Sunteți pe pagina 1din 142
‘Autorul, dectr in psihologie al Universitat Bucuresti, este cadru didactic la Catedra de Stiinte ale Educatiei din cadrul Universtati din Timigoara, preda cursuri de Painologia educate, CConsiiere psihopedagogio, Manage-ment educaionalsiPedagogte. SS-a pertectionat in domeniul psihologiel educate in Marea itanie (1992); apartcipatla Seminarul international Managing the Process ‘of Change in Education (1987, Ungari) sila Seminarul international organizat de Consortiul Institutelor Europene de Cercetare si Dezroltare in domeniul Educate! Adulto (2000, Germania); redsc- tor-gef al Revistei de Stinfe ale Educatio, editata de Universitatea de Vest gi Insitutul Roman pentru Educatia Adultior din Timisoara, in colaborare cu Institutul de Stinfe ale Ecucatel din Bucuresti formator naional in dameniul strategilorcidacticepxvind dezvotarea ‘andi ertice prin intermediullectur i al screr, face parte din Grupul de lucru al judetului Timis care coordoneazs derularea Proiectulu Educata pentru vitor ain cacrul Megaproiectului Educatia 2000, ye mete J age ION AL. DUMITRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE . sl INVATAREA EFICIENTA dU Cluj-Napoca (A ‘PEDAG 2001 00820 EDITURA DE VEST gopmqunang = ° ‘Apiiruta cu spojnul financiar al Centrului Educatia 2000°, Coperta: EUGEN GUSTEA ISBN 973-36.0932.5, (© - 2000 - EDITURA DE VEST, TIMISOARA Puta St. Gheorghe nr 1, ROMANIA, — kink So eh year sa ig Se ae eS ramon ee ‘ecto estas eee uaa Peseta SE napncopene 1 te es gn ca eins Tamm enemas 7 it 4 4 42 12 13 14 14 8 16 a7 48 19 20 Et 25 25 26 29 30 32 Ey 33 34 36 37 37 38 38 a “6 46 2, Implearea elevicrstudentior in realizarea invari i eicenta soesica 25-34 s AMP Ms “7 ‘Cap, V. MODUL DE CONCEPERE A CUNOASTERII SI INVATAREAEFICIENTA. st ‘Cap. VN CADRU DE PREDARE INVATARE PENTRUDEZVOLTAREA GANDIRICRITICE, 58 1. Evocarea, 55 2 Realzarea senauiiinelegerea) 86 2.1 Formee integer: 5 2 2lirebaile profes nelgerea 59 23.Refectia, 2 PARTEA a Ila. METODE § TEHNICI DE PREDARE- INVATARE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE, 6s ‘Cap. Vl METODOLOGIA DIDACTICA -DIRECTI DERESTRUCTURARE $1 OPTIMIZARE. 65 Cap, Vill CATEVA METODE §1 TEHNICI DE PREDARE- INVATARE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE 70 (Cap. X. LECTURA, SCRIEREA §IDEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE. 111 "De lecturarea unui tet a citrea lu refexva mM 2. Procesul sre dezvaltarea gandhi cite, De a excrimarea oral laargumentarea sss a3 CCAP. X. SCHIMBAREA $1] INOVAREA DIDACTICA 18 1 Swategcidactcetradtionale gl srategi cidactee care promoveaza dezvoarea gins crtice anlizg comparatvl a8 2 Aludinea profesorior fata de schimbarea sinovareaciactca 120 PARTEA ala. LECTI CARE UTILIZEAZA STRATEGI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE. 2 ‘Cap. XL PROIECTAREA LECTIILOR CARE PROMOVEAZA DEZVOLTAREA GANDIRI CRITICE. 22 ‘Cap. XIL PROIECTE DE LECTH, 331 PARTEA a IVa Baa ‘CAP. Xi OPINI ALE PARTICIPANTILOR LA CURSUL DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE PRIN INTERMEDIUL LECTURI $1 SCRIERI. 242 PARTEAa V-a CONCLUZIL 264 CCAP, XIV.ECLECTISMUL ~ FILOZOFIA PREDARII- INVATARI PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE, 288 ‘CAP. XV. CATRE © NOUA PARADIGMA A INVATARI SIDEZVOLTARII GANDIRII CRITICE 273 BIBLIOGRAFIE, 275 ABSTRACT. 273 6 ARGUMENT Luerara esto rezuttl ect lboroase destisurate auton ope parcursu a pats ape mai mate plan. in’ prt rand parboparee sutra mal_mate sominar eta i roca betas 3 SSfleten pent desvotarea gandilcrtice (80.0.6) Tfat Se Open Socety intr ci Now York. SUA. Impround cu tmemaponal Feasing Assocation cu sedi in Washington $i ca ‘Pt mutr asa prc rngioranora ae Jesolo a edvatorior dal ut fan, Prolene agremil LSD.GC se destagoars In cca 20 de (8 din Europe ala este sprint de untae ports 0 Soctte geecvsd (Open Saxe Foundaton) extn In acete fan ima porate acete semnai defomare el malt reese Gin oman advent ormaton In domen0 sation de ‘ttore afer 6ce promorare# ana erce fn achat lor ee"Seviteton® inti cor on seat formato a sustnot Séminort ev af tesa, program LS 0.6. find cunoscut ce ‘ean profesor. tr etl do crs de formares-a despa fa See dle i Fn Tings tra a0 on erin dn paroepofeoror parent in al dolea rénd, ‘carta valoned experonta teretcd @ autora Yomata pn siete unor sr refer. Seman Itt ent al dezvot gand erice ucafea ee ce pnt [i\trme part, inulet®, indies crc $1 invétarea, sunt provotat andomertele toretoe le gna roo iota ecente Goptl! | prez prinipalle modu stl de gna siroaj dito costa gsr co nvstare ep evdenfers ‘ctratortoie ecentale oe ina crtee isstnd esipra ii cb ganda ee v0 nv Srosdndo 9! cb nvfarea eft rable ote ivalarea ee po nent fo proceal Gant sovor $m pe asares tor cunogtne dj lborte Copitolul Ill arata elementele-cheie si -principalele caractoristci ale Invétéri prin cooperare sublinind necestetea insusini de catre profesor a unor abitti nocesare promovari, in ‘munca cu elevivstudeni, @ acestui mod de invafare. Capitalul IV se referd la conceptile levilorstudentior despre invijare si impactul acestora asupra dezvaltrt gAndirt confce, constructive sa forma personal or Capitolul V realizeaza 0 corelatie Inre modul de concepere a cunoasteni i invdfarea efcients, evidentnd faptul c8 Infelogerea cunoasteri este construciio a subiectului ce etermind modu de abordare a invari, elicionta si durabilates acesteia, ‘Capitolul VI prezinté un cad de predare-Invatare pentru dezvotarea gandliii cnice care include tre) faze: evocarea (provocarea elevilor sisi amintoascd coea ce stu sau cred ca sts {despre o fomé si sé stableasc’ scopuni pentru actvitatea lor Investigatva, ce va ‘urma); realizarea sensului (infelegerea ‘autentcd, profundé bazaté pe implicarea elevior In descopenrea sisau atibuirea de semnifcati personale unor ide, unor Cunostinfe) $i reflectia (reconsiderarea de cétre elevi a ‘cunostifelor” detinute’ la Inceputul secvenfel de Invatare, fexersarea gandirl fn rezolvarea unor probleme diverse $i, pe ‘aceasté ba26, Invalarea autontic, efcinté, durabil). Partea a doua a lucrini, Metode si tehnici de predare- Invafare pentru dezvoltarea gandirileritice, prezintsprinipalele ‘modalit $i strategi didactice menite sé favorizeze cezvoltarea ‘Gandini colice $i invdtarea efcints Capitolul Vil" evidentiaza princpalele direct de restructurare si oplimizare a metodologiei didactce in vederea realzénlInvafari $i dezvottani gndinicrtce si analizeaza cateva princip de bazd ale predavi.invajani avand ca obiactiv ‘ozvoltarea gandiri criice prin exersarea el in cadrul lectilor $i ‘activitiloraidactce. ‘Capitolul Vill deserie cateva metode si tehnic de predare = invétare pentru dezvollarea gandini entice a elevior/studantio. Capitolul 1X evidentiazd rolul lecturt si al scriri in stimulorea dezvoltani gandini rice insistand asupra necesita implicni active a elevior/studentlor in studierea unui text pentru 24 infelege interpreta precum si In elaborarea/Scrierea unui text ‘azate pe argumente logice, convingstoare. Capitolul X realzea2d 0 anal comparativé. intro strategie didactice tradtionale si cele care promoveaza dexvolterea géndini crtice, sublinind rolul si valenfele formative ale uitimelor. De asemenea, se prezita attuines profesoriorfat8 {de schimbarea $i inovarea didactiog, impactul acestora asupra ppersonalti lr. Partea atria initulatd, Lectil care utilizeaza strategil didactice pentru dezvoltarea ganditicrtice, prezints mai multe pproiecte de lect, a diverse discipline de invélamant, realzate de profesor de fa Scoala cu clasele /-Vil, nr. 7 Timisoara, partcioanti la cursurile de formare tn cadrul Proiectulul L.S.D.G.C,, cursuri ‘sustinuto do. autorul prezentei cit! impreund cu prof. Borovic Darius de la Liceul "Nikhotaus Lenau” dn Timisoara. CCapitolul XI prezinté céteva ide! esentiale_privind proiectarea lectilor care promoveaza dezvoltarea gandi cite, EEtapele proisctani' une’ lect sunt descrise in manieré suocinté find de un real folos pentru munca ia casa a protesorior. Capitolu XII prezinté 20 de proiecte de lei desfésurate 4 citre Invataton $i profesori de fa Scoala nr. 7 din Timisoara la diverse discipline de Tnvatémant. Sunt evidentiate aici modaltati concrete de utilzare a metodelor si tehnicior prezentate in capitol al [X-lea constivindu-se in sugestivaloroase si utile de ‘ealzare 3 unelinvé(ar efciente side exersare a gandii citce. Partea a patra a lueriri (Capitol! al Xiliea), Opinil ale partcipangiior 1a cursul Dezvoltareagindirllcrtice prin ‘ntermedtiu!lecturil si screr,prezint ide 5 paren ale profesonior ‘dupa parcurgerea a doud stag de formare (incuzand, In total, 80 de or). Utiizénd metoda reactieicittorului adaptats, am solicit, Ja Incheierea stagitor de formare, cAteva opini ale participantior. ‘Acestea au fost “prolucrate editoralistc"(tturle ne apart) dar ‘exprima géndurle necencurate ale acestora. Partea@ cinces, nuts Concluzl, cyprinde dbus capitol: Tn capitolul XIV. se argumenteaza dees 8 filosofia predarikinvétarit pentru dezvottarea géndiritcriice nu este una niterd cl mai degrabi, una eclecticd. Aceasta include, selectv, ‘do i solu aparingnd mai muttrteoni i orienta teoretce, toate ‘subordonate realizar unor obiective specifice. ‘Utimul captel, XV, propune o schimbare de paradigm in cova ce privesle predares-invatarea pentru dezvotarea géndii Grice bazata pe anumite ide! s!cerinfe care facilteaza gandirea cri $i Invafarea ficient Rezultat a! unel actvitsi a autorului de informare: — documentare si mai_ales, al nel experionle percurse ca pariopant la cursuri de formare si, ulleror, ca formator, ucraree {6 fafa constitue 0 provacare att pent teoretcieni stintelor ‘educate! ct si pentru pracicen! (profesor, educator) ea find ula adrolordksectioe g! studenfor- vitor profeson si insttuto. ‘Autorul se simte dator si aducd multumin celor care au ccontribuit, int-un fel sau altu, in mod direct sau indirect, la reaizarea prezente luc. Tn primul rnd se cuvine $8 _mullumim profesorului Charles Temple dela Hobart and Wiliam Smith Colleges, Geneva, New. York ‘care a contnbuit in mod hotérétor la dorularea Projectului L.S.0.G.C. in Roménia Ih dolla réind meniondm soliitudinea de care au dat dovads un grup de profesor de Ia $coala cu clasele I-VI, nr.7 din Timisoara, angajéndu-se In dou8 stagit de formare si pentru introsucorea in ectvitatea lor didacticé 2 strategilor privind dezvottarea géndini critce. AUTORUL, 10 PARTEAL GANDIREA CRITICA $1 INVATAREA CAP. Cameni se deosebose de celoatefinfe prin gAncire. EI spun de 0 capactate speciica de procesare a infrmailr in ‘ederes dobandir unorcunogtinte si convinger, 9 uncr deprinder $1 allt) cognitive necesare rezolvarl de probleme cu care Se Eonfuntan via cotiiand Des) este o capactate defitorie a omul, totus gancirea nu funcioneaza la ff tot oameni. Oameni géndese in modur Gert. Mal mult, una si aceeasi persoana gandeste citer, in tua dferte, Dincolo de aceasta, Fecare persoan isi formeaza Un tl proprit de garde, 0 modatate personaizatd de abordare flrezalvare a problemetor ec, putom vor, despre anuite modu sau tpurl de Andie, la, pede ata parte, dest ciferte de géncire. 1. Moduri fundamentale de gandire Exista mai multe moduri de gandire, ciferentate In functie de mai multe citer. M. Zate (1998) propune un set de crite pentru clasificarea modurlor fundamentale de gandire, Astfl, ‘modurileipure de gandire se ciferentiaza: + dups otientare - gandire directionata ~ gandire nedirectionata, ‘+ dup tipul operatilor propuse - gandire algontmic; ~ gandire euristics; + dupa finaitate _- gAindire reproductivs + géndire productiva(creatoare): + gandire crt; + dupa sensul de evolutie - gandire divergent; |. MODURI SI STILURI DE GANDIRE " - gindire convergent, + dupa demersurile logice - ganire inductive: ~ gindire deductive + gandire analogica: ‘+ dup modul de destagurare - gandire verticals; + gandire lateral; “+ dupa valoare - gandire poztiva, ~gandire negativa: ‘+ dupa corespondenta cu reaitatea - gAndie realist (vila), ~ géndire onic (autista) “+ dupa efcienta - gandireeficionts + gandire neeficients 1.1. Gandirea directionata gi gandirea nodirectionata Gandirea directionaté este gAndirea focalizata pe rezolvarea unor sarcni,calauzi de un plan, orientaté gi ghidata de anumite scopurl. Ea ullizeaz’ concepte, operai, regull si procadee mintae prin care procesarea informatilor este dinjat, in mod delibeat,intentionst spre o tint dinainte stabi Gindirea nedirectionata este géncitea neghidata de un plan gi neorientata spre un scop precs determinat. Ea presupune mrigcarea lber8, spontand a gandurlor, subiectul recurgand la fartezie, imaginalle, reverie etc, care determina attudini neconstrangatoare, neimpuse din afard. Este o gandire bazata pe reprezentin gi asociti ibere de imagin idl 1.2, Gandirea algoritmica si gandirea euristica Géndirea algoritmica presupune operati si procedee mintale standarcizate, desfagurate int-o succesiune oblgatore $i ‘eare conduc, cu necesitate, la obtinerea unui rezutat sigur, ‘seontal. Succesiunea riguroasa si ordonarea stricta @ operailor ‘asigurd continutateademersului mintal de procesare a informatilor gi finalzarea lui prin objnerea rezultatului prefigurat. 