Sunteți pe pagina 1din 112
CUPRINS Prefaţa 11 Descrierea Cil* a Bibliotecii Naţionale a României VASEY, CHRISTOPHER Ghid de detoxifierc
CUPRINS
Prefaţa
11
Descrierea Cil* a Bibliotecii Naţionale a României
VASEY, CHRISTOPHER
Ghid de detoxifierc - metode simple de eliminare a toxinelor din organism /
Christopher Vasey; trad.: Alexandra Nâşcutiu. - Bucureşti: Editura NICULESCU,
ISBN: 978-973-748-228-0
Preambul
15
200 8
Partea întâi: Drenarea
toxinelor
I. Năşcutiu, Alexandra (trad.)
615.83
Drenajul
17
© Editions Jouvence,
1992.2003
19
Titlu original: Manuel de detaxicaiion - sanie ei vilaiite par Velimination des taxines,
par Christopher Vasey
19
Editions Jouvence SA, Chemin du Guillon 20, Case 184, CH 1233 Bernex
httpy'/www.editions-jouvence.com, info@editions-jouvence.com
1. Intoxinare şi intoxicare
Intoxinarea
Intoxicarea
2 2
2. Cum ne îmbolnăvesc deşeurile?
2 5
Pentru ediţia in limba română:
3. Boala se datoreazâ unei alterâri a terenului
3 0
© Editura NICULESCU, 2008
Adresa: Bd. Regiei 6 D
060204 - Bucureşti, România
Tel: (+40)21-312.97.82
4. Organismul nostru îşi îmbunătăţeşte
sănătatea purificându-se
3 3
5. A îngriji înseamnă a purifica
3 9
(+40)21-312.97.84
Tel/Fax: (+40)21-312.97.83
Caii Centen (+40)21-314.88.55
E-mail: club@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
6. Practicarea drenajului
4 1
Emonctoriile
44
7.
Emonctoriul intestinal
4 4
Ilustraţia copertei: Carmen
Luatei
INTESTINUL
SUBŢIRE
4 4
COLONUL
48
fedprin t
Tipărit la
Funcţia
digestivă
4 8
tipografi a
U:<tuUt<1UU!
MSpnftB
Funcţia
de eliminare
5 0
ISBN 978-973-748-228-0
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei carp nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare
şi accesare a datelor, fără permisiunea Editură NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce in mod automat la răspunderea penală fată de legile naţionale
şi internaţionale privind proprietatea intelectuală.
SEMNE ALE UNEI BUNE Şl ALE UNEI PROASTE
FUNCŢIONĂRI INTESTINALE
Frecvenţa eliminărilor
Viteza activităţii intestinale
5 2
5 2
5 2
5
iuiiiria a eenalttsnfa 53 10 3 iglllt Ifitagilnala Abdomenul preeminent 53 Epidermul Pielea este un
iuiiiria a eenalttsnfa
53
10
3
iglllt Ifitagilnala
Abdomenul preeminent
53
Epidermul
Pielea este un organ vascular
103
53
Pielea este un organ contracţii
104
W, [^'Bncinfll Intestinali
55
Pielea este un organ
nervos
.
105
Med
do acţiune mecanic
de acjiune chimic
57
10
6
14. Drenanfii cutana)i
Mod
57
Frecjia uscata
1° °
Mod
de acjiune osmotic
57
Exercifiul fizic
107
DRENANTII CU
MO D DE
ACŢIUNE MECANIC
58
10
7
Baia calda
Alimentele laxative
58
10
8
Sauna
Spălaturile
62
Baia de vapori
109
Cura de apâ
65
Baia de aer cald la domiciliu
109
DRENANTII CU MO D DE ACŢIUNE
CHIMIC:
împachetârile calde
1 1 0
PLANTELE MEDICINALE
66
Baia de soare
H O
DRENANTII CU MO D DE ACŢIUNE OSMOTIC
70
Masajul prin frământare
H I
ALŢI DRENANŢI NATURALI
71
1
1
Fructele şi legumele
1
9. Emonctoriul hepatic şi biliar
74
Plantele medicinale
H 2
Ficatul
76
15. Emonctoriul pulmonar
115
Caile biliare
76
Semne ale unei bune şi ale unei
Semne ale unei bune şi ale unei proaste
7
proaste funcţionări
H
funcfionâri hepato-biliare
78
16. Drenanjii pulmonari
11 8
10. Drenanjii hepatici şi biliari
79
Expectorajia voluntară
11 8
Fructele şi legumele
80
Inversarea pozifiei corpului
11 8
Plantele medicinale
82
9
Gâfâiala
H
Alji drenan}i naturali
86
Plantele medicinale
120
11. Emonctoriul renal
87
Al}i drenanfi naturali
124
Semne ale unei bune şi ale unei proaste
17. Drenajul auricular
125
funcţionări renale
89
125
12. Drenanfii renali
.9 1
Anatomia urechii
Lumânările pentru urechi ale indienilor Hopi
126
Fructele şi legumele
92
Plantele medicinale
93
18. Sistemul limfatic
129
19. Drenajul sistemului limfatic
131
Alfi drenanfi naturali
98
13. Emonctoriul cutanat
100
Postul negru
131
Hipodermuţ
100
Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic)
13 1
Dermul
101
Masajul zonelor reflexogene plantare
132
7
QiiivefHJi 13 3 Comprimatele - capsulele 197 90. UifHiîielB tipuri fJtt tlopouri 133 Tincturile-mamă 197
QiiivefHJi
13 3
Comprimatele - capsulele
197
90.
UifHiîielB tipuri fJtt tlopouri
133
Tincturile-mamă
197
GrlBtalolo
134
Uleiurile esenţiale
198
Coi utile
.
,
,
135
Dozare
199
2 I.
Praeliee derivaţiilor
138
Intoleranţă şi contraindicaţii
200
O
singură plantă sau un amestec de plante?
.
.
.
200
Partea a doua:
Anexa 2
202
Dezincrustarea deşeurilor
profunde
Masajul zonelor reflexogene plantare
202
Anexa 3
205
Dezincrustajul
142
Dezintoxicarea toxicomanilor
22. Deşeurile circulante şi deşeurile impregnate
142
Deşeurile circulante
142
şi
curele de drenaj
205
Deşeurile necirculante sau impregnate
143
Intoxicaţia
205
23. Crizele curative
147
Care este soluţia pentru intoxicaţie?
207
Drenajul prin hipervitaminizare
208
Tehnicile de dezincrustaj
151
Anexa 4
210
24. Postul
151
Cure de slăbire şi detoxîficare
210
Cum se ţine un post?
154
25. Dietele
161
Bibliografie
213
Regimurile restrictive
162
Indexul drenanţilor şi tehnicilor
219
Monodietele
167
Dietele şi crizele curative
170
26. Cura de apă distilată
178
Apele slab mineralizate
180
27. Efortul fizic intens
181
28. Baia hipertermică
183
29. Cataplasmele de argilă
188
Cum se face o cataplasmâ de argilă?
189
30. Cataplasmele din frunze de varză
; 193
Concluzii
195
Anexe
196
Anexa 1
196
Note despre folosirea plantelor medicinale
196
Ceaiurile
196
9
8

Prefaţă

A vorbi despre detoxificare înseamnă implicit a vorbi

Până la începutul epocii industriale,

omul nu era confruntat decât cu agresiunile naturale din mediul său exterior. Fructele toxice, ciupercile otrăvitoare, plantele alergizante, animalele veninoase, diverşii microbi erau pe atunci inamicii cei mai redutabili. Cu cât ne apropiem de epoca noastră, şi aceasta în spe­ cial de la începutul secolului al XlX-lea, cu atât organismul nostru este mai agresat. Prin înmulţirea agenţilor chimici care ne înconjoară, suportăm consecinţele progresului.

despre intoxicare!

Putem distinge două tipuri de agresiuni:

Pe de o parte, cea legată de modul de viaţă al individului

care se intoxică printr-un comportament alimentar greşit:

chimicale, deşeuri de nitraţi, de insecticide sau ierbicide în alimente, dezechilibru hormonal în cărnuri, alimentaţie prea bogată în grăsimi saturate, în proteine animale, în produse rafinate şi în zahăr; şi prin diversele droguri care îi devin încetul cu încetul indispensabile pentru a-i compensa indis­ poziţia tot mai accentuată: alcool, tutun, medicamente

In fine, prin sedentarism şi lipsa de

oxidare a deşeurilor metabolismului celular, individul se

sedative, somnifere

11

intoxinează* (sau am putea spune că se autointoxică), nepermiţând o eliminare convenabilă a deşeurilor sale
intoxinează* (sau am putea spune că se autointoxică),
nepermiţând o eliminare convenabilă a deşeurilor sale toxice
de origine internă.
Pe de altă parte, cea legată de mediul de viaţă al indi­
vidului, este clar că cineva care trăieşte în mediul urban este
expus unui mediu ostil: poluarea apei de suprafaţă şi a celei
subterane, fum, gaze de eşapament, praf şi zgomot, mergând
până la pericolul contaminării radioactive. Calmul,
prospeţimea şi liniştea au devenit o raritate în oraşe.
