‘Scena se petrece in locuinfa lui Hagi-Pand. © camer mobilata foarte modest. Doug usi, una in fund gi cealaltA la dreapta. Intr-un colf al od&il un mare dulap gi aldturi o masé de scris. Pe pirete un orologiu cu cocos, © gravuré reprezentind Ierusalimul ; 0 sabie veche si un mare pistol turcesc. ACTUL I . Scena 1 JORI (intrind prin usa din dreapta) si PETRICA (urmarindu-l in virful degetelor, fara a fi vazut). JORI (jucindu-se cu o ménugé): Am inventat un lucru de miune, un stratagemé admirabile. Voi putea vorbi origicind cu Marita, fara ca si ne tot priveascd biddranul de tatd-siu. Trimit in pravalie cite un amic, care refine acolo pe sérmanul Hagi-Pand, indrugindu-i veri ‘si uscate despre icre si masline, desi nu cumpard nici un bob de sare, iar pind atunci eu petrec aici faré marturi, en téte-d-téte, cochetind cu fata bacanului, Ne cunoastem din copilirie, incit casa imi este totdeauna deschisé. E gentilé, dact nu beauté!; taté-siu e bogat; frumoasa zestre in bani si natura ! De cind i-a murit mama, nu mai este nici macar dezavantajul de a avea o soacri. Trebuie s-o iau de nevasti, et voilé tout?! PETRICA (aparte): Asa merge treaba! Pe luate ? Lasi ! bine c-o stiu... Eu mA prépidesc dup fat, si el mi-o suflé de sub nas ! JORJ : Dar unde si fie Marita ? (Se uitd tmprejur si vede pe Petricd :) A | Baiatul din pravalie ! PETRICA : Tejghetar, domnule Jorj; tejghetar, nu biat din privalie 8 fie cu iertare.. JORI : Ce cauti pe aci, mon cher 22 PETRICA : Nemic... ceva... adic& s& vezi, domnule Jorj : te iubese aga de ‘mult, ineit te-ag urmari din loc in'loc pe toat& scoarfa pémintulul, Cind te ziresc intrind, aici mai cu seam&, uite, nu gtiu cum mi se bate inima, ca nu cumva sé te las singur. §tii vorba roménului, dor TFrumoast dtr) 2 Astal tot (fe. 3 Dragul meu (fr).mi-e de tine dar de mine mi se rupe inima... Esti un om foarte pli- cut, domnule Jorj ! JOR (inginfindu-se) : Am o figuré norocit’, un extérieur heureux, cum zice francemul ; nue asa? ‘ PETRICA : Aga trebuie s8 fie, macar of nu stiu ce este acel rard. $i-apoi ‘mai e ceva, domnule Jorj. Eram s& te rog pentru lucrul acela... ‘i-aduci aminte dumineca trecuté, cind ifi venise pofta de a iesi cu Birja la sosea... JORS : Bi bine? PETRICA : Ba nu era bine, ci-fi trebuia o rubla. JORS : Ei bine? PETRICA : Ba tot nu era bine, cdi n-o aveai JORJ : Ei bine ? PETRICA : Bine, bine ! ba e foarte réu, cA ticam dat-o eu JORJ : A! vrei $4 zici cd e réu pentru tine, nest ce pas? PETRICA (trist): Mi-ai figdduit si-mi dai’ inapoi rubla a doua zi... Ag avea o mare trebuinta. JORI : Ce bagateld ! Quelle misére PBTRICA : Dacé pofi JORJ: Asculté-mi, Petrie’. Domnigoara Marija’ m-a rugat s&i copiez ‘© poezie, un charmant morceau ®, Fiindcd eu n-am cast... nu cd n-am_ cas, dar eram s& zic c& nu sez niciodata acasé, iar la cancelarie nu voi 88 gtie toate ale mele seful de birou, cu care nu m&-mpac in politics, de-aceea am adus poezia cu mine, ca s-o copiez aici. PETRICA : Pentru damnigoara Marita ? » JORI : Da. PETRICA (aparte) : Hofule ! (Tare :) Apoi iat cereal, condeie i hir- tie, domnule Jorj ; numai si nu strici cumva vreo condicé d-ale ju- pinului. JORS (agezindu-se a copia gi citind) : Ca o lira fara sunet, Ca un fulger fara tunet, Ca un rfu fara murmur, Ca o pasdre tacuts, Ca 0 casi ce sté muta, Si pustie imprejur ; Astfel sunt si eu, vai mie, Forma firi melodie, Pur spectacal far-idel, De cind dinsa nu-i sub soare $i puterea-mi cintatoare A murit cu moartea ei! Admirabil ! Sublim ! Délicieux ! PETRICA : Dar bine, domnule Jorj ; d-ta scrit pentru domnigoara Marija nigte stihuri moarte ? JORS : Nerodule! Cum de nu injelegi tu, cf eu, vreau sici art tocmai ‘ceea ce a5 fi fri dinsa, singur, isolé, cum zice francezul ? (Iute.) © Nucl aya? ctr. 5 Obucath nosttin ctr).: pla cur Si-apoi acela... iegi cu copiez ‘nam nu voi tied, pee Marita It tocmai 7 (lute.) ‘As fi cao liré far& tunet, ca o casé fri murmur, ca un rfu pustia imprejur, ca un fulger far melodie, ca un spectacol f&r& sunet, ca © paste fra idei... Ce superbe imagini ! PETRICA : S& am iertare, cintecul d-tale n-are pentru mine nici un dum~ nezeu! Numai doar atita c&-i scris! $tii zicdtoarea romAneasc& ; Gracul, cind n-are de lucru, igi cintlreste ‘oada... Sau daci vrei, 9¢ Potriveste gi mai bine cu o alta zicalé: frunz& verde ceapa coaptd, frag minca Spada fript’... Curat aja |... Eu unul fae altfel de cintece pentru... pentru aceea ce mi-e draga... Dar s& venim la chestia rublel, domnuie Jor! JORI: Iubesti si tu? Pauvre diable..* $i care iff este cintecul par exemple ? PETRICA : Scurt, scurt de tot, nu-i frumos ca al d-tale, domnule Jorj ; ‘nu-i cu paseri fard idei si fir nu mai gtiu ce... JARS : Ta si-l auzim. PETRICA : Tata (cinta) Cine n-are-n lume drag, Citu-i lumea tot beteag! Eu gtiu, Doamne, despre mine : Citi lumea nu mi-e bine. JORI : Atita? PETRICA : Atita. JORJ : Ce galimatie ! Ce absurditate! Pas un grain de sel?, cum zice franeezul ! PETRICA : Apoi da! E curat romlneste : mai am un altul, demnule Jor}... ‘A, dar iata gi domnigoara |... (Aparte :) Mor de necaz SCENA 2 ACEIASI si MARIA (intrind prin uga din fund) MARITA : Esti aici, domnule Jorj ? JORS : Ti-am adus poezia... MARITA (cétre Petricd :) Te chiam& tata. PETRICA (cu nemulfumire :) MA cheamé jupinul ? Parcd nu sa auzit, MARITA : Domnul, nu jupinul ; l-am auzit eu. JORS : Negresit c& trebuie si te fi chemat.. PETRICA : Trebuie ! Pesemne c& aga tice frantuzul... Ma duc. (Aparte :) AU stiut 88 m& goneasc& ; dar lasi c-o -si-i ascult eu de dupa ust ‘Mare poznd mai este si dragostea ! (Iese gi apoi intorcindu-se ia la 0 parte pe Jorj :) Cum vom face, cu rubla ? JORJ : Vom vorbi, mon cher, la timpul oportun... MARITA : Te chiamé tata | PETRICA (aparte, oftind) : Imi ia gi fata si rubla! Vel, asta se zice roméneste : lucrul dracului in easa popil ! © Sarmanul om (tr). 