COMPOSTUL

- PROTEJAREA ACTIVÃ
A MEDIULUI -

Am fãcut o
Pe unii îi
roade treabã bunã !
invidia Grozav!

Traducere ºi adaptare realizatã de

L DE CONSULT CENTRUL DE CONSULTANÞÃ ECOLOGICÃ GALAÞI
TRU AN
N
dupã "KOMPOSTIEREN" de Florian Amlinger
CE

TÃ

EC I
Ludwig-Boltzmann-Institut fur biologischen Landbau
OLO T
GICÃ - GALA
Circuitul vieþii în naturã
Secretul trezirii la viaþã în orice primãvarã, a vegetaþiei ºi faunei constã în
reluarea circuitului naturii. Tot ce se ia ca substanþã se dã înapoi ºi iar, ºi iar...

Humusul
La sfârºitul verii, producerea substanþelor se apropie de final, deci ºi creºterea
ºi dezvoltarea. Frunziºul se aºeazã pe pãmânt formând, împreunã cu scoarþele
de copac ºi crengile cãzute, hranã pentru milioane de fiinþe ale pãmântului.

Viaþa pãmântului ºi humusul

Într-un pumn de pãmânt sunt mai multe vieþuitoare decât oameni pe
pãmânt !
HR
AN
Ã
PE
IC

N
AN

TR
RG

U
OM
IO
NO

ªI
AN
GU

IM
MEAZÃ HUMUS DIN

ALE
CREªTEREA
FOR
ICI

PLA
M

N
E

T
L

EL
E Þ

OR
IN
FI

FORMAREA SOLULUI

Prin amestecarea substanþelor fauna solului, redate pãmântului ºi

organice (realizate de bacterii, alge, oferite astfel din nou plantelor.
ciuperci, viermi, miriapozi, insecte ºi Aceasta e circuitul substanþelor
larve) cu pãrticele minerale ºi în pãdure.
argiloase ale pãmântului se Din microorganisme ºi animale mici
formeazã substanþa humicã ºi sol se formeazã, dupã moartea
afânat stabil. Humusul este temeiul acestora, albuminã ºi hidrat de
pentru fertilitatea durabilã a solului. carbon. Nicicând nu se ajunge la
Substanþele nutritive depozitate în vreun “surplus”, totul se
plantele uscate sunt dizolvate de “revalorificã”, nimic nu se pierde !
1
Cum se naºte humusul ?
Ia naºtere din descompunerea ºi transformarea substanþelor organice (deºeuri
de la plante, bacterii moarte, ciuperci ºi animale ale solului, excremente ale
animalelor), prin acþiunea de devorare ºi de digestie a organismelor din sol.

Ce poate humusul ?
! depoziteazã în apã întreitul greutãþii sale;
! depoziteazã substanþe nutritive ºi le pregãteºte pentru plante;
! asigurã aerarea pãmântului prin pãstrarea în orificii;
! creazã spaþiu vital pentru viaþa solului;
! oferã mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor;
! provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.

Particulã de sol:
PÃRTICICÃ MINERALÃ

POR DE APÃ

PARTICULÃ DE ARGILÃ
HUMUS

MICROORGANISME

Administrarea gunoiului ºi compostarea

Natura nu cunoaºte termenul de
“gunoi”: condiþiile pentru o atitudine
ecologicã a deºeurilor sunt:
! evitarea;
! micºorarea;
! revalorificarea.
Astfel, este foarte necesarã
colectarea ºi sortarea materialelor
vechi, scopul fiind diminuarea pe cât
posibil a cantitãþii de deºeuri ce nu
pot fi revalorificate.

2
 COMPOSTUL

PROTEJAREA ACTIVÃ
A MEDIULU-
 gunoi 3/4 gunoi
menajer per individ 1/4 gunoi ce revalorifi-
într-un an nu poate
fi folosit de noi cabil

