Charyieva Ogulbagt, grupa 36B

Planul director de sistematizare al municipiului

In acest document se discuta problema sistematizaii a orasului Bucuresti. Incercarea de aliniere

a strazilor s-a realizat si in trecut, dar a avut un defect care nu permite cercetarea de ansamblu a
problemelor ce se puneau. La concursul facut pentru problema aceasta s-au primit proiecte care nu prea
au fost multimitoare si nu s-a mai acordat premiul I si II, doar premiul al III-lea si s-au luat si cateva
mentiuni. Planul de alinier a tuturor strazilor a fost intocmit si terminat dupa razboi. In anul 1919 s-au
cerut cateva modificari pentru circulatie, dar de-abia in 1921 a fost pus in aplicare ceea ce a fost
intocmit.Acest plan aduce in plus informatii despre ansamburile tuturor. Dar din acest plan de aliniere
lipseste alte elemente pentru a realiza un plan de sistematizare. Administratiile comunale cauta masuri
penru intocmirea planului de amenajare a capitalei. Sub primariatul d-lui Dr.Constantinescu s-a facut in
anul 1927 planul fotografic al intregii regiuni bucurestene pana la linia forturilor, fara de care un studiu
nu ar fi fost posibil. Si cu aceasta posibilitate au ridicat planurile tuturor lacurilor din nordul orasului si a
raului Colentina pana la Dobra. Prin aducerea apei din raul Ialonita s-a intocmit primul proiect de
centura de plantatie si s-a luat o buna masura in chestiunea de sistematizare. S-a numit o comisie de
sistematizare si s-a hotarat infiintarea unui serviciu special pentru intocmirea planului. Dupa aceea a fost
largita aceasta comisie de domnul Dem.Dobrescu, si s-a luat in considerare o partea buna din chestiunile
mai concrete( amenajarea catorva piete principale, a parcurilor dealului Patriarhiei, a soselei de pe
creasta dealurilor). S-a dat mare importanta documentatiei si o mare parte de existente asupra
conditilor fizice. Cateva proiecte de sistematizare comune suburbane au fost pus in aplicatie, din care
Baneasa a fost terminata si dupa un plan cu artere de circulatie cu mai multe variante (una singura a fost
supusa consilului general al Municipiului). In acelasi timp a fost pus in aplicare si planul pentru Uzinele
Comunale Bucuresti. Dupa venirea d-lui Em.Dan s-a considerat important ca pentru planul de
sistematizare sa se formeze un comitet de lucru al Planului de Sistematizare (21 februarie 1934).
Proiectul a fost terminat 1 noiembrie 1934. S-a dat importanta arterelor de circulatie, zonificarii si
amenajarilor lor.A fost o buna placerea pentru lucratori sa participle in aceasta atmosfera. Catica
arhitecti au colaborat la aceasta lucrarare.

In acest plan de sistematizare se vorbeste si despre faptul ca orasul mai trebuie sa fie si frumos-este un
lucru esential. Cu aceste tendinte trebuie rezolvat orasul Bucuresti, pentru ca orasul se extinde cu
timpul si apar noi problem, noi asteptari din partea locuitorilor lui.Tot ce se face in oras, din motive
utilitare, si tot ce exista in oras poate fi pus in evidenta. Acolo se mentioneaza si ca unele probleme
definitive sunt arterele de circulatie a orasului. Schema arterelor de circulatie aduce indreptare
arterelor esentiale si vor da orasului un sistem de bulevarde, piete, squaruri si strazi largi.Cu largimea
strazilor buna devine o atmosfera civilizatie a orasului. Daca imbunatatim orasul,trebuie sa existe si o
zonificare cu plantatii care aduc spatii de odaihna si de plimbare pentru populatie. Prin aceste
propuneri concrete si formularea clara a lor poate fi imbunatatit Bucurestiul. Cum prevestise urbanistul
american Geo B.Ford: Majoritatea cheltuielilor de reconstructie a oraselor noastre constituie sarcini
care ar fi putut fi evitate daca , la inceput sar fi dovedit mai multe prevedere.Platim azi lipsa de
prevedere a inaintasilor nostri.Aceasta nu este un motiv pentru ca si noi facem ca generatiile viitoare
sa suporta consecintele unor greseli identice. Asta arata cat de important este un plan de sistematizare
pentru orasul Bucuresti care sa raspunda nevoilor specific ale locuitorilor lui.