2 Gndirea algortmica este ficients in situapi familar, comune, obignute, find intro oarecare masura 0 gandice “Tutiniea”, uta th rezolvarea unr probleme bine definite ‘Gandirea euristica presupune operat gi procedet rmintale nestandardiza, aflate iny-un proces de_elaborare Continus, prin “Incercare si eroare™. Subiectul are libertatea de lege, intr-o situate data, calea potrvit prin valorifcarea incercarior reugite gi eliminarea erorior (Incercarilor nereuste. Géndirea euristca este expresia optunii subiectului in ceea ce prvegte modaltaile (calle) de solutionare a unei probleme, ‘opfiune bazatd tolusi pe princpil “efortlulmintal minim” necesar. Gandirea “euristicd este eficient’ in situafii_ noi neobignuite, incerte, in rezolvaréa nor probleme insuficient definite Ea este 0 géndie construciva,creativa 1.3. Glndirea reproductiva, gindirea productiva sl gindirea critica Gandirea reproductiva este gandirea _liniara reproductiva. sub aspect alta, avand un grad ridicat de storootpie si automatism, ‘Gandirea—productiva. —_(creatoare).__presupune descoperitea (eau producerea) unui nou principiu de relaionare 2 datelor unei probleme, altul decat cele abignute, uzuale. Ea Urmareste elaborarea cat mai multor soluti posible Into situaie data, mergand uneon chiar pan la “sfdarea logic ‘Gandirea critica este gandirea centratd pe testarea si fevaluatea solutilor posible Inr-o situate ~ problema data, pe alagerea solute! adecvate gi respingerea argumentata a celor msi putin adecvate. Ea presupune raportarea activa, in cunostinta de Cauza gi bine fundamentata logic a sublectuu, la datele problemel 51 opfiunea lui pentru modalitatea de rezolvare considerata cea ‘ma buna, Unit autori (Moore, McCann) considera 8. gandires creatoare ¢1 gadiea crite’ sunt “doua fee ale aceleiagi medal Gandicea creatoare isi dovedeste utiitatea gi valoarea numa daca 13 produsele el sunt supuse unor analze si evaludi crtce, cu SCOP {e fundamentare gi Tntemeiere rationala, 1.4. Gandirea divergent gi gandirea convergent Aceste tipuri de gandire au fost propuse de Guitford in madelul séu asuprastructuri intelectulu, Gandirea divergenta este gandirea “in ovantar, care presupune cdutarea mai multor solu posible la o situate ~ Problema data, pornindu-se in mai mult direct, pe mai multe ci. Gindirea divergenta implied demersul mintal de la unitate spre iversitate, prin analiza si evaluarea allerativelor posible. Ea ‘xpima iobiitatea s} flexbiltatea infelectuald a individulu, tendinfele acestuia de mulipicare gi diversifcare a cdllor si mmiloacelor de rezolvare a unel probleme plecdnd de la o situate aU stare de lucruri data Gandirea divergent favorizeazd creativtatea $i construcivsmul Gandirea convergenti este gandirea focalizata pe ceve, este demersul mintal dela dverstate cétre unitate, de la analiza $i evaluarea disocatve, diferenjatoare spre sinteza integral $i integratoare. Ea presupune capacitatea subiectului de a desprinde si extrage ~ prin abetractizare gi generalzare ~ dintr-o class de informati, principle 1 regulle de construciie a acesteia de ‘entficare, a slementelor comune, unificatoare. ‘Gandirea convergent este considerata 0 caracteristicd istinctiva a iteigente 4.8. GAndireainduetiva, gindirea ‘i gandirea analogica Modalitatea Inductiv de gindire presupune demersul mintal de trecere de particular la general, de la caracterstcl si date factuale la relat, lagi, concepte si principi. Ea surprinde Teguiartates, invarianja, constanta, "logitatea _ fenomenelor. Gandirea inductive are un caracter probalistic sductiva 4 GAndirea deductiva impli demersul mintal (operat procedee) de trecere de la general Ia particular, de extragore @ tui adevr particular pornind de la un principiu general, e insusi ‘adevarat, Ea conduce intotdeauna la o anumita concluzie, pornind {ela anumnite premise gi intemeindu-se pe acestea. ‘Gandirea analogicd constd in stabilrea unor similtudin| inte diverse oblecte, fenomene, eveniment, idol etc., acolo unde acestea, aparent, nu exista Similtudinea de siructura, de onstrucie in functionare, conduce la transferul unor_principl gi felafi, dovedte a fi relevante int-o situatie, la altele asemanatoare. 1.6, Gandirea verticala $i gindirea latorala Tn procesul gandlci este necesar 88 ne migcdm nu numal Jn plan vertical ci gi “latera’, pentru a gai modal iferte de abordare gi solutionare a probleme, allele decat cele cunoscute, ‘Gandirea verticala este géndirea liniard, secventials, care pomeste de la ceva si apo) constuieste, pas cu pas, Ccunostinje $i idel noi cu grad de abstractizare gi generalizare din ein ce mai ridcat. “Rilcarea’ do la concret la abstract, de la particular la general gi apol de aic la concretul logic este migcarea ‘galt in plan vertical. Acest mod de gandie este unul strict logic, ‘in acceptiunea clasics a termenuiui “ogi Gindirea laterald consti in migcarea gandini “pe ‘orizontal’, In Incercarea el de a rezolva probleme cu alutorul unor metode neobignuite, neuzuale care, aparent, sfideaza logica. Gandirea laterala este una a ‘posibiltstior’, a divers punctelor de vedere coexistente in rezolvarea unel probleme. Ea festa strdns legata de gandirea productv ~ creatoare gi de cea de tip euristi, fara a se confunda Ins& cu acestea. ‘A gandi “lateral Inseamna a avea o ait atitudine fatd de C informati, a folosi o alta metoda de procesare a acestela, decdt cele uzuale,folosite in mod curent ‘De Bono (1992) aratd c& termenul “géndire laterals" are dou’ sensuri 2) In primul rand, el desemneazi_un_numar de tehnic utzate pentru schimbarea perceptilor, a mentaltati gi a moduli {de 2 géndi al camenilor care conduc la generarea unor idl $i concepfi noi b) in al dolea rand, g&nirea laterala presupune existenta ‘mai multor posibiltat de abordare a unei probleme. Gandirea lateral presupune manifestarea creaivitti 1.7. Gandirea pozitiva si gandirea negativa Géndirea pozitiva este acel mod de gandire In care individut se impicd activ si constructiv Tn rezolvarea_unel probleme, convins find c& std tn pulerea lui si 0 facd. Cei ce andesc poritv ered si spun cS ‘nu exista probleme de Rerezolvat” sustinand, In orice situate c’ "se poate’ chiar daca UUneort recunose cf esie greu gi c8 necesita un efort considerabi din partea lor. Gindirea negativa este acel mod de glindire in care indwidul se-manifesta pasiv, defensiv, neconstructv. El Clduzeste dupa deviza “nu se poate’, sau ‘nu cred c voi fi in Stare” etc, ceea ce determind neimplcare, neangajare, nelnerederes in sine a persoane! In cauza Univ autor’ considera ca gandirea poziva si, respectiv, gandirea negativa ar fi mai degraba_atitudini dominante ale ‘amenior fa3 de problemele viel, decat moduri de a gAndi ale facestora, Astle a génci poztv inseamna a avea o atitudine Consthictva, eficienta, a fi optimist; cimpotriv, a gand! negativ Inseamna a avea o atudine nihilsta, ineficienta, «fi pesimis. IM, Ziate (1999) considers c& cele dowd moduri de gandire sunt, in primul rand, eapactati cognitive ale subiectuul care determina attudin corespunzatoare din partea acestuia, El arata ‘cd gandese portv cei care dspun de capacitat informational- foperationale “(cunostite, deprinder, abit) inlelectuale) ce Conduc la obtinerea unor succese. Dimpotrva: gandesc negativ ‘cel care nu cispun in sufiienta masurd de astfel de capactati gi prin urmare, nu obtin succese In atvitatea lor. 16 Persoanele cu gandire pozitv’ au tncredere tn fortele propri, se autoapreciazé realist, au sentimentul autoefcientel gi se ‘angajeaz8 plenar in activitate, objinand, de cele mai muite or, ‘succesele scontate Persoanele cu gandire negativs nu au Incredere In fortele propri, nu se angajeazd indeajuns in rezolvarea problemelor ci mai degraba, tsi construiesc mecanisme de apdirare in fafa unor fegecurl Ele sunt stipdnite de sentiment inficentei personale, fapt care poate conduce, in anumite situa, la instalarea “sindromului neputinte! dobanite” [Nu trebuie 84 consideram c@ gandirea poziva este Intotdeauna favorabil iar cea negativa, nefavorabid. Ambele sunt moduri de gandire care, daca sunt realite gi adeovale situayel, pot fieticiont, Gindicea pozitva este cu adevirat pozitva daca este $1 realist. Gandirea negativa, adecvaté unei situafi ca atare, se poate dovedirealsta, dobanding, astfel,valenfe poztve. Cele doua tipur de gandie infiventeaza profiul general personalitai individu, Este necesard educarea gandini pozitve ‘care presupune, print altele, a) determinarea individuul si: Congtienizeze propria-i valoare capacitate sale reale, proprile alt gi defecte sib) restructurdri la rivelul cogniiel acestua, i ‘sensul convertiri madaltatior negative de gandire in una poziivs Gandirea realist (vi ) si gandlirea oniricé (autista) Gndirea realists este gindirea legati de prezent, de actual, ea proceseaza elemente oe ini In campul constintel, gi care asigura acivaltatea existenjala a individu Ea este orientata spre exterior, vizand adaptarea efcienta 2 individu la realtatea inconjurdtoare, Gandirea realist’ (vigil) ‘are mai multe caracterstic: = este clu intemal pe principle loi, ae rational, = seeexptima ing prin imbay, contin ei comunicénat-se ator = in funcjionarea ei, presupune relajonarea activa 3 individu cu semen, contactul sau permanent cu lumea, 7 Gandirea oniricd (autists) este gindvea ruptd de realtate, gandirea fantezst8, bazata pe imaginal. Ea este Crientatd spre inteiortatea gi subiectivtateaIndividulul in. cauz’ ‘cesta igi satisface dorifele gi aspirate In plan imaginar, prin intermediul unor fantasme, Gandrea autsta are urmatcarele caractoristc: SNGote cAlauzté (gi adeseori chiar subjugata) de procesele ‘atecive, intemeindu-se pe un altfel de logicd decat cea rajonalé, fa este rupta de realitate, find dominata de fantezi g reveri oe ge exprima In si prin simbolun imaginative propri individulut find“ forma de gandire privat (Silamy, 1967), necomunicat si tuneori necomunicabila altora eSpresupune, in functionarea ei, neretaonarea individu in ‘auzd eu cella, Inchiderea lu In propria subiecvtate. 1.9. Gandir Gindirea etcinta este gindvea pragmatics, cea care conduca a aofere tnt raul hue sles. 8 pone proceseres une ant (ele) de frat. prin Ferma unor operas pocedee mintale care g-au covedt Uitte goporuntatesn tus sinter Gere gandest efit gandeste creator, pont, realist Gindiga neeffenta ete’ pata. ce pragmatism indica erealts ale cae! rezuate nu conduc la otonarea SEtoplaia a preblomelor. Ea are uncle note do epreducivate, Ste o gandve ecomnrant nega, eid. nec Cerjanectenia und! tp ce gandre tebul apreciae in tune de stu proematic Inca se gases neu a Un moment dat de fein cae ies” din oa. “sic, iene veoue v8 devin o vasa esenbalé a Invi pereonaltat a omulh, mu dara gn acest ‘ops prezerarea succnta a moduror fundamental de ganar sunt necosarecltovaprecla 3) "am ventana ncaa mod degre apa cum sur le presente in tertura ce specaltate ou scopul dea evident, pe Ge o parle, complestates ghnd ca fenomen sica pore, ar. pe neeficienta eficienta si gandl 18 de alt parte, pentru a circumserie locul gi rolul g8ndiiertice in lansamblul modurlor de manifestare a génciri umane, Gandirea Cried este 0 modaltate superioara de manifestare a gandii care Sintetizeaza si ntegreaza aspecte 51 procedural celoiate modu de gindre. A gindi cc Insearma, pine atl, a gandi pragmatic $ ‘oaist, cvergent poz, eure s creator algortic gi eftient 2) Modurie do" gindito prezentate mai sus nu sunt, prin ole insole, bune sau rele. Ele pot fi valorzate astfel in functle de cortex, de situatia-problem& in care se afd indivdul la un moment dat gi de felul cum acesta o depageste (0 rezolva. 