Gunoaiele ºi potenþiala lor revalorificare

a colecta selectiv a composta

gunoiul meu menajer materialul meu compostul plantele mele

pentru compost
! 400 kg sau 4 mc de gunoi de om
pe un an.
Aproximativ un sfert dn gunoiul
menajer e constituit din resturi de la
bucãtãrie ori din grãdinã ce pot fi
colectate separat ºi compostate.
Hârtia, cartonul, textilele, metalele
vechi ºi foliile de nylon constituie
aproximativ jumãtate din gunoiul
menajer ºi sunt colectate separat,
revalorificându-se 3/4.
Deºeurile speciale precum loc de colectare
meu sãnãtoase
bateriile, chimicalele, coloranþii,
lacurile, uleiurile uzate,
medicamentele ºi altele de acelaºi
fel constituie, socotindu-le în funcþie
de gravitate, o micã parte a
deºeurilor menajere dar colectarea
lor atentã ca ºi evacuarea au mare
importanþã, din cauza capacitãþii lor
ridicate de poluare a mediului.
a gunoiului

compost
biologice metale
materiale
problemã

3
Compostarea, este nu doar cea mai
importantã metodã pentru
producerea de humus, ci ºi o
contribuþie activã la protecþia
mediului; putem înlocui produsele
din turbã ºi astfel sã menþinem
regiuni mlãºtinoase care sunt atât de
importante.
1. Compostarea în grãdina proprie
realizeazã circuitul natural economic
în relaþie directã cu cel care îl face
de fapt, compostarea ºi
revalorificarea fãcându-se la faþa
locului.
2. Acest lucru e valabil ºi pentru
realizarea de compost de cãtre
comunitate; fiind proprie ºi micilor
g r ã d i n i , p a r c u r i d e c a r t i e r,
amenajãrilor de locuit, ºcolilor.
3. Compostarea descentralizatã
se realizeazã printr-o secþie a
Consiliului municipal (de exemplu,
departamentul care are grijã de
parcurile oraºului, întreprinderea
forestierã sau agricolã, spaþiile verzi
ale spitalelor).
4. Compostarea centralizatã a
gunoaielor organice colectate
separat (recipiente biologice, locuri
special amenajate pentru gunoi), se
face prin administraþia publicã pe
spaþii mari pentru compost.

Compostarea în propria grãdinã

Pentru un loc de mãrunþire
2
sunt necesari 2-3 m , plasaþi
undeva într-un loc ferit de
vânt, semiumbros, de
exemplu întru-un tufiº de
soc sau de alun, nu într-un
colþ îndepãrtat din curte, ci
în apropierea straturilor de
flori ºi a casei, iar la lãzile
dedicate scopului sã se
aibã un bun acces. Sã nu
lipseascã gura de apã º i
posibilitãþi de a
adãposti uneltele.

4
 Grãmadã de compost sau recipient ?
Înainte de toate, aceasta este o
problemã de spaþiu.2 Pentru o
grãdinã micã sub 500 m e potrivit un
recipient. Se gãsesc în comerþ, în
prezent din fel de fel de materiale
(lemn, tablã, plasã de sârmã,
material plastic). Trebuie sã aibã o
capacitate de minimum 1 m3
(perimetrul de cca.1 x 1 m), aerisire
prin gãuri sau crãpãturi ºi sã fie uºor
manevrabile când depozitãm în ele
compostul.

Atentie !
Folosiþi substanþe ecologice de impregnare
a lemnului.

5
De la deºeurile organice la
compost definitivat
Dacã procesul de formare a
humusului din pãdure se
aseamãnã cu cel de
realizare a compostului, în

n
ige
compost numãrul de

ox
organisme participante la
transformare e
considerabil mai mare; iatã
de ce este nevoie pentru a apã gunoi organic
putrezirea sã decurgã
optim:

1. Combinarea gunoaielor organice

Regulã empiricã !
Cu cât se amestecã mai multe componente, cu
atât e mai bine.
Organismele au nevoie de ambele grupe de substanþe organice - hidratul de
carbon ºi albumina - într-o proporþie comercialã, adecvatã pentru a transforma
întreaga cantitate de gunoi în compost matur. Acest raport se numeºte raportul
carbon / azot (C/N). De dorit este ca raportul sã fie de 20 - 40 : 1 (C/N) în întregul
amestec.
Tabelul urmãtor vã ajutã sã atingeþi un amestec convenabil.