Omului i se perturbă deci zilnic echilibrul biologic de
către obiceiurile sale de viaţă şi de către invazia tot mai pu­
ternică de chimicale din mediul său înconjurător. Şi ar fi o
iluzie să credem că acest lucru s-ar putea schimba. O tenta­
tivă vizând recrearea condiţiilor de viaţă din trecut este
desuetă. Progresul trebuie înţeles şi consecinţele sale accep­
tate.
Cum potfi întărite mijloacele de apărare ale organismului?
Aceasta este prima întrebare fundamentală a unei abordări
etiologice a bolii. Este bine să alertăm, să sensibilizăm opinia
publică în legătură cu ravagiile produse de factorii care şu­
brezesc organismul conducând la boală, dar trebuie neapărat
să oferim şi mijloacele de luptă împotriva acestor ravagii.
Constatăm apariţia unei duble polarităţi, a unei duble
sarcini pentru omul modern:
Progresele în cunoaşterea lumii materiale s-au derulat
într-un mod mult prea rapid, astfel încât omul nu a putut
progresa în paralel în ce priveşte cunoaşterea lumii spirituale,
singura cunoaştere care i-ar fi permis să-şi gestioneze mai
bine înaintarea prin lumea materială şi să asimileze legile
acesteia şi i-ar fi oferit o compensare necesară faţă de această
retragere în materie.
Astfel, omul modern se confruntă cu o dublă necesitate:
• de a compensa în mod real impactul nociv al modu­
lui şi al mediului său de viaţă asupra organismului, care este
preţul plătit în această epocă tehnică.
• de a-şi găsi drumul spiritual în funcţie de aspiraţiile
interioare care îi sunt specifice.
Prin aceasta, şi-ar putea întări mijloacele de apărare.
Conştient de primele elemente dăunătoare, fiinţa umană
poate să le remedieze în parte prin atitudinea sa faţă de exte­
rior, îşi poate modifica alimentaţia, alegerea alimentelor şi
provenienţa lor, cantitatea şi calitatea lor. Poate de asemenea
să decidă asupra obiceiurilor proaste care îl leagă de diverse
substanţe toxice: tutun, alcool, cafea, medicamente. în fine,
poate evita sedentarismul şi se poate oxigena practicând re­
gulat exerciţii fizice. Va putea astfel să ofere organismului său
o compensaţie faţă de agresiunea toxică crescândă. Dar acest
lucru deseori nu este suficient, în special în zonele urbane,
căci în prezent încărcătura toxică este de aşa natură, încât
generează numeroase maladii; aici intervin tehnicile corpo­
rale de detoxificare, alături de corectarea conştientă a ali­
mentaţiei. Cartea lui Christopher Vasey prezintă o gamă
largă de asemenea tehnici. Ele îl vizează atât pe individul
sănătos, cât şi pe cel bolnav, căci rolul lor profilactic este de
netăgăduit. Esenţialul acestei abordări constă în întărirea
funcţiei organelor eliminatoare: rinichi, ficat, intestin,
plămân, piele prin folosirea unor elemente care le stimulează
în mod specific. Tehnicile de curăţare în profunzime se
adresează deşeurilor care sunt acumulate şi incrustate în
ţesuturile organismului şi care contribuie la perturbarea func­
ţionării normale şi armonioase a acestuia.
* Prin acest termen, care nu se regăseseşte în limba română ca atare, autorul se
refera la o intoxicare produsă de substanţe care se găsesc în mod normal în inte­
riorul organismului {n.tr.j.
Al doilea tip de factori dăunători este mai greu de com­
pensat.
Poluarea
mediului
înconjurător
este
reflectarea
13
A exterioar a a poluări i Eulu i fiinţei umane . I n mediu l
A
exterioar a
a
poluări i
Eulu
i
fiinţei
umane
.
I
n
mediu
l
di
n
juru l
nostr u
n
i
s
e
reflect ă
Eul!
.
Doa
r
începân
d
s
ă
acţionă
m
individua l
asupr a
lu
i
pentr
u
a-
1
întăr
i
pute
m
determin
a
mo
­
dificăr i
î
n
exterior .
Est e
inuti l
s
ă
dori
m
s
ă
schimbă
m
lume
a
ş i
p
e
ceilalţi ,
est e
ma
i
înţelep t
s
ă
începe
m
pri n
a
n
e
schimb
a
p
e
n
o
i
înşine .
Est e
preferabi l
s
ă
începe
m
pri
n
a
încerc
a
s
ă
n
e
Preambul
îngriji m
d
e
cee
a
c
e
st
ă
î
n
putere
a
noastră .
Est e
categori c
inuti l
s
ă
repetă
m
,
pentr
u
a
lupt
a
împotriv
a
maladiilo r
ci
­
vilizaţiei ,
trebui e
redu s
consumu
l
d
e
tutun
,
alcool ,
cafea ,
c
ă
trebui e
diminuat
e
grăsimil e
animale
,
zahărul ,
făinil e
rafinat e
înţelepciune a
popular
ă
n
e
pun
e
î
n
faţ a
unu
i
mar
e
adevă
r
ş i
carnea
,
c
ă
trebui e
făcut e
exerciţi i
fizic e
î
n
mo
d
sistematic ,
atunc
i
cân
d
n
e
recomand
ă
o
cur
ă
d
e
primăvar
ă
pentr
u
c
ă
n
u
ma
i
trebui e
folosit e
atâte a
îngrăşămint
e
chimice
,
pesti -
curăţare
a
sângelu i
ş i
purificare a
organismului
.
Medicin
a
cide ,
ierbicid e
toxice ,
coloranţi ,
conservanţi ,
diverş i
aditivi
.
naturist ă
multimilenar
ă
afirm
ă
c
ă
dac
ă
n
e
îmbolnăvim
,
o
Fiinţ a
uman
ă
est e
l
a
origine a
aceste i
poluăr i
ş i
est e
tot ­
face
m
pentr
u
c
ă
i-a
m
permi
s
organismulu
i
nostr
u
s
ă
fi
e
inva
­
odat
ă
ş i
victim
a
ei
.
I
n
dorinţ
a
s
a
d
e
schimbare
,
omu
l
tre ­
d
a
t
d
e
toxin
e
ş i
c
ă
boal a
n
u
înseamn
ă
nimi
c
altcev a
decâ
t
bui e
întâ i
s
ă
conştientizez e
car
e
î
i
est e
responsabilitate a
eforturil e
naturi i
pentr
u
evacuare
a
materie i
morbid
e
ş i
resta
­
individual
ă
î
n
contextu
l
î
n
car e
est e
purtătoru
l
une
i
con
­
bilire a
sănătăţi i
noastre .
ştiinţ e
î
n
mijlocu l
grupulu
i
di
n
car e
fac e
parte .
Est e
eviden
t
c
ă
organismu
l
nostr
u
n
u
poat
e
funcţion
a
corec t
dac
ă
exist ă
deşeur i
car e
intoxic
ă
sângel e
ş i
invadeaz
ă
D
r
.
Philippe-Gasto
n
BESSO
N
Vicepreşedinte
organele .
Făr
ă
încetare ,
organismu
l
caut
ă
s
ă
s
e
debarasez e
d
e
Asociaţia medicală
Kousmine
acest e
deşeur i
dar ,
datorit ă
modulu
i
nostr
u
actua l
d
e
viaţ ă
(supraalimentare ,
sedentarism ,
tensiun i
nervoase)
,
n
u
reu
­
şeşt e
niciodat
ă
s
ă
o
fac ă
p
e
deplin .
Atunci
,
toxinel e
s
e
acu
­
muleaz
ă
î
n
organis
m
ş i
logic ,
determin
ă
îmbolnăvire
a
acestuia .
D
i
n
fericire ,
exist ă
posibilitate a
stimulări i
organelo
r
responsabil e
d
e
funcţi a
d
e
curăţare .
Exist ă
într-adevă
r
ma
i
mult
e
metod
e
d
e
drenar
e
a
ficatului ,
a
intestinelor ,
a
rinichilo r
ş i
a
pielii
,
da
r
el
e
n
u
sun t
suficien t
folosit e
î
n
zilel e
noastre .
Ş
i
totuşi ,
cât e
persoan
e
n
u
şi-a u
văzu
t
dureril e
sa
u
tulburăril e
dispărân
d
c
a
urmar
e
a
une
i
singur e
cur e
d
e
curăţare ,
judicio s
aplicată !
Ş
i
î
n
plus ,
acest e
persoan
e
şi-a u
recăpăta t
ş i
bucuri
a
d
e
a
trăi .
Drenajul nu este deci doar un excelent mijloc de pre­ venire, aşa cum gândesc mulţi,
Drenajul nu este deci doar un excelent mijloc de pre­
venire, aşa cum gândesc mulţi, ci deopotrivă o metodă te­
rapeutică de sine stătătoare.
O cură de curăţare trebuie neapărat să aibă loc primă­
vara sau era o aluzie la reînnoire, la o nouă manifestare a
energiilor caracteristice acestui anotimp, o stare pe care o
trăim după o asemenea cură?
Scopul acestei cărţi este tocmai acela de a furniza datele
indispensabile pentru o bună înţelegere a funcţiei de drenare,
a raţiunii sale de a fi şi a metodelor prin care se poate realiza.
Partea întâi:
Drenarea
toxinelor
Drenajul
Christopher VASEY
Medicina naturistă afirmă că principala cauză a bolilor
este prezenţa de substanţe indezirabile în organism. Această
concepţie decurge din observaţii şi poate fi verificată de
fiecare dintre noi în parte.
