Tipuri de texte medic ale

-Diversitatea textelor si art. medicale rapsunde diversitatii obiectivelor lor, revistele

medicale, permit auto rilor sa se exprime in cel putin 8 moduri diferite, fiecare
corespunzand unuit tip de articol bine definit.

1.Art. original (memoriu sau articolul stintiific): se refera la o cercetare, oricare ar fi

subiectul ei.

-Autorul raporteaza m etoda de lucru, da rezultatele cercetarii si disputa rezultatele.

-Structura unui art. original este stereotipa, deoarece ea rezulta din logica stiintifica:

De ce a fost realizata lucrarea, este indicat in capitolul introducere,

Cum a fost realizata, in capitolul material si metoda.
Ce a fost observat, in capitolul rezultate.
Capitolul discutii poate fi redactat mai liber, respectand princ ipiile generale.
Referintele, servesc la justificarea asertiunii autorilor, mai ales din introducere si
discutii.

-Aceasta struct. raspunde unei logici si dogme, art. original diferind astfel de art. didactic
al carui scop este de a invata cititorul.

-Confuza genurilor traduce o lipsa de rigoare in redactarea articolului, astfel orice mesaj si
pornire pedagogica trebuie sa fie indepartata.

2.Editorialul: este in mod obisnuit scris la cererea comitetului de redactie al unei reviste de
catre un autor, cu aut oritate asupra subiectului.

-El emite liber o pinia sa, analizeaza lucrarile deja publicate, form uleaza ipoteze sau
propune no i cercetari.

-Din aceste momente autorul unui editorial nu este supus regulilor structurii stereotipe si
prin definite editorialul implica semnatura unui singur autor.

-Un editorial trebuie sa fie scurt, de pana la 6 pagini dactilografiate.

-Intr-un editorial este preferabil de a se evita publicarea unor date originale.

1
3.Cazul clinic (observatia clinica) : are ca sco p raportarea un ei observatii si comentarea ei
pe scurt.

-Din acest motiv nu poate depasii 4 -6 pagini dactilografiate.

-Cazurile clinice trebuie sa aduca inf. originale, cuprinzand fiziopatologia, interesul

demersului diagnosticului sau tratamentul unei afectiuni.

-Redactarea unui caz clinic trebuie sa evite 2 tentatii:

Sa faca o trecere in revista a literaturii, plecand de la un caz izolat.

Sa realizeze un art. didactic sub pretextul unei observatii.

4.Scrisoarea catre redactie : este o scrisoare adresata redactiei cu scopul de a fi publicata.

-Consta fie intr -un caz clinic scurt, fie in prezentarea rezultatelor prelimiarii unei lucrari de
cercetare sau fie intr -un comentariu in legatura cu un articol deja publicat.

-Scrisoarea trebuie sa fie scurta, maxim 2 pagini dactilo grafiate si cat mai putine referinte.

-Rezultatele exprimate in scrisoarea catre redactie pot sa faca obiectul unei publicatii
ulterioare mai detaliate.

-Ea permite autorului sa afle daca lucrarea este inedita sau nu a fo st decat obiectul unei
comunicari orale.

-Avantajul acestei scrisori catre redactie este defapt rapiditatea publicarii dupa acceptarea
de catre comitetul redactional.

-Publicarea se face in cateva saptamani, iar pt. articolul original poate sa dure ze luni.

5.Revista generala : este o revista completa asupra unui subiect.

-Plecand de la o analiza exhaustiva (complexa) a datelor publicate in domeniu.

-Mai multe sute de lucrari pot fi citate in bibliografie.

-Revista are nevoie de urmatoarele exigente:

sa trateze un singur subiect a carui enuntare este clar exprimata in introducere.

expunerea surselor care au fost utilizate pt. colectarea informatiilor si indicarea
criteriilor care au facut retinerea info. utilizate din ansamblul lucrarilor citate
trebuie sa se faca riguros.
analizarea metodei si validarea rezultatelor raportate in diverse lucrari care au fost
citate.
rezumarea in ultimelor paragrafe ale revistei, a datelor si rezultatelor pertinentesi
sugerarea orientarii pt. cercetari ulterioare.