Gunoiul bogat în Raportul Gunoiul bogat în

azotaþi C/N carbonaþi
must de bãlegar 2-3:1 pãturã de frunze moarte:
gãinaþ de pasãre 10:1 tei, stejar, mesteacãn
gãinaþ + fân 13-18:1 turbã
compost din gãinaþ 10:1 fructe
bucãþi de gazon 12:1 strat de ace de conifere
deºeuri din legume 13:1 paie:
gunoi de vite (sãrac în paie) 20:1 orz
gunoi de la bucãtãrie 23:1 ovãz
coji de cartofi 25:1 secarã
gunoi de cal 25:1 scoarþã de copac
pãturã de frunze moarte: arbuºti, tufe
arin, frasin, carpen 25:1 rumeguº
gunoi de vite (bogat în paie) 30:1 hârtie, carton
pene, pãr, resturi de lânã
6
 gu
no
id
eb
uc amestec
emne
ãtã gi, l
rie
, ia ,cren
rbã fru nziº
3 pãrþi 1 parte

Un specialist în prepararea compostului capãtã curând dexteritate ºi ºtie

ce-i mai trebuie grãmezii sale de compost !

2. Aerarea compostului
3. Umiditatea în grãmada de compost
A nu se lãsa grãmada uscatã,dar nici "înnecatã" cu apã. Când avem ºi materiale
uscate (frunziº, resturi de la tãierea lemnelor) în grãmadã, udarea ei este
indispensabilã.

Testul de umiditate cu verificarea în palmã

Se ia o mânã de compost bine amestecat ºi se strânge bine, puternic în palmã.
Prea umed când apa curge ºiroaie din pumn.

când nu se scurge deloc apã, dupã desfacerea pumnului

Prea uscat materialul desprinzându-se uºor în mici bucãþi, fãrã
coeziune, cãzând ca o ploaie mãruntã.
Umiditate
bunã ies din pumn doar câþiva stropi de apã, dupã deschiderea
pumnului materialul rãmânând compact (precum un burete
presat).

7
 Regula de bazã pentru amestecarea compostului
Amestec:
uscat - umed
mare - fin
depozitat - proaspãt
gunoi de bucãtãrie - gunoi de grãdinã

Dacã e necesar umeziþi-l !

Acestea ajung în compost, respectiv în bio-pubelã

Din bucãtãrie ºi din casã: Din grãdinã:

Resturi de fructe ºi legume nefierte. Gazon

Resturi ale produselor lactate. Buruieni
Pâine veche Frunziº
Fierturi de ceai ºi de cafea. Pãrþi din copaci, tufe ºi garduri
Plante de camerã uscate. (mãrunþite)
Pãmânt de flori vechi. Resturi de la straturi de flori, de tufe
ºi de legume.
Fructe cãzute din pom (ºi depreciate)

Ce nu trebuie sã ajungã în compost,

respectiv în bio-pubelã
Resturi alimentare fluide sau gãtite ori sãrate, carne ºi oase, dejecþiile unor mici
animale, aºternutul (culcuºul) pisicilor sau câinilor, pãr, resturi textile, sticlã,
metale, hârtie (ziare, carton), baterii, chimicale de orice fel, lacuri, medicamente,
ulei uzat, scutece pentru copii, conþinutul sãculeþului de la aspirator (pericol de
încãrcare cu metale grele), paie, în cazul în care grânele au fost tratate cu
substanþe ce opresc creºterea sau pesticide.

A se acorda o atenþie specialã ?

! cantitãþile mai mari de coji de
citrice tratate pot împiedica, în
anumite circumstanþe
compostarea, motiv pentru care
e necesarã, întotdeauna, o bunã
amestecare;
! rumeguºul de fierãstrãu ºi talaºul
de la rindeluit exclusiv din lemn
brut vor fi utilizate (nu ºi cleiul,
lianþi, adezivi sau vopsele);

8
! frunzele de nuc, stejar, castan,
plop ºi platan conþin substanþe cu
tanin care pot întârzia putrezirea;
acesta e motivul pentru care
acestea vor fi amestecate
întotdeauna cu alte feluri de
frunze, cu compost vechi, cu gunoi
de grãdinã sau de bucãtãrie;
! în cazul în care avem amestecat în
compost ceva resturi alimentare
de carne sau cârnaþi, trebuie oprit
accesul câinilor, pisicilor sau
ciorilor la acestea. Oricum, aceste
resturi de carne trebuie sã fie în
cantitãþi mici;
! deºeuri menajere umede sau gãtite
pot fi ºi ele folosite, în cantitãþi de
pânã la 5 litri; doar dacã deºertarea
lor se face nu într-un singur loc ci
bine împrãºtiate, dacã se amestecã
ºi apoi se acoperã cu material
uscat;
! materiile fecale lãsate de animale
mici, precum cobai, hamsteri, iepuri
vor fi folosite doar dacã acestea
sunt sãnãtoase.