3) In realtate, nu existé modun de gandie pure care sa ‘etormine tipur de personaltate corespunzatoare. Mai degraba se poate vorbi de existenja unor dominante ale ganditi camenilor are confn elemente aparindnd mai mulor modur de gine din cole prezentate alc. Frecare persoand gindeste in flu su, re un sil propria se gindre. 44) Modalitatea dominanta de gandire a unui individ, stiul sau de Gandire, se formeaza, se invala, se educd, pe de o parte, prin practicarea difertelor moduri de gancire (Invatare impli) iar. pe de alta parte, prin congtientizarea caracteristiclor esenjale ale acestora(Invatare explicit). 2. Stiluri de gandire si stiluri de invatare Conceptul de “sti” se raferd la modalitatea propre unel persoane de a actiona, de a se manifesta in diverse improjurin Stiul poarté amprenta intregi personality) @ unui individ, este expresia unicitatii manfestarior acestuia ‘Se vorbeste despre sti percept sti conti, sti de gan ete. Stilul perceptiv exprima felul in care Tecare persoana si formeaza imagini mintale despre obiectele si fenomenele reall, cu care vine In contact. Evista mai multe stiun perceptive: = global (hipersinttic): + cu detali putine (sintetic); cu detal multe (analitic); cu detali foarte multe (hiperanalitc). 19 2A, Stiri cognitive Stil cogntiv se referd a maniera tpi in care © porsoondachaiboneszd si proceseaedinforatia (© Ponceplualzesza ¢Inflege, a dec e2aW8 probleme) ‘n‘gania achetonar informatio, In mod wractonel psholopi cognit vorbese de tel modal ual, verbal itactla sau psnomotore ‘ny autor procum lames $1 Galbraith (1965) ora c& exist cel pun sapte modal! Ge aciiponae a informations Shame. find (un ten seis), aseultand (0 confit, expunee) ioraiv (decir, val" (cheonid,Kresteze (deand}ofaciv(miosind); hap sau tel (angina); ircea Go pvt procesareanfomaioci ma mul verbesedesore dovs modal) astincte \modatfotea setts (global, holst) ~persoana face into thagine global, apo! se concenireazA asupr detaior, b) modattatea analicé (seal) ~ procesarea information se ‘eatzeaea In manta linia, pas cu pas, cu concentarea SSupra nor slemente esentiae ale fomeiconfnutl ‘roborand eae dou cers 5 anume [Fmotaltetea do ochaionae anformetilor = Imaniora de procesee a informaior side rezoWvare a probiomelor. se diferentiazd urmatoarele stiri cognitive: ‘a) Stu’ cognitiv. metedic ~ propriv persoanelor care achiztioneaza si proceseaza informatile necesare rezolvari de probleme in mod sistematc, dupa un plan bine stabil B) Sti cognitv intutiv — caracteristic persoanelor care, se azeazd pe asocierea libera (si aparent intémplatoare) 8 informatilor, astfel de persoane “sit” dacd gi in ce masura informatile dobandite servesc rezolvani de probleme; {)_ Stil cognitv nermatiy ~ propriu persoanelor care proceseazi informatia prin raportarea acesteia la anumite norme, Ia anumite Scheme mintale, detinute deja, {) ‘Stil ‘cogntiv receptiv ~ caracteristic persoanelor orientate ‘pre detali in procesarea informatilr gi In rezolvarea problemetor. 20 ‘Astle de persoane considera ca faptele izolate sunt esentiale in funclionarea cognitva de ansambiu. Fiocare individ are un stil propru, caracteristic de gancie. El se formeaza prin integrarea, in manier& specifica, a mai multor tipurfelur de ganire. ‘Stl personal de gindire este modalitatea, proprie unui individ, de abordare gi rezolvare a problemelor. El se dobandeste prin exerci, prin invitae, 2.2 Stilur de invatare ‘Adeseor, tormenil “stil de Invafare gi “sil cogntiv” sunt folosit indistinct. “Totusi intre stiul de tnvajare i stiul cognit xstl deotebi, Stil de invatare este un concept mai arg care include ppe lang functionarea cogniva $i preferinte generale pentru tiverse tpuri de sitvati de Irvatare, Stiul de invatare include nu ‘numai elemente cognitive ci gi elemente afectve s1 psihomotori Structurate in chip epecific la nivelul subiectulu. Pe de alta parte, Stlul de iovatare include impicit si anumite caracterisici ale Instriri gi seturi de preserpti nstrucionale care insotesc twalzarea efectvé a iat Exista mai multe stlur de tnvitare. |B. McCarthy si D.Kolb identified pairustluri de invafare In functe de modaitatea princpala de realzare a acesteia 7) lnvatarea bazata pe sentimente (a invata.trdind evenimentee). ‘A Invata prin sentiment Inseamna: = afi oriental spre oameni, manitestand sensibiltate Ta de problomele lor, = _ aparcurge experiente specifice, trdindu-le afectv 2) Invafarea bazata pe percoptio (2 invita vazénd / ‘observind $i asculténd). ‘Asta Inseamna: = a observa atent lueruile nainte de a incerca $8 le roi ‘88 Ie jude +a vedea lucrurile din mai multe perspective; 2 + a asculta si evalua si opinilealtore, ealizénd sensu ‘adevarat ai lucruricr, inflegerea corespunzatoare & acestora 3) Invaarea bazata pe gandire (a inva gd). “Acest sil de invafae presupune: +a face 0 analiza logics a Keto, 2 a elabora un plan sistematic pentru procesarea informatie, = a actiona infelegénd, in mod adecvat, lucruie, situatile, 4) Invajarea bazata pe experiments (a invifa ficénd). "Acest sti de a invata reclamé: 2a avoa abitaie necesare rezovi problemlor ginal in mod independent sa asuma anu riscur: 2 ainfluenfa oameni si stuatie prin actune, prin fapte G. Pask (1976) vorbeste despre 3 sir de invatare: a) Stu! holst ~ caracterisic persoanclor la care este Predominantd emisfera cerebralé dreapta; acestea_preferd Fealizarea unei vizuni de ansamblu asupra fenomenelorluerénd cuilustrati, scheme, analog 1). socvenil (seria) - caracterstc persoaneor la care este predominant emisfera cerebralé stanga, acestea preferé lbordarea pas cu pas a invari, nt-o manieré anaitic, ©) Stiul. versal’ ~ caracterisc persoanelor care au ‘capacitatea de adaplae rapid sl ficient a oie situate. ‘Una dint cele mai cunoscute tipologi privnd stilurle de ‘nvatare este oea elaborate de P. Honey si A. Mumford (1982). El disting patru stu de irvatare: ‘2)___ activi preferd actvtati de invajare flexible, schimbatoare, bazate pe experiente s1 probleme noi, care le oferd o mai mare Fbertate de manifesiare,Inctandul la actune; b).__ rofleivi_ preferd actvtat de Invatare in care li se oferé posibttatea s&-i exercte gandirea, sé reflecteze asupra problomolor, 8 lucreze in manieré analticd, 5). leorteniprefera activa de invajare stucurate logic, ‘vand scopuri rajonale care gi in care i se cresaza oportunitatea 22 pentru explorares metodicd a metodelor, pentru 2-i pune reban, pert a incerca expliati i terre @) pregmati peters ecivtah de Invaare avind incidents practcd imedeta, care le oerd cazia de 8 pune in spicare Einogintl teareice Vnreaitate, susin autor sus mentona, nu ext ster se invitae. pure. ‘Still propre iwvatare. al une persoane inluce elemente din doud sau mal mite ategor dn cle pat prezontate mel sus Cunoastrea still de invétare al elevior este importants periru profesor pentru acivtatea Ge proectare 31 planficae @ Exrutordindui posbiatea 88 adaptoze modal de precare la stlrle sttatepile de nvaare ae elevior “Goreiceni au cezvotat 0 termincogi certs pentru a descr sue de invatare qi earateriste lor Uni consisra cd an grup scolar pol ft depstte pat categorie stu de invaar, nefind reprezerate in proporti egal. Atel, Buler (G87) ‘desone. pat stun de Invaare g caractrsticl. fr enumindie sil A, 8, C31 D (Ver! abe). stil muncegte bine sigur, Igiplanfca actvtatea in mod ofcient [gitermina munca la termenul stabi ciesteinstructunle cu stent teste creumspect a sarcnie cu nal deschis la noate bun + prea itoreseaza alte modus de ue ‘posto fi proocupat de dota -pierde imaginea do fncambls + rues rnin cpshss owe tin cca + Iglorganizeaza bine mater ‘place sa rezolve probleme: rezova mal bine sarin in srs, teste precis gi meteuos aut legatu Tne 1 ea sunt (uneoprea mu) nformape nan de noepe vr 23 poate prea precaut hue neaplrat un gander coat 1 Invaiabine dn prin preteger formate; ‘stat + poate ofr soli creative; {ede imagines de. srsamblu, dar poste ignore ‘etal + pune nreb precise, la biet {Boat necro de anu ide 1 Foe pare afc cstegoizare, 1 ereaza eu tenezie; {este cu uprima cistas dels activate; 1 eocyneazd i simul aro. eregh veo, muzics = suit + teroaza bine cu cel este domo s ncerce de no, {eintuti, neputindexpicaiiotdeauna de ce itoegte vanetateag schimbarea + prefera £8 ctoascd“n diagonal fu ebsruleste $29 planficedininte munca Tass rune pe ulimal moment {ve imotdesuna aon i deta {poate avoa prolome de ergarizare a tmp: 1 ete gino dvorgont ‘Stiurle de invafare g! caracterstcle lor (adapta dupa Bul, 1987) Nu exista un stl de favajare mal bun decataltu,Fiecare persoana are un sti de invajare dominent pe care practicandu-! se ‘imte In mod confortabi. 24 CAP. Il, GANDIREA CRITICA $I INVATAREA EFICIENTA 1. Semni Despre géndirea critica exists opini diferte, contraditori, ‘parent paradoxale, In limba] obignuit termenuiul “critic” | se atribuie adesea © conctate negatva. A forte inseamnd a nu fide acord cu opinia cuiva, uneort chiar cu opinia majontéi, @ nu te conforma (sau chiar’ a fi Impotriva) unor cutume, unor regul, unor norme. ‘Adeseor, cel caro are opinii tice este considerat un nonconformist, un neadaptat, un dlzident chiar gi, prin urmare, Colt au o altudine rezervata fala de acesta, amen se identifica cu convingerie gi pareri lr, astfel Inct tunci cand cineva le critica opinile, cel in cauza consider’ ca este un atac la persoana lor. Trebuie spus cA gandliea erties ru Tnseamnd ‘atac la persoans" celui ce exprima 0 alté opinie, tuneor chiar contrara opiniloraltora, ‘A gandi cic ins& nu inseamna neaparat a avea o pozitie negativa, nerealsta, neeficienta; dimpotrva gandirea critica este lun mod de @ aborda si rezola problemele bazat pe argumanto ‘convingatoare, coerente-logc, rationale. Crtica poate fi = aries dlstructiv, cu scop de demolare, 0 incercare de a justfica ceea ce este greu (sau aproape imposibil de justifcat gi acceptat (de ali) + oniicd construct, cu scop de fundamentare Intemeiere a opinilor, de argumentare rationala a acestora, de acceptare a lor In cunogtint de cauza. A gandi eric distrucv inseamna a fi mereu “Impotriva’, {ra a avea,Intotdeauna, un motvIntemela, rajonal, de dragul de af diferit de cola, de a “esl n evidenta’ ‘A. géndi ‘critic constuctiv ingeamné a sustine cu argumente convingatoare, rationale, anumite opni gi ale respinge e altele,a te “indo cu scop de a obtine noi argumente care sa 25 Wreascd sau, dimpotivl, si} gubrezeasc’ proprile convinger Ssictedinfe, a supune analze s!evaluar orice idee personala Sau ‘partinsind altora. (© persoand care, into situate data, nu cunoaste alta pozttie (opinie) deca propria sa pozitie (convingere) nu gandeste eric. Gandirea criica presupune cunoasterea 5 evaluarea, bazata pe argumente solide s: convingatoare, a opniloraltora si, pornind 4e alc, adaptarea de catre subiectul In cauza a unei poziti prop, favand o susjnere sufcient de temeinica jin cercurile educatorilor si ale specialistilor in stiingele educatiel géndirea cried semnifica o géndire de nivel Superior, Ea se bazeaza pe deprinderle gi abiltle celor care © practica de a rationa corect, cosrentlogi, pe bazé de argumente suficiente, solide gi valoroase. ‘Modaliatea dea gandi cic se Inscrie In partea ‘superioar’ a taxonomiel abitajior cognitive a lui B. Bloom, implicénd analiza, sinteza si evaluarea pe baza de citer si valor deziderablle social, asumate de individ gi practicate cu pricepere $i ecient 2. Caracteristici ale gandiri crtice Gandicea erticd este 0 condita si 0 modaltate de realzare a invajari eficiente cu rol esential in dezvoltarea personaltafi incivdulu. Ea presupune, printre altel: ’) ~ formularea de cétre fiecare elev/student @_unor ‘paren! prop, personae, eventual originale, referitoare | 0 problema; b) = dezbaterea responsabilé a idelor si soltiior lavansate de fecare individ, in mod individual sau ca rezultat al munci in grup: ©) ~ alegerea rationalé a unei solutit optime dintre mai ‘multe posible; 0) “rezolverea de probleme in timp optim si cu efcienta