Persoanele care suferă de maladii respiratorii îşi suflă
nasul, tuşesc sau expectorează pentru a se debarasa de sub­
stanţele care le umplu alveolele (astm), bronhiile (bronşite),
gâtul (tuse), sinusurile (sinuzite) sau nasul (răceală).
Articulaţiile celor cu reumatisme sunt inflamate, blocate
şi deformate de prezenţa unor „cristale".
Toate problemele pielii sunt datorate eliminării fie a sub­
stanţelor acide de către glandele sudoripare (eczemă uscată,
crăpături), fie a deşeurilor coloidale de către glandele sebacee
(acnee, furuncule, piele grasă, eczemă umedă).
Prezenţa substanţelor alimentare în exces la nivelul
stomacului şi a intestinului este cea care provoacă regurgi-
taţii, indigestii, greaţă, vărsături şi diaree; sau atunci când
aceste substanţe sunt iritante sau fermentează şi se descom­
pun, apar inflamarea mucoaselor digestive (gastrită, enterită,
colită) şi gazele (aerofagie, balonări).
întreaga gamă de maladii cardiovasculare, care constituie
cauza de deces a trei persoane din cinci în zilele noastre, se
1 6
17
datoreaz ă prezenţe i d e substanţ e excedentar e (colesterol , I 1 Intoxinar
datoreaz ă
prezenţe i
d e
substanţ e
excedentar e
(colesterol ,
I
1
Intoxinar e
aciz i
graşi )
car e
cres c
vâscozitate a
sângelui ,
s e
depu n
p e
vas e
s i
intoxicar e
(ateroscleroză) ,
l e
inflameaz ă
pereţi i
(flebite ,
arterite) ,
l e
j
deformeaz ă
(varice )
ş i
l e
obstrueaz ă
(infarct ,
acciden t
cere ­
bral ,
embolie) .
Poluare a
organismulu i
nostr u
c u
substanţ e
nedorit e
I n
bolil e
renale ,
substanţel e
incriminat e
sun t
deşeur i
rezult ă
fi e
dintr- o
acumular e
d e
toxin
e
(intoxinare) ,
fi e
di
n
proteice ;
î n
obezitate :
grăsimea ;
î n
diabet :
zahărul ; î n
cancer :
pătrundere a
substanţelo r
toxice ,
a
otrăvurilo r
(intoxicare) .
substanţel e
cancerigene ;
î n
alergii :
alergenele ;
î n
ulcerel e
gastrice :
acizii ;
î n
gută :
acidu l
uri c
etc .
Acţiune
a
nociv ă
a
Intoxinarea
tuturo r
acesto r
substanţ e
asupr a
organismulu i
nostr u
trebui e
s ă
n e
determin e
s ă
n e
interesă m
d e
provenienţ a
lo rl r
Toxinel e
sun t
deşeur i
ş i
reziduur i
rezultat e
di n
metabo -
lisme .
Prezenţ a
uno r
mic i
cantităţ i
d e
toxin e
î n
ţesuturil e
noastr e
est e
perfec t
normală ,
căci ,
pri n
însăş i
funcţionare a
s
a ,
organismu l
produc e
acest e
deşeuri .
E l
est e
d e
altfe l
pregăti t
s ă
se
descotoroseasc ă
d e
acestea .
Corpu l
posed ă
patr u
organ e
car e
filtreaz ă
sângele ,
extra g
d e
acol o
toxinel e
ş i
l
e
elimin ă
î n
exterior .
Est e
vorb a
despr e
ficat ,
rinichi ,
plămân i
ş i
piele .
O
part e
di n
toxinel e
prezent e
î n
cor p
provi n
di n
însăş i
uzur a
ţesuturilor .
Zilnic ,
corpu l
trebui e
s ă
elimin e
resturil e
celular e
perimate ,
cadavrel e
d e
globul e
roşii ,
mineralel e
folosit e
etc .
Totuşi ,
majoritate a
acesto r
toxin e
provin e
di n
degradare a
substanţelo r
alimentar e
d e
cătr e
corp .
Proteinele ,
d
e
pildă ,
odat ă
degradate ,
formeaz ă
ureea ,
acidu l
uric ;
com ­
busti a
glucoze i
produc e
acidu l
lacti c
ş i
gazu l
carbonic ,
ia r
grăsimil e
pros t
transformat e
acizi i
cetonici .
Acest e
diferit e
toxin e
sun t
perfec t
suportat e
d e
orga ­
nism ,
atât a
vrem e
câ t
prezenţ a
lo r
n u
depăşeşt e
u n
anumi t
prag .
Dar ,
odat ă
pragu l
d e
toleranţ ă
depăşit ,
acest e
substanţ e
reprezint ă
u n
adevăra t
perico l
pentr u
organism .
El e
acţioneaz ă
c a
o
otrav ă
asupr a
ţesuturilo r
ş i organelo r
ş i
pri n
prezenţ a
lo r
î n
exces ,
îngreuneaz ă
funcţionare a
normal ă
a
18
19
corpului : el e „virusează " sa u „îmbâcsesc " angrenajel e „moto ­ proteic
corpului :
el e
„virusează "
sa u
„îmbâcsesc "
angrenajel e
„moto ­
proteic e
est
e
aş a
d e
răspândită .
Acelaş i
lucr u
s e
întâmpl ă
ş i
rulu i
organic" .
c
u
consumu
l
excesi
v
d e
glucid e
ş i
d e
grăsimi .
Surs a
principal ă
d e
toxin e
fiin d
alimentele ,
reies e
cla r
O
alt ă
surs ă
d
e
intoxinar e
est e
disproporţi a
î n
sensu l
importanţ a
adaptări i
consumulu i
l a
nevoil e
noastr e
organice .
une i
exagerări ,
într e
cantitate a
d e
aliment e
consumat e
ş i
Căc i
chia r
ş i
alimentel e
natural e
şi
sănătoas e
consumat e
î n
cantitate a
d e
aliment e
p e
car e
tubu l
nostr u
digesti v
est e
exce s
po t
f i
o
surs ă
d e
intoxinare .
capabi l
s ă
o
transforme .
Alimentel e
pros t
transformat e
a u
Atât a
vrem e
câ t
alimentel e
noastr e
sun t
adaptat e
capa ­
tendinţ a
s ă
fermentez e
sa u
s ă
s e
descompună .
Substanţel e
cităţilo r
digestive ,
combustiv e
ş i eliminatoar e
-
aceşti a
sun t
j
car e
ia u
naşter e
di n
acest e
fermentaţi i
ş i putrefacţii ,
precu m
c e i
tre i
factor i
c e
trebui e
luaţ i
î n
considerar e
-
n u
v a
ave a
Io c
acidu l
piruvic ,
scatolii ,
indolii ,
fenolii ,
ptomainele ,
sun t
vre o
acumular e
nedorit ă
d e
toxine ,
acumular e
generatoar e
otrăvur i
violente .
d e
maladii .
Cân d
producţi a
d e
deşeur i
depăşeşt e
posibilităţil e
d e
Dimpotrivă ,
d e
îndat ă
c e
mâncă m
ma
i
mul t
decâ t
eliminar e
al e
corpului ,
toxinel e
s e
acumuleaz ă
î n
ţesutur i
ş i
ardem ,
adic ă
ma i
mul t
decâ t
ar e
nevoi e
organismu l
c a
s ă
pregătes c
terenu l
pentr u
bolil e
viitoare .
Cifrel e
n e
ajut ă
ce l
funcţioneze ,
corpu l
nostr u
s e
afl ă
î n
prezenţ a
uno r
substanţ e
m a i
bin e
s ă
n e
dă m
seam a
d e
rolu l
une i
eliminăr i
insufi ­
c
u
car e
n u
v a
şt i
c
e
s ă
facă .
Supraalimentare a
n u
duc e
doa r
ciente :
rinichi i
a r
trebu i
s ă elimin e
2 5
pân
ă
l a
3 0
d e
gram e
d e
l a
obezitate ,
cu m
se
cred e
î n
general .
Acumulare
a
d e
grăsim i
ure e
î n
2 4
d e
ore .
Dac ă
n u
elimin ă
decâ t
2 0
d e
grame ,
aceas ­
n
u
est e
decâ t
u n
aspec t
a
l
supraalimentării .
Exist ă
ş i
posibili ­
t
a
reprezint ă
o
retenţi e
d e
5
gram e
p e
zi ,
adic ă
d e
15 0
d e
tate a
acumulări i
d e
toxin e
făr ă
creşter e
ponderal ă
semnifica ­
gram e
p e
lună !
Dac
ă
rinichii
a r
elimin a
doa r
1 2
gram e
d e
tivă .
Intoxinare a
est e
d e
depart e
ma i
periculoas ă
decâ t
sar e
(NaCl )
î n
2 4
d
e
or e
î n
lo c
d e
1 5
gram e
sa u
ma i
mul t
obezitatea .
I n
cazu l
obezităţii ,
substanţel e
excedentar e
sun t
car e
sun t
absorbit e
zilni c
di n
hrană ,
a r
exist a
o
retenţi e
d e
3
stocat e
su b
form ă
d e
grăsimi ;
î n
cazu l
intoxinării ,
su b
form ă
gram e
p e
zi ,
adic ă
d e
9 0
d e
gram e
într- o
lună !
d e
toxine ,
care ,
aş a
cu m
le- o
arat ă
şi numele ,
prezint ă
o
anu ­
Evident ,
acest e
cifr e
n u
reprezint ă
adevăru l
absolut ,
mit ă
toxicitat e
pentr u
corp .