Substanþe suplimentare ce pot contribui

la compostare
Un mare numãr de astfel de substanþe
se gãsesc ºi în comerþ, pentru pornirea
compostãrii, preparate cu bacterii ºi
ciuperci care "aprind" procesul de
putrezire în faza sa de început.
Acþiunea lor nu este însã
incontestabilã.

În construcþiile agricole ºi horticole,

dinamice din punct de vedere biologic,
sunt folosite preparate din plante
medicinale, acestea susþinând o
precompostare specialã ºi înlocuind
compostul în cantitãþi mici.

SUBSTANÞE UTILIZARE ADAOSUL

SUPLIMENTARE /ACÞIUNE

conþinut de azot, potasiu pânã la 20 % din volum

Fecale ale diferitelor
ºi fosfor; conþin bacterii ºi
animale
ciuperci care realizeazã
putrezirea

conþinut de azot bogat, pânã la 2 kg/m

3

Fãinã ºi rumeguº din

se va deschide uºor;
coarne*
influenþeazã favorabil
putrezirea

9
 Fãinã de sânge* conþinut bogat în azot; pânã la 1 kg/m
3

acþiune precum cea a

rumeguºului de oase,
doar cã ceva mai rapidã

Calciu de alge excelent furaj pânã la 2 kg/m

3

bacteriologic natural;
conþinut mare de calciu ºi
de indicatori radioactivi,
acid silic de cuarþ º.a.
3
Praf din rocã primarã conþinut mare de siliciu 2 pânã la 3 kg/m
ºi, dupã originea
fiecãruia un conþinut mai
mare sau mai mic de
calciu; rocã pisatã fin;
indicatori radioactivi;
anihileazã mirosul;
realizeazã formaþiuni de
humus stabil
3
Praf de argilã apt pentru a furniza 1 pânã la 2 kg/m
mineral argilos,
anihileazã apa ºi mirosul;
capacitate de
sedimentare a
substanþelor nutritive ºi
formaþie de humus stabil

Pãmânt lutos acþiune asemãnãtoate cu poate fi amestecat pânã

cea a fãinei de argilã; la aprox.10 % din volum
pozitiv la gospodãrirea
apei ºi a substanþelor
nutritive ca ºi la formarea
humusului

Compostul din arbori serveºte la împregnarea se vor presãra câþiva

materialului de compost pumni
de curând aºezat ºi
conþine toate
organismele importante
pentru compost

*)
Îngrãºãmintele azotate organice sunt necesare în special atunci când nu stau la
dispoziþie gunoi de animale (bãlegar) sau alte gunoaie organice bogate în azotaþi
(de ex: iarbã tânãrã).

Adaosurile sunt substanþe ajutãtoare, auxiliare, care pot îmbunãtãþi

simþitor putrezirea ºi calitatea compostului, dar nu sunt neapãrat necesare.

10
Iar acum la lucru !
1. De la bucãtãrie:
Pentru acest gunoi e adecvatã o
pubelã micã, de plastic, de 5-10 l, cu
un copac care sã o închidã bine, în
scopul precolectãrii. Resturile de
legume ºi fructe se vor mãrunþi ºi se
vor pãstra astfel max.10 zile înainte
de a le arunca la grãmada cu BIO-
compost. Acolo se va amesteca bine
totul ºi se va acoperi cu pãmânt de PUBELÃ
grãdinã.

2. Din grãdinã:
Separãm materialele în funcþie de
conþinutul lor de azot ºi de
rapiditatea cu care intrã în
putrefacþie. Crengile de copaci vor fi
mãrunþite ºi aduse la dimensiunea
optimã de 5-10 cm. Furajele se
amestecã cu gunoi proaspãt ºi
umed. Pentru grãdini mai mari e
recomandabilã o tocãtoare de
nutreþ, ce poate fi procuratã din
magazinele de specialitate

Plasarea / rãspândirea grãmezii de compost

Regula empiricã: - o bunã combinare (mare varietate)
- o bunã amestecare (nici un material nu
poate deveni singur compost)

Amestecarea consistentã a mai multor tipuri de gunoaie: dacã am

precolectat suficient material îl amestecãm ºi-l aºezãm în straturi sau umplem
recipientul.