scontaté Géndirea critica are, prin natura si modul ei de manifestare, doud dmensiun esentiale: 28 = 0 dimensiune sociaté potrvit céreia invatarea $i munca in coleborarederermingconstrirea si manifestarea solani Uumane, a comportamentul de intrajutorare, cu efecte benefice ‘asupra reusite in actvtate gi cu sentimentul fecdrula c& apartne ‘grupului, 8 lucreazd pentru cresterea prestigiuui social al ‘acestuia. Mandria dea aparfine ‘unui grup, unei comuntat {genereazé individuui sentimente poztve, contribuind la trairea de catre acesta a unei star de confort psiholog = 0 dimensiune pragmaticd prin care invatarea bezaté pe dezvoltarea gAnditi critce creeaza posiblitatea si oportuntatea implicii plenare a elevior in acitate, porindu-e0 de la stémirea Couriitai acestora si contiuand cu implicarea efectivé a lor in rezolvarea unor probieme autentice, de vats |Lucrul cu elevi, in clasd, trebuie astfl realizatincat $8 {genereze un cimat de Incredere, care s3- determine 68 se implice jn discutarealdezbaterea unei idei interesante, in rezolvarea cu succes i eficienta a problemelor. Elevil trebuie obignui cu investigatia temeinicd, cu dezbaterea autentica, cu gasirea unor raspunsuri adecvate la problemele cu care se confunts. Pe ‘masura obigruii elevlor cu acest mod de a lucra, de a invata, el dobindesc deprinderi valoroase de géndire cried gi de invatare ecient, autentica Formarea capacitativabiitsti de @ gndi creativ si Construct, eficent gi eric presupune realizarea de catre elevi a progresului in mai multe planur, prin trecerea: ') de la react’ personale la idei susjinute public, cu argumente convingétoare; ) de la respectul fata de idele altuia la dobindirea increderi in sina, In proprileidei bazate pe argumente: ©) do a intuit Ia logics 4) do la 0 singurd perspectiva fa mai multe perspective in abordarea unei probleme. 2) Trecerea de la personal la public. Primele reacti’ ale ‘levilor fala de 0 activate, 0 opera etc. sunt reacti ce denota fraireaafectiva a acestora, fat de actiitatea sau opera respectva, react exprimate sub forma: "Imi place’/nu-mi place’ ar Pe masura acumulai experienel in practicarea invatari bazate pe ‘GAndirea crc elevii devin din ce In ce mai capabil sa-si exorme Feacfile, ideile tn termeni care le fac ineligible pentru afi, find sustinute de argumente convingstoare Cu toate reactia si attudinea personalé fala de fanumite Idel (conjinutur de’ tnvatare) nu sunt niciodata abandonate, tolusl, elevul devine capabil si-si exprime clar si Convingator idele ‘sale in relaja cu ali, Acesta este. semnul distinct al unei persoane educate ce dispune de abiltati de gandire cited, constructivs, 1) Trecorca de la respect ff dl Soe atora a increderea in sine Elevii care dobandese abiltatea de a gna crc, devin ‘autonomi inerezator In gandirea lor, ei manifesta un oarecare Scepticism fata de afimatile facute de cineva (profesor, colegi ttc.) sau fot de idle dint-un text sors, ind inclinal sa puna sub ‘semnulIntebari orice argument pentru ai proba vaiitatea ©). Tracerea de la concret- intuit la abstract ~ logic. ‘A afirma anumite Wueruri In mod intutiv Tnseamna a ‘exprima opin fra a reflecta prea mult asupra lor, f8r8 a evidentia importanfa si relevanta lor general. A gna logic, inseamna at Infemeiaidelle, a sustine anumite concuai bazandu-te pe anumite premise. Gandia logic este superioara cele intuitive, desi n-o poate Inlocui in totaltate pe aceasta din urma si nici nu este hecesar s-0 inlocuiascd. Gandirea logica este “mai publica’ decat ‘cea intulva, dovedind cAstigul camenior In manifestarea lor emocratica, bers, independenta ceea ce conduce la spores Increderl in sine a acestora, la asumarea responsabiltli faptelor lor. <) Trecerea de lao singurd perspectiva la mai multe perspectiva in ‘abordarea unor probleme. Persoanele care nu au capacitatea dea indi cite fucrunle rman cantonate intotdeauna in proprile lor idei, in proprile lor convinger gi credinfe,incferent de opiile ceria (© persoana ‘care gandeste critic, In mod autenti, constructv, ficient, ine cont gi de convingerile gi de idelle Cceloraabordand lucrurie din mai multe perspective. O astfel de 28 persoand gi sustine propria pozije, dar este dispusa 4 so Tmodifice dacé argumentele 1 conving. Ea prezinta Intoldeauna argumentele pe care se Intemeiaza propria opinie, argumente cu ‘care Incearca sa convinga gi pe ali, 3. Ce inseamna a gandi critic? Gndirea critica este un proces complex care Incepe cu asimilarea de cunostinje, cu dobandirea unor operat si procedee Imintale de procesare a informatilor, continu cu formarea unor Credinte g1 convinger care fundamenteaz’ adoptarea unor deci §1sefinalizeaz& prin manifestarea unor comportamente adaptative Adecvate gi efciente, 'Nu toate cunogtitele sunt utile si valorcase. Cunostinele fu valoare cand sunt intelese gi, prin aceasta, se dovedesc a fi Uile in rezovarea problemelor de vialé puténd fi aplicate in practcd, in mod creatv, construct, eric. Pentru a face falé cu succes solicitanior cotiione, ‘eameni trebuie 8 ste multe lucruri 8a obtin multe informati. Dar ‘explozia informationala si posibltatea omului de a avea acces neingrict la informatiie cin lumea Intreaga creeaza adesea Uta $i provoaca anxitate, Int-o lume in schimbare accelerata, into societate democratic si deschisé, in care informatia se ‘perimeaza rapid, oameni trebuie 68 invele $8 disceama intre ce fete important sau nu, Inire ceea ce are valoare gi utlitate practic’ 1 ceea ce nu poseda astfel de cali. 88 respinga argumentat Informatile false, irelevante, inutle si sa le rejina pe cole ‘adevarate,relevante, ule. Asta Inseamina ca ei trebule $4 invele ‘si gandeasca critic, creat, construct, eficiont ‘A gindi critic inseamna: 44. a dotine cunostnfe valoroase $i ule $i a avea convngeri si pelt intomeiate pe acestee: 2! aj forma opini independents si accepta ca ele sa fe supuse evalua (entice); a supune proprile idei si ideile tora unui scepticism ‘constructv, cu scop de fundamentare; 29 4. a construl argumente suriciente care s& confere consistent proprio opi 5a manifesta flexibilist, tolerania si respect fafa de ‘delle altora, a fe accepta sau a le respinge po baza de argumente; & a participa activ la elaborarea unor solufi, @ colabora_ $i ‘coopera constructv pent rezalvarea oricaror probleme de val: 7. a invita cum 8 gAndesti efcient, evaluénd si testénd mai ‘multe soluti posible; asta inseamna a gn, in mod autentc Géndirea crticd presupune rationaltate gi mai putin ‘subiecivismul nefondat pe argumente pertinente. Cel ce gandeste citi, gandeste in mod efcient gi creator, pragmatic g realist. 4, Gandirea critic& se invafé practicand-o Gndirea critica nu se dobandeste spontan, de Ia sine, ci ‘0 invafa prin practicarea eg prin constientzarea acestel practic. ‘A gindi crite este 0 capacitate care trebuie Incurajat gi dezvoltats intr-un mediu de invafare adecvat Pentru a deveni cu adevarat persoane cu gindire crtica, levi, studenti, vrebuie $8 dobandeasca, prin experienta propri, ‘anumrite capactai gi abiltai, sub indrumarea profesorulul Gandiea este un proces complex care se dobandeste prin invajare, asemeni cittuui gi serisulul, invafarea géndii criice ‘3 realizeaza eficient cind sunt respectate anuite condi. Dintve ‘acestea esentile sunt: 1) Crearea unor situati de Invétare, a unor ocazil pentru ca ‘levi /studenti ssi exerseze procesul gndin citce si aloceree timpului necesar pentru aceasta. Promovarea gandiri crtice neces timp. Elevi si ‘student trebuie pust In situatia de a géndi, de a produce idei $i ‘pili proprl, de a le comunica celola gi a avea un feed-back ‘constructiv. ‘Comunicarea proprilor idel, ajutd la clarficerea acestora, 2) Incurajarea elovior sé géndeasca independent, “cu propriul lor cap’, sf specuieze si sa refleceze. ‘Trebuie 88 le permitem tuturor elevior si-gi exprime ‘g8ndurlle, fr& nici un fel de ingradre, Cand constata c& acest 30 ‘mod de comportare este accepatelevi se angajeaxa mal activ in Snolza 9 evaluarea cited a Welor. Permisiunea de a gander Speculav, nu inseamnd acceptarea unui mod supertcal de Sborda lucrurle. Trebuie creat un cau, un context simulaliv gi produetv in care se gindegte in mod autentic: 5) Atcoptarea divest de opin set. Libertatea dea specula, gene’eaza diversttea de pare Se renunj aste, la mentafatea “uncuui raspuns corect pe care elev asteapd dela profesor. Un cimat de Invatre In care levi aU sentiment c& se asleapi de lao, dela fecare in pate, epi $1 de in legatura eu 0 problems, favorzeaza gi stimuleaza manifestarea gandiicrice. Chir gatunci cand, into situaje- problems data, exists un singur réspuns cored, tous elevil Constatd c& ajungerea la acesta se poate face pe oti dente, avand asfl ocazla do a9 exersa gandiea. 43). Implearee acta elevir In realzarea invari, prin confrunarea de idl, prin colaborare $i cooperare pentru a gasi ‘soli adecvate Impicarea olevior In rezohvares nor probleme lo stimuleazd gandiea gis jut $a gandeasca efeient, cic. Acolo Unde gi alunci cand levi raman_pasiv, neangejandu-se In rezolveea problemelr, se constat cd gancirea crite lipseste dn ‘comportement 5). Coningerea eloiore8 nu rises 8 fo ridicule penis pine exprimate, Fidcuizereaidelor cuva, sau, si mai grav, a persoanei ‘acestuia, submineaza gandiea cited. Daca nu sunt fdculzat pent idee for, elev vor avea curajul sa le expime liber reingrédt. Uneot dele “vésnite” conduc la gsrea unor solubi corespuneditoare, ingenioase gute prac 6) Inyederes in eapacttes foc ely do a ge ned rc (Gandiea cries nu este 0 capactate. doar a elvior mal mar, sca un anumt nivel de dezvotareineletuals, i ea poate f Practeata la orice varsta de care fiecare elev Daca exist respect pent opiile flecdru ele, tot vor ‘avea gia 88 expime iel valoroase, responsable. Ei vor lua in at serios procesul invataril in care se manifesté respectul cuvenit pentru gandirea fecarvia 7) Apreckres po2tva a gana citi, manfestalé nce staf. Este esenial si Incredintim pe elev c opine lor sunt valoroase. Astfel, vom Incuraja marifestarea gandii crtice. Fara @ fvea Incredere in valoarea Ider lor, valoarea recunoscuta si de Cela, elevi vor refuza sd se implice activ In soluionarea problemelor, $8 contrbuie crite si constructiv la. rezolvarea castor 5. Responsabllitatea elevilor pentru dezvoltarea, gandiriicritice ‘Amostora_ in care 50 realzeaza invite trebule 68 permita elevior 88 gandeascd critc. In acest context elev 9 sum responeabiltatea pentru dele i opine exprimate. (Ce ce gandese enc trebuies8 iba anumte cat 9 s8 manitesteanumte comportamente. Pent aaunge s6 géndoasca Ot, efi robui: 'S4_dobAndeascdincredere im foele propri si 8 Conslentzeze valoarea proprio for do i op Tnrederea evior In valoarea delor propd determing angajarea for n manifestarea gan ciice, 2S so mpl actin proces de invafare, Cand se. impicd plenar In actitate elev invatd cu picere, iar capactatea for de infelegere reste. Invdtarea Soreabia dt raster unui sentiment de impinice autoreaizare 33d ascute cu respect opini dente, sii impétaseasca, Uni atora dee ‘coasts conduits se ivala Elvi ajung 68 ineleags este ut 28 impartapeasc’ Keillor aor, cf renunid la cove gga atcova.Clasa devine o comuntate de Invalare dn care Tecate elev are de castigat, 12, 'é escut sai idele ator ss fe preg pentru a formula ga demonta ject ‘tone anogesrhintun dog consi, itind sii reexamineze 1 889 lfuiasc8 propile ide. Ei constatd c8 92 ‘ertor to problem se pot exprine ie n teen deri ‘anit dete, cae conduc la slijonareaaccovats a scetia ‘A gindl ete Inseamnd 8 f cos, a avea'o mite iscostoar: et) pune rebar 9! a cauta‘seiemate rSopunsut cferind soit aaecvate la probleme dese; a crea condi penta asumarea, de eive elev, a responsabia prt ele, opal ole prope HManestarea greece presupune aciunea pe mei ‘multe planuri pentru: ae ae rg \delomina si a conserma fepte concuden penis Pt dosapr curs crete Pe dosnoper ca ant ale expla si elge ~~ a stabil implicatile i valoarea practicé a cunostintelor asimilate; 4 gil atoratve fo atc! sobeh deja consecrate $i ate in momtati coeetv, 2 Glan conciderare soit argumenteteatora retertoare fa © problomd supunsndle nor ana ovata guroas, oP adoola 0 pose proprio stualie deta bezaté pe ‘aroument sufint, conckuent tenes. ST) pune Inebd db tpl. "ce er h dacd 7 "co sar intimplaatine!'cind.2* atc, penta fevorza.exporarea fenomeneler din mai multe perspective chior daca unole dite cesta sunt doa’ posal sa probe. Ganda erica este un made fnctionare a mini care prosypue active, fenbitte 9 dschigre spre schmbae 9 6, Stilul de gandire si invatarea eficienta La nivelul individual, formarea unui stil personal de gancire se realzeaz4 prin Invatarea autentica si durabli, ‘adaptnd modal! de invatare care conduc la succes. 