Cautarile de solutii ce puteau sa fie adevarate exemple de buna-practica si aplicabiele pentru Bucuresti
au fost foarte utile. Astfel nu au fost aplicate principiile lui L.Corbusier care propunea ca planul orasului
sa transforme centrul orasului in constructii cu zgarie nori , asezate in parcuri, si asta implica spiritul
populatiei ce va trai peste 50 ani (nu erau principia in spiritul generatiilor actuale si imediat urmatoare).
Concluziiile sunt ca nu se pot face mari transformari , ci trebuie si trebuie sa dam atentie si la partilor
nedezvoltate inca si acolo avem posibilitate mai mare de dezoltare. De exemplu in Anglia nu se permite
plan de sistematizare pentru orasul existent, ci numai extensiuni si asezari noi. Dar noi nu putem sa
permitem aceasta extindere, putem sa facem transformari dar luate in consederare cu masura. Si printr
cele mai importante infintarea sistem artere de circulatie. Problema traficului poate sa fie cea mai
importanta, de acea trebuie sa amenajam orasul astfel ca 1)sa se impiedice traficul inutil 2)sa obtinem
cele mai bune artere pentru traficul indispensabil national, regional si local. Circulatile trebuie sa fie
aplicate ca sa nu mai destruge caracterul original, si extensiunea orasului cu posibilitate de amenajarea
noiilor conditii ale viitei urbane cu privirea existentei orasului care exista si cu medie in care se gaseste.
Bucurestiul se gasea atunci in mediul rural. Pentru acest oras avem multe cerinte din partea igienei,
frumusetii si sanatatii. Orasul trebuie sa fie frumos dar nu cu obtinerea de podoabe si ornamente care
au rol numai de infrumusete, ci prin amenajarea judicioasa, rationala, utilitara a tuturor elementelor
care formeaza orasul. Populatia de la razboi a dublat.Problema de criza economica in care ne gasim in
cativa ani, activitatea de constructii in Bucuresti a fost si este foarte mare.Ocuparea cu planul de
sistematizare care poate aduce dezvoltarea orasului dupa anumite norme, dar daca ne gandim nu vom
avea mijloacele si nu vom putea infaptui nimic, atunci nu am nevoie de nici un plan. Capitala care pentru
vizitatori straini ramane un loc care da impresie despre aceasta tara (capitala da tonul pentru tara),
intotdeuna va ramane si de un interes national. Amenajarea capitaleu nu este o problema comunala
oarecare si este problema de stat. Urbanizarea orasului trebuie sa fie facuta cu mijloacele proprii,
trebuie facuta dupa exemplul maghiarilor (orasul Budapesta) si al italienilor (orasul Roma).
Pentru documentarea a fost folosite si planuri realizate recente, in afara. De exemplu Praga,
Stockholm,Karlsruhe, Bremen, Anglia etc sunt modele demne de urmat, care ar putea adduce
imbunatatiri capitalei Romaniei.

Limitele orasului trebuie fixat intre oras si zonele suburbane.Planul de sistematizare intereseaza ca
limita zonelor construite independent - de limitele administrative, intereseaza pana unde se intend
zonele de constructii , indeferent de impartirea in sectoare sau comune.Cand ne gandim la intinderea
aglomerarii trebuie o amenajare speciala: strazi, bulevarde, piete ..etc. Acest plan director stabileste
liinile generale ale planului de sistematizare. Astefel, se propun: delimitarea zonelor in care se propun
constructii si zonele in care ele sunt interzise; se va delimita clar partea urbana de cea rurala si orasul de
zona urbana; dimensiunile strazilor si a constructilor trebuie sa sa fie minime pentru ca populatia saraca
sa nu mai ajunga sa locuiasca in camp si in conditii insalubre; trebuie sa existe scutiri de impozite pentru
constructii muncitoresti.

Rolul planului de sistematizare este sa repartizeze rational activitatea populatiei dupa afinitati sis a
dirijeze cresterea densitatii populatiei acolo unde e nevoie sis a o reduca unde este cazul. Astfel, orasul
trebuie impartit in zone si clasede constructive onetru densitatea constructiilor, caraterul si marimea lor
sa fie rationala. S-au propu 8 tipuri de zone in care cladirile au anumite destinatii, inaltimi si o anumita
asezare: a)zona rurala(non edificandi) b)zona rezidentiala c)zona protejata d)zona mixta e)zona
comerciala f)zona industrial g)zona speciala h)zona de spatii verzi. Clasele de constructii au scopul de a
adduce in centrul orasului o utilizare intense si de a micsora utilizarea spre periferie (acolo terenul are o
valoare mai mica). Clasele de constructii sunt dupa procesul de suprafata construita din suprafata totala
a parcelei, dupa inatimea cladirilor, dupa asezarea pe parcela, dupa dimensiunile parcelelor, dupa
densitatea locuitorilor pe clase si zone. Se impune cresterea suprafetelor parcelelor, limitarea
procentului de suprafata construita si a inaltimilor cladirilor.