1 Fark ple de sare (fr).SCENA 3 Jorj $i Marita JORI (cu emofiune, apucind pe Marita de mind) : C& mline voi fi regis- trator, apoi arhivar, apoi ajutor de corespondent{, apoi sef de birou, apoi sef de sectie, apoi gef de divizie, apoi director general, apoi pre~ fect in Dobroges, apoi ministru, apoi agent la Constantinopole... ¢a ira, ca ira ®... Dar vorbit-ai cu tati-tu ? Spusu-i-ai eA insofirea noas- tra, departe de a fi une mésalliance, 0 s& ridice sus, sus, foarte sus In opiniunea public neamul Hagi-Pané SCENA 4 Aceiasi si Petricd (la aparifiunea céruia Jorj lasa cu precipitare mina Ma- rifei) MARITA (confuzd) : Te-ag ruga, domnule Jorj, si-mi mai copiezi o poe- PETRICA (care rémasese cu capul scos prin crdpdtura usii, férd a intra in camera) : Domnigoara Marifo... Sti ce, domnisoaré Marifo ?... Mi se pare, 24ui mi se pare cf te cheama jupinul MARITA (cu impaciengé) : Bine, bine ! Voi veni indatd... Nu tine usa des- chisd. Se riceste odaia, PETRICA (in aceeagi pozd) : Se raceste in luna lui mai ? MARITA : Eram sa zic cé se prea'incdlzeste... Voi veni, fi-am spus o dat& 4 voi veni... JORI : Va veni, ti-a spus o dati ci va veni. Cést clair comme la Tune, PETRICA : Nu e vorba de alune, domnule Jor}... Apoi s& vii, d-soard Ma~ rifo ! (Inchide usa si o deschide iardgi.) S& vii ! (Iese.) SCENA 5 Jorj si Marita JORI : O singurk vorbi, mon ange !19 Ma iubesti tu sau nu ? Da sau ba? MARITA : Aga se vorbeste numai la plebiscit. Te mai poti indoi de senti- mentele mele ? La iesirea din pensionarul doamnei Firundjvantig, prima cestiune, care s-a prezentat spiritului meu, a fost aceasta ‘pMari ! voiesti tu oaré a-fi lega soarta cu un barbat ca Herman al iui Goethe, o fiinfé vulgar, un burghez de toate zilele, un automat ‘care putea's& placi numai doaré unei Dorotheia ? sau ifi place mai bine a visa o figuré ujoard, veseld, nepisdtoare, mai in sfirsit pe _o junul din cei trei muschetari ai lui Dumas 7..." JOR (speriat) : Mugchetari ?... Vrea s& zicl militari 2. MARITA : Linisteste-te, Jorj. Herman al lui Goethe este vreun b&ean sau birtay dintre amicii Iui tata? Mi-e groaz a mA gindi mfcar la din- T Aga va i aga va fl! te), EB limpede ea luna (tr). Tngerul meu (fr).sul! Pe cind unul din cei trei muschetari ai lui Dumas, ei bine. esti tu! JORS (iaragi speriat) : Unul din cei trei... Par conséquent #, mai sint inci doi? i MARITA (cu sentimentalism): Tu, numai tu ai devenit idealul inimii mele |... JORI (sdrutindu-i mina): Ifi mulfumese, ffi mulfumese, ma colombe # ! Dar atuinci nu intirzia a spune lui tati-tu... MARITA : Chiar astizi.. (Suspinind :) Trebuie curaj! “Tu gtii cum este tata... Materialist ! JORI : Spiritul secolului, machérie ! N-ai ce face... SA nu wifi ins& un lucru foprte serios, de la plus haute importance ™, Odata cisitoriti, fericirea nu trebuie s& ne fac a renunfa la toate plicerile societajii, preumblari MARITA : Baluri. JORS : Gradini.. MARITA : Costume, JOR : Cai MARITA : Voiajuri... O, eft de mult ag dori s8 vid Parisul |. Dar mi-ar fi frie de petroliu... JOR : $i mie de comunisti... Un om insurat nu se impack cu comuna, Prea mult liberalism ! Ca choque *. MARITA : Dar Venefia... ce mai zici 7... Camaval ! Barcarola ! Rai pi- thintésc |. JORS : Insa toate astea cer bani. Ca corite énormément #*, MARITA (cu intristare) : A! in adevar... Dar tata e bogat. JORJ : Tocmai de aceea, mon bijou", s& nu treci cumva cu vederea de a-i aminti foaia de zestre. ‘MARITA : Ii voi spune ci tu nu miei altminteri, JORJ (jute) : Fereasci dumnezeu! Dieu préserve! Incredinjeazi-l, din contra, c& eu te-as lua ffir nimic, dar... MARITA : Dar ? JORJ : Dar... nu ma vrei tu... MARITA : Nu te vreau eu fara bani? JORI : Nu-i asta! Nu mA vrei... nu vrei... nu-fi convine, tu, unica odrasla 4 lui Hagi-Pand, Yunique rejeton, cum zice francezul, si nui aduci 0 rumoasé zestre in casa barbatulul, MARITA : Te-am infeles. JORJ : $-apoi mai observa bine un lucru, MARITA: A! JORJ: In burghezie exist’ un obicei stupid, o rimAgit& a timipurilor bar- bare, un antipod al civilizatiunii, 0 piedic& a progresului, o palmé Pentru liberalismul secolului, un semn de fneredere silbatect, quel- 4 Prin urmare (fr), , # Porumbita mea (fr). 8 Scumpa mea (fr). ¥ De cea mai mare importanté (fr). 18 Aceasta supira tr). 