Amestecarea mai multor tipuri de gunoaie într-un timp mai lung se lasã sã
creascã materialul în grãmadã sau recipient ºi se acoperã întotdeauna
materialul proaspãt cu pãmânt de grãdinã pânã la înãlþimea doritã de noi (cca.90

11
 Mai întâi la baza grãmezii se
aºeazã un aºternut de material cu
paie tocate, frunziº sau nutreþ
eventual. Astfel nu se va putea
recepta umezeala pãmântului ºi se
va asigura aerarea.
Suprafaþa bazei va avea
lãþimea de 1 m pânã la 1,5 m.
Materialul bine amestecat va fi înºirat
în straturi de 20 pânã la 30 cm. Între
aceste straturi se vor pune altele,
subþiri, de compost din arbori (de la
grãmezi mai recente) ºi pãmânt de
grãdinã. Apoi se presarã praf de
piatrã.
Dacã nu aveþi gunoi de grajd se
pot aºterne alte îngrãºãminte
organice, bogate în azot (fãinã de
sânge, rumeguº de oase, ºrot de
ricin), dar cu mãsurã, dupã aºezarea
fiecãrui strat uscat se va stropi cu
apã.

Acoperãmânt

Compost din
lemn,pãmânt
grosier, praf Gunoi organic
de piatrã primarã amestecat

Material furajat
(paie tocate)

Straturile grãmezii de compost

Înãlþimea grãmezii de compost

Cca.1000 cm

Sã fie între 90 ºi 120 cm, pantele

laterale sã coboare simetric de abrupt,
iar deasupra sã fie întinsã pânã la
ilã
ab

semirotundã.
en
nv
co

Pân
e

ã la
m

150
gi

cm
n
Lu

Acoperirea grãmezii

Se pune peste ea 1-2 cm de pãmânt

peste care adãugãm încã un strat de
iarbã uscatã, paie sau urzicã (eventual
saci vechi de cartofi, rogojini de paie,
covoare din fibrã naturalã).

12
 DE CE SÃ ACOPERIM ?
! pentru a menþine cãldura în interior;
! pentru a împiedica umezirea la cãderea ploii;
! pentru ca substanþele nutritive sã rãmânã în compost;
! pentru ca ºi substanþele periferice, marginale sã fie protejate de
uscãciune ºi sã ia parte la compostare.

0
C
70
60
50
40
30
20
10
Faza de Faza de Faza de
descompunere transformare structurã,de
constituire
Evoluþia temperaturii în grãmadã
Faza de descompunere
(1 pânã la 2 luni)
În primele sãptãmâni, temperatura poate ajunge în interior la
peste 600C. Microorganismele, bacterii ºi ciuperci se înmulþesc
constant, devorând, la început, zahãrul, amidonul ºi albumina,
mai apoi celuloza ºi pãrþile lemnoase. De aici rezultã apã, dioxid
de carbon (CO2), amoniac (NH3) ºi nitraþi (NO3). Acest proces se
mai numeºte ºi "mineralizare".
Faza de transformare
(între 2-4 luni)
0
Temperatura coboarã încet cãtre valori între 40 ºi 25 C. Scade,
de asemenea, volumul.

Faza de constituire (structurare)

(de coacere, maturizare)
Temperatura scade apropiindu-se de cea a mediului; animalele
mici (miriapozi, purici de zãpadã, cãpuºe ºi mai ales râma roºie
de compost) domnesc acum atotstãpânitori, grãmada
transformând-o în sol humus roditor. Prin râma de compost,
înainte de toate, se ajunge la o uniune, relaþie interioarã între
pãrþile componente minerale ºi organice ºi astfel la realizarea
unei mari stabilitãþi a structurii humusului.
13
 Schimbarea locului grãmezii
Vorbim aici de amestecarea când ºi când ºi
aºezarea grãmezii servind la corectarea
eventualelor erori de dezvoltare ale procesului
biologic. Dacã materialul a fost bine amestecat
ºi putrefacþia a evoluat ºi ea bine, nu e neapãrat
necesarã aceastã schimbare. Totuºi, dacã se
realizeazã aceastã schimbare (de regulã dupã
6-12 sãptãmâni) se pot înregistra ºi unele
avantaje: Mutarea accelereazã procesul de mraniþare

1. materialul care se taseazã este gãurit ºi aerisit;

2. pãrþile, straturile exterioare sunt aduse în interiorul grãmezii;
3. fazele de descompunere ºi transformare sunt accelerate.

