Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Departamentul Software and Hardware

RAPORT
Lucrarea de laborator nr. 1
la Traductoare i Msurri

A efectuat:
st. gr. AI-161 V.Popa

A verificat: S.Botnaru

Chiinu -2017
Tema: Elemente sensibile i de conversie poteniometrice i traductoare cu
montajul poteniometric.

Scopul lucrrii: Ridicarea caracteristicilor statice i estimarea erorilor de

neliniaritate a montajelor poteniometrice

Consideratii teoretice:
Senzorul de pozitie a clapetei de acceleratie este un senzor potentiometric, adica isi modifica
rezistenta in functie de deplasarea unui cursor.

Senzorii potentiometrici sunt senzori de tip electrochimic, ei transformand concentratia (sau,

mai corect, activitatea) speciei de determinat intr-o diferenta de potential, in conditii de curent net
zero.

Elementul cheie in structura oricarui senzor potentiometric (v. Figura 1) este interfata
electrochimica la nivelul careia se realizeaza procesul de recunoastere a speciei chimice de analizat
(de determinat). Cel mai adesea, aceasta se prezinta sub forma unei membrane: o faza, care,
interpusa intre doua alte faze, previne transportul nestingherit intre acestea, permitand trecerea
aparenta, cu anumite grade de libertate, a uneia sau mai multor specii chimice.

Figura 2. Reprezentarea schematica a

montajului pentru utilizarea SP. 1
membrana, 2 voltmetru, 3 electrod
de referinta intern, 4 electrod de
referinta extern, 5 proba, 6 solutie
interna de referinta
 Din punct de vedere al transferului de sarcina, membranele utilizate pentru realizarea
senzorilor potentiometrici se comporta, cel mai adesea, ca interfete nepolarizate. Cele mai
performante sunt cele permselective, adica membranele care pot fi traversate de o singura specie
chimica. Semnalul electric furnizat este, in general, proportional cu logaritmul activitatii speciei de
analizat, in acord cu o lege de tip nernstian, definita de urmatoarea ecuatie [4]:

unde :

E0 - potentialul standard al celulei

ax - activitatea ionului X

z - sarcina ionului X

Semnul ecuatiei este plus in cazul in care X este un cation si minus atunci cand X este
reprezentat de un anion.

Unul din cei mai utilizati SP este reprezentat de electrodul de pH, construit, cel mai adesea,
prin utilizarea unei membrane de sticla. In cazul majoritatii SP, dar mai ales in cazul senzorului de pH,
membranele utilizare au o rezistenta foarte mare (zeci, sute si chiar mii de M). Ca atare, corecta
functionare a acestora (conform ecuatiei Nernst) este conditionata de utilizarea unor voltmetre cu
impedanta de intrare foarte mare, in general de peste 1012 1013 .

Aplicatie

Determinati rezistenta membranei pentru un electrod de pH prin masurarea tensiunii la

bornele senzorului in absenta si in prezenta unei rezistente aditionale de valoare mare (30 60 m).
Mersul lucrarii:

1.De ridicat caracteristica static Uio = f(x) a montajului poteniometric simplu la

mersul in gol din fig .1

Fig.1 Montaj poteniometric simplu.

2. De ridicat caracteristecele statice Uio = f(x) a montajelor poteniometrice

polarizate prezentate n fig.2
 Fig.2 Montaj poteniometric simplu cu rezistena R1.

Tabelul 1
x() 0 10 20 30 50 60 70 80 90 100
40

m.g. Uio(V) 0 1.20 2.4 3.6 4.8 6.0 7.2 8.4 9.6 10.8 12.0
0 0 0 0 0 0 0
1=R1/R Uis1(V) 0 0.02 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.23 11.4
3 3 4 4 6 7 2
0 1.18 2.3 3.5 4.7 5.9 7.1 8.3 9.4 10.5 0.6
U1(V) 7 7 6 6 4 3 8 7
1 0 0.98 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.97 0.05
8 9 9 9 9 9 8
2=R2/R Uis2(V) 0 0.22 0.2 0.3 0.3 0.4 0.5 0.7 1.0 1.96 11.9
20ohmi 0 1 7 4 5 3 7
0 0.98 2.2 3.2 4.4 5.5 6.6 7.6 8.5 8.84 0.01
U2(V) 9 3 6 5 7 3
2 0 0.81 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.8 0.81 0.00
8 1 2 2 2 1 8
3=R3/R Uis3(V) 0 0.43 0.5 0.6 0.8 1.0 1.2 1.6 2.2 3.86 12.0
50ohmi 7 9 3 0 4 2 9 0
0 0.77 1.8 2.9 3.9 5.0 5.9 6.7 7.3 6.94 0
U3(V) 3 1 7 0 6 8 1
3 0 0.54 0.7 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.7 0.64 0
6 0 2 3 2 0 6

14

Uio(V)
12
Uis1(V)
10
U1(V)

8 1
Uis2(V)
6
U2(V)
4 2
Uis3(V)
2
U3(V)
0
3
0 2 4 6 8 10 12 14
-2
Formule de calcul:

l U U U a * Rs * r
R ; U io a r ; U io a x k x ; U i ;
s R l R * Rs R * r r 2

Ua * r U a * Rs * r r2( R r )
U U io U i U ;
R * Rs R * r r 2
a
R R 2 Rs

2 4 4
= U/U = r2(R-r)/Rs; r R ; max ;
3 Rs
27 27

3. De ridicat caracteristecele statice Uio = f(x) a montajelor poteniometrice

polarizate prezentate n fig.9

Fig.9 Montaj poteniometric polarizat

4. De ridicat caracteristicile statice a montajelor poteniometrice n sarcina Uis =
f(x) pentru trei valori a factorului de sarcin succesiv pentru fiecare schem n
fig.8.

Fig.10 Montaj poteniometric polarizat cu rezistena R1

 Tabelul 1.1

x()
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

m.g. Uio(V) -6.0 -5.40 -4.8 -4.2 -3.6 -3.0 -2.4 -1.8 -1.2 -0.6 0

Uis1(V) -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0

1=R1/R U1(V) -5.98 -5.38 -4.78 -4.19 -3.59 -2.99 -2.39 -1.79 -1.19 -0.59 0

1 0.99 0.99 0.99 0.99 0.99 0.99 0.99 0.99 0.99 0.99 0

Uis2(V) -0.23 -0.21 -0.19 -0.18 -0.16 -0.15 -0.14 -0.13 -0.12 -0.1 0

2=R2/R 20ohmi U2(V) -5,77 -5,19 -4.61 -4.02 -3.44 -2.85 -2.26 -1.67 -1.08 -0.50 0

2 0.96 0.96 0.96 0.95 0.95 0.95 0.94 0.92 0.9 0.83 0

Uis3(V) -0.55 -0.5 -0.45 -0.42 -0.38 -0.35 -0.32 -0.3 -0.26 -0.21 0

3=R3/R 50ohmi U3(V) -5.45 -4.9 -4.35 -3.78 -3.22 -2.65 2.08 -1.5 -0.94 -0.39 0

3 0.90 0.90 0.90 0.9 0.89 0.88 0.86 0.83 0.78 0.65 0

2 Uio(V)
1 Uis1(V)

0 U1(V)
0 2 4 6 8 10 12 14 1
-1
Uis2(V)
-2
U2(V)
-3
2
-4 Uis3(V)
-5 U3(V)

-6 3

-7
4. De ridicat caracteristica static Ui=f(x) a poteniometrului funcional.

Fig.18 Montaj de conversie funcional.

Tabelul 2
Rezistenele

de untare
x() 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Referina

r1=, r2 =R1 Ui1, V 0 0 0 0.1 0.1 0.2 0.2 0.3 0.4 0.4 0.4

r1 =R1, r2= Ui2, V 0.00 1.19 2.39 3.58 4.78 5.97 7.17 8.36 9.56 10.8 11.9

r1 =R1, r2 =R3 Ui3, V 0 1.15 2.30 3.45 4.60 5.75 6.90 8.05 9.20 10.3 11.5

r1 =R3, r2 =R1 Ui4, V 0 0.04 0.09 0.14 0.19 0.24 0.29 0.34 0.39 0.43 0.48

14

12
Ui1, V
10
Ui2, V
8
Ui3, V
6 Ui4, V
4 Uis2(V)
2 U2(V)

0 2
0 2 4 6 8 10 12 14 Uis3(V)
-2
U3(V)
-4
3
-6

-8
 Concluzie
n urma efecturii acestei lucrri de laborator m-am creat deprinderi de lucru cu
programa proteus n special modul de modelare a circuitelor electrice fapt ce
ajuta la studiul i ntelegerea n practic utilizind softul modern a principiului de
lucru a poteniometrului n dependen de valorile rezistorilor i modul lor de
amplasare n circuit (n paralel sau n serie).
De aceasta amplasare depinde valorile voltmetrului fapt ce arata ca scopul acestei
lucrari de laborator a fost indeplinit.
Desemeanea am modificat in practica caracteristicile statice ale sistemului si am
observat ca valoarea voltmetrului este in dependenta inevrsproportionala cu
rezistenta.