2
6. Punerea la punct : este o rubrica intre editorial si revista generala care este mai
exhaustiva.

-Ea este scrisa de autori cu autoritate in do meniu, in mod obisnuit la cererea comitetului de
redactie.

-Ea consta in a pune punctul asupra unui subiect limitat, po rnind de la publicatiile ultimilor
ani si experienta personala a autorului.

-Diferenta intre cele 2 surse trebuie sa apara clar incepand cu introducerea, autorii vor
explica criteriile care justifica punerea la punct.

-Informatiile vor fi selectionate si limitate la cateva 10.

7.Analiza comentanta : consta in analizarea si comentarea articolelor aparute in cursul

ultimelor luni in alte reviste.

-Este de preferat sa fie facuta de alt autor ce cunoaste bine subiectul.

-Are 2-4 pagini dactilo grafiate si are 2 parti:

Prima parte prezinta in esenta articolul, servindu -se de rezumatul autorului.

A doua parte este un comentariu critic asupra validitatii rezumatului si asupra
aportului la cunoasterea subiectului.

-Aceasta forma de articol este foarte apreciata de cititori.

8.Artico lul didactic : scopul articolului este de a instruii cititorii, justificandusi astfel
numele de articol pedagogic cu care a fost asimilat.

-Un articol didactic necesita o buna pregatire a subiectului si capacitatii de a pune la

dispozitie tuturor cititorilor dornici de a cunoaste subiectul pe care il acopera total sau
partial.

-El se insoteste de sfaturi de lecturi numite bibliografii pt. a perm ite largirea cunostiintelor
celor care doresc sa aprofundeze subiectul.

-O bibliografie difera d e referinte care pot aparea inserate in text.

3
 Redactarea unei lucrari stiintifice

Cadrul general

-Teza trebuie redactata intr -un limbaj impersonal, caracterisitc lucrarilor de cercetare (se
va evita utilizarea persoanei I la singular sau plural). Lucra rea trebuie sa fie clara si concisa
prezentata coerent si corect intr -o structura logica. Trebuie sa dam foarte mare atentie
greselilor de tiparire si redactare.

Caract. ale stilului stiintific:

Obiectivitatea exrpim arii - Lucrarea de licenta este structur ata dupa modelul.. este
de preferat propozitie am structurat
Precizia textului : folosirea unui limbaj specific temei abordate si evitarea expresiilor
imprecise (in ultimii ani, acum cateva decenii)
Unitatea textului: prin folosirea unei terminologii c onstante, consacrate si
standardizate. Termenii specifici vor fi explicati in prima parte a textului.
Claritatea : se obtine prin folosirea unor fraze scurte.
Coerenta textului : este data de legatura dintre capitole si subcapitole.
Concizia textului : tre buie sa existe o legatura directa intre nr. de cuvinte sau
propozitii folosite si complexitatea ideii prezentate.
Sobrietatea textului : scopul unei lucrari stintiifice este informativ. Nu se indica
implicarea afectiva a autorului sau abuzul de figuri reto rice.
Forta textului: este data de folosirea cat mai frecventa a verbelor si substantivelor,
mai putin a adjectivelor si adverbelor.
Accesibilitatea: depinde de lexicul utilizat. Lucrarea este scrisa pt. a prezenta o
informatie, nu pt. a impresiona cititorul.

Exigente etice

-Lucrarea trebuie sa reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice se vor

mentiona in lista de referinte. Contributiile de sprijin din partea altor persoane sau
institutii vor fi mentionate la Multumiri.

-Plagiatul reprezinta un act de contrar conduitei academice. Prin plagiat se intelege

utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fara mentio narea sursei.

-Reprezinta plagiat si preluarea fara citare a figurilor, tabelelor si schemelor.

4
Structura lucrarii de licenta

-Lucrarea de licenta are drept obiectiv punerea in ev identa a capacitatii absolventului de a

initia si realiza in mod independent o cercetare cu semnificatie stiintifica.

