oamenii cu roluri specifice trebuie direcionati ctre acele responsabiliti n echip


care li se potrivesc cel mai bine. Adesea ntr-o echip rolurile n ceea ce privete funciile
echipei sunt atribuite celor cu cea mai mare experien n acea funcie.

E nevoie de abiliti n a ajusta i a face pai pozitivi nspre echilibrarea rolurilor ntr-un
context n schimbare. Acolo unde echipele sunt contiente de importana rolurilor pentru
funcionarea ei n bune condiii, s-a constat c oamenii i ajusteaz profilele pentru a asigura
reacia cea mai potrivit fa de o situaie dat.