6.1. Un model de invatare eficienta D. Kolb (1984) a propus un model de Invatare efcienta bazat pe experienta si implicarea elevului In actvtatea de Invatare. Este un model de Invajare orientat spre rezoWarea de 33 probleme. Acest model ~ denumit modu! vit experenite fexporoniel Teaming mode) ~ esto valab pent toate put! (Gezerio de iva $1 pena toate vse” El presupune pairs ‘Postane ae impicai etwas in aivatea Go Invatare dispuse ferme ual ct spect feaming cy) Acosta se retrae SS Sxperonia concreld inplearea elevior “In. echvta determinate lc au (a nfo =a fo) Syobvoreti sete aupra ne expererte concrete Tealgate cn al mute perspective (a a= a sora refleth Si tormareaunor concepte abstracte si goneralizares. Seema presupune intprarea cbsenaor gi reflector eevior fra srrtura ogee pin abtacizre 9 generlzae (@ vata = {conceptual sa eoge), 4) Teatareaimplicatiior concepelor Icunostinflor dobindit inezlees no protien fear vere (ova 9 exponent, als cost rozvarea de probe) . Transpuse intro forma ciclic& gi utilzand enunturi imperative rest utors model va efierie Api, Foloseste! senchewa Le Ee * generaizesza \dapare, dup D. Kolb, 1984) 62. Modelulinvafirit ficient g stlurite de invajare ‘Modelul invatari eficiente determina identiicarea a patru tipurilstilur specifice de invatare. Ele rezult din intersectarea a ova axe principale: ') ~ gradul de implicare a olevulul (observati reflective vs. experimentare activa), ) = nivelu! $1 planul process informatior (experienta Concreta vs. generalzare abstracta) SStilurie de Invatare (dupa D. Kol, 1984) sunt: 1, Stilul divergent ~ invatarea se bazeaza pe actiunea concreta reflect, iscul (uneor nu prea productive) pe marginea acesoia, 2. Stilul asimilator ~ perscana In cauza tg valoiicsreflectile personale conceptualizind i producdnd dei bazate pe abstractizare $i generalizare 3, Stilul convergent - orientat spre aplcarea creativa, ‘constructiva a idelrteoretce, 4, ‘Stilul acomodant ~ care presupune invatarea pragmaticd: face fal unor situapi - problem’ diverse flr a excela In rezolvarga lor Experentaconcreta (achune) stilt stilt ‘acomodant divergent Experimentare acta Observe (apleare in aa site stat) (rotecti siscuti) stil stiat convergent asinilator Generate abstracts (concept, i) Stiurile de invifare (dupa D. Kolb, 1984) {6.3 Condi $ caractorstc ale realizar inva efcionto Ereia Indjr este iusto de capoctata individu de 2 rezotvarelt gor, cu prempeudine siranictale,stuaprobem’ diverse fi cu ged defeated cr ce al mare, dea fae fo cu sue Shatrreolotir provocsa. Perfomania registra n solifenareaunor problame, ropotat le fat depus pent reaizarea et dé misura fie aca roast, nc aac de rvatare. Eclerta én ese dati si de valcarea sl utitatea cancel 1 capaci dene la un momert dat deel care a Barous tn proces de insbue. In cone in cae cnoginle i ‘apacte case dovedesea file In eakzarc adap optime a ‘Schtirie real esta est un Inc concudent cal in cau @ arcu un proces do ivaare een, aint n mod autentc ‘td anumte core care favorzeazs realzarea ivi cient g durable “Ale, ivitareaoficlont se produce daca (Ungureare, 185: = eo ofa leer opotundal) $i prigistcorespurctoare (ceasonarea vat), HSt8 arumte motve (rev, itrese, asp ec) pent @ inva (prvocarea vata) - Pi 30 sablesc anit Scopt blectvo(Srecfonarea iva 1 gust rsursolerecosae (spree inva), [endif ahinvalroase tl (aoticarea Invi) Caractrsticl ale invatari ficient: + este nttdeaurasocverbal si cortetvazats 2 vest nicadaté complet, doin’, peo secvena dls 2 tate un proces indi! cir atu cid se relzeazS prin cater gi cporare cad un gp: : oes rspuno dep unorcieuta (oie elev poate pina ‘xt eta, gonerato do cauze vers} Se tte de ivfro sunt ma dogyabs benefice pont pin depisto lr 82 amelorear nvr utero, SRP dice satsectclnd reaiatle conduc la cteroa unor succese SOS ontbui la afro (plea) cv rebuild ‘ntorealzare este exerfala prt om, tne densi natura mand) 96 Cap. Ill. INVATAREA PRIN COOPERARE. ‘$1 DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE Astazi se recunoaste din ce in ce mai mult 3 scoala trebule s8se schimbe radical astfel Incat s& ofere elevior posibiitatea dobandiil unel experiente sociale constructive bazata pe cooperare gi colaborare in rezolvarea problemelor vie gi care asigura convieluirea int-o lume pagrica. Elevi trebuie educatjastfel nc ei 88 fle unul pentru celaat gi nu unul Impotriva celulalt, s&-gi dezvote abitatea de a solujona eventualele conflte in med constructiv si nu alstinctiv. ‘Acest obiectv se poate realiza prin promovarea, in $col, a Invati bazatd pe cooperare. 1, Elemente-chele al /afaril prin cooperare lnvatarea prin colaborare are loc atunci cénd levi ‘ucreazaimpreuns, Uneor in perechi alec in grupur mi, pentru realzarea "nui obiectiv comun: rezoWvarea_unei probleme, ‘xplorarea une! tome, producereafcearea unor ide si Sout noi tnt state data ‘Besta céteva elemento ~ cheie care detinese speciicul Invati prin coopera. 4. Interdependenta pozitiva Elev trebvie aja $8 consientizeze faptul cd este in avantajul fecaruia dintre ei daca cola colegi iad bine $i Constitute un dezavantaj daca coal nu invalasufcient Interdependeria postiva, cu rol constuclv, se poate realiza in mal multe four: = pin fxarea in comun a obiectveor inva (nterdependenta obiecivelr): S prin diviunea munci in cachul grupului (nterdependenta sarin; = prin Impértrea resurselor (materiale si informajonae) intro ‘membri grap (nterdependentaresurseer); = prin acordarea de recompense comune (interdependent recompenseon. 2. Interactunea direct, “ata in fa ntre el Elev pot S851 expime interdependenta poztiva, prin ‘comportamentul manifesta in rezolvarea sarcior de invatare ‘3. Rispunderea individuala a fiecdrui membru al ‘grupulu, unul fat de atu i fa de ti cella. Elevi_coopereazé. gi colaboreaza In Invajarea_unor continu, acoréandtg autor i sprin reciproe g asuménds f@spundorea penir ceea e fac 4. Ablitarea elevilor pentru relaionarea interpersonal si luerulefieient n grup (conducerea scivli, wares decir, Increderea reoproca, — comuricareadescrisa gi crt, managementu eonfcteon '. Alocarea de timp pentru analiza gi evaluarea eficienfl activtai grupulul§1 pentru stabilirea nor msur ‘ecesare imbunataii muncitin grup (a luc impreuna). Prin aceasta se denvol stopamentul fla oe grup. aria fata de colala,indferent de nivel! intelectual, casa social, apartenents etnicd sau relgioasa, eventual handicap. ‘invarea prin cooperare contribu la: = _dezvoltarea abit elavior doa infologe perspectva celui ‘tat din punct de vedere cogntv cat si pe plan emotional, de as ‘manifesta atasementi, gra fata do Semen, comporiementul de ‘jutorare a color 2 formarea. nor attudni postive fala de tnvatere, fd de ‘oblectle de invalamant si fof de scoala in general oe ela constuciveoanate spre rezavaree Sarco (problem. 2. Caracteristici ale invari prin cooperar M, Deutsch (1980) araté c3 or se caracterizeaza prin: 2) comunicarea deschisa si sinceré a unor informatirelevante Intro participant b)acoent pe evidentierea asemananior si minimaizerea ‘terontelor dintre membri grupull, proces de cooperare 38 Cooperarea determin cresterea sensibiltsti fats de ‘seminar (interese, credinfe,valori Comune) gi diminuarea pnd {a anulare a diferentelor. 2) aliludines poztva @ fecérui membru al grupulu, unul fat do collat (cet Un proces de cooperare conduce la atitudini de incredere, de prietenie s1 intrajutorare, la dovinja de a raspunde cu Dundvoint la solictnie gi nevole celui. 0) fecalizaroa pe sarcin, Cooperarea conduce la considerarea intereseloraflato tn eventual conflict drept 0 problema comund ce trebuie 88 fle rezolvata prin efoturi comune, prin colaborare si coopera. ‘in procesul cooperanit in rezolvarea unor sarcini se ccunoaste legitmtatea intreselorflecarui membru al grupulu si 8 hecestati ciutéri unel soluji care sd satsfaca nevesttajie §i intoresele tuturor. Desi invatarea prin cooperare pare simplu de defint si descris, totus practicarea ei nu este deloc usoards. Aceasta presupune schimbén esentale in modu de concepere si realizare 2 Invafa concroizate In ce ransformarea clasolor de olevi intro comunitate de Invéfare in care competia indviduala bazata pe confruntare este Inlocuité cu cooperarea gi colaborarea elevilor bazate pe folosrea controversei constructive; = __-dobéndirea de cétre profesoria unor abit si competent Spectice prin care sunt depagite anumite mitur retertoare la ‘nvatarea "prin cooperare 91 este promovata controversa constructiva care faciiteaza dezvotiarea ganditcitice 3. Abilitaqi ale profesorilor pentru realizarea Invataril prin cooperare Utiizatea strateglordidactice care au la baz’ predares- Invatarea prin cooperare presupune ca profesorul si. deta anumnite abiltai Avestea se refera la 1. Reponsabilzarea flecérui elev pentru functionarea optim’ a grup, 29 Fiecare elev trebuie _apreciat gi ._recompensat corespunzator gradului de implicare personala in rezolvarea ‘sarcinlor de Invatare i in functionarea grupului. levi trebule s Cconstientizeze faptul ci performanta grupului depinde de ) "sé pund un minus (~") acolo unde informetia cits contrazce sau este diferité de ceaa ce stiau sau credeau c@ sti ©) sé pund un plus (“+") in cazul in care informatia cit esto ‘nous penta ei 4) pund somnulintrebérii (*2") in dreptul idollor care li so par confuze, nectare, sau in cazul In care dorese sa sie mai multe ‘despre un anumit lucry sau aspect. Pe masurd ce elevi au inaintat in cites textului pe ‘marginea lui au aparut aceste patru seme, in functie de nivelul Ccunostinfalor si de gradul intelegeri: acestora, Aceste semne releva o anumité relate a ciitorulu cu textul, cu confinutul sau d idl Jn functie de varsta gi de nivelul intelectual al elevior rnumarul semnetor poate fi mai mic. De exemplu, se poste cere elevior de varsta scolard mai mic’ s& foloseasca doar doua semne: semnul plus ('+") pent “slam” gi semnul minus (-*) sau ‘semnul infrebéri ("pentru “asta nu stam’ upd terminarea lecturérit textulul, urmeazd o scurta pauz’ pentru a da posbiltstea elevilor 8 reflecteze putin asupra ‘ceea ce au cit. Apo elev revinlaista de ideirealzala inainte de 6 2 cit textul discuta cu vecinul (discutia Tn perechi) despre ce gi ‘cat din cunostinele gi corwingeriefiecdrua s-au conflemat sau nu, ‘comparand lista de idei propti cu textul cit gl adnotat (pe ‘marginea lui au aparut semnele indicate) Pentru a monitorizaideletextului g! gradul de injlegere a acestora este uti realizarea unui tabel cu patru coloane corespunzatoare celor patru categori de serme utlizate si notale pe marginea textuui, asemandtor celui de mai jos: Aaeee [omen = z Discutia in grup @ confinutuul de ide! a textuui prin raportarea lor la idele inijale notate pe tabla, fole sau fipchant relova castigul de informatie lamurtoare gi, eventual, aspectele Inca neelucidate pentru a cor clarficare sunt necesare alt surse de informa. Discutiafinala poate fi una placutd gi interesant’, mai ales daca apar no intrebar sau dezacordul cntre parveipant persist Intregui proces aferent acestel metode este unul de uraté_ (in functle de mérimea gi difcutatea textulu) care angajeaza elevi int-un efort de garidie si Injelegere autentic, cu electe formative asupra personal lo. SINELG este 0 metodé utili pentru roalizarea une! Invdtér efciente si durabile bazata pe implicarea cognitvs activa In lecturarea unui text, pe monitorizarea proprei infelegeri @ ‘confnutulu de ideal acestua ‘Se utlizeaza preponderent in faza de realizarea sensulul a cadruui de predare-invajare bazat pe evocarevealzarea Sensuluirefecie. Angajarea activa si implicarea elevilor In ‘maximizerea inolegeri sporeste efiienta Invatii asigurandu durabitatea A Metoda mozalc Este 0 metodé prin care se promoveaza invafarea prin colaborare si cooperare intro elev. 7 Aceasté tehnicd de predare-Invatare _presupune parcurgeree urmatoior pai: 4. Construirea grupurior de lueru inal. Casa de elevi se imparte in grupuri de cate 45 elev. Se utlizeaza diverse citer de grupare a elevior. Unul dintre acestea poate fl urmatorul: elev numa de la 1 la 4/5 astfelIncat flecare ‘88 aiba un numar cuprins intre 1 $45. 