O privire aruncatã asupra pericolului de supraîncãlzire

Când ceva nu merge ...
Starea Cauze Mãsuri
grãmezii
prea uscatã printr-o încãlzire mutarea sau udarea,
puternicã e evaporatã eventual adãugarea de
putrezirea opreºte
material proaspãt, umed
mucegaiul cenuºiu multã apã,
microorganismele
încetinindu-ºi
activitatea

aversã lungã de materialul uscat,

prea umedã
rãmuros este amestecat
(testarea cu mâna) ploaie, amestecarea
(frunziº, paie, nutreþ);
miros de putred materialului cu o pãmântul, compostul din
colorare în negru structurã sãracã în trunchiuri de copaci,
verzui azotat ºi bogatã în fãina de piatrã sau calciu
deficit de oxigen apã de alge sunt adãugate.

tergiversarea mutarea, materialele

putrezirii prea mult material bogate în azot (gunoi de
mai multã uscãciune lemnos în grãmadã animale, de bucãtãrie,
îngrãºãmânt chimic,
organic) sunt amestecate
ºi în anumite cazuri,
udate

miros de putred mutarea sau aplicare

prea mult gunoi procedeului adoptat la
de cele mai multe ori
"prea umed"
prea umed proaspãt, bogat în
deficit de oxigen azot
14
Compostul ºi folosirea sa
Compostul e de douã feluri: proaspãt ºi
matur (copt)
Compostul proaspãt (4-6 luni) aflat într-o
stare de putrezire ºi semimaturitate;
temperatura e scãzutã; materialul
constituent (frunziº sau paie) sunt colorate
în maro închis ºi mai pot fi distinse încã.
Transformarea în pãmânt a început.
Conþinutul substanþelor nutritive pus uºor la
dispoziþia plantelor, e mai mare decât la
compostul matur, motiv pentru care
dezvoltarea plantelor este afectatã direct.
Acizii din produºii de descompunere ºi
transformare pot fi totuºi dãunãtori încolþirii
seminþelor ºi rãdãcinilor tinere ºi sensibile.
De aceea, acest compost nu e adecvat ca sol pentru însãmânþare, pentru
creºterea plantelor tinere ºi a culturilor sensibile ºi nici pentru înlocuirea
pãmântului în care se aflã deja plante în creºtere.

Tipul de compost Utilitate culturi Cantitate Anotimp Cum se extrage

Compost pomi fructiferi un strat de cca.2 toamna se grebleazã uºor,

fruncte în formã cm superficial sub
proaspãt de boabã coroana copacului
2

3-4 kg/m toamna sau lucrare

spanac, praz, primãcara timpurie superficialã (pânã
cartofi, revent, la 5 cm); dupã
þelinã, porumb, iarnã stratul
patlaginã, roºii, protector de
dovleci vegetale se ia

creºterea tinerilor 20 pânã la 50 % se cerne cu sita

plante de ghiveci se amestecã cu de 4 mm diametru
pãmânt

fasole, mazãre, strat de 1-2 cm

2 toamna, lucrare de
trifoi, cartofi, sau 1-3 kg/m primãvara sau în suprafaþã; pe cât
Compost sfeclã roºie, perioada de posibil de des, se
matur ridichi, salatã creºtere vor cerne cantitãþi
mici prin ciurul de
refuz, doar când
avem prea multe
crenguþe
2
gazon 1 kg/m primãvara sau cernut prin ciur de
aproape de varã refuz, diametrul de
1,5 cm
2
straturi de flori 1 kg/m toamna ºi lucrare
primãvara superficialã, nu
adâncã

15
Compostul se lucreazã întotdeauna superficial. Nu se sapã în el adânc ºi nici nu
i se lasã stratul de deasupra sã se usuce. Cel mai bun pãmânt se þine acoperit cu
un strat vegetal subþire (paie, frunziº, iarbã uscatã, urzici).
La compostul matur existã pericolul unei supradozãri. Totuºi compostul care
provine din întreaga grãdinã trebuie sã fie redistribuit egal pe întreaga suprafaþã
pentru a nu se ajunge la o prea mare densitate a substanþelor nutritive la
straturile de legume

Când este compostul matur ?

Testul plantelor încolþite e o metodã simplã care poate fi realizatã cu nãsturei, orz
de varã sau fasole, cu propia mânã.!
O parte de pãmânt din grãdinã ºi o parte de compost sunt cernute cu ajutorul sitei
de compost sau de bucãtãrie, bine amestecate ºi puse într-un ghiveci de argilã.
Acestea, la rândul lor sunt puse pe farfurioare umplute cu apã ºi mereu
reumplute. Pentru compensaþie veþi pune ºi un ghiveci cu pãmânt de grãdinã
curat. Ghivecele vor fi plasate la un loc luminos, însorit ºi udate dupã cât e
nevoie.

N va fi semãnat O Vom afunda în F Se vor planta 10

uniform ºi rar ºi R pãmânt, la boabe de fasole
A se va acoperi Z
jumãte de cm
A la jumãtate de
S cu un strat uºor U
L
adâncime 20 de S cm adâncime
de pãmânt (2-3 boabe de orz. care vor germina
T mm). Germinarea are
O dupã 5-7 zile,
D
U Germinarea va
E loc dupã 3-4 L crescând drepte,
urma dupã 2-3 zile. Dupã 3 cu cotiledoanele
R zile. Dupã 10 sãptãmâni
E bine formate,
V
E
zile plantele vor A plantele sunt A indicând rãdãcini
avea un verde R drepte ºi verzi. bune.
L intens ºi vor sta Ã
drepte ºi vor
U avea rãdãcini
albe.
L

pãmânt compost compost

imatur matur
Rezultatele negative ale testului: ! plantele rãmân în urmã în ceea ce
Compostul nu e încã matur dacã priveºte lungimea
comparându-l cu ghivecele cu
pãmânt de grãdinã
! unele plante au tulpini maro ºi se
îndoaie
! seminþele nu germineazã ! frunzele se coloreazã de la
! germineazã cu 2 sau mai multe galben cãtre maro
zile întârziere ! rãdãcinile sunt colorate în maro
16
 Cât de mult compost se poate face ? 2

De la o familie cu3 4 membri rezultã anual, de pe o grãdinã de cca.500 m

3 ,
aproximativ 3-4 m de material pentru compost din care rezultã cca.1-2 m de
compost matur.

ªi acum.... MULT NOROC !

Compostarea de-a lungul anului - calendar
Toamna
În principiu existã douã
posibilitãþi pentru a valorifica
frunziºul cãzut acum: ori
acoperirea solului cu paie ori
compostarea.
1. Acoperirea cu paie a
frunziºului cãzut în grãdinã pe
lângã tufiºuri, straturi de flori
sau copaci. Acest strat
protejeazã de intemperii ºi
hrãneºte totodatã solul ºi
plantele pe perioade reci .
2. Compostul rezultat din
frunziº
Se aºeazã frunziº pe straturile cu roºii îngheþate în timpul iernii, peste iarbã, ori
alte legume îngheþate, dar puneþi mai întâi mici rãmurele sub paie. Udaþi unde e
prea mare uscãciunea. Puteþi adãuga ºi bãlegar de cal ori cornute, ori alte
substanþe organice bogate în azotaþi. Adãugaþi deasupra pãmânt sau compost
matur ºi acoperiþi cu saci vechi. Astfel putrezirea este asiguratã împotriva
frigului. Dacã grãmada de compost e îngheþatã mutaþi-o la sfârºitul lui februarie
ºi completaþi deficitul de apã dacã existã. În acest fel pânã la începutul verii
compostul e gata.
17
IARNA
Temperatura proaspeþilor chiriaºi ai
grãmezii creºte cu toate cã în mediul
ambiant din exterior temperatura e
0
sub 0 C. Dar aceasta e doar "fazã de
încãlzire" care se sfârºeºte repede,
marginile grãmezii (pânã la cca.30
cm adâncime) putând chiar sã
îngheþe. Deci apare întrebarea dacã
putem realiza compost ºi iarna, cãci
gunoiul de bucãtãrie se adunã ºi
acum? Veþi pregãti din toamnã o
grãmadã "cu provizii" (frunziº, flori
ori ramuri mãrunþite) ºi un recipient
cu compost matur, ferit de îngheþ.
Gunoiul de bucãtãrie prereciclat (în doze de maxim 5 litri) e rãspândit pe
grãmada de compost, dar împreunã cu compostul din recipient; se acoperã cu
frunziº ºi compost; acoperãmântul realizat cu un covor de compost sau saci
vechi e foarte important. La sfârºitul iernii ºi acest compost se mutã ºi se
amestecã.