4 Aceasta cost enorm (tr). # Bijuteria mea (fr).que chose abominable, gi nu tocmai noi trebuie s& tncurajam aceste triviale uzante... MARITA : Negresit ; dar despre ce este vorba ? JORS : Tatil tu poate si-si bage in cap naiva idee, une pure bizarrerié", de ane da numai venitul zestrel, MARITA : Si nu e bine? JORJ : Fi done ! Ar fi pentru noi o curatl sclavie | A se migca cineva dupk ‘misurd, ca 0 masina cu vitezA calculatd mai dinainte | Inchipuieste-fi, ‘mon éme ®, c& venitul anual s-ar cheltui intr-o jumatate de an ; oare ce facem noi atunci cu celelalte gase luni ? MARITA : Ai dreptate. (Aparte :) Ce spirit | JORS : Cere de la tati-tiu capitalul zestrei, Capital si iartsi capital, tout bonnement | Venitul far& capital este o monstruozitate, si mai mult decit atita ! s8-fi spui drept, pentru mine unul ar fi chiar o insulta... MARITA : Cum aga ? JORS : Un barbat caruia i se numar& numai venitul zestrei este curat ca ‘© mosie luaté in arenda, pentru care se pliteste in cistiguri #2. Quelle horreur 1% MARITA : Cistiguri ! Aga este ! uite cf asta nu mi-ar fi trecut prin minte JORJ : Un barbat cumsecade... MARITA : Unul din cet trei muschetari... JORS : Nu se arendeazi, ci. MARITA : Se ia cu embatic ? cu bezman 2% JORJ : Un asemenea birbat, mon diamand, se cumpird de veci, adect... MARITA : Adeca ? JORJ (cu emfazd) : O legiturd etern’, a tout jamais™ |.. De aceea, mon amour, jos venitul ! s& trdiasc& capitalul | capitalul este geful de bi. este regele lumii ! (Afara se aude la uga din fund vocea lui Hagi-Pand strigind: wPetricd ! unde esti, strengarule !* iar la uga din dreapta vocea lui Petricd : ,,.Indata, jupine !* Jorj se repede la usa din fund gi se cioc- neste cu Hagi-Pand, carele tocmai atunci o deschide ; Marija pe de alta parte se repede la uga din dreapta si se izbeste tot asa de Petricd. Tofi se uitd cu nedumerire unul la altul). SCENA 6 Hagi-Pané, Petricd, Jor}, Marita JORJ : Iertare, tat hagiule ! Mille pardons !°° HAGLPANA (cdtre Petricd) : Unde erai, vagabondule ? Nu mi te-am vi- aut de dows ceasuri ! Cova tiedlos (tr), # O-adevarata cluditente (tr). ® Sufletul meu (fr), 3X Pur gf stmplu (fr). 2 Clgtiu — rath 2 Ce oroare t (fr). X Embatle, bezman — forme de arendare % In veeil veellor (fr). % Mil de scuze ! (tr).MARITA (aparte) : $i el imi zicea c& m& cheami tata... JORJ (aparte) : SA profit de ocaziune pentru a ma descurca, MARITA (cdtre Hagi-Pand) : Bine, taté, cum e asta? Petric& imi spu- nea ca... JORS (intrerupind) : Petric& era aicia cu noi. (Marifa se uitd cu mirare.) * Mademoiselle I-a retinut in odaie intr-adins, pesemne pentru a nut réminea singurd, adicd cu mine. C’est tout naturel ” | PETRICA (confuz): Aga este, chiar asa jupine ! (Aparte :) M-a tras pe gvark | Le ajut toomal eu ln dragostes lor! imi vine ai turbez de ciuda HAGI-PANA : Card-te la pravalie... PETRICA (aparte) : Ma goneste si dinsul ! HAGL-PANA : Cata de te poarté bine, c& te cunose eu. De vro citava vreme fi-a intrat gargaunii in cap. T}i vorbeste musteriul, gi tu nu-l asculfi ; te-ntreabi, si tu nu-i raspunzi ; n-aude, n-a vede, n-a greul pémintului! Asa nu se vinde marfa, fatul meu! Nu idegeaba zice vorba romAneasca : cu risul si cu glumele se culeg toamna prunele. Cu posdcie nu faci negustorie! Du-te dard la tejghea si catd-fi de treaba. Sileste-te mai cu seamA a strecura ciocolata aceea, revali- siera, cum {i zice. S-a réspindit zvonul c&-i curat 0 gutapercé pre- facut ; si eu, sdracul de mine, mi-am adus, ca un duc, iarti-ma doamne, patru sute de tablete, crezind c& doar se va destace ci piinea calda ! Dac lumea va afla o daté cA-i lucru prost, o si rémii cu povara in spinare, Origicine va veni si cumpere ceva, infele- su-m-ai, fie cascaval, fie rom, fie sapun, fie rapita, fie salam de Verona ‘sau de Sibiu, tu s&-i lauzi blestemata aceea de revalisierd, care mi-a facut zile fripte... PETRICA : Am invajat pe dinafaré, jupine, cum s-o zugravese. (Reci teazd iute :) Bund de stomah, piept, nerve, plimini, miasme, gilci, respirafie, rinichi, atrofie, tuberculozé, ofticd, astma, tuse, indigestie, guturai, insomnie, venin, silbaticiune, dropicd,’anemie, friguri, ame eal, congestie, migrend, diabeti, melancolie, anghina, reumatism, tifos, colera, cium’, ipertofie, boalele oaselor, ipocondrie si galbi- nare'! HAGI-PANA : Asa ! Bun de tot ! Di-le Ia revalisieré ! Di-o la toti ! PETRICA : Se-njelege, jupine. De n-or scdpa dinsii, scpim cel pufin noi de cea ce ne doare. HAGI-PANA (aparte) : E destept baiatul. (Tare :) Du-te, ducte |... (Pe~ tried iese). SCENA 7 Hagi-Pana, Jor}, Marita HAGI-PANA : Ce mai zici acum, musi Iorgule ? JORJ : Cava... ® Firese.(fr) % Merge...)HAGI-PANA : Nu e vorba de nici un Sava !| Eu vreau s& te intreb alteeva, pus em au nu slleletrecute oa si mu te al vir sigur alces JORI : Apoi era si Petricé cu noi, ma parole d'honneur ™., MARITA : Si Petrica, taica. HAGI-PANA (cdtre Marifa) : Petricd, ne-Petrici, card-te in odaia d-tale ! Pune-te de coase, ori te inchina, ori apuci-te de citeste Alexandria... MARITA : Dar, taicd. HAGI-PANA (facindu-i gest de a igi) : Vorb multd, treab& scurti | (Ma- rija iese prin usa din fund). Bine a zis cine a zis e& femeia a imba- trinit pe dracu... dar apoi fata ! SCENA 8 Hagi-Pand gi Jorj JORY : Esti prea sever, ma foi ®, tats hagiule. HAGI-PANA (agezindu-se) : Eu stiu zicala romAneasc& mai rara vedere este mai cu miere. Te-ai prea incuibat pe la noi, musi Iorgule. Nu ‘cami pare ru, dar nici bine. De frate, frate s8-mi fii, dar la noi mai rar-sd Vil. JORJ (luind wn aer maiestos) : Tocmai asta eram si-fi spui, tata hagiule. ‘Justement ca, cum zice francezul. In fara noastra un larg viitor este deschis talentului, Liberalismul institufiunilor nationale permite me- ritului a se urca sus pe scara distincfiunilor sociale. Astizi copist, mine presedinte al Consiliului de Minigtri, nimic mai lesne, rien de plus naturel! ! Agadar’ HAGI-PANA (intrerupind) : Agadard, miine sau chiar astici, o si mi te dea afard din slujba, ca pe o misea stricat, cu tot naturelul d-tale, musi Iorgule ! JORJ (desconcertat) : Nestabilitatea functiunilor este o consecin}s inevi- tabilé a HAGI-PANA : Asculté-m& ce-fi spui eu, dragul meu, c& doar nu degeaba ‘am umblat pind acolo, la Ierusalim. (Arata cu degetul cadrul de pe parete.) Vazui multe gi auzii destule ! Ag dori din tot sufletul si te ui pe’o cale mai buna ; iar nu, dup vorba romanului ; an n-ai cls- {igal esti al plgubit ia anu rag nddee. Est un derbedeu, musa orgie ! JORS (scandalizat) : 0 ! HAGI-PANA : Am fost prieten cu tatl d-tale, riposatul chir-Spirea, dumnezeu sil ierte, Era un om foarte de isprava, in toata firea, agezat, harnic, cinstit, fruntea simigiilor din mahala... JORJ (cu oroare) : A! HAGI-PANA : Nu cumva ifi este rusine de meseria parinfilor d-tale ? JORJ (confuz) : Nu... dar... (Aparte :) Ce lipst de crestere ! Nul savoir, vivre ! ® Be cavint de ondare (tr) » Be legea mea (fr). 3 Nimie mal natural (fr),vedere HAGI-PANA : In loc s& te fi apucat de munca, de treabi, de vrun me5- ‘tesug, d-ta ai tocat pardlufele raposatului si acuma, dup& vorba veche, umbli pe drum cu alai franfuzese si n-ai acasi’ malaj romé- nese! JORS (aparte) : C'est trop fort ®. Trebuie si isprivese ! Sé-1 iau jute, iute jute! (Tare :) Un cuvint, tat hagiule! Ai dreptate in toate, vous ‘avez parjaitement raison. Am fost rau, dar nu mai sint ! Natura mea intreaga s-a schimbat printr-o revolufiuine... HAGL-PANA (uitindu-se imprejur) ; S& nu-mi vorbesti de revolufii ! au- zitu-m-ai ? Ele cit p-aci era si ma mufluzeascd ®... JORJ: Pardon | N-am fost bine injeles. Amoarea este cea mai puternic& revoluiune... HAGI-PANA (sculindu-se furios) : Iardsi revolufie JORS (cdzind in genunchi) : Cest fini !¥ Iubese pe fiica d-tale ! HAGI-PANA (si mai furios) : Afar, afar8, rizvratitorule ! SCENA 9 Hagi-Pand, Jorj, Marita MARITA (intrind speriatd) : Ce este ?.. Iartdcl, taica t HAGI-PANA (repezindu-se la dinsa) : $i tu vrei revolutie 2... JORI (sculinducse gi scuturindu-gi praful de pe genunchi) : Am avut ne- fericirea de a intrebuirta o expresiune réu aleasi, mal choisie. MARITA : Taicd ! El ma iubeste, si eu... HAGI-PANA (d-abia rdsuflind de furie) : MA ineacd, mf inescd |. ORI (luind o pozd cavalereascd): Sint iubit, o iubesc... gi... o iau Lira zestre | HAGI-PANA (revenindu-gi in fire) : Cum ai spus? JORT (cu un der triumfator) : Fira zestre | (Aparte :) Despre acest para- graf o si-i vorbeascé dupa instructiune ma petite Marie ®. HAGI-PANA : Dar cu re... revolufia cum merge . HORT: Par mon honneur*, n-am fost gi nu voi fi niciodata revolufionar. (Aparte-) Se infelege ‘de sine ci pe cit timp voi avea bani sau cel pujin un locjor in buget. (Tare :) Agitatiunile politice zdruncind co- merciul.. HAGI-PANA : Asa este. JORJ : Ucid industria, HAGI-PANA : Aga este. JORJ : Ruineaza creditul. HAGI-PANA : Aga este. JORJ : Zdruneing, ucid, ruineazs.. HAGI-PANA : Aga este JORJ : Comereiul, industria, creditul !... % stack prea mult! (tr). © A’mutlust —a shrdel 5 a da faliment % Sa terminat tr). 5 biicufa mea Maria (fr) % Pe cinstea mea Uf.TONG CANA: Ata, asa. Dar fr zestre cum vei putea trli cu nevasta ? JORS (cu entuziasm) : Amoare, laboare *, voila tout ® | HAGL-PANA : O moare la abure, ce-i asta ? Nu te-am infeles... MARITA : Negresit, taicd, el nu vrea bani, ci pe mine ; Jorj este prea cavaler ; dar ftir zestre nu ma marit cu. HAGI-PANA : Ce? Tu? MARITA : Eu, unica odrasla a lui Hagi-Pand, trebuie si adue 0 frumoas& zestre in casa barbatului.. * HAGE-PANA (cu mirare) : La pensionat mi te-ai invafat tu cu alde astea? JOR (aparte) : Repeta lectiunile mele a merveille ®, MARITA : $i observa bine, tata, cf nu numai venitul zestrei, nu ; cfei in burghezie existi un obicei stupid, o ramigita a timpurilor barbare, un antipod al civilizafiunii, o piedica a progresulu, un semn de ne- incredere sAlbateca... HAGI-PANA (luind-o de umdr si ducind-o spre uga din fund): O sh-{i dau eu antipod de neincredere silbatecs |... MARITA (continuind) : Venitul fara capital “este 0 monstruozitate ! Un barbat cdruia i se numari numai venitul zestrei, e curat cao mosie luata in arenda cu cistiguri, HAGL-PANA (deschizind usa din fund gi impingind acolo pe Marija) : 0 ss vorbim noi mai pre urma ! MARITA (continufnd) : Un barbat cumsecade se cumpard de veci... (Hagi-Pand inchide uga dupa Marita gi se tntoarce.) SCENA 10 Hagi-Pand gi Jorj HAGI-PANA : Unchiul d-tale, chir Mincu, n-are copii ? JORS ; Nullement 1 Eu sint unicul mostenitor... HAGI-PANA : li merge bine cu ctreiuma... JORI (cu aversiune) : Nu eirciuma ! Quell expression! Restaurant, tat hagiule ! Restaurant cu gradind... Café-chantant... HAGI-PANA : Dar mi se pare ci nu te prea are la stomah, JORI (cu importanfi) : 0 neinfelegere momentan&... I-am blesat ® tant soit peu ® amoarea proprie, comme on dit... HAGI-PANA (cu mirare) : Ce-e-e ? Ce i-ai ffcut ? JORI : Une bagatelle! O si-i treac& supararea... (Aparte :) Cerusem 0 sut de galbeni sub chip de imprumutare, gi el m-a gonit afard, Pimbécite ! wunat (fe). © Niel unul (i)HAGLPANA : Vrea si zicl, fra zestre... Asculti-mf, musit Jongule | Fiindel fata te lubeste... Adicd lasi-mi si m& mai gindese. Vino peste un ceas | JORJ': Imi dai o speranti ? STAGLPANA : Ce si-fi-dau? Nu mi-ai spus cd iei fata f&ra nimic ? Nu aeeanvo intorel acum pe foaia cealalt& ? Iyi iei vorba indarat ? Cul- Sate'pe acea ureche | Eu nu dau o chioar, nici in bani, niet tn bo- nuri, nici in speranfé ! JORS : larasi am fost rau infeles, toujours moi compris HAGI-PANA : Peste un ceas ! HAST (aparte) ; L-am pus la mind. (Stringe cu efuziune mina lul Hagi- Area) Atuncl a revoir ! (Tese prin usa din dreapta si revine,) A re- voir 1A revoir ! (lese.) SCENA 11 HAGI-PANA (singur) : Sa stam strimb si sa judecdm drept. Torgu nu poate TP atten ina poate fi advocat, nu poate fi dascal, nu poate fi negy- {ton nt poate fi nimic din ceca cei de folos lumil, Mai pre set, Haron mchturé goala; cum se zice romaneste : umbla tind clintlor este © Secta-l dara, vrind-nevrind, om politic. $i flindes oamenii Polite in fara noastra résar ca clupercile si crese mari ca mB poh dect dara. $tiu bine cA o si-mi spund unil sf alti clcms sotet gue api un risipitor. Apoi nu este aga, Ca si fle cineva risipitor, rate eed alba ce risipi, El n-are nici o para dupii suflet i eu nuci Arebuie 8 fascaie de poman&, Cum, drag doamne, s& risipeascd ceoe aa rie imi veli zice, poate, 'c-0 84 ma mosteneascd, g-atuach $e, 8i amar de bunigorii rlposatului, fereasca dumnezeu, Hagi-Pant | yal $i aeayoh mai trai eu, cu ajutorul sfintului Pantelimon, vro patra Dar doc zece ani, In vremea asta, neavind el ce cheltui, 0 s8 se des cecal, 0 s4 se dervele ca totul de risipd.. $i de unde stil 0 et Be prevateneasck dinsul ? Tinerii in zilele noastre sint cam gubre mB mostenterea nu lui, ei copilasilor Tui... Oricum ma gindese, nyc} O sf 108 Ovinded nu ‘vrea zestre, fiindcd place fetei, flinded iarisi Mera aestre, fiindes fata a erescut méricina, fiinde& béiatul poate ah ocadveptene, sin sfirgit finde nu vrea zestre.. + SCENA 12 Hagi-Pana si Trandafira TRANDAFIRA (intrind incet si lovindu-1 pe uma) : Ce mai faci veci- nicé ? S ACI SANA (voios) : A bine e-al venit, cocoano Trandafiré | Dé-mi ¢t d-ta un sfat prietenese. TRANDAFIRAT Cu drags inimioard, chir-hagiule ! D-tale mai ales 08 Yagi inimioara ! De ce nu ! $i parintele Petre de la Sintu Nicolae “WFotdeauna ru inteles (fr). ut4. fost astii la mine tot dupa sfaturi prietenesti. Ca asa prietenoast fint eu din fire ! L-am pus la cale, 28u c&I-am pus | Irae fat at aril vaeuja cea pintenoaga. Unde’s-o caute, sardeuful de el? Vis Ja cocoana ‘Trandafira, Pard Ii chitese eu eu cértiscarele, a f sl ochegel, Am Spus-o Popii. Mi-a mulfumit parinfelul si sa dus sil giseme HAGI-PANA : Pe cine ? Pe tilhar ? Oameni slabi si oachegi sint cam multi, cocoano Trandafira... TRANDAFIRA : Mulfi, vecinicd, negresit e& mulfi; dar nu tofi sint til hari, vezi asta-i asta! HAGL-PANA : Eu eram si cer un alt fel de sfat. Ag vrea si-mi mérit zestrea, TRANDAFIRA : Zestrea ? HAGL-PANA : Ce fel zestrea ! Ce are a face zestrea ? TRANDAFIRA : De asta mA miram si eu, chir-hagiule ! Zisesi c& vret sii mariti zestrea... HAGLPANA : Spus-am ‘asa? Oare? Ma zipicisem, iarti-ma, doamne ! Ma luase gura pe dinainte... Eram si zie c-as vrea sami marit tera TRANDAFIRA : Marit-o, vecinicd. Marit-o pe drigula cu amindout we nele ! Lasii-md si-ti dau eu barbafelul, Tocmai de aceea aim sl venit pe la voi, tocmal de aceea, cici va iubese numai dumnezeu stie cum Un profesor | Sase sute leigori pe luna. HAGI-PANA : Vechi ? TRANDAFIRA : Ba noi-noufe, chir-hagiule | HAGL-PANA ; Una mie gase sute si doulzeci lel vechi... Bund leaf’, macar ca mandatele nu se prea sconteaz. Lumea s-a Pus pe ginduri. Vis- teria e neteda ca pilugul piulifei. Nu gasesti un ban de leac-, Dar uilte, cocoand Trandafiro, eu elt p-aci eram sd ma hotdrise a da pe Marita dupa lorgu... TRANDAFIRA : I-o-o-orgu ? HAGLPANA : Torgu ; dati ce-i? TRANDAFIRA : Ha, ha, ha! Strengarul cela de la logofetie ? HAGL-PANA : Strengar! Nu-i tocmai strengar ! Limbile cele rele i-au scornit numele. Nu te lua dupa gura lumii. TRANDAFIRA : Infundat in datorii pin’la urechi. HAGI-PANA : De unde stii d-ta ? TRANDAFIRA : Eu sa nu stiu ? Eu ?. Apoi pind si lui Petric& ti dato- reste un icosar. HAGE-PANA : Lui Petrici ?... O s& cercetiim indata. (Se duce la uga din fund gi strigd) : Petrica i Petrica | SCENA 13 Hagi-Pand, Trandafira, Petricé TRANDAFIRA : Draga baiefele, mai spune-mi tu singur inc& o data, cite Pardlute fi datoreste musi Jor} ? PETRICA (sedrpinindu-se ‘la cap): Apoi jupinul nu tie, eucoand.. (Aparte) : O s-1 dau de gol ! Mi-a venit rindul ! uzfurat til 1? Vine rnimica ! 1. Am multi, sint til pai mirit 8 vrei joamne | it fata, jouk mi- si venit tie cum. rs, micar Juri. Vis- 1c. Dar a da pe rele i-au fi dato- usa din dat’, cite coand... HAGI-PANA : Va si zicd iti datoreste ? PETRICA : Nimic... Abia 0 rubla... Ii era dor s& se preumble pe la Sosea... ‘Ce s8 zici ! Aga sint coconagii ! Zicea ci-i trebuie si se intilneascé cu cineva... ‘TRANDAFIRA : Cu cineva |... Auzi, chir-hagiule ? PETRICA : O rublé nu-i nimica, Mai datoreste pe aiuri mai mult.. ‘TRANDAFIRA : Pe aiuri mai mult ! Cum {ise pare, vecinic& ? PETRICA : Pe baiatul de brasovean de aldturi mal de un an de cind il tot poarté cu vorba pentru o lird TRANDAFIRA : 0 lira! HAGI-PANA : Sase zeci si doi lei vecht... PETRICA : Prin birturi manincé tot pe datorie. ‘TRANDAFIRA : Vezi odorul d-tale, chir-hagiule PETRICA : Mai deundzi un croitor era sicl dezbrace pe ulifi HAGI-PANA : Destul ! Destul | Frumos ginere eram 8 mi-l cApuiesc |... (Aparte :) Pacat, c& era s-o ia {ara zestre |. PETRICA (cu spaima} : S& dai pe domnigoara ? HAGI-PANA : Nue treaba ta ! Du-te la tejghea ! PETRICA (aparte) : L-am potcovit de minune ! TRANDAFIRA : Nu te speria, Petrica! Nu te speria ! Am gasit noi alt ginere . PETRICA (ingdlbenind) : Alt ginere HAGI-PANA : Spusu-fi-am si ne dai pace 2... Du-te mai bine de vinde afurisita aceea de revalisierd... PETRICA (aparte cu desperare) : Orice 88 fac, tot n-o scot la cipati, Pe- ‘semne ca aga mi-e zodia (Tese) SCENA 14 Hagi-Pand si Trandafira HAGI-PANA (agezindu-se) : Sezi, cocoani Trandafiro, 9-0 s& vorbim cum se vorbeste, romaneste si negustoreste, Ziceai, pare-mi-se, c& vei fi avind un dascal ! ? TRANDAFIRA (agezindu-se) : Un profesor, vecinic&. Un profesor ! Lucru mare ! Nu c& dinsul ar vrea s& se clsdtoreascd, dar eu, chir-hagiule... HAGI-PANA (cu mirare) : Vrei si te césdtoresti d-ta ? TRANDAFIRA (cocketind) : Nu eu! Macar c& nu mi-a trecut timpul ; si multi, draga doamne, vor fi umblind sé mA scoafi din minte ; dar tot ined ma mai razgindesc. Nu-i glumd, vecinicd, s& te legi pentru totdeauna ! O viafi intreagd ! Barbafii mai tofi sint cam ai draculu, s& nu fie cu suparare:,, Dar s4 venim la vorba noastra. As vrea si fac fericité pe odorasul meu de Marita. Ginericd mai de isprava nici ch se giseste... HAGI-PANA : O ia fra zestre ? ‘TRANDAFIRA : Fara zestre ? Nu fi-e greu, vecinicd ? Unde ai mai vazut ‘pe lumea asta, in ziulica noastra, mireasi fara pardlufe ? Barbatii s-au scumpit, chir-hagiule. S-au scumpit de tot ! Nu te mai apropii ! 113Un sergent, si incl tot cere dowi-trei mii de gilbenasi ; dar apoi un coscogeamite profesor... HAGI-PANA : Dous-trei... Atunci nici c& mai vorbim | TRANDAFIRA : Lasa binisorii mai incolo. O s& ne tocmim mai la urmé. ‘Sf-fi spui eu acuma cam ce fel de om este. Si-l auzi, si sf te iei de cap | ‘Minunat, vecinic& ! minunat ! $tie zece limbi ! Latineste, spaneste, talieneste, latineste, frantuzeste, latineste.. HAGL-PANA : Dar de unde-I cunosti_asa de bine, cocoano Trandafiro ? TRANDAFIRA : S& nu-l cunose eu? Sint trei ani de cind sade cu chirie Ja mine, zece pasi de aice... Ce om, chir-hagiule ! ce om ! vro patru: zeei de anigori, HAGI-PANA : Noi ? TRANDAFIRA (cu mirare) : Cum noi ? HAGI-PANA : Are patruzeci mii de lei noi ? TRANDAFIRA : Dar nu era vorba de lei, vecinicd !Ziceam & are patru- zeci de ani-sori... HAGI-PANA : A ! patruzeci 2... TRANDAFIRA ¢ Numai patruzeci ! tocmai buniceli |... $tii: nici prea-prea, nici foarte-foarte... HAGI-PANA : Dar cum fl cheama ? TRANDAFIRA : Numa Consul HAGI-PANA : Numai consul ?.. ce fel de nume ? Fost-a consul vreodat&? TRANDAFIRA ; Ba nu, vecinicd. Si-ti spui eu toata giretenia, Inainte-i zicea Nichifor Vatafu ; ins& de cind s-a facut profesor... vezi bine... mi pricepi... Dar s& lisim numele, c4 nu-l prea infeleg nici eu... La Toméni stii c& omul isi schimb& numele numai-@upa o ooald grea €a s& nu se mai imbolnaveasci. Se vede c& si el va fi fost bolnav.. Ajung’-ff atita ef e un om de aur J... O sculA |... S-apoi iconom i ,_ ieonom I... Nu cheltuieste mai nimic... HAGI-PANA : Aca ! ia s& auzim.... Nu cheltuieste nimica ? TRANDAFIRA : Stringe, stringe, stringe. Maninca, drigufulemeu, cite 0 bucfificd de slénind si tot citeste, mereu citeste, si tot scrie, mereu serie, de pofi zice c& triieste numai din hirtie | Vorbeste putin... HAGI-PANA : Are zece limbi si vorbeste putin ? TRANDAFIRA : Iconomie, vecinied ! iconomie la vorba ! HAGI-PANA : Aga este, ai dreptate... Dar ce si faci dac& vrea zestre ! TRANDAFIRA : O s& va impicati, chir-hagiule ! 0 s& vi impacafi ! E om de infeles. Cinci-sase mii de galbeni. HAGI-PANA (strind in sus) : M-ai omorit ! Ajutor ! M-ai omorit ! TRANDAFIRA : Nu te speria, vecinicd |... Nu in bani. HAGI-PANA (linistindu-se) : Nu in bani ? Apoi cum ? In bonuri ? TRANDAFIRA : Nici aga ! Toaté zestrea o lasi la d-ta. HAGI-PANA : Si? TRANDAFIRA ; Cu binigorii acela intra cu d-ta in fovirigie la negot. HAGI-PANA Ne facem cum se zice : Hagi-Pand et compania. i, vecinicl, asta-i |... Companie gi iartsi companie !apoi un Ja urma. fide cap ! spineste, lafiro ? feu chirie patru- re patru- rea-prea, atl ? Inainte-i i bine. eu... La rea bolnav... iconom | u, cite 0 fe, mereu zestre ! Nimic mai mult. Numai cé el nu primeste cuvintul de companie. Zice c& nu-i destul de latineste... HAGI-PANA : Dee ! TRANDAFIRA : Nu vrea nici cuvintul de hagiu, c&-1 greco-turcese... HAGI-PANA : Ce va fi si asta |. ‘TRANDAFIRA : El doreste 84 se scrie pe bland: Peregrin-Panoniu et consortiu. HAGI-PANA : Peregrin? Eu Peregrin? Neam de neamul meu hu s-a ‘chemat aga! O dat cu capul ! Auzi vorba ! TRANDAFIRA : Nu te supéira, chir-hagiule.. HAGI-PANA : Eu Panoniu ! TTRANDAFIRA : Lasi asta ! O si-l facem si infeleag’. HAGI-PANA : Eu eu-sorju! ‘TRANDAFIRA : Nu te necéji ! Vel rmine companie... HAGI-PANA : $i Pand ! TRANDAFIRA = Si Pana! HAGI-PANA : $i Hagi ! ; TRANDAFIRA : $i Hagi! (Aparte :) Mi se pare ci n-o s& iasi la clpatti HAGI-PANA (asezindu-se) : Vrea sa zie, nu voi da bani pesin ! ‘TRANDAFIRA : Nici un binut ! HAGI-PANA : Dar daca va cere si ne socotim la sfirsitul anului ? TRANDAFIRA : Va vet scot, ¢!plrilujle eu folos eu tot vor rdmine Ja -ta. HAGI-PANA : Adici partea tovardsului s& creasc& din an fn an... TRANDAFIRA : Ca si partea d-tale... HAGI-PANA : Dar la desfacerea tovardsiei TRANDAFIRA : Pind peste cinci ani, nici un cuvinjel despre asta... HAGI-PANA : Cinci ani... trei mii de galbeni.. TRANDAFIRA : Ba sase, vecinicd ; sase.. HAGI-PANA : Ei, fie patru... TRANDAFIRA : Mai adaogi’ una, chir-hagiule! Pentru-un cui si nu pierzi potcoava.. Nu cA dascdlul meu ar fi o potvoact, dar aga vorba vine. SCENA 15 Aceiasi gi Jorj HAGI-PANA (sculindu-se si mergind inaintea lui Jorj, care intra prin usa din fund) : Ce poftegti, domnule ? JORIJ (uimit) : Bu, parblew !.. Mi-ai spus s& vi... HAGI-PANA : Afara ! Afard, gi sii nu te mai viz pe aicea ! JORJ : Dar... je ne comprends rien... Mi-ai promis... HAGI-RANA (rdcnind) : Afar t © Nu pricep nimic (fr.).SCENA 16 Aceiasi gi Marita gi Petricd MARITA (intrind prin usa din dreapta, speriatd) :Ce-i asta, tat? HAGLPANA : Asta InsemneazA c& nu’te dau in veci dupa libertonul asta ! (Petried isi freacd minele de bucurie.) TTRANDAFTRA (cu bucurie) : Aga ! MARITA : Ah ! (Se reazimd de scaun ca si nu cazé.) HAGL-PANA : Ti-am gésit un birbet matur, cérturar si iconom... ‘TTRANDAFIRA (cu bucurie): Asa! PETRICA : Ah! (Se reazimd de parete ca sii nu cazt.) JORY : Fi bine, dact este asa, ma parole de gentithomme “, eu ma-mpusc. HAGL-PANA * Vorbé sé fie, dragul meu ! Asa zicea si fata : m& duc, mam, $4 mi-nec, unde e lacul mai sec,.. (Luind din cui pistolul si dindu-t ui Jor}) Poftim {Smpuges-te chiar acuma...* JORJ (ezaminind pistolul) : Pistol turcesc, rugind oriental’... jamais! Daca e vorba s& mi-mpuse, eh bien, voi cduta ceva mai modern, mai de chic, PETRICA : St-i dim jupine, o tablet de revalisiers, & aceea-i curat mo- dem. JORJ: Aa! Quelle idée! Acuma sh vi vedem ! (Indreptind pistolul asu- pra lui Hagi-Pand, pe cind Marita scoate un fipat,) Imi dai pe Ma ‘(TRANDAFIRA (alergind spre usd) : Ajutor ! Sergent ! Ajutor ! PETRICA (repesindu-se la plrete gi apucind o subie turceascé) : Il tai! Zau c&-l tai ! HAGL-PANA : Linistifi-vé odat& ! Ce atita tiraboi ! (Cétre Jor} 2) Aga? ‘Vrea s& zic, musi, d-ta esti gi ucigas pe linga celelalte ? Bun de tot ! (Cu aer triumfal :) tmpuscé-ma dard | impuseé-mi |... Pistolul n-a fost incfireat de cind m-am intors eu de la Jerusalim.. (Toft rid, Jorj, uimit, last mina in jos.) FINEA ACTULUI “@ Pe cuvintul meu de nobil (tr).ACTUL I HAGLPANA (singur, gezind lingd masé, cu doud ziare in mind) : In negot , mami, trebuie s4 caufi totdeauna bilantul : ce-i de dat si ce-i de luat. Tot B dindu-l aga este sien politicd. Si vedem mai intii ce zice aceasta gazeta a cirmuirii. (Tugeste gi incepe a citi :) ,Nu ascultafi perfidele insinua- fiuni ale opozitiunii“.... Ce-i asta in... insi.. sinuafiuni ? Pe semne de Ja sin. Adect opozitiunea bagé mina in’sin, Cu alte cuvinte... In sfirgit, e ceva rau, (Citegte :) ,Scopul ei este de a manfine jara in anarhie“... (Aruncd ziarul jos, apoi il ridicd gi-1 agazd pe masd,) Nu ! ¢ bun de invalit masline, cdci_altfel lasi-l incolo ! tot asa a vorbit si {eri ! Sa fi schimbat macar o vorbé ! Anarhie si iar anarhie, iar cind © caufi, n-o gisesti nici cu Iuminarea... Si vedem mai bine ce mai cinté §i oporitia. (Freacd ziarul intre degete.) Hirtie bun’ pentru cascaval. (Tugeste si incepe a citi in ziar :) ,,Cetajeni ! Vegheafi, cici ora se apropie. Reactiunea va tinde mrejele despotismului. Miine este ziua elecfiunilor municipale“... (Lasd ziarul din mind si sare in sus.) A! Astizi sint alegerile ! Chiar astazi ! Ce si mA fac, séracul de mine, Pare& viz intrind prin usa aceea epistatul mahalalei cu lista candidatilor guvernului, iar pe usa cealalté vrun nasalagiu * cv © lista liberald. De nu votezi cu cirmuiroa, ffi zice : anarhie ! si mai stii dacd nu-{i pecetluieste si pravalia! De nu votezi cu opozitia te face vindut stréinului ! Austro-maghiar ! Spion muscdlesc ! Prusac | Bismark |... Mai bine, zu, nici cu unii, nici un alfii ! Vorba roma- nului : doi pepeni intr-o mind nu pofi tinea. S-ar putea, ce-i dreptul, & fii pe cel alb intr-o mind si pe cel rosu® in alta ; dar atunci vine un al treilea, vro fractiune’liberd i independenta, si-fi trage 0 palma! Ar trebui, la adicd, s& aibi trei sau patru miini ca si-i mul- fumesti pe tofi. Duck-se la naiba cu toptanul ! M-ascund (Strigd :) Petricd ! bai Petrica | SCENA 2 Hagi-Pand si Petrict PETRICA : M-ai chemat, jupine ? HAGI-PANA : Eu ma duc in vecini... Prevegheazi toate. Nu uita s& desfaci revalisiera... @ Bpistat — subcomisar Masalagiu — purtitor de masalale, torte Tn epocd partidul iiberal s-a denumit ,rogu*, tar cel conservator, lb" wTPETRICA : Dar daci va veni cineva s& te caute, jupine ? HAGI-PANA (luind gapea si bastonul) : FA cum sti... Eu nu sint acas PETRICA : Sa te chem de prin vecini ? HAGI-PANA : Te fereasc dumnezeu |... Hagi-Pand a plecat afard... S-a dus la vie... Ma-njelegi ?... (Aparte :) Decit s& te preumbli cu polifai sau cu masala, una din dou, ba poate si fii si batut, céci de ! aga-i constitutia ! asa zic d-lor c& se petrece si-n America... mai bine fi-te nevazut. (Iese.) SCENA 3 PETRICA (sfngur) : Minuini mari ! Pe de-o parte stie c-o si-i vind in casi blestematul acela de profesor ca si facd cunostinf&, pe de alta parte, fuge si-mi zice: mé-njelegi ?... Ba nu-nfeleg citu-i negru sub unghie |... Injeleg numai atita cd mi se rupe inima dupa Marita. (Cinta :) Vine. dorul despre sear’, Despre zori el vine iard, Si-mi grdieste si mi-ntreaba : De ce sint cu faa slabi ? Eu zie dorului cu jale C& iubese fark de cale ; Eu zic dorului plingind C& iubesc fara de rind! jorul ride 3] 3¢cdhice, a-mi-l-ar sfinta cruce ! eri Jorj, astizi nu mai stiu cine, numai Petrie niciodata... SCENA 4 Petrica si Jorj (intrind prin uga din fund) JORI (lovind pe Petricd peste umiir) : Te-am auzit, mon cher ! Vrea si zicd, comme on dit, ifi place gi fie 7... A la bonne heure !