2. Profesor mparte textu ce umeaza af ct/studiat in 4 sau 5 pit (atea cate rupuri de lucrus-au constitu ini) 3. Consttuirea grupunior de “expert” si rezolvarea Lectura gi rezumarea continutului unui text, in perechi Este 0 tehnicd de predare-invétare prin cooperarea dintre lev, utlizata cu precadere in insusirea unor texte Cu un continut ideatic dens si ou un grad de difcultate mai ridicat, Ea const in urmatearele 4) Elev formeaza perechi in care vor lucra pe tot parcursul lectie. Fiecare echipa primeste textul pe care trebuie sal cteasca, si: studieze cu atenfe. 2) Flecare membru a perechi va ndepin’ succes dowd rolur: a. rolul de raportor ~ cu misiunea de a cit textul al rezuma, ullizand proprio cuvinte, $i @ prezenta acest rezumat partenerulu su , __rolul de interlocutor - eu sareina de a it fragmentul din tex, dea} ascuita atent pe raportor g do a pune tntrebar cu ‘Scop dé clarficare @ conjinutulu do ideal textul si de realzare Injelegeni adecvate @ acestuia 3). Elevillucreeza in perechi, cltind textul $i Indepinind, pe nd, rolurle de raportor $1 interlocutor. Ei sunt atentonay c&, In 2 final, trebuie si prezinte rezumatul idellor intregii clase: prin lurmare trebule sd se stiduiascd 4. infeleaga foarte bine semnifcatia acestora. Actvtatea lor se finalzeaz& in realzarea unui rezumat al continutuluiideatic al textului care va fi notat pe calet sau pe folio de retroproietor. 4) Prezentarea rezumatulu perechior In faa intregi clase. ‘Ambil partener ies in fata clei g-si prezinta rezumatul ups fiecare prezentare se aplauda, Uniizarea acestei tohnici are mai mute avantaje: levi coopereaza In studierea unui text, dowd min sunt mai bune g! mai efciente decat una singurd = Tideterming pe elev sa se concentreze asupra unel arti @ textului pentru a putea 84 rezume $1 sé preznte ‘nterlocutoruli séu; acesta din urma intervine punand intrebar cu cop de ldmurre si clarficare pentru infelegerea adecvata Confinutull informational ~ permite elevior 4 dlalogheze cu referre la ‘continutul textului $i ssi asume, impreund, responsabiitatea pentru rezumatu realzat; asculténd mai multe prezentiri ale acoluiagi Confnut de ide, efevt constaté.faptul 8 existé mai mite solut posible ale aceleiassarcin, coea ce faciiteaz4 infelegeree mai ‘profundé a unui text. Prolegerea inten: cata (activizata) Pomind de la avantajele, dar mai ales de la limitele Lilia prelegeri in actitatea de predare-invatare (gradulrelativ scazut de relinere a informatie, solictarea partipantior (cursantior sa destagoare procese de gandire de ordin inferior Aotarea gi, eventual, memorarea unor informaiete) uni autor. ‘specialist in stintele educate, au incercat ea atenueze aceste ‘eajunsur, realizand anumite modifica in realzarea prelegeri Una dintre aceste Incercari este ‘prologerea intensificets* (ohnson, Johnson8Smith, 1991), 83 a const in implicarea mai activa a elevior/studentior in ‘ealizarea Invatéri cu efecte benefice in pianul dezvottari gancint ‘1a format personalitti Dack prelegerea clasicd, tradionalé are 0 eficients ‘Scdzutd in c2ea ce prveste retinerea informatilor transmis gi, mai ales, in prvinta utilizar acestora pentru rezolvarea unor probleme, prelegerea intensificata diminueazé dezavantajele prelegeri tradiionale solicténd efevi/studenti sa partcipe 1a infelegerea si interpretarea fenomenelor prin actvititi de descopente, inierogare sf construire a unor sensuripersonale ale acestora ealizarea prolegeri intensificate presupune parcurgerea urmatoarelor faze sau etape: 1) Faza_pregatitoare (evocarea) In care profesorul uméreste doua scopuriobiective: 2) sis dotermine pe slevistudenti sa “reac in revists" cunostinfele antenoare referitoare a subiectultema prolegeri: 'b) sib facd pe elevi sé-si pund Intrebar si s& coute ‘spunsun la acestea, pe parcursul prelegeri. Pentru “a-i ancora” pe eleviint-o actitate de explorare ‘activa si de parcipare directa la retinerea g} interpretarea unor Cconfnuturi de el, profesorul le poate cere rezoharea Lurmatoarelor sarcin, anterior prelegeri propriu-zise: = realizarea une iste de idei care se evidentieze cunostintele lor anterioarereferitoare la subiectultema ce urmeaza a fi puss In iscutie: = discufi,n perechi sau In grupurt mic, pe marginea unel / Lunor intrebar puse de profesor, = oferirea elovilr/studentior a unel liste de termeni sau idei scute prezente in pretegerea ce va urma, si solictarea acestore ‘84 gdseasca posible conexiun inte ele. Stémirea curozitajii $i atragerea elevorstudentior in actvitate au mentul de a crea premisele unei activa de retinere 5) Injelegere superioare a continutuli informational 2. A doua fazd (realzarea sensului) care e si cea mai importants atat ca duraté cat gi ca mod de realizare, 0 reprezints prologerea propru-2isé, desfagurata in mai multe etape: 8) prezentarea, timp de 15-20 min, a continutulu prime! pati 4 prelegeri, Durata optima a unei astiel de activtati (cca 15-20 ‘min) a fost stab rn orci prvnd stablztea s conoertarea stent, capactatea de regnere aca de rterretae a informa etc ‘Dupa prima parte a prelegeri, trebuie alocat timp ca clevifstudenti $8 compare idele lor iniale cu cele prezentate in prelegere. In acest scop se pot utiiza alte metode/tehnici precum Cele de tipu: “GanaiiLucra in perechiComunicat?’ )_Continuarea prelegeri (alte 15:20 min.) dupa prima parte a prelegeri gi dupa discuia aferenta continutului de ideal acestea, profesorul poate realiza din nou o altd activate pregattcare, de fevocare, solcitand elevilor $8 stabileasc’ nol scopuri gi si anticipeze evolutia evenimentelor din partea a doua a prelegeri La terminarea celei de-a dova parp a prelegeri, urmeazs © noua “verificare’ a predictor elevilor, prin compararea idellor propri,stabiliteanticipa, cu idelle prezentate in ple ‘Acest gen de activate poate fi repetatd pang la epuizarea confnutului de idei al prelegeri (in functle de durata planiicata a acesteia), 5. Alreia fazd o reprezints reflectia pe baza conus preeger a se poate realiza prin diverse forme/modalta = $0 care elevilor studentilor sé réspundé fa una sau mal ‘multe tnirebér refertcare la problemele prezentate in prelegere. De obicei, nu se acreseaza prea multe intrebari (una, dous) si se Uurmareste ca ele $8 permité. mai multe raspunsur posible, solictindu-se astfel gandirea elevor, contributia lor personala la solutionarea problemelor. Sse sold elevior realizarea unui eseu (de 5 min. sau ‘maximum 10 min) in care s8 prezinte pe scurt un lucru pe care |- ‘au Invaft in cadrul preleger, 68 formuleze una sau dou’ inirobéri ‘roferitoare la confinutul prelegeri, s8 reaizeze un scurt comentariu ‘pe marginea celor prezentate in cadrul prelegeri ‘Orit ar parea de “cronofage" aceste tehnici au avantaju 8 produc 0 eficientrdica in planul exersii gna, a inv active, autentce si durable, al rezolvri unor probleme diverse, Cégtgul in formatvitate este infint mai important decat aparenta “pierdere de timp" ocazionalé de fragmentarea preleger 51 provocarea cursantior s3-si exprime punctee lor de vedere Prologerea inensifcata este foarte apropiat de “expunerea cu oponent” sau ‘prelegerea-dezbatere" ca modal si variante de actvizare a prelegeri intensificate, mentionate in Iteratura pedagogiea si didactica actuala ‘Jurnatul cu dubla intrare Este o tehricmetada folost pentru a1 ncemna pe ele «88 coreleze noite informati cu experienfa lor personala, cu ‘cunostinle anterioare; =" 38 reflecteze la semnifcatia pe care 0 are un text (un ‘contnut informational) pentru fecare dtr ei, ‘Aceasta tehnicd presupune urmatoarele: + lew sunt solicit s8 ctoasca cu atentio un anumit text: + fiecare elev alege din text un pasaj care -a impresionat in ‘mod deosebit (care -a amintt de o experienta personala, pidcutd ‘sau nu, care a surprins, care contrazice convingetil si credinele Dropri, sau pe cared considers relevant pont sthul autorului etc.) + pagina de caiet este impaiité in dud: In partea sténgé, fiecare elev, serie pasajul ales; in partea dreapté, noteard ‘comentarile personale retertoare la acel pasa} Elevitrebuie 88 réspunda la inrebari de genul + de ce au ales acel pasaj? + lacoia facut s8 se gandeasca? = ce nedumeni au in legaturé cu acel text? In timp ce elevii lucreaz’, notand comentarilor lor ‘eferitoare la un anumit pasa) din text si profesorul face acelag luoru . Prin aceasta se stimulesza gi se incurajeazé partcipares levior $i eventual, profesorul, prin comentarile sale, atrage atentia asupra unor part din text care au semnificatie aparte 51 care trebuie neaparatdiscutate cu elevi 88 “Jummalul cu dubia intrare” este © metods prin care elev cittonisiabiiesc 0 legaturé_strans& intre text si propria lor fexperion{é $i cunoastere (Berthoff, 1981). Prin aceasta se realizeazd o infelegere mai profunda a continutulu textulu, levi retinand mai mute informatii semnifcatve refeitcare la su ‘au problema puse in discute Ter Este o tehnica prin care: + este realizaté reflectia ce urmeaza lecturani si studierit unui text + incurajeaza participarea la actvitatea de invafare a elevilor mai técut, mai refinu, mai timzi, care nu au ‘suricient&incredere in fortele propri. Tehnica ‘Lassmd pe mine si am ultimul cuvdnt" presupune parcurgerea urmatoarelor efape: + Cttnd un text (iterar, stingiic etc) elovior fi se core sé .g8seasc4 unul sav mai muite paragrafe (ciate, idel etc.) pe care le Considers interesante gi demne dea fi coment, Elev! scrie paragraful ales pe o bucaté de hart, indies $/ pagina unde se afin text + Po verso elovul scrio un comentariu referitor la paragratil ales; el poate s8-s\ exprime acordul sau dezacordul cu confnutul Ge ide al acestuia, poate $8 dezvolte sau nu. + Profesonu! soleté unu! sau mai mui elevi s& cteasca Paragraful soloctat (nu gi comentarulreaizat). + Altor levi fi se core 33. comenteze/interpreteze ace! ParagrafInclusiv profesorul poate oferi comentariul sau asupra aragrafulu in cauza. = Profesorul il puno pe elovul care a “ole” paragraul 38 Citeasca proprile comentarl, dupa care nu mai urmeaza nici un fel de discutl. Elevul care a ales citatul are util cuvant. ‘Atentie! Citrea textuiui, selectarea unor paragrafe $i Comentarile refertoare la acesiea pot fi realzate de elev in clas sau, cel mai adesea, acas’, \Lasé-ma pe mine s am ultimul cuvant” a7 = _Tehnica aceasta de predare-Invatare presupune ca, intr-adevar, dupa ce elevul care a ofertaltora spre interpretare un Paragraf dintr-un text, nimeni sa nu mai continue discutia pe marginea celor spuse de elevul in cauza. Refinerea de la orice fel de comentari gi dscuti este condita’ reustel acestei metodeltehnicl Elevior i se oferd posibiltatea 98 reflecteze singuri supra color spuse de colegul lor care ‘a avut ulimal cuvant™ retertor Ia un paragraf dint-un text, considerat de cel care Fa ales, ca find semniticati. J Prodarea reciproca ‘Se cunoaste faptul c8 predarea este cea mai bund si mal efcienta modalitate de a inva. Uni autori au aratat ci atunc! cand elevil sunt pusl sé joace roll profesorior, ei au posibiltatea de a (re)invata ceea ce credeau c stiu. Cand elevii predau celoraly(colegior) el is exerseaza gi isi dezvolta modul propriy de aranjare a strategilor e predare. Daca aceste strategi conduc la succes, motvalia Clevior creste proportional contnbuind la realzarea unei Invatani autentce, eficiente, Predarea reciproca se poate realiza in grupurl de patru and 1a sapte membri (Brown gi alfi, 1984) si constau in Uurmatoarele: 4) Toji participant au cate un exemplar cu acelasi text. Ei ish distribuie sarcinle: Textul este impart in alates pari cAti membnit ai gropulu exist ©) Toi elevii citesc primul paragraf iar unui dlntre ef (desemnat conform discutelanterioare) i rezuma continu ©) poi pune o Intrebare despre conjinutu textul solcténdu- ‘pe celal sé réspunde. 