1. Coperta trebuie sa co ntina: Numele institutiei de invatamant (in partea de sus), titlul
lucrarii de licenta, numele autorului (absolvent: vasile), numele si titlul didactic al
conducatorului stiintific (in dreapta: sef de lucrari cineva).
2. Pagina de titlu: similara cu co pe rta.
3. Cuprinsul: cel putin titlurile capitolelor insotite de nr. paginilor (in mod normal
trebuie si titlurile subcapitolelor).
4. Introducerea: cuprind e (nu se noteaza ca si capitol) :
motivatia cercetarii;
gradule de no utate a temei abordate;
scopul si obiec tivul (obiectivele) generale ale cercetarii;
titlul si denumirea fiecarui capitol cu descrierea succinta a continutului;

5. Partea generala (sau stadiul actual al cunoasterii): capitol in care se prezinta cadrul
general al temei de cercetare.
6. Partea speciala sau contriburii personale: va cuprinde capitole care prezinta
contributiile personale ale absolventului la tema de cercetare. Capitolele partii
speciale sunt Sub aceste aspect este structurata ca si un articol original:
scop si obiectivele
material si met oda
rezultate
discutii

Greseli in elaborarea in lucrarii de diploma

-Absenta unor obiective clare sau a unor intrebari explicite carora cercetarea trebuie sa
le gaseasca un raspuns.

-Ipoteze de cercetare improprii, care nu au legatura cu o biectivele sau intrebarile

cercetarii. Ipotezele unei cercetari trebuie sa fie raspunsurile la care se asteapta
absolventul.

5
 Material si metoda:

Populatia tinta;
Populatia disponibila;
Modalitatea de esantionare;
Criteriile de includere si excludere din esantion;
Metoda de calcul a volumului esantionului;
Definirea variabilelor;
Modalitatea de culegere a datelor (longitudinal sau transversal);
Tipul studiului in functie de modalitatea de culegere a datelor: prospectiv sau
retrospectiv (sau ambele);
Descrierea esantio nului (mod de co nstituire, criterii de includere sau de
excludere, marime, populatie de referinta).

Rezultate

-Prezinta rezultatele cercetarii si numai rezultatele cercetarii . Va cuprinde toate

rezultatele, inclusiv cele la care nu ne -am asteptat. Prezentarea rezultatelor se face in 2
moduri:

1. Descriptiv: prin indicatori adecvati, de centralitate si dispersie, pt. variabilele

cantitative si de frecv enta pt variabilele calitativ e.
2. Inferentiar: prin aplicarea adecvata a testelor statistice in conformitate cu ipotezele
cercetarii si cu tipuri variabile.

Discutii

-Cuprinde interpretarea rezultatelor prezentate in sectiunea anterioara si a mijloacelor

folosite.

-Metoda de lucru, pornind de la limitele studiului.

-De a raspunde daca scopul a fost sau nu atins.

-Se arata aportul lucrarii realizate la baza de cunostinte medicale in domeniul cercetat.

-De a aprecia calitatea si validitatea rezultatelor.

-De a compara rezultatele obtin ute cu rezultate ale unor studii similare publicate in
literatura de specialitate

-La sfarsitul de sectiunii discutiei se pot formula noi ipoteze de cercetare.

6
Conculuzii

-Se regasesc doar concluziile cercetarii abso lventului cu 1,2,3,4 enumerate pe scu rt. Fara
divagatii.

Referinte (nu este capitol separat si nici bibliografia)

-Contine lista tuturor surselor de informatie utilizate de catre absolvent pt. redactarea
lucrarii de licenta.

Citarea unei carti

-Daca sunt mai putin de 6 autori trebuie specif icati cu totii. Daca sunt mai multi de 6 se
specifica doar primii 6, urmati de expresia etal.

Citarea unui articol

-Intre initialele prenumelui nu se pune nici punct nici spatiu.

Publicatiile web si alte surse electronice

-Se scrie adresa (link -ul) unde este gasita publicatia respectiva.

Studiile clinice

-Un studiu clinic se defineste ca o cercetare care testeaza eficacitatea si siguranta unor
metode de diagnostic sau de tratament pe subiecti umani.

-Pt. a elabora un studiu clinic trebuie sa urm arim m ai multe etape:

1.Pregatirea studiului.