% (Aparte :) Bine zice Maria ca sint trei mugchetari : eu, asta si acela, Nous allons voir! (Catre Petried :) Sa contractim o coalifiune... PETRICA : Ce-i aia coa... coa... coa... Cum ai spus d-ta ? JORY (cu emfaz) : Un inimic comun ne amenint pe amindoi. It faut nous entendre, cum ice francezul. Discordia ne va ucide. Trebuie sine unim forfele... PETRICA : Mai bine di-mi rubla, domnule Jor}. JORI : Drote quit est! Nu pricepi oare cd a venit timpul de a da to atari... ® Minunat (fr). 51 $8 veder (fr. © Caraghiosul! fr),PETRICA : Datoriile ? JORJ : Toate recriminatiunile trecute, toutes les miséres du pass’ ! Si tragem cu buretele peste greselile fieciruia. Anibal e la usd... PETRICA : Cum ? Ginerele se cheamd Anibal 7 JORJ : A pew pres !* S& conspirém, mon brave ; sh conspirim in cea mai perfect armonie pentru a invinge prin unite teribilul pericol, atir- nat dasupra capetelor noastre. Allons, enjants de la patrie !™ Dus- manul nu e tare, decit numai prin zizania noastri. Autrement il est coulé !** Am aflat cine este. Un pedant! Un om fard educafiune ! Un rustre !% Marija nu poate si-1 iubeascd... PETRICA : Dar te iubegte pe d-ta... JORS : Quiimporte ! Si nu ne gindim la viitor. $4 nu punem mai dinainte candidaturd nimanui. Vogue la galére !*7 Destinul va alege... PETRICA : De ce destin mai vorbejti si d-ta, domnule Jorj ! Spune-mi verde ©& vrei si-fi tragi spuzA pe turtA cu miinile mele. Ori d-ta, ori celalt, pentru mine e totuna, Rau gi réu |... SA ne-ntoarcem dard la, JORI (cu indignatiune) : Rubla ! Iardsi dezbinare ? O Dieu deé dieux 1 ‘Nu simfi tu c& pierim ? PETRICA : Ba cit despre mine, tot voi pieri, fie cu dumneata, fie cu ccelalt ! JORJ : Le nigaud | Nu vrea si infeleaga finefa coalifiunii. PETRICA : E bitrin acela ? JORJ : Enfin, te vid plecat a negotia... PETRICA : Te intreb : € bitrin ? JORJ : Décidément , dar putea si-mi fie tata... PETRICA : E urit ? JORS : O figura din cele mai nepermise, Un monstre ! PETRICA : Battin si urit, apoi mai bine dinsul dectt d-ta... JORS (confuz) : Comment ? Ce vrea sii zict ? PETRICA : Dacd e bitrin si urit, domnigoara n-o si-l iubeascd, $i prin urmare tot este ceva, o nAdejde, un cistig oarecare ; pe cind d-ta, tinar si frumos, o s-o duci de nas in voie bund, pind-i vel toca toate paralujele 5-0 vei lésa pe gheaf’, Nici pentru mine, nici chiar pentru dinsa,'nu esti tocmai d-ta cel mai bun... Si ne réfuim mai bine cu rubla, : JOR : L’insipide ! Dar unde-i liberalismul tau ? PETRICA.: Ce ? Liberalism ca s-o iei d-ta si s- despoi, orbind-o, prin gosele, prin momele ? Sluga plecatii ! Nu primese odaté cu eapul o ‘semenea coa... coa.,. cum ai zis d-ta, Nu-mi pui in eird cu nimeni. Nici in clin, nici in minecs |... JORI : Par consequent, tu esti pentru dinsul, reactionarule ? PETRICA : Ba voi sta ja o parte, privindu-va pe amindoi... 5 Cam aga (tr. & Tnainte, copil al patriel! (fr). © Altminiert Iam dat gata ! (fr), % Un badaran (fr), 5 Fle ceva fi! (i), 5 Doamne, doamne ! (fr). He Zevzecil! (tr). © Hotdrit (fr)si prin deta, toate ‘pentru ine cu » prin pul © meni. JORI : Soit !** Cel putin imi promii neutralitate ? PETRICA : Nu stiu. ce fel de mincare este asta, M& tem si nu mé-ncurci. Mai bine si-mi plateyti ce ai de platit.. JORI : Crest une autre question 1% Tot ce te rog eu, dacd nu vrei coali- tiune, este de a-mi lasa les coudées franches , cum zice francezul, adeci si nu te amesteci.. PETRICA : O cit despre asta, pofi fi sigur! (Aparte :) $4 dea dumnezeu ca amfndoi si-si sparga capetele si s& scape sirmana Marita ! (In- tra Marija prin usa din dreapta.) Dar iat... M duc la pravalie... (Aparte :) Dupa oiceiul cel bun, o sé-i pindese de dupa usa. (ese) SCENA 5 Marija gi Jorj MARITA (tristd, cu capul in jos) JORI (in aceeasi pozd) : Hélas ! MARITA : Ai auzit ? JORJ : Mille tonnerres !®. MARITA : Ce si facem ? JORS (aparte) : Este momentul de‘a-i ardta toaté marimea pasiunii mele. (Catre Maria :) Mon ange, trebuie 4 fugim ! MARITA : S& fugim ? JOR : Adevarata iubire nu cugeté. C’est fini ! MARITA (speriatd) : O, doamne ! JORS (pasionant) : Cerul si pimintul, le ciel et la terre, soarele gi luna, le soleil et 1d tune, raiul si iadul, le paradis et Venjern, nu pot opri avintul iubirii noastre ! Prin persecufiune ea devine si mai impe- ‘tuoasi ! S& rupem lanturile, s& sfigiem fiarele, si... sd... MARITA : Dar tata n-are alfi copii... El va muri de durere... 0, nu, nu | Ramas singur la batrinefe, f4rd consolatiune, fara sprijin |... ‘Te iu= bese, te voi iubi totdeauna, dar... nu pot fugi ! JOR (aparte) : Nu voi nici eu sé fuga ! (Caétre Marita :) Comment done ? Vrea sé zicd amoarea ta nu merge pind la sacrificiu ? Eu uitasem ci gi tu esti femeie ! Nenorocitule Georges ! L'amour d'une femme ! Ce deriziune ! Femeia nu simte ! Barbatul, numai barbatul. MARITA (miscatd) : Te indoiesti tu de iubirea mea ? JORS (aparte) : Diable 1" Ma tem si nu-i vie pofta de a fugi | Am luat-o prea repede ! (Cétre Marifa :) Iarti-ma ! J’étais ravi !® Cuprins de flacdra pasiunii, cutezai a banui... dar nu-i nimic... Ai vizut 2... ® Fie! (fr), Agia-t alta problema (fr). Mlinile bere (fr). @ Vat ttt. © Mil de tunete ! (tr). & Sea stirgit! (fr). © Cum deci ? (fr) Dragostea unei femei! (tr) © Drace ! (te). © Bram rapit (tr.