PRIMÃVARA SI VARA
Trecerea prin sitã a
compostului se face
pentru a despãrþi pe cel
matur de cel care, mai
mare trebuie returnat la
grãmada de gunoi. De
la unii copaci (stejari,
fagi), frunzele care cad
ºi dupã venirea iernii
pot fi utilizate ca strat
vegetal acoperitor -
protector în jurul tufelor
fructifere sau a pomilor,
ori ca material pentru viitorul compost. Cine îºi îngrijeºte grãdina din punct de
vedere biologic nu o mai coseºte ºi în urmãtorul week-end, ci o lasã sã-i
înfloreascã florile ºi buruienile ca pe o pajiºte. În medie se recomandã cam 6
cosiri într-un sezon. Pentru compostare, fânul cosit se lasã deoparte 1-2 zile,
amestecându-se cu material furajat, frunziº, pãmânt ºi cu fãinã de piatrã cu un
oarecare procent de calciu. Acolo unde ponderea e deþinutã de iarbã, apare
pericolul de mucegãire sau uscare aºa cã trebuie observat din timp, vizual ºi
prin miros.

18
 Realizarea compostului în comunitate
Cum se pregãteºte acest lucru ?
! se formeazã o grupã de
iniþiativã;
! se cautã persoane însufleþite
de aceleaºi þeluri în
comunitate;
! discuþii preliminare cu
administratorii blocurilor;
! cãutarea unui loc adecvat
pentru compostare;
! obþinerea unei aprobãri
definitive a administraþiei
competente;
! realizarea unui plan de lucru
ºi organizare: mici paºi
individuali în alegerea unui loc pentru compost, calculul consumului de
muncã, colectarea gunoiului de bucãtãrie ºi amplasarea lui, distribuirea ºi
utilizarea compostului matur etc.;
! formarea unei grupe ghid pentru compost (pãstrarea curãþeniei, golirea,
amplasarea, mutarea, acoperirea, cernerea);
! formarea unui plan de îngrijire ºi întreþinere;
! cãutarea unor persoane de contact pentru a sfâtui vecinii comunitãþii în
problemã;
! discuþii lãmuritoare cu administraþia blocurilor despre valorificarea ierbii,
frunziºului ºi tufiºurilor sau a gardurilor vii.

IMPORTANT !
La fiecare pas fãcut, CCEG vã stã la dispoziþie cu
sfaturi. Vã ajutãm cu plãcere !

La ce trebuie reflectat ?
Într-un spaþiu care nu dispune de suprafeþe cultivabile, un areal de blocuri, nu se
poate face compost. Singur, gunoiul de bucutãrie nu poate fi compostat. Se
poate colecta gunoiul menajer de la aceste asociaþii de cãtre altele ce dispun de
spaþiu. Existã, în principiu, douã procedee de a composta:
! în grãmezi acoperite;
! în recipienþi adecvaþi scopului.
Compostul în grãmezi acoperite are avantajul cã se poate mânui simplu. Trebuie
evitate lãturile pentru porci. Astfel, nu putem asocia la ceea ce cãutãm sã facem,
cantinele, hotelurile.
19
 Ce avantaje ne aduce compostarea în comunitate ?
! activitate comunã pentru mediu ºi
pentru diminuarea gunoaielor;
! sentimentul cã ºi în oraº se poate
face compost;
! eficienþã mãritã prin munca în comun
cu minime cheltuieli birocratice;
! locul de compostare = loc de
întâlnire; de exemplu reunirea
acþiunilor de cernire sau împãrþire a
compostului;
! ºi alte teme legate de mediu pot fi
puse în practicã.

PENTRU LADA DE GUNOI SUNT

Mult prea dãunãtoare Prea periculoase
substanþele vechi substanþele problemã
gunoaiele voluminoase
metal

tuburi luminiscente (neoane)

textile
sticlã

folie de plastic

bateriile auto ºi obiºnuite

substanþe foto
coloranþi, lacuri

flacoane de pray-uri
deºeuri biologice
hârtie, carton

detergenþi

Recipienþi cu substanþe vechi Loc de colectare a

substanþelor problemã
Separarea gunoaielor constituie protejarea activã a mediului
Faceþi-o ºi sortaþi cu grijã !
Mulþumim !
20
20