Tema: Globalizarea crimei organizate

1. Impactul economiei tenebre asupra procesului de globalizare.

2. Criminalitatea organizata in procesul globalizarii;
3. Miscarea capitalului tenebru si impactul lui asupra economiilor nationale;
4. Starea criminalitatii in R.M.

2-Criminalitatea organizata in procesul globalizarii

Crima organizat. Definirea crimei organizate este surs de controvers ntre organizaiile
internaionale. Grupul de experi asupra crimei organizate din cadrul Consiliului Europei i
Comisiei Europene au czut de acord asupra existenei a patru criterii obligatorii:

colaborarea dintre trei sau mai multe persoane;

conlucrarea lor se face pentru o lung sau indefinit perioad de timp;

aceste persoane sunt suspectate de comiterea unor infraciuni grave sau chiar au svrit
asemenea fapte;

obiectivul aciunii lor comune este de a obine profit/putere.

Criteriile opionale se refer la: obiect/domeniu de activitate propriu/clar definit;

disciplin intern i control;

utilizarea violenei sau a altor instrumente n scopul intimidrii;

influen prin corupie sau alte mijloace, asupra mediului politic, mass-media, structurilor de
implementare a legii, administraiei publice;

aciune la nivel internaional.

Mult timp crima organizat a prezentat un interes foarte sczut pentru elementul politic, dei
n anii 70 ncepuse s penetreze serios societile occidentale, dar i cele central i est
europene. Schimbrile radicale de la sfritul anilor 80 au fost privite de reele criminale ca o
oportunitate n executarea operaiunilor transfrontaliere pe ntregul continent i nu numai.
Statisticile arat c n Europa de Vest au sporit considerabil furturile de maini, infraciunile
economice, splarea banilor, traficul ilegal de armament i deeuri radioactive, corupia,
infraciunile legate de imigraie (traficul de persoane i trecerile ilegale de frontier, falsificarea
de vize i paapoarte, utilizarea ilegal a minii de lucru din statele srace), precum i
infracionalitatea legat de prostituie sau alte forme de exploatare sexual. n Europa Central
i de Est, pe lng tipurile de aciuni menionate mai sus, se practic infraciunile mpotriva
proprietii, extorcarea i falsificarea de bani . Crima organizat internaional a crescut ca
amploare, n ultimul deceniu, n parte datorit unor motive proprii (capitalul uman, material i
financiar deosebit, perfecionarea continu a organizrii i a modului de operare), dar i
datorit exploziei globalizrii. n multe state, valorile tradiionale legate de respectul fa de
autoritate i comunitate au fost nlocuite cu dorina de parvenire individual cu orice pre, iar
multe dintre statele n care se manifest acest fenomen experimenteaz democraia pentru
prima dat. Multe guverne sunt mai preocupate, la acest nceput de secol, de propria
supravieuire, dect de sursa devizelor. Altele, pentru a facilita comerul mondial i pentru a-i
face fa, i-au cosmetizat instituiile i structurile financiare, au relaxat restriciile legate de
procedurile vamale sau de acordare a vizelor, ceea ce a permis crimei organizate internaionale
s se infiltreze cu uurin n structurile economiei licite . n era globalizrii, organizaiile situate
n afara legii nu mai au nevoie de o baz teritorial de unde s-i coordoneze aciunile.
Revoluia tehnologic a creat posibilitatea efilor de reele s-i conduc afacerile, indiferent de
locul unde se afl. Multe dintre aciunile lor pot fi duse la ndeplinire prin intermediul reelei de
calculatoare i telecomunicaii. Utilizarea transferurilor electronice, accesul liber la Internet i
tehnologia de comunicaii supersofisticat, permit structurilor criminale intensificarea comiterii
de infraciuni cu autori neidentificai, erodndu-se astfel autoritatea statelor. Aceasta nu
nseamn ns c s-a renunat la corupie, mit, nelegeri secrete sau extorcri. Cnd toate
acestea eueaz, se recurge la violen. Datorit faptului c au existat situaii n care
organizaiile criminale au avut posibilitatea de a-i demonstra violena ieit din comun, ca
mijloc de aprare a intereselor sale, se poate crea confuzie n discernerea ntre actele lor i cele
ale organizaiilor teroriste. Singura diferen notabil dintre ele este aceea c teroritii sunt mai
puin interesai de profit, ei fiind mai degrab motivai de fanatismul religios sau ideologic,
atacurile lor avnd ca inte statul cu ceea ce nseamn el (instituiile i reprezentanii lor).

1-Impactul economiei tenebre asupra procesului de globalizare:

Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit
de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si
adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice,
sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale
decat nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala.

Abordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept
intarirea si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor,
serviciilor si mai ales a capitalurilor.

Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale:

Factorii economico-comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a

economiei mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea
pietelor de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter
legislativ si administrativ favorabili globalizarii.

Liberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor

si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor
'70 in SUA, fiind continuata in anii '80 in Marea Britanie si ulterior in Uniunea Europeana si
Japonia.Tendinta continua si in prezent, incluzand si tarile Europei Centrale si de Est, printre
care si Romania.

Liberalizarea pietelor de capital ca uramre a eliminarii treptate a obstacolelor impuse

circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete
financiare globale. Aceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special
in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza, totodata, o reducere a costurilor in
conditii normale.

Liberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat globalizarea.

Incepand cu anii '70, interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului inconjurator

s-a concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie globala: bunurile comune ale umanitatii,
dezvoltarea durabila si securitatea ecologica, care au constituit noi factori ce au dinamizat
procesul de globalizare a economiei mondiale.

Bunurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din
diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii
statelor. Cu exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate,
deoarece este relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile tehnice de a le exploata si
deteriora.

Dezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, fara a
compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile. Dezvoltarea durabila e
conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul inconjurator, ca o noua cale de
dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe
intreaga planeta si pentru un viitor apropiat.

Securitatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. Un alt
factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura.

Meditand asupra globalizarii, intr-un articol intitulat "Globalizare si morala", publicat in revista
italiana"L'espresso", Umberto Eco isi exprima foarte transparent punctul de vedere: "In schimb
este oare pozitiva globalizarea lingvistica si culturala? Nu, si ar fi chiar o nenorocire pentru
planeta o astfel de globalizare. Pe planul contactelor globale trebuie sa luptam pentru a pastra
identitatea diferitelor culturi".

Miscarile de capital: Globalizarea a fost cel mai des asociata in ultima vreme cu cresterea
fluxurilor private de capital inspre tarile in curs de dezvoltare pe parcursul anilor '90. La acestea
mai trebuie adaugat faptul ca aceasta evolutie a urmat unei reduse miscari a capitalului in
aceste directii pe parcursul anilor '80. In acelasi timp, fluxurile oficiale de ajutoare sau asistenta
pentru dezvoltare s-au redus semnificativ de la inceputul deceniului al noualea, iar structura
miscarilor de capital privat a inregistrat modificari semnificative. Investitiile straine directe au
devenit categoria cea mai importanta. Atat investitiile de portofoliu, cat si creditele bancare au
marcat evolutii tot mai sinuoase, reducandu-se dramatic la incepuul crizei financiare din a doua
jumatate a deceniului al zecelea.