2.Elaborarea proiectului de studiu.

3.Culegerea si prelucrarea datelor.

4.Prezentarea primelo r rezultate.

5.Analiza si interpretarea acestora.

6.Redactarea studiului.

7
-Pentru studiile epidemiologice culegerea datelor reprezinta principala etapa a cercetarii,
conceperea unui chestionar si completarea lui cu datele obtinute din teren, se numeste
ancheta epidemiologica.

Tipuri de studii clinice:

Clasificare dupa timp:

Studii transversale
Studii longitudinale

Clasificarea dupa fluctuenta subiectilor in grupele de studii:

Studii pure
Studii mixte

Clasificare dupa obiectivul urmarit:

Studii descriptive
Studii analitice
Studii prospective sau de cohorta
Studii retrospective sau studii caz -contro l
Studii de interventie -experimentale.

Studii observationale:

-Folosesc fenomene existente, in incercarea de intelegere aspecte ale sanatatii sau bo lii.
acestea la randul lor sunt :

1.Studii descriptive.

2.Studii analitice.

Studiile experimentale:

-Testeaza efectul unor interven tii asupra unui anumit aspect al sanatatii sau al bolii. In
aceste studii investigatorul controleaza atat populatia cat si factorii la care aceasta este
expusa.

Aceastea cuprind:

1.Experimentul clinic sau trial -ul clinic randomizat

2.Studii operationale: trial -ul in teren si trial -ul in comunitate.

8
Studiile clinice prospective:

-Studiile de cohorta sunt studii de natura prospectiva in care o populatie expusa unui
presupus factor de risc este urmarita pentru a observa efectele. Acestea repr ezinta forma
cea mai riguroasa a studiilor epidemiolo gice neexperimentale.

-Acest tip de studiu clinic stabileste existenta unei relatii cauza -efect intre factorul de risc
si boala cu minimul de erori posibile.

-Domeniile principale de cercetare clinica ur maresc descrierea unui fenomen de sanatate si

cercetarea unui factor de risc sau pro gnostic.

-Descrierea unui feno men de sanatate este o etapa de cercetare pur descriptiva utilizata cel
mai adesea pentru luarea in studiu a fenomenelor rare sau nou aparute.

-Se poate realiza si pe un singur caz sau cateva cazuri.

-Prin culegerea longitudinala a datelor, adica urmarirea unei cohorte in timp. Se pot face
referintele cele mai pertinente asupra facto rilor de risc, respectiv prognostic.

-Indicatorii sunt descri ptivi si difera in functie de tipul variabilelor luate in studiu. De
exemplu: medie sau m ediana pt. o variabila cantitativa. Trebuie precizata variabilitatea
fenomenului, rezultatele exprimandu -se o bligatoriu si printr -un indice de dispersie cum ar
fi devi atia standard.

-Evaluarea unui procedeu diagnostic este o etapa de cercetare analitica si cel mai adesea
utilizeaza o colectare a datelor de tip prospectiv.

-Pe o populatie cu statut cunoscut (bolnav sau indemn de boala -fara boala) se aplica testul
diagnostic studiat si se urmareste raspunsul la test.

-Se va urmari sensibilitatea adica procentul de bolnavi cu test po zitiv, specificitatea adica
proportia de subiecti indemni de boala cu test negativ.

-Valoarea predictiva pozitiva adica pro portia de subiec ti cu test pozitiv care sunt si bolnavi
si negativa (proportia de pacienti cu test negativ care sunt indem ni de boala) sunt
indicatori determinanti la aprecierea testului.

-Evaluarea unei atitudini terapeutice este in mod evident o etapa de cercetare anal itica
adica compara grupul celor tratati cu a celor netratati cu medicam entul luat in studiu sau
procedura chirurgicala sau chimioterapie, radioterapie etc.

-Studiul experimental in domeniul evaluarii unei atitudini terapeutice se numeste eseu

terapeutic s i presupune compararea in conditii experimentale a unui tratament fata de
placebo.

-Un studiu experimental ridica serioase pro bleme de etica fiind supus evaluarii unei comisii
neutre de echipa de cercetatori.
9
 Trialurile clinice randomizate

-Sunt studii analitice de apreciere a eficacitatii clinice a unor :

proceduri diagnostice
interventii preventive sau curative (tratamente medicamentoase sau chirurgicale,
tehnici de reeducare sau tehnici de ingrijire sau interventii de tip educational
schimbarea compo rtamentului si a modului de viata) Au ca scop evaluarea efectelor
sau consecintelor unei interventii.

Trialurile clinice terapeutice:

-Sunt preferate in practica clinica pt promovarea unei noi interventii sau unei noi scheme
de aplicare sau combinare a interventiilor.

-Trialurile clinice pt. un tratament medicam entos, trebuie sa fie in mod obligatoriu
precedate de:

formularea unui concept fundamental;

cercetari in vitro si in vivo de chimie, farmacologie si toxicolo gie pe model animal;
cercetari de farm acologie umana prin :
o studii de faza I (precizeaza singuranta si toleranta produsului pe un nr mic de
subiecti)
o studii de faza II (precizeaza eficacitatea optimala a tratamentului)
o studii de faza III (precizeaza eficacitatea produsului prin studii extinse
randomizate) sunt cele mai importante si dau aprobarea de eliberare a unui
medicament pe piata.
o studii de faza IV (precizeaza dupa comercializare efectele pe termen lung,
indicatii noi sau efecte indezirabile)

Randomizarea:

-Reprezinta repartitia subiecti lor sau grupurilor de persoane in 2 sau mai multe grupe
comparabile cu ajutorul unei metode bazate pe intamplare sau aleatorii care vor primii sau
nu vor primii medicam ente cercetat sau un produs placebo.

10
Etape de studiu:

-Formularea ipotezei :

Daca A rezulta B in care A este variabila independenta (tratamentul), iar B este

variabila dependenta sau raspunsul terapeutic.

-Metoda de selectie:

La intamplare din populatia tinta, fapt care asigura extrapo larea rezultatelor la
populatia respectiva sau voluntari din cohorte de pacienti disponibili studiului.

Criterii de includere:

definitia de caz;
definitia criteriilor de diagnostic ale bolii;

Criterii individuale:

varsta;
sex;
rasa, etc.

Criterii de excludere:

patologie asociata;
contraindicatii pt tratament;
forme atipice ale bolii;
posibilitati reduse de supravietuire pana la sfr studiului sau imposibilitatea evaluarii
prin prognostic rezervat intr -un interval scurt de timp (factor de gravitate);
stabilirea esantionului se face fie pro babilistic pr in tragere la sorti fie
nonpro babilistic (includere consecutiva sau voluntara).

Administrarea tratamentului:

-Administrarea rando mizata se poate face :

deschis (cunoasterea de catre medic si pacient a caracteristicilor preparatului

utilizat);
simplu orb (c and pacientul nu stie din ce grup face parte)
dublu orb (cand nici pacientul nici medicul nu cunosc tratamentul, doar
statisticianul);
triplu orb (cand nici pacientul, nici medicul, nici statisticianul nu cunosc
tratamentul).

11
Modificari survenite in timpul studiului:

complianta la tratament;
cointerventia altor factori;
pierderea din observatie;
schimbarea criteriilor de diagnostic;
retragerea pacientului din studiu;
pacientul se schimba in alt grup de studiu;

Analiza rezultatelor:

-Se face estimarea rezult atelor inregistrate ca o consecinta a randomizarii.

-Aprecierea erorilor produse in urma schimbarilor de pe parcursul studiului.

Protocolul studiilor clinice, etape de studiu :

1.Formularea ipotezei.

2.Alegerea subiectilor:

marimea esantionului;
metoda de selectie;
stabilirea esantionului.

3.Metoda de comparare. Se fac grupuri de comparare dupa caracteristicile bolnav ilor si

dupa alternativa de tratament.

4.Administrarea tratamentului care poate fi non aleatorie sau randomizata.

5.Modificari survenite in t impul studiului.

6.Analiza rezultatelor.

7.Finalitatea studiului prin deces, boala, inv aliditate, discomfort sau insatisfactie.

12