4d) Elevul care ‘pred clafica unele Iucruri care sunt neclare pentru coleg, la solictarea acestora sau dn propre native 2) Impreund, elev prezic despre ce va fi varba Tn paragratul lurmator pe care 1 vor ci, tof, In continuare, si care va predat de tun altcoleg, membru al gupulu 88 Se procedeazi la fel pnd la terminarea intreguli text Pentru a ugura actvitatea de predare reciproca, realzata de elev este uti ca acestora sai ge ofere un “ahd” cu pas care lrebuie urmati. Acesta ar putea confine urmétoarele prescript pentru fecare ele: + rezum’ ceea ce ai ct + pune 0 intrebare coloati colegi refertoare la. continutul paragrafil, cu scop de muni sInfelegore mai prfundé a acestuia lantfcd unele aspecte care par mal cfce de infeles: ~ _prezice /antepeazé ce se va intmpia In paragratul ummator, Pentru studierea si “predarea" urmatorului paragraf se procedeaza la fel parcurgand aceleagi etape. Actorul este ins, un all elev care-5i asuma roll de profesor. ‘Aceasta tehnicd permite tuturor elevier sé experimenteze ‘ul de profesor, clauzindu pe celal in stucierea 51 asimilareal ‘nfelogerea unui text. Punerea elevilor in postura celui care pred ppresupune curaj din partea profesorulu in a accepta £8 schimbe ‘olurile cu elevi, atunci cand situata face posibil acest lueru, Li se creeazé, astel,elevilor ocazia de a ‘se transpune empatic” In postura de profesor, situate in care injeleg mai bine modul de Andie , roll g sarcinle acestua, Punerea elevilor in postura de profesor care pred altora diminveaza dlstanta protesorelev creénd un climat educational ‘mult mai favorabil invari Stabilirea succesiunii evenimentelor Este 0 metada de angajare i implcare a elevilor in intuirea sau descoperirea unei relat cronologice, de suczesiune, Jn derularea evenimentolor prezentate int-un text ‘Profesorul prezinta 56 evenimente, extrase dint-un text fiecare eveniment este scris pe céte 0 hartie (un bie). So amestecd bilefelele si un elev sau mal multi trag céte nul ‘ontinutul acestora este scris pe tabla in ordinea extragert or Se cere clasei sd stabileascd ondinea freascé a evenimentelor prezentate aga cum considera ef de cuvinté, Se poate lucra frontal, cu toata casa, sau pe grupuri de 4-5 persoane, a9 Gnd sa ajuns la un acord asupra ordint evenimentelor de catre rmajortatea elovilor casei, protesorul cere elevior 88 citeascs textul si 88 constate dacd ovenimentele descrise in text se ‘deruleazs in aceeasi succesiune cu cea stabilté de ef anterior. ‘Aceastd metoda este utlizatd In faza de evocare (alunci cand i 3e cere elevlor $8 anticipeze, s8 prezicd succesiunea fevenimentelor prezentate) sau in faza de reflect (atunci ond ‘levi sunt solctati 2 refacd succesiunea evenimentelor dacd teste cazul conform textulu, Pot fi solctalt uni elev si explice, s frgumenteze clase, de ce au preferat o arumid ordne a ‘everimentlor. Cubul Este 0 fehniod prin care so evidentiazd activities! ‘operatite de géndire implicate Jn invatarea unui conjinut, care poate futlizata atin etapa de evocare cat $l in cea de reflect. Ea consta In urmatoarele + Elev ctese un text sau realizeaz8 o investigate pe o tems ata, Actvtatea se poate realizaIncvidual, in porechi sau in grup. + Lise solcta elevior care au a dispoztie un cub din hartie ‘au carton, $4 noteze pe facaro fafa a cubul céteva cuvinte sau ‘de, conform instructunior. + Astfol, pe cele gase fofe ale cubuiuil exists instucjunice tout * Descrie! “Compara + Asociaza! + Analzes! *Aplica! * Argumenteaza pro sau contra! Procesele de gandire implicate sunt asemanatoare celor prezente in taxonomia tui B. Bloom. Prin astfel de activa) se fealzeaza impicarea elevior In Injelegerea unui confrut Informatonal Este preferabil ca activtale elevului sf urmeze ordinea incicatémai sus (In acest sens fetele cubului ar putea fi rhumerotate), dar nu este neaparat obligatoru acest luc. Se a 7 poate incepe cu rezolvarea sarcnii indicate pe oricare fat a Ccubului, Important este ca elevi sa realzeze sarcinie sis Ineleoga sensu acestora penta acta de inva in cazul elevior mai mici actunle gi operate solictate Pot f insotite de cerinle supimentare cu caracter mult mai coneret. ‘Astfel, pentru flecare operate Insc pe 0 fata a cubulu ‘se precizeaza Descrie! + Cum arata? Compara! + Cuchate se asoamn $e cna cert? Asociazal > La ce fe face sd fe géndost!? Analizeazal — Ce.contine, din ce 6 ficut? ‘Argumenteaza br sau contra -+ E bun sau rau? De co? Pentru a oferi exemplul sau este bine ca profesorul 38 scrie gel in timpul aceste activist. demonstrand astel ca este ‘membru al grupulu, al clase infeleasa ca si comunitate ce invata cone ee Se een ng at obicel un substantiv) referitor la subiectul In discutie. : PO Rrra tl em on ei Ss amen et ar cn co Foo nae pte eon ce fount Ei 0m a ay a ie 2 amc Feet ere 9 = exprim anumite actin’ (prin intermediul unorverbe la ‘gorunziv) ‘expr anumite sentimente ale eleva sinttizeaza (Intr-un cuvant)esentall Lider ‘+ Responsabi echilbrat Exemplu de cvintt:« Judecdnd, decizdnd, controlénd * Solu este de vind + Om Gyintetul este un instrument de reflect rapid i efcionta prin care se rezuma si se sintetizeazs informatile $i cumostingele despre o tems, un subiect El este totodata un instrument de evaluare a infelegert $i do exprimare a creativiti elev. Y — Seriereatibera Este 0 metodaitehnicd ce presupune actvtatea de a scrie (despre ceva) cu scopul de a gndi g inva, A sero (despre cava) Ingearnné a gandi (la acel cova. Scrieea este 0 modaitate si un procedeu foarte uti Pentru exersarea ganditi citice. Cu’ toale acestea rolul sau formativa fost adesea trecut cu vederea. Jin mod obignuit, cand este vorba despre scriere, ca ‘modaltate de exprimare a gAndunlor, de refiectie a celui ce sere {despre ceva), accentul cade pe produsul final §i nu pe proces. Peniru a ajunge 88 géndeasca cnc, constructiv, clevivstudenti si cameniin general au nevoie de: + existenfa unor lucrun (subjecte, teme et.) interesante la care sé géndesscd $i despre care sé-si exprime, In sons, ‘gAnduril, opinile: = crearea uno’ atmostore de lucru (In casa, n cadrul lector i activtéfiior didactic) care sa provoace, s& intrejind $i sa ‘stimuleze manifestarea géndin bere, entice. ‘Adesea, scrierea(scrisul) este folosita doar ca instrument e evaluare a cunostinelor acumulate (teste de cunostinf) sau ca 92 ‘exerci pentru testarea capacitatii de exprimare, in scrs, a unor ‘ide sau cunostine (ucraile scrise pe o tema data). Cittorul (publicul ctor) este de obicei profesonul care fevalueaza lucie elevir, acordandule 0 nota, Elevulstudentl Primeste pujine informati' care sai confime sau sé infirm Parenie, opiile, feed-ack-ul find foarte redus sau aproape inexistent. De aceea, de multe of, scrsul este vazut de vistudenti ca 0 corvoad8, si nu ca 0 pldcere de a-si manifesta Si exprima gandurile pentru af cite gi evaluate de al (de public) e la care 88 primeasca un feed-back ecient. Altudinea negativa a elevior/studentilor fafS de scriere este astel, in mare masura, “ustfieata, Pentru a utiiza screrea ca modaitate gi ca instrument de Invatare i dezvottare a géndini crtice, profesor trebuie. $8 demonstreze elevilor lor ca au o alld conceptie despre rolul $1 importanta screti gi instruirea aoestora Serierea, spune James Mofiet (1968) presupune 8 “cineva vorbeste cuiva despre ceva". Agadar, cel ce sore are ‘sentimentul cd se adreseaza cuiva (unul anumit public ctr) care {ar putea fiinteresat de o anumita problema, despre ceea ce are de ‘Spus autorul in cauza. Subectultema prezinté un real interes pentru cineva domi s8 afle parenie altora in aceasta privinga lin casa, pubicul este constiuit de celal) elevi care evalueaza scrierea realizatd de un coleg, contibuind, astel, la confimarea sau infimmarea idelor acestua. Exist: 1) Serisul pentru sine (cand autorul Incearca sag) limpezeasca gandurle pentru el insusi 2) Scrisul pentru alt (pentru un anumit publi). ‘Serisul pent sino are c&teva caractoristct ~ | pune accentul pe exprimarea livers, necenzuraté a ‘gAndunor autor: = este réspunsul cuiva (al unei perscane) fa proprile sale Intrebani si rimantai, = cal in cauzd are sentimentul cd ideile sale au 0 mare valoare pent sine, c& sunt la fl de imprtante ca cele alo ercdrat aia 9% Scriorea pen un puble are in vedoro Confirmarearinfmarea ideior aulorulu supunerea for unol evaluat crtce realizata de colegi, elevilstudenti trebuie $8 alba ‘ccazia de a discuta cu alti despre ceea ce gindesc de a “vedea" ‘elatiior celorat la ceea ce exprima (gi gandeste) fiecare Exist& mai multe modal de utiizare a sci cu scopul de invata si exersa gandirea citicd Prine acestoa, selects 9 comentario eferuste efertoare a acest ‘Se compara comertarle mal mutor elev, pe margines aceray paragon, od deeb ceoebrie vergenile dire, mlerpretirieelvier Pn aceasla se Songtentzoe® fot eo text ssc comertan interpret 98 . se eecrdal gpl aspreuna sol (ore) pent @ ENTE scormon Bec topraaite prscant ou tiie oats fat) Geez [eee Fee conara sinbolil po un Peter ati do cate sunt Sas — Totes sete sam dal cae aero poronat, rae - — Troms heat cu ae ides csufeate vot ee inrooae | No ‘isacoe 5 oven Scate expat al scat oe rane ei Wiss howscipui setae heap dear oa Corpor sonsuluisilsau In cea de reflect. Ea stameste curioztatea si indolent rcgent Biptos tore Gv, abdpandusndespreten ue! achat pscue nec — epee din care invata eficient. VALOARE™ diplomats | Sarcastic De neineredere reno VALOARE sop | VAUSARE une von 0sc0r sommes [PERSE EES senaEC a0 EN CAPRICORN (aUT2 =} WARSATOR ODT | PEST REE. Grasczoy | evit—z10 | eos" 2000 ‘oon vine ely oat erie oo tur: — Prrceriana | Torace ‘ee Sowrats Hee — a oo nt Pate wes eee fora sent fete td one meee oe ron fone aaa sae Seen eo — — — Sew nora fexgte’ kee Set eat de sm | Rabie Sones fee scone ik wre oe Grr —weatan | WRoane nana | YALSERE dat cot Bermplen | ee Yalow can” | fence weet | penicoe unis Waldane-aroge | vaCSAnet, | sacar fae teu Fecionta renee a com Gti -2009 Cetar—2100 | nos 000 ‘ooh el — Saban fasta te ee STAD- Student Team Achievement Divisione Sociabil Ambidextry (Metoda invatari in grupuri mici) anabd at ‘or 4108 Are tei etape: . Prezentarea problemet. Profesor pred o tema. . Actvitatea_ in grup: elevii organizati in grupuri eterogene de 3-4 membri, ciscuta pe marginea temei predate igi pun ntrebari unit atora, compara si evalueaza rdspunsurile; dezbaterea continua pand cAnd toli membri grupulu sunt convingi cc slapanese tema respect, . Evaluarea: Profesorul pune elevior intrebari peniu a {esta cunostintele Inaugite; fecare grup Invegistreaz un anumit scor rezultat din insumarea aprecieri progresului realizat de fiecare membru in raport cu performantele sale anterioare. 7.6.1 - Team/ Games/ Tournaments (Metoda turneuluiintre echipe) Promoveaza proceduri similare cu metoda STAD cu deosebirea 8, la sfargitul ciclulul de Invéfere se desfasoard un tumeu intre ectipe, elevil concurdnd cu colegi lor avénd acelasi nivel de competent. Fiecare elev poate aduce puncte pentru ‘grupul din care Tace parte daca progreseazd in raport cu performanjele sale anterioare ‘Metoda T.G.T. (Slavin, 1986) presupune Invatarea prin colaborare si apoi apicarea individuala a celorinvate intr-un joc ‘competi. Ea ofera elevilor acazia de a-giexersa deprinderile do ‘colaborare in realizarea invari gi tolodata da posibitatea {ormari gi exersariunor deprinder sociale cum arf fai-playul. Metoda turneului Inite echipe presupune parcurgerea uurmatonor agi: 1 {formarea unor grupurieterogene (elevi cu abit) si capacita iferte), denumite grupuri de baza sau inijale care esfagoard o actvtate de invatare sau recapituieaza un continut de ide! invajat anterior cu scop de consoldare a cunostinjelor $i ‘capaci. Aceste grupuri de Invitare desfagoara o activate in ‘comun pe o durata de tmp mai indelungata (0 lund sau chiar un semestu) 2. reorganizarea clasei gi constturea_unor echipe relativ ‘omogene (elev care au abit) si capacitasimilare gl un potential 108 de invatare apropiat). De obicel aceste echipe au, fiecare, cate tei membei, 3. desfigurarea unui joc compettv, sub forma unui tumeu ‘care consti in elaborareal unor rispunsuri fa anumite intra Flecare membru al echipei réspunde la acelagi numa de intrebar. PPentruflecare rAspuns corect se acorda cate un punct; 4. dupa desfdgurarea jocul, elev revin la grupul iia cu un ‘anumit punctaj acumulat. Se Insumeaza scorutle Inregistrate de flecare membru al grupului, in tumeul pe care Ia efectuat si astfe! se obtine scorul grupululechipel, In final, se stablleste echipa castigatoare Pentru buna destagurare a activtatii sunt necesare anumite condi: S fiscare echip’ formats inital are un nume; 2 membri sai participa la un turneu gincearcd s8 acumuleze ‘cat mal multe puncte; cr flecare echipa formata cu scopul desfgurarii competi (orupuri relat omogene, de céte trei membr) are nevoie de. - un set de intrebar = 0 figd de punctal, Jn cadrul grupuli se realizeaza distibuirea de roluri ‘col care Intreaba cel care rAspunde; ‘cel care consemneazi punctajul pentru réspunsunie corecte pe figa de puncta) Rolurile $6 schimbé astflincat flecare membru al echipei ‘88 Indeplineasea, pe rind, toate cele tel sarcin. Metoda RA.F.T(Rol | Auditoriu | Forma / Tema) Este 0 metod8 de scriere/redactare a unui text utiizabila in activtatea de predare-invatare desfagurata la orice obiect de Invatémant 51 la orice varsta. Ea poate f flosita atat In faza de ‘evacare (ca modalitate de scriee rapida) dar, mai ales, in faza de ‘eflectio cand se soicta elevilor formularea in scts, @ unui punct de vedere personal refer la 0 problema. “Metoda presupune urmatoarele 109 =, Bofeson preahts slvr 0 ‘nimple, un evenment Stevi pat ua cinogin( coasts $ pn wear un feeto Ge — Told sunt soll eb idniice pesenale mpeste In desfasurarea evenimentelor prezentate: - eee ee pero ec rie eed ln pera sau n gpm, lol care $0 asuot aclg ais dtormné un aster ao posse Bt tro ral sunt Idepinte do eo) aaa va Sosa on mesa srs ont soar fe) solar cove ree ntoncie Go audtor conan Se adesears mesa robue 4 abd 0" enamit forma (soon cescid, sooare plomatt sau condone at serosal sare so rtrt Ya 0 anu tem, avind un omit cresunedtos ip rolzares sarchlor do (elev schinb rte, n coat caltatvobund sealer ae serch corespandtare ‘rolului asumat. me Moloa RAFT. soit anieraea eleven activi de invjar barat pe area ata eronttd ore un onan acop Asa pont via esto mealiat desma © gana bin crereree epi cate Condue ls solace aS a fei» unt cog, ainoesalenes 110 CAP. IX. LECTURA, SCRIEREA $I DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE 1. De la lectura unui text la citirea lui reflexiva ‘Abordarea comprehensiva a predari lteraturi in special, dar si a alfor oblecte de Invayimant presupune insusirea. unor ‘metode $i tehnil care s& asigure implicarea activa a elevilor in Injelegerea unui text prin trecerea de la simpla lecturare a lui la cilvea reflexiva a acestuia. Leclurafeirea este un mijoc esential prin intermediut céruia oamenit au contact cu informafile de care au nevoi. Dar a ‘(a Invafa) $8 cost nu este sufciet; elev trebuie sa invele sa teased In mod refiexiv. Lecturarea unui text trebuie urmala de ‘comentarea acestuia int-o manierd sistematicd i bine lorchestratd. Astel se dezvota gindrea cited, iar Invatarea devine mal efcinds Cirea unui text Insoftd sau urmaté de reactile cittorului reprezint§ modalitatea principals de analiza si reflectie enc Tajarea presupune multd lecturd independent, Dacd ‘aceasta nu se realzeaza in manierd reflex nu va avea impactul Scontat asupra efcienti Invatarigiformarii personaltti elevului “Alnvaté inseamné, in esenta, a génd sia face. Dac& © adevarat acest iucru, atunciiectile trebuie a fe reflexive gi active “Bentru a face fala solicitor din vata cotdiand, pentru a progresa In carierd gi a avea sentimentul autorealzaii personale, famenil ebule $8 se informeze, s& culeaga si 88 prelucreze informati. Multe din acestea le dobandesc prin lectura unor cit, ‘manuale,revste, jumale ete Dar, stu ei s& citeasca cu adevarat?” ‘A ct ecient presupune nu doar lecturarea unui text Incercarea dea rejine confinutul acestuia pentru a! putea reproduce, la nevoie, Lectura eficients presupune Infolegerea {extului, atat a feptelor prezentate sia detailor acestora, cél, mai ales, a mesajuul transmis, Nu este suficient sa ciim ceva gi apoi 58 Inceredm & reproduce (cét mal fide cu putinja) ceea ce am itt, Ctrea aulenticd presupune interpretarea textulu, gasirea " Lunel legatur ntre mesajul autoruul (care uneor este implicit) si proprile ide! ale eiitorulu. Ctl “print randur" este. un mod de ‘tibuire a nor sensu personae conti de ide a tex letra Deosebirea dinire un ciitor obignuit si unul reflex este deosebirea dintre un novice (un neprofesionst) si un expert. Expertul decripteaz’ text, I interpreteaz, Ii descopera sifsau Ti atrbuie sensuri personale, uneori neobignuite, inedite, prin ‘aceasta manfestandu-se ca un clitor eric, reflex. Modul de a citi cic, reflexv, ficient un text se dobandeste prin invatare. Pentru aceasta in cadrul lectilor gi activo didactice trebule organizate ateliore de lecturd Folosind cadrul de gandire gi invatare bazat pe evocare, realzarea sensulul si reflectie, organizarea $i desfésurarea unui atelier de lecturd presupune: a) In etapa de evocare ~ reactualizarea unor cunastinfe anlerioare refertoare la 0 anumita toma sau subiect (sub forma Uunei mini-lecti, de cca. 10-18 minute). Cu acest pris) se urmareste stérmirea curioztati gi a interesulu elevilor gi dornfa lor de a afla luorur no, de @ se angaja in ctirea atenta a unui text, ) __netapa de reaizare a sensului ~ are loc lecture individual 2 fextuy, urmatd de discutia In grup a confinutulr de idei al acestuia. Acum se pot utliza mai multe metode gi tehnici de invatare =| gandio (prezentats de nol in captoele anterioare) ©) In etapa reflectici ~ se urmareste reactia cittorulul la ‘confinutul textului precum $i atribuiree unor sensuri personale ideior citie. Elevii gandesc (reflecteaz8) asupra color citte Inelegand gi interpretand mai bine continutlideatc al text ‘A ‘gandi corect, crite asupra unui continut de idel Inseamni mai mult decal a Injelege coea ce ai cit. Asta Dpresupune dorinta gi inclinatia eleva de a se implica tn citirea alent a textulul gl de a canferi anurrite sensuri gi semnifical ‘acestuia, uneor foarte person: ‘Textul scris poate fi ullizat in predaree-invatarea unor ‘cunostinfe In mai multe scopuri: ‘2)__ pentru a confirma sau infrma anumite ide. si convingeri anterior formate; 12 )__ pentru a permite elevilor sa realizeze compara inte ceca ce ei su sau cred ca stu, si coea ce afi (adesea "voci autorizate” Jn domeniy) gandesc despre 0 problema: ©) ca pretext pentru discute, dezbatere cu scop de a invata @)__capriej pentru elev de a'siexprima géndunie, convingerle ‘sl eredinfele propri pomind de la Ceea co le sugereaza textl seri, Lectura ghidata, transfer ide si soluti n situa noi, dferit, imbogatindu-si repertorul de strategi didactice, El ‘asociaza idle noi cu cele vech rezultnd solu originale. 6. Profesor ‘vullur- inoveaza gi creeaza permanent. Is) ‘asuma riscun aplcand in practicd dele noi, considerate valoroase. El ‘se avant in zbor cu idelle sale, asemeni vuituruu Adesea se exprimd: "Mham schimbat stil de predare $1 Jimbundtétese permanent. Niciodata nu mé voi mai inloarce la cceea ce ficeam inainte. Trebute sé progresm avintandu-ne spre Iain’ Oricdt de cludata ar parea aceasts categorizare a profesorior referitoare la atitudinea lor faté de schimbarea si Inovarea didactic’ stérnind, poate, zambetul, ronia sau char (va) revolta unora, ea are merit de a face pe profesor sa reflecteze supra actvititior lor, asupra niveluiul lor de receptivtate la schimbari cu scop de eficientizare, asupra implied in reaizerea ‘dezvoltai lor personale. ‘Comparatia cu pasérle conduce la retineea mai usoara a _attudini si comportamentuiui profesor fat de novatia didacticg ‘ealizata cu scopul de a facilia Invllarea eficenta gi durablé bazat’ pe gandirea gi reflect cited a agentior el 121 PARTEA ata CAP. XI. PROIECTAREA LECTIILOR CARE PROMOVEAZA DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE Procesul planificdri gi proiectani unei leoti in. spit Princpiior, metodelor si tehniclor privind dezvotareagandii extice cuprind trl etape, to turi de acta a) Activitt efectuate Inainte de inceperea lecie ) Activititin cadrulletil propriv-asa. ©) Actvitiirealizate dupa ferminarea locfie. inte de inceperea lectci ‘Anterior desfagurarii_unei lect, profesoriitrebuie 8-9) ‘puna intrebéri de ordin genera, refentoaro la * importer, vale $ uatea subietut lef continues et + scopunie $i obiectvele urmante, Profesori interesaf) de stimularea dezvoliri géndir ciitice ta elev tac mai mult. E: + studiazé atent continutu lecte: aula modal! adecvate care si promoveze Invétarea activa, eficienté si gdndirea entca, constructva, Aspectele proiectari lectiei avute in vedere inaintea destagurri ei efecive se refera la ‘Motivatialectio, valoarea si utitatea ei Obiectivele ummante. Conde prealabie necesare destigui efor ect Evalvarea cunostnfelor si capacitor invafate. Managementul resurselor materiale $i a imu Motivatia(predari) unei tecti rin) o8 este v ‘coast lectie? Trebuie spus cA orice lect sau activitate disactica bine cconcepute au 0 anumité valoare $i uttate pentru elev. Aste, ele oO keRs 122 : contibuie la Insusirea, de cétre elev, a unor ‘concepte, princpi¢legifundamentale pe care se pot clad uterior alte cunoginie, se pot edica stuctun cognate, din ce in ce mal ‘complexe; 7 creeazd comingerea potvit citelacunostntele, oprinderie si capactitio insugite pot fi utie eleulor in wala kr coléans, invata pe levi s8 gindeasca, sd destagoare procese de gandire necesare rezolvan unor probieme diverse. (lect este valoroasa si utili nu alat prin congintul ei de ‘ei, cat, mai ales, prin procesele intolectuale pe care le solic $i Ie promoveaza, Motivatia sustnerit une! lecti este determinata de gasivea, de cdtre profesor, a unor rspunsur la urmatoareleIntreba + Cum so leaga (se integreaza) aceasta lect de (in) alte fame studlate anterior de elev? ‘+ Cumiiva progat ea pe elev parry a cuncaste mai mute) sia Infeloge mal bine problematicacisciplinevbiectuu de nvalémént? + Cum se raporteazé continutul aceste lec la experionta ‘personald a elevio, fa interesole gi aspirate lor? * Ce le vor permite elevior cunostinjele si capacitatle Insusite in aceasta lect, 88 facd sau 88 infeleaga Ta vitor? Pentru profesori care promoveaza, In cadrul lecilor, {gandirea critica, motivatia predéri se subsumeaza intrebsri: Cum sdezvolté aceastlecie aéncirea crticd a elevilor? ‘Se are in vedere In ce masurd lectia ofer’ oportunitt pentru ca elevi sa investigheze, individual sau in grup, s@ dea rspunsunpersonale, bine argumentate, unor intrebari_ sau probleme, sa dezbata ceea co au Invatat, s& extind cunastintele ‘dobandite gis le aplice In rezolvarea de probleme, Profesor care proiecteaza lectile pentu a stimula ezvotarea gin ciice a elevior tebue 8-1 pun inbebsri de genut: * Co informati din aceasté lectio pot fi descoperite si sau Construite de elevi? 123 «Cum poate fi select si aranjat continutu facet pentru seaziona 0 gama larga de réspunsuripersonale ale elevilor? wren Gare. sunt aspectele/problemele lectiei care suscitd Tterpretin’ cifente permtand elevior s8-si exprime acordul faitedne avorebi) sau dezacordl(ttudine nefeverabia)? (ottncsam poste fi trataté toma (lectie) din perspectivs Interaisciplinars? rerum poate contribul aceast® lectie Ja dezvotarea unor “pomati ate levior precum cole de investgare, analizé si evaluare apenatere si ajungere la un acord etc, abiltati ce pot f utiizate tuterior? deere ce aspecte ale temei invité la continuarea investigailor ‘Seule at ti do activi destagurato de ele, dupa inchiderea leer? Tp tmasura Th care lsi pun astfel de Intreban, profesor creeaza posibiltatdoportunitat) ca_elevi, in. tmpul desfaguréni (eejel 83 gandeasca divergent, construct efiient, cri, “ aGjarea elevlor in lec, implicarea fr in activa! de tnvatare, depind, in mare rsurB, de rmodul in care profeseh erate 88 lo dovedeasca valoarea si utlitetea cunostiniler. ‘bitablor g| capactatlor ce urmeaza af insuste ‘Deck in profesor nu este convins. de valoarea gi usltatea nor cunogtinje nu vareus 8+ convingé nic pe elev de acest lr Obiectivele lectiet eerStmostinte (sce eensur ale aoestra) vor f asimlate? rangmise, exolorate, const (Co.vorf ey acele cunostinte? Bonin a stimula dezvaliarea gandii crtice, oblectivele une lecti rebuie 88 indeplineasca urmatoarele condi: une! leo sori comportemente species, bsorvabie 3! masurabie, | See demonstrable (low s8 posta demonstra ce sty si 02 Pot ‘8 fod dupe parcurgerea unor seovente de ivatare):