!
întrucâ t
deşeuril e
se
elimin ă
p e
ma i
mult e
căi ;
îns ă
el e
n e
Stare a
d e
intoxinar e
est e
atins ă
reped e
î
n
zilel e
noastre ,
\
permi t
s ă
n e
face m
o
ide e
despr e
vitez a
c u
car e
s e
poat e
căc i
mâncă m
mul t
pre a
mult .
î n
Elveţia ,
d e
pildă ,
fiecare ;
desfăşur a
intoxinarea .
locuito r
consum ă
î n
medi e
340
0
d e
calori i
zilnic ,
da r
240 0
'
Dac ă
î n
zilel e
noastr e
s e
consum ă
cantităţ i
excesiv e
d e
i-a r
f i
suficiente .
Est e
dec i
mul t
pre a
mult .
î n
1982 ,
fiecar e
alimente ,
aces
t
lucr u
s e
explic ă
printr e
altel e
pri n
faptu l
c ă
elveţia n
a
consuma t
î n
medi e
88, 6
kilogram e
d e
carne .
alimentel e
sun t
privat e
d e
elementel e
lo r
vital e
pri n
mulţime a
Aceast a
reprezint ă
24 3
d e
gram e
d e
carn
e
p e
zi .
Necesaru l
proceselo r
d e
prelucrar e
p e
car e
l e
suferă .
Astăz i
trebui e
con ­
protei c
est e
astfe l
acoperi t
î n
proporţi e
d e
2/ 3
d e
cătr e
carne .
sumat e
ma i
mult e
aliment e
c a
î n
trecu t
pentr u
a
acoper i
Ş i
dac ă
n e
gândi
m
l a
toat e
proteinel e
car e
ma
i
sun t
consu ­
nevoil e
cotidien e
d e
vitamine ,
mineral e
ş i
oligoelemente .
mat e
p e
parcursu
l
zile i
su b
form ă
d e
produs e
lactate ,
d e
ou ă
Ş i
aceast a
est e
o
surs ă
d e
intoxinare .
Căc i
mâncân d
ma
i
şi
d e
cereale ,
n u
n e
vo m
mir a
c ă
intoxinare a
c u
deşeur i
mult ,
introduce m
î n
alimentaţi a
noastr ă
to t
felu l
d e
2 0
21
„alimente false" produse de industria alimentară, dar care în realitate nu figurează printre alimentele
„alimente false" produse de industria alimentară, dar care în
realitate nu figurează printre alimentele prevăzute de natură
pentru corpul nostru. Vor fi deci mai puţin metabolizate şi va
rezulta o producţie mai mare de deşeuri.
Este vorba, de pildă, de toate băuturile industriale şi de
toate dulciurile oferite sub o mulţime de forme.
Stresul, prin perturbarea tuturor funcţiilor organice, con­
tribuie şi el mult la crearea unei stări de intoxinare. Hiper-
funcţia facultăţilor motrice, nervoase şi cerebrale absoarbe o
mare parte din energia necesară organelor digestive şi excre-
toare, în cele mai multe cazuri fiind vorba de o agitaţie ste­
rilă. Nivelul toxinelor creşte deci repede, cu atât mai repede
cu cât o persoană stresată în general nu face efortul de a
mânca corect, ci, dimpotrivă, foloseşte pentru a-şi stimula
apetitul numeroşi produşi intoxicanţi (dulciuri, carne, tutun,
cafea, alcool).
creşterea nivelului deşeurilor din ţesuturile noastre şi la
îmbolnăvirea noastră. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât
aceste substanţe sunt în sine
toxice.
La această poluare înconjurătoare se adaugă poluarea
voluntară la care supunem terenurile cultivate prin trata­
mentele repetate cu insecticide, ierbicide, fungicide etc.
Acelaţi lucru se petrece şi în ferme. Animalele sunt
frecvent supramedicate (cu antibiotice, de pildă) pentru a
supravieţui condiţiilor nefireşti în care sunt ţinute sau pentru
a accelera creşterea lor în greutate (hormoni). Aceste
medicamente se regăsesc evident în carnea pe care o con­
sumăm şi parţial până şi în subprodusele animaliere cum ar fi
ouăle, laptele, produsele lactate.
Medicamentele chimice, de sinteză şi vaccinurile pe care
le absoarbe organismul nostru sunt şi ele o cauză de intoxi­
Intoxicarea
Spre deosebire de intoxinare, în cazul intoxicaţiei, sub­
stanţele care au pătruns în corp nu ar trebui să se afle deloc
acolo. Sunt substanţe total nepotrivite cu o funcţionare nor­
mală a corpului, pentru care sunt nocive, fiind considerate
drept toxice sau otrăvuri.
O intoxicaţie nu ar trebui să fie decât un eveniment
accidental şi rar. Din păcate, în prezent, ne intoxicăm zilnic
cu substanţe toxice cu care poluăm mediul şi alimentele.
Otrăvirea pe care o suferă culturile şi crescătoriile de
animale datorită poluării aerului, apei şi solului face ca ali­
mentele să-şi piardă acea puritate pe care o aveau cândva.
Otrăvurile pe care le conţin pătrund în interiorul organismu­
lui atunci când le consumăm. Ele vor contribui astfel la
care. Administrate în situaţii excepţionale şi rare, aceste
medicamente nu ar avea un efect atât de dăunător asupra
corpului nostru, dar supraconsumul medicamentos din zilele
noastre intoxică populaţia în mod rapid.
In plus, absorbim cu regularitate coloranţi, emulgatori,
potenţiatori de gust, stabilizatori, antioxidanţi, agenţi
antirâncezire, agenţi conservanţi etc, toţi aceşti aditivi pe
care îi adăugăm la alimente, nu pentru a le ameliora valoarea
nutritivă, ci pentru ca să arate mai bine şi să dureze mai
mult. Deşi prezente în cantităţi foarte mici în alimente, s-a
calculat că în fiecare an consumul mediu de asemenea sub­
stanţe este de aproximativ 2-3 kilograme!
Din fericire, nu toţi aditivii sunt toxici; unii sunt com­
plet inofensivi. Alţii, dimpotrivă, au o anumită toxicitate
recunoscută. Ei sunt totuşi toleraţi, nu de către organismul
nostru, ci de
reglementări. Autorităţile motivează că dozele
utilizate sunt minime, cu mult sub dozele care ar putea provo­
ca intoxicaţii. Fiecare substanţă a fost, bineînţeles, testată.
2 2
Nu se cunoaşte totuşi efectul final din interiorul organismu­ lui al interacţiunilor tuturor acestor substanţe
Nu se cunoaşte totuşi efectul final din interiorul organismu­
lui al interacţiunilor tuturor acestor substanţe puţin sau
deloc nocive în doze mici. In prezent, începem să ne dăm
seama de pericolele acestor amestecuri.
într-adevăr, s-a descoperit că amestecul diferiţilor aditivi
consideraţi inofensivi ar putea avea efect cancerigen!
Căile digestive nu sunt singurele porţi de intrare ale sub­
stanţelor toxice. Pielea, organ semipermeabil, este alta.
Unele cosmetice, tâlcuri, creme, vopsele de păr, pudre,
deodorante etc. conţin substanţe nocive sau la limită.
Numeroase substanţe toxice pătrund şi prin căile respira­
torii. La fumul de ţigară se adaugă otrăvurile aflate în fumul
coşurilor de uzină, în cel al instalaţiilor de încălzire şi în
gazele de eşapament ale maşinilor.
Această listă nu a fost făcută pentru a speria, ci pentru a
atrage atenţia asupra multiplelor surse de deşeuri. Dacă îi
acordăm puţină atenţie, majoritatea acestor surse de intoxi­
care ar putea fi evitate. Organismul nostru nu este o pubelă
unde se poate arunca absolut orice!
C u m
n e
2
îmbolnăves c
deşeurile?
N. B. Chiar dacă termenul de toxină n-ar trebui utilizat
decât pentru deşeurile produse de organism şi nu pentru
otrăvurile provenind din exterior, în limbajul curent el este
folosit atât într-un sens, cât şi în celălalt.
Acelaşi lucru se întâmplă şi cu termenii de intoxicare şi
intoxicat care, în loc să fie utilizaţi exclusiv în cazul otrăvi­
rilor cu substanţe toxice provenite din exteriorul organismu­
lui, sunt folosiţi şi pentru a desemna starea de intoxinare sau
prezenţa deşeurilor în general, indiferent dacă provin din
exterior sau din interior.
Pentru a ne da seama cum poate prezenţa deşeurilor în
corp să ne îmbolnăvească, trebuie să reamintim că acest corp
este un ansamblu de celule şi că el funcţionează doar pentru
că toate aceste celule sunt active.
Grupându-se, celulele formează organele corpului, dar şi
ele posedă propriile organe care le permit să respire, să pro­
ducă energie, să elimine deşeurile, să se reproducă şi să
recepţioneze mesaje. Celulele sunt cele mai mici „unităţi vii"
din organismul nostru, dar în ciuda acestui fapt, ele sunt în
întregime dependente de mediul în care se găsesc. Neputân-
du-se deplasa, oxigenul şi substanţele nutritive trebuie să le
fie aduse, iar deşeurile pe care le excretează trebuie îndepăr­
tate. Funcţia de transport este îndeplinită de fluidele orga­
nice de tipul sângelui, limfei şi lichidelor celulare. Aceste
fluide organice erau numite odinioară umori şi se vorbea
despre starea umorilor sau despre starea umorală. In zilele
noastre, termenii s-au schimbat şi vorbim despre „teren".
70% din corpul nostru este alcătuit din lichid. Celulele
noastre se scaldă deci într-un ocean interior constituit din
lichide celulare în care circulă curenţi nutritivi şi epurativi:
curenţii sangvin şi cel limfatic. Compoziţia acestor lichide
este deci esenţială pentru celulă, căci reprezintă mediul ei
vital. Ca orice fiinţă vie, celulele nu pot supravieţui într-un
mediu care nu le este favorabil.
Dacă ar fi etalate, ţesuturile ar acoperi o suprafaţă de
200 de hectare. O sută de mii de kilometri de capilare
sangvine servesc drept sistem de conducte pentru irigarea
acestei suprafeţe enorme. Corpul nostru nu dispune totuşi
decât de câţiva litri de sânge. Cum pot supravieţui celulele
25
I
*
cu atât de puţin lichid nutritiv? Doi factori compensează cantitatea mică de lichid. Pe de
cu atât de puţin lichid nutritiv? Doi factori compensează
cantitatea mică de lichid. Pe de o parte, nu toate capilarele
sunt umplute în acelaşi timp, doar părţile cele mai active ale
corpului sunt puternic irigate: organele digestive atunci când
mâncăm, creierul atunci când gândim, muşchii atunci când
desfăşurăm o activitate fizică. Pe de altă parte, viteza de cir­
culaţie compensează lipsa lichidului, căci circulând cu viteză
mare într-un sistem închis aşa cum este cel circulator, sângele
trece des şi repede prin aceleaşi locuri. Sângele face turul
corpului cam într-un minut.
Irigarea diferenţiată şi viteza de circulaţie permit deci ca
toate celulele să fie irigate corect. Dar un al treilea factor
fundamental se adaugă celor doi: celulele pot funcţiona nor­
mal pentru că lichidele organice sunt curate. Dacă o canti­
tate atât de mică de lichide poate fi utilizată pentru a asigura
nutriţia şi epurarea unui atât de mare număr de celule, acest
lucru se datorează faptului că lichidele îşi conservă în perma­
nenţă compoziţia ideală, adică nu se supraîncarcă cu deşeuri.
Lichid intracelular (50%)
Una din activităţile principale ale corpului este deci
menţinerea purităţii lichidelor organice. Totuşi, cele 50 000
de miliarde de celule care compun corpul îşi excretează
deşeurile în mediul umoral ca într-o rigolă şi 5 până la 7 mi­
liarde de cadavre de celule ajung zilnic în sânge şi limfă. In
plus, aşa cum am văzut, o mulţime de otrăvuri pătrund în
corpul nostru pe cale respiratorie, digestivă şi cutanată.
Pentru a menţine puritatea mediului său intern, corpul
dispune de diferite emonctorii (fig. 2). Fiecare în felul lui,
ficatul, intestinul, rinichii, glandele sudoripare şi sebacee,
precum şi căile respiratorii filtrează deşeurile şi le elimină în
exterior. Atunci când aceste organe lucrează normal şi pro­
ducţia şi aportul de deşeuri nu sunt foarte ridicate, mediul
rămâne curat şi celulele pot funcţiona corect.
Dimpotrivă, atunci când deşeurile sunt prea numeroase
fli emonctoriile leneşe sau deficiente, terenul acumulează
progresiv deşeuri şi situaţia organică se degradează.
Sângele se îngroaşă, devine mai dens şi mai greu şi nu
mai circulă atât de uşor prin vase. Deşeurile vehiculate de
BAnge pătrund în limfă şi în fluidele celulare. Cu cât e mai
puternică poluarea, cu atât mai mult se contaminează şi
ticeste fluide. Cu timpul, celulele ajung să se scalde într-o
ndevărată mlaştină a cărei masă inertă paralizează toate
flchimburile. Oxigenul şi substanţele nutritive nu mai ajung
Iu celule şi determină carenţe grave. Deşeurile eliminate de
efUrc celule nu mai sunt îndepărtate, crescând astfel şi mai
niult gradul de poluare. In aceste condiţii, celulele nu-şi mai
pol desfăşura activitatea. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu
ni'Kiinele în alcătuirea cărora intră. Activitatea lor scade,
npoi se întrerupe mai mult sau mai puţin.
Fig.
1: Lichidele
care
compun
terenul
nostru
şi
procentajul
raportat
la
greutatea
corporală
(după
L'Eau, source vitale de votre sânte
[Apa,
Depunându-se pe pereţii vaselor, deşeurile îngustează
diametrele acestora, ceea ce încetineşte şi mai mult circu-
Itiţla, irigarea ţesuturilor şi schimburile. Acumulându-se,
sursă
vitală
a sănătăţii
dumneavoastră],
Ch.
Vasey,
Ed.
Jouvence)
I
»
deşeuril e murdăres c ş i astup ă filtrele emonctoriilor , conges - j tioneaz
deşeuril e
murdăres c
ş i
astup ă
filtrele
emonctoriilor ,
conges -
j
tioneaz ă
organele ,
blocheaz ă
articulaţiile .
Ţesuturil e
sun t
iri -
;
tate ,
s e
inflameaz ă
ş i
s e
sclerozează .
Vo
r
apăre a
mult e
bol i
i
diferite , î n
funcţi e
d e
organel e
car e
sun t
atins e
ş i
d e
modu l
î n
t
car e
sun t
afectate .
Atunc
i
cân d
deşeuril e
n u
sun t
el e
însel e
toxice ,
pro -
j
blemel e
p e
car e
l e
provoac ă
s e
datoreaz ă
î n
primu l
rân d
dis ­
confortulu i
determina t
d
e
simpl a
lo r
prezenţă .
Locu l
p e
car e
î l
ocup ă
ş i
cantitate a
lo r
a u
u n
efec t
negativ .
Dimpotrivă ,
j
atunc i
cân d
deşeuril e
sun t
toxice ,
l a
inconvenientu l
prezenţe
i
lo r
s e
adaug ă
ş i caracteru l
lo
r
intoxican t
ş i
otrăvi ­
tor .
Celulel e
ş i
dec i
corpu l
î
n
întregime ,
sun t
agresat e
d e
,
cătr e
otrăvuri .
I n
funcţi e
d e
acest e
otrăvuri ,
activitate a
organic ă
v a
f i
îngreunată ,
înfrânată ,
deviat ă
sa u
paralizată .
D
a r
ş i
ma i
gra v
est e
c ă
celulel e
a r
pute a
f i
omorâte !
Prezenţ a
substanţelo r
indezirabil e
î n
organismu l
nostru ,
atâ t
di n
punc t
d e
veder e
cantitativ
,
câ t
ş i
calitativ ,
ar e
dec i
.
u
n
efec t
negati v
asupr a
stări i
noastr e
d e
sănătate .
I
*
3 Boal a s e datoreaz ă hemoroizi i sângereaz ă ma i abundent .
3
Boal a
s
e
datoreaz
ă
hemoroizi i
sângereaz ă
ma i
abundent .
Tulburăril e
local e
sun t
dec i
într- o
anumit ă
măsur ă
une i
alterăr i
a
terenulu i
barometru l
stări i
general e
a
terenului .
C
u
câ t
stare a
terenulu i
ne
degradează ,
c u
atâ t
apar ,
s e
agraveaz ă
şi
se
înmulţes c
tul ­
Deşeuril e
car e
pătrun d
î n
cor p
n u
s e
depu n
într- o
sin ­
burăril e
locale .
Ş i
invers ,
c u
câ t
stare a
terenulu i
se
ameliorează ,
gur ă
regiun e
a
organismului .
Dat ă
fiin d
circulaţi a
permanen ­
e u
atâ t
tulburăril e
s e
rarefiază ,
diminu a
ş i
î n
fina
l
dispar .
Evi ­
t ă
a
lichidelor ,
deşeuril e
s e
repartizeaz ă
î n
întregu l
corp
,
dent ,
acţiune a
terapeutică ,
pentr u
a
ave a
logică ,
a r
trebu i
s ă
acest a
fiin d
invada t
ş i supraîncărcat .
Aces t
lucr u
est e
reflec-i j
(le
dirijat ă
î n
primu l
rân d
spr e
tere n
şi
n u
spr e
barometru !
t a t
d e
aforismu l
fundamenta l
a l
medicine i
naturiste :
„Natur a
Dac ă
terenu l
supraîncărca t
n u
a r
constitu i
natur a
pro ­
profund ă
a
bolilo r
est e
general ă
ş i
unic ă
şi const ă
î n
poluare
a
fund ă
a
bolilor ,
cu m
a m
pute a
explic a
faptu l
c ă
l a
acelaş i
bol ­
terenului" .
n
a v
u n
tratamen t
unic ,
constân d
dintr-u n
drena j
genera l
a l
Pornin d
d e
aic i
po t
apăre a
o
mulţim
e
d e
simptom
e
ş i
d e
toxinelor ,
a r
pute
a
antren a
dispariţi a
tuturo r
tulburărilo r
tulburăr i
locale .
Toat e
aceste a
sun t
manifestăril e
„d e
Oi'lcat
d e
mar e
a r
f i
diversitate a
lor ?
suprafaţă" ,
car e
sun t
variat e
datorit ă
mari i
diversităţ i
a
î n
ciud a
aparenţelor ,
aceast ă
concepţi e
despr e
boal a
părţilo r
corpulu i
und e
rău l
s e
poat
e
fixa .
într-adevăr ,
fiecar e
dtUorat ă
supraîncărcări i
n u
est e
î n
opoziţi e
c u
concepţi
a
organis m
îş i
ar e
punctel
e
slabe ,
car e
cedeaz ă
primel e
su b
despr e
origine a
microbian ă
a
bolii .
greutate a
poluanţilor .
Majoritate a
oamenilo r
consider ă
c ă
sun t
victim e
al e
Manifestăril e
locale ,
vizibile ,
dureroas e
al e
poluări i
microbilo r
şi
c ă
s e
îmbolnăves c
di n
cauz a
lor .
O
cercetar
e
umoral e
sun t
bineînţele s
cel e
car e
alarmeaz ă
şi
atra g
atenţi a
Mli|H'rficial ă
par e
s ă
validez e
aceast ă
teorie .
Făr ă
a
neg a
bolnavulu i
şi
a
medicului .
Di n
păcate ,
foart e
adese a
uită m
c ă
Ivitate a
microbilor ,
trebui e
totuş i
s ă
sublinie m
faptu l
c ă
adevăratel e
responsabil e
d e
apariţi a
tulburărilo r
d e
suprafaţ ă
1'iiliU'
mult e
maladi i
n u
sun t
nicidecu m
d e
origin e
micro -
sun t
profunzimil e
umorale ,
încărcat e
c u
deşeuri .
Aceast ă
lilwifl ,
c a
d e
pildă :
bolil e
cardiovasculare ,
astmul ,
tumorile ,
omisiun e
grav ă
ar e
drep t
consecinţ ă
ş i
„deturnarea "
terapie i
•II 1 vi
li ele ,
nevralgiile ,
anemia ,
depresia ,
aproap e
toat e
ma -
d e
l a
cauzel e
principal e
spr e
efectel e
secundare .
I pieli i
idili c
ş i
al e
tubulu i
digestiv ,
cataracta ,
glaucomul ,
Bolil e
catalogat e
şi
etichetat e
n
u
sun t
î n
realitat e
altcev a
I Meniere *
nulii
ş i Basedow** ,
menoragiil e
etc .
decâ t
nişt e
num e
dat e
vârfulu i
aisbergului . Parte a
ce a
ma i
impo r
tant ă
a
aisbergului , ce a
ascunsă ,
est e
terenu l
supraîncărcat .
F'iHipnr Menier e
(1799-1862) ,
medi c francez , a descris în
186 1
boal a
car e îi
¥
ulO
azi
numele ,
dup â
o
experienţa
de
peste
2 0
d e
ani
ca
medic
şef
al
Est e
uşo r
d e
observa t
câ t
sun t
d e
dependent e
tulburări i
••««(iltllului
pentru
surdomuţ i
din
Paris.
Boal a
Menier e
este
o
boal ă
a
urechii
local e
d e
stare a
terenului .
<«friB, cu
o cauz ă necunoscută . D e regul ă unilaterală , cu debu t tipic între 2 0 şi
într-adevăr ,
oric e
alterar e
localizată ,
d e
tipu l
bronşite i
"' I (JH uni , ma i frecvent ă l a femei
, boal a s e manifest ă pri n vertij , scădere a
fistulei ,
hemoroizilor ,
poat e
f i
considerat
ă
u n
barometr u
fi
«lllll, liuiluri în urechi, senzaţie de compresie în urechea afectată. Crizele
stări i
terenului :
oar e
subiectu l
n u
fac e
cumv a
abater i
all
r«lrJlP rluc la degradare a continuă a funcţiei auditive, uneori pân ă la surditate
eriplalfi (n. Ir.).
mentare ?
Metabolismel e
sal e
n u
sun t
cumv a
încetinit e
d
lips a
somnului ?
Cantitate a
d e
poluanţ i
creşt e
î n
umor i
§j
bronşit a
s e
agravează
.
fistulel e
supureaz ă
şi
ma i
tare m
* >MI VUM Basedo w {1799-1854) , medi c german , a studia t întâ i l a Halle , apo i
j ''ulii Doucrierea bolii care îi poartă azi numele datează din 1840 . Boala
••Hî^H W oslo caracterizată prin hipertiroidie, guşă şi exoftalmie (proeminenţa
30
31
P e d e alt ă parte , dup ă cu m s- a constata
P e
d e
alt ă
parte ,
dup ă
cu m
s- a
constata t
demult ,
nocivi ­
tate a
acţiuni
i
microbilo r
variaz ă
enor m
d e
l a
u n
bolna v
l a
Organismul nostru îşi menţine
sănătatea purificându-se
altul .
E a
poat e
f i
redus ă
sa u
excesivă ,
chia
r
mortală ,
da r
ş i
absolu t
nulă ,
î n
funcţi e
d e
organismu l
car e
adăposteşt e
Voinţ a
organismulu i
d
e
a-ş i
păstr a
integritate a
şi
puri ­
microbii .
Aceşti a
n u
sun t
î n
realitat e
decâ t
musafiri i
unui '
tere n
supraîncărcat .
E i
n u
supravieţuiesc ,
n u
prolifereaz ă
şi'v
n u
provoac ă
stricăciun i
decâ t
atunc i
cân
d
terenu l
le- o
per- J i
tate a terenulu i s e manifest ă printr-o rezistenţă permanentă la
pătrunderea oricărui corp străin sau nociv şi prin eliminarea celor
care totuşi au reuşit să pătrundă în ţesuturi.
mite .
Aceast ă
lupt ă
ar e
dej a
lo c
l a
nivelu l
proceselo r
digestive .
Chia r
Loui s
Pasteur** *
a r
f i
recunoscu t
aces t
lucr u
p e
Digesti a
est e
o
adevărat ă
lupt ă
într e
organismu l
nostr u
ş i
ali ­
patu l
d e
moarte ,
atunc i
cân d
le- a
mărturisi t
apropiaţilo r
săi :
.
microbu l
n u
est e
nimic ,
terenu l
est e
totul!" .
,!
mente ,
car e
ar e
c a
sco p
neutralizarea ,
selecţionare a
ş i
uti ­
Principal a
cauz ă
a
maladiilo r
n u
est e
dec i
microbul
,
ci i
lizare a
energiilo r
exterioare .
D e
pildă ,
proteinel e
conţinut e
î n
terenu l
supraîncărca t
c u
deşeur i
car e
l e
permit
e
microbilo r
s ă
aliment e
sun t
energi i
pre a
puternic e
pentr u
organismu l
nos ­
se
instaleze .
Ajunge m
astfe l
di
n
no u
l a
tere n
ş i
l a
necesitate a
tru ;
d e
aceea ,
î n
timpu l
digestiei ,
proteinel e
sun t
redus e
l a
c a
acest a
s ă
n u
conţin ă
deşeur i
î n
exces .
Stare a
terenulu i
ar e
uminoaciz i
înaint e
d e
a
f i
absorbite .
o
importanţ ă
atâ t
d e
mar e
pentr u
funcţionare a
sănătoas ă
a
Atunc i
cân d
alimentel e
sa u
gazel e
nociv e
pătrun d
acci ­
organismulu i
nostru ,
încâ t
acest a
caut ă
î n
permanenţ ă
să-I i
denta l
î n
organism ,
acest a
l e
elimin ă
pri
n
vărsături ,
strănu t
menţin ă
într- o
perfect ă
star e
d e
puritate .
s a u
tuse .
Corpulu i
î i
trebui e
uneor
i
an i
d e
zil e
c a
s ă
extrag ă
di n
ţesuturil e
sal e
u n
cor p
străi n
car e
n u
a
fos t
îndepărta t
com ­
ple t
d e
acol o
(aşchii ,
schij e
d e
obuz) .
î n
stare a
d e
boal ă
sa u
dinaint e
d e
boală ,
adic ă
atunc i
cân d
terenu l
s e
supraîncarc ă
î n
mo d
periculos ,
corpu l
n u
globilor oculari). Hipertiroidismul basedowian se datorează dereglării
hormonale la nivelul centrilor nervoşi din creier, cu stimularea producerii de
hormon hipofizar tireotrop (TSH) care la rândul lui stimulează glanda tiroidă să
rămân e
inactiv ,
c a
o
victim ă
făr ă
apărare .
E l
reacţioneaz ă
încercân d
s ă
neutralizez e
ş i
s ă
elimin e
î n
exterio
r
excesu l
d e
secrete cantităţi mari de hormoni tiroidieni. Pacientul pierde repede în greutate
substanţ e
toxice .
(10-2 0
kg în câteva luni), cu toate că apetitul este exagerat, prezintă tremurături
Purificare a
mediulu i
inter n
ar e
lo c
pri n
intermediu l
ale extremităţilor, piele albă şi umedă, tulburări cardiovasculare (tahicardie,
palpitaţii, respiraţie dificilă la efort) (n. tr.).
emonctoriilo r
despr e
car e
a m
vorbi t
deja :
hipersecreţi e
bi ­
*** Louis Pasteur (1822-1895) , chimist şi biolog francez, este considerat pionier
în domeniul microbiologiei şi al vaccinologiei. A realizat, printre altele, o
metodă de conservare a berii (care avea să-i poarte numele: pasteurizarea), a
demonstrat natura microbiană a numeroase boli. Gloria i-a adus-o prepararea
vaccinului rabic, în 188 5 (n. tr.).
liar ă
ş i
salivară ,
vărsături ,
diare e
l a
nivelu l
căilo r
digestive ;
urin e
dense ,
acide ,
fierbinţi ,
încărcat e
î n
cazu l
căilo r
renale ;
transpiraţi i
profuze ,
secreţii ,
apariţi a
coşurilor ,
eczemelo r
î n
cazu l
căi i
cutanate ;
eliminare a
deşeurilo r
coloidal e
pri n
Intermediu l
bronhiilor ,
sinusurilor ,
nasului .
32
33
Pentru eliminarea deşeurilor, pot fi folosite şi unele căi secundare: glandele salivare, uterul, amigdalele, glandele
Pentru eliminarea deşeurilor, pot fi folosite şi unele căi
secundare: glandele salivare, uterul, amigdalele, glandele
lacrimale.
In disperare de cauză, corpul îşi creează uneori emonc-
torii „artificiale" pentru a face faţă mareei de deşeuri:
• Bolile pe care le „decapităm" cu ajutorul medica­
mentelor ce reprimă simptomele (deci şi eliminările) au
tendinţa să se agraveze sau să lase bolnavul într-o stare de
slăbiciune şi de proastă dispoziţie persistentă. într-adevăr,
hemoroizi, fistule, ulcere
Aceste eforturi de purificare, aceste crize de curăţare cu
ajutorul cărora corpul se eliberează de toxinele care saturează
mediul său intern nu sunt altceva decât ceea ce numim
boli. Sau cu alte cuvinte, dar în acelaşi sens, bolile sunt rezul­
tatul tentativelor de curăţare făcute de către organism. Ele se
numesc bronşite atunci când au loc la nivelul bronhiilor,
eczeme când apar pe piele etc. Ele exprimă deci un efort de
purificare şi de prevenire şi nu o operaţiune distructivă.
Sydenham* a sintetizat în mod strălucit caracterul salu­
tar şi eliminator al bolii în următoarele cuvinte: „Boala nu
este altceva decât un efort al naturii care, pentru a proteja bol-
namd, se căzneşte să evacueze materia morbidă".
deşeurile care ar fi trebuit să părăsească organismul pentru ca
acesta să poată funcţiona din nou corect, au fost împinse în
profunzime.
• Bolile pe care le lăsăm să „iasă la suprafaţă", ca de
pildă gripa, cele pe care le ajutăm să „iasă" prin intermediul
băilor calde, al băuturilor calde, ne aduc o stare de sănătate
mai bună decât cea care a precedat apariţia bolii. Acest lucru
se explică foarte simplu prin faptul că eliminările au restabilit
o stare umorală fiziologică. De altfel, fiecare dintre noi a
putut să constate în practică acest lucru.
• In timpul curăţărilor practicate în medicina naturistă,
se pot declanşa crize curative. De fapt, este vorba pur şi sim­
Câteva exemple ne vor permite să înţelegem mai bine că
boala este o criză de eliminare.
• In timpul exceselor alimentare - de pildă în timpul
plu de o criză de eliminare, favorizată de dietă şi de drenâri.
Este interesant să notăm mai ales că aceste crize iau forme
asemănătoare maladiilor catalogate: eliminarea prin piele
este analogă eczemei, golirea sinusurilor este identică cu si-
nuzitele etc. Aceste simptome de boală nu înseamnă o dete­
riorare a stării generale, ci o întoarcere la starea de sănătate.
sărbătorilor de sfârşit de an - membrii unei familii îşi vor
satura fluidele organice cu deşeuri. Dar faţă de această boală
unică, intoxinarea umorală, fiecare membru al familiei va
reacţiona în felul lui pentru a încerca să elimine materia
morbidă: unul va face o criză de eliminare pe cale respirato­
rie (bronşită), celălalt va constata că i se reactivează eczema
(eliminare prin piele), altul va face o diaree etc.
* Thomas
Sydenham
(1624-1689) ,
medic
englez,
supranumit
Hipocrat
al
englezilor sau pârintele medicinii engleze, a fost unul din fondatorii |
epidemiologiei (n. tr.).
Aceste crize de curăţare - bolile - pot fi acute sau cro­
nice, în cazul bolilor acute, acţiunea de eliminare este bruscă,
violentă şi cuprinzătoare. în cazul bolilor cronice, eforturile
permanente (cronice) de neutralizare şi de eliminare se opun
unei surse neîntrerupte de intoxinare sau intoxicare.
Atunci când un emonctoriu devine incapabil să-şi rea­
lizeze acţiunea de eliminare, deşeurile sunt deviate spre altă
poartă de ieşire. Doar cunoaşterea acestor transferuri mor­
bide ne poate permite să înţelegem cum o persoană abia
I
34
35
„vindecată " „recontractă " aceeaş i boal ă sa u fac e o alt a
„vindecată "
„recontractă "
aceeaş i
boal ă
sa u
fac e
o
alt a
care ,
Kll?,ft d e
eliminare ,
terapi a
aplicat ă
refuleaz ă
imedia t
deşeuril e
odat ă
vindecată ,
las ă
locu l
une
i
alteia
.
ş i
aş a
ma i
departe .
ţi\
profunzimil e
umorale .
Desigur ,
u n
tratamen
t
represi v
Bolnavu l
alearg ă
atunc i
d
e
l a
u n
specialis t
l a
altul
,
î n
pmii e
fi
uti l
l a
u
n
momen t
dat ,
da r
boal a
profundă ,
adic ă
speranţ a
c ă
s e
v a
vindeca .
Da r
problem a
fundamental ă
-
fhtlificsire a
umorală ,
s e
v a
agrava ,
deoarec e
nivelu l
d e
supra -
îmbâcsire a
terenulu i
-
rămânân d
nerezolvată ,
crizel e
d
e
îiicflrcar e
iniţia l
n u
scade ,
c i
dimpotrivă ,
sporeşt e
datorit ă
curăţar e
continu ă
ş i afecteaz ă
d e
fiecar e
dat ă
al t
organ .
«spoitulu i suplimenta r
d e
otrăvur i
medicamentoase .
Est e
foart e
posibi l
c a
î n
timpu l
acesto r
revolt e
al e
orga ­
Refulare a
nefireasc ă
est e
o
iluzori e
soluţi e
facilă .
E a
n
u
nismului ,
a l
acesto r
furtun i
purificatoare ,
s ă
fi e
provocat e
fltcc
decâ t
s ă
agravez e
situaţia ,
dân d
iluzi a
c ă
amelioreaz ă
daun e
emonctoriilo r
epuizat e
sa u
c a
o
infecţi e
grav ă
s ă
s e
nflnfllatea .
Natur a
n e
arat ă
c ă
aceast ă
cal e
n u
est e
ce
a
bună .
adauge .
Acest e
complicaţi i
vo r
necesit a
îngrijir e
adecvată .
într-adevăr ,
forţ a
vital ă
nu-ş i
abandoneaz ă
atâ t
d e
re ­
D a r
oricu m
scopu l
organismulu i
est e
o
epurar e
binevenit ă
a
ped e
eforturil e
purificatoar e
şi
l a
fiecar e
tentativ ă
d e
refular e
terenulu i
său .
iftHpund e
printr- o
nou ă
criz ă
d e
eliminare ,
car e
l a
începu t
se
fiice
p e
aceeaş i
cal e
car e
tocma i
a
fos t
închisă .
In
felul
acesta
O
criză
de
curăţare
nu
ar
trebui
deci
fie
reprimată
fără
H\tar
recidivele
sau
recăderile
repetate
şi
supărătoare.
motiv .
Dimpotrivă ,
e a
a r
trebu i
s ă
fi e
susţinută ,
favorizat ă
ş i
Atunc i
cân d
nivelu l
d e
supraîncărcar e
creşt e
foart e
mul t
chia r
provocat ă
atunc i
cân d
ar e
dificultăţ i
î n
a
s e
manifest a
g! cân d
rezistenţ a
terenulu i
scade ,
urmar e
inevitabil ă
a
trata ­
s a u
a
se
desăvârşi .
mentelo r
represive ,
s e instaleaz ă
complicaţiile.
O
medicaţi e
c e
reprim ă
simptomel e
aflat e
î n
contras t
c u
Pri n
refulare a
„micilo r
maladii "
eliminatoare ,
benefic e
ş i
eforturil e
purificatoar e
al e
organismulu i
n u
a r
trebu i
utilizat ă
regeneratoare ,
aceste a
s e
transform ă
destu l
d e
reped e
î n
ma ­
decâ t
atunc i
cân d
viaţ a
bolnavulu i
est e
î n
pericol ,
cân d
ladi i
degenerativ e
ş i distructive* .
Aces t
lucr u
duc e
l a
situaţi i
dureril e
sun t
pre a
puternic e
sa u
cân d
ar e
lo c
o
invazi e
micro -
î
n
car e
organismel e
sun t
atâ t
d e
uzat e
ş i slăbite ,
posibilităţil e
biană .
l
o r
d e
apărar e
atâ t
d e
reduse
, încâ t
bolnavu l
s e
trezeşt e
mar ­
Reprimare a
simptomelo r
a r
trebu i
s ă
fi e
o
măsur ă
toru
l
neputincio s
a l
invazie
i
ş i
distrugeri i
corpulu i
să u
d e
excepţională !
Rezultatel e
uno r
astfe l
d e
tratament e
n u
sun t
cAlr e
deşeur i
sa u
d e
cătr e
infecţiil e
microbien e
supraadău -
d e
altfe l
decâ t
pasagere ,
deoarec e
cauz a
profund ă
n u
est e
jjate .
î n
acest e
cazuri ,
maladi a
îş i înceteaz ă
efectu l
benefi c
ş i
suprimată .
Pentr
u
a
obţin e
rezultat e
profund e
ş i
durabile ,
constructi v
ş i trebui e
recur s
l a
u n
tratamen t
deosebit ,
adap ­
amânăril e
p e
car e
l e
determin ă
suprimare a
simptomelo r
a r
t
a t
situaţie i
specific e
a
bolnavului .
Da r
chia r
ş i
î n
acest
e
trebu i
s ă
fi e
întotdeaun a
imedia t
urmat e
d e
o
curăţar e
gene ­
cazur i
extreme ,
trebui e
iniţiat ă
epurare a
terenulu i
căci ,
î
n
ral ă
a
mediulu i
umoral .
ciud a
gravităţi i
une i
boli ,
u n
tere n curat
n u
înceteaz ă
s ă
con ­
Neînţelegân d
acest e
noţiun
i
atâ t
d e
simpl e
ş i
î n
spiritu
l
stitui e
condiţi a
pentr u
funcţionare a
normal ă
a
corpului .
legilo r
naturii ,
numeroas e
sistem e
terapeutic e
reprim ă
făr ă
s ă
Paradoxal ,
curăţare a
organismulu i
d e
deşeur i
car e
sa ­
şti e
eforturil e
curativ e
al e
organismului .
Rezult ă
următoare a
tureaz ă
ţesuturil e
sal e
ar e
d e
asemene a
u n
efec t
benefi c
î n
situaţi e
catastrofală :
d e
fiecar e
dat ă
cân d
organismu l
* A
se citi de
asemenea : d e acelaş i autor , Să înţelegem
bolile
grave.
Ed . Soleil ,
încearc ă
s ă
scap e
d e
toxinel e
car e
î l deranjeaz ă
declanşân d
o
Geneva, 1988
37
bolil e provocat e d e carenţe , î n car e organismu l sufer
bolil e
provocat e
d e
carenţe ,
î n
car e
organismu l
sufer ă
d e
5 A
îngrij i
înseamn
ă
lips a
sa u
d e
absenţ a
substanţelo r
util e
precu m
vitaminele ,
'
oligoelementel e
etc .
într-adevăr ,
deseor i
acest e
substanţ e
j
a
purific a
vital e
n u
ajun g
und e
est e
nevoi e
d e
el e
(celulele )
pentr u
c ă
drumu
l
pân ă
acol o
(lichidel e
organice )
est e
pli n
d e
deşeuri .
Dac ă
natur a
profund ă
a
bolilo r
se
caracterizeaz ă
pri n
Pentr u
a
ajut a
l a
înlăturare a
acesto r
carenţe ,
trebui e
dec i
prezenţ a
d e
substanţ e
nedorit e
î n
organism ,
boal a
c u
toat e
dezintoxica t
organismul .
Restabilin d
puritate a
terenulu i
pri n
Bimptomel e
e i exprim ă
eforturil e
corpulu i
d e
a
s e
debaras a
d e
drenaje ,
corpu l
beneficiaz ă
atunc i
di n
no u
di n
pli n
d e
aportu l
ncest e
toxine .
nutritiv .
Pentr u
a
f i
logică ,
terapi a
a r
trebu i
dec i
s ă
s e
bazez
e
p e
nceast
ă
constatar e
ş i
susţin ă
eforturil e
curativ e
l a
car
e
recurg e
corpul .
Vindecare a
intervin e
atunc i
cân d
deşeuril e
i m
fos t
expulzat e
î n
afar a
organismului ,
cân d
ţesuturil e
a u
fost
reparat e
şi cân d
stare a
umoral ă
a
reveni t
l a
normal .
A îngrij i
înseamn ă
dec i
a
purifica .
Hipocrat ,
părintel e
enunţa t aces t adevăr : „Toate bolile se vindecă prin
Intermediul unei evacuări, fie pe gură, fie prin anus, sau prin ve­
zică, sau prin alt emonctoriu. Organul transpiraţiei este unul din­
tre ele şi este comun tuturor bolilor".
medicinii ,
a
Dac ă
aceast ă
nevoi e
d e
puritat e
umoral ă
n u
a r
f i
decâ t
u n
simpl u
punc t
d e
vedere ,
o
teori e
construit ă
d e
om ,
nimi c
?n
natur ă
n u
a r
confirma-o .
Da r
observare a
atent ă
a
pro ­
cedeelo r
curativ e
folosit e
d e
cătr e
animal e
n e
afat ă
c ă
natur a
HC
curăţ ă
pentr u
a
se
regenera .
Atunc i
cân
d
u n
anima l
est e
bolnav ,
posteşte .
Postu l
per ­
mit e
degradare a
deşeurilo r
pri n
autoliz ă
ş i
faciliteaz ă
eli ­
minare a
lor .
S e
şti e
d e
asemene a
c ă
atâ t
câinii ,
câ t
şi pisicil e
mănânc ă
trifo i
sa u
pi r
atunc i
cân
d
sun t
bolnavi .
Acest e
plant e
medici ­
nal e
au ,
î n
funcţi e
d
e
doză
,
efec t
eliminato r
l a
nivelu
l
plămânilo r
(efec t
expectorant) ,
a l
rinichilo r
(efec t
diuretic )
s a u
a l
intestinulu i
(efec t
laxati v
sa u
purgativ) .
S - a
observa t
c ă
lupi i ş i caprel e
negr e
muşcat e
d e
şerp i
veni ­
noş i
se
elibereaz ă
d e
substanţel e
toxic e
c u
ajutoru l
plantelo r
medicinale .
L a
rându l lor , elefanţi i se purific ă
c u
argilă .
3 9
Unele animale rănite sau bolnave se tăvălesc î n noroiul argilos şi prin aceste cataplasme
Unele animale rănite sau bolnave se tăvălesc î n noroiul
argilos şi prin aceste cataplasme improvizate beneficiază de
puternicele proprietăţi de curăţare ale argilei. In mod curios,
proprietatea comună tuturor plantelor medicinale este cea
depurativă, adică acea capacitate de a favoriza epurarea
organismului.
6
Practicare a
drenajului
Peste tot în lume, diferitele populaţii propun şi utilizează
tehnici de depurare pentru a conserva sănătatea sau pentru a
vindeca maladii.
Virtuţile dezintoxicante ale transpiraţiei sunt puse în va­
loare în ţările nordice sub formă de saună, în ţările arabe şi
turce sub formă de băi de aburi (hammam) şi de către indi­
enii din America de Nord prin băi cu vapori calzi, amenajate
în mici colibe.
Toate marile religii au propus perioade de purificare prin
post. Prin tradiţie, se practică şi faimoasele „cure de primă­
vară" al căror scop declarat este acela de a curăţa sângele. Să
ne mai amintim şi purgaţiile şi spălaturile la care erau supuşi
altădată copiii la venirea primăverii.
Aceste câteva exemple - şi ar mai fi multe altele — ne
arată căile pe care ne îndrumă natura.
Drenajul este o modalitate ce ne ajută să curăţăm orga­
nismul, conform principiului lui Hipocrat, care spune că
„medicina este arta de a imita metodele curative ale naturii".
Un drenaj constă în stimularea activităţii de filtrare a
jiftngelui şi de eliminare a toxinelor prin diferitele emonctorii
de care dispune organismul. Mijloacele aplicate sau drenanţii
Hunt variaţi. Poatefivorba de plante medicinale, de absorbţia
de sucuri sau de alimente având calităţi dezintoxicante, de
masaje, de spălaturi intestinale etc.
Emonctoriile sunt mijloacele indirecte indispensabile
prin care se poate face drenajul. In cazul curelor de drenare,
toate eforturile se îndreaptă spre ele şi vizează restabilirea
unor eliminări normale dacă acestea erau insuficiente sau, şi
mai mult, creşterea acestor eliminări pentru o anumită
perioadă de timp, pentru a ajunge la zi.
întâi de toate, emonctoriul stimulat de drenanţi se
curăţă de toate deşeurile care stagnează în ţesuturile sale şi îi
blochează „filtrele". Odată curăţat emonctoriul, el redevine
capabil să filtreze corect sângele. La rândul lui, acesta va
putea capta toxinele acumulate în ţesuturile profunde pe
care Ie irigă, pentru a le transporta apoi spre emonctorii.
Un drenaj este deci caracterizat printr-o eliminare cres­
cută de deşeuri prin intermediul emonctoriilor. Această eli­
minare intensă trebuie să fie vizibilă pentru persoana care
face cura: materiile evacuate de către intestin sunt mai abun­
dente sau evacuarea are unritm mai regulat; urinele capătă o
culoare mai închisă pentru că se încarcă cu deşeuri, iar volu­
mul lor creşte; pielea transpiră mai abundent, căile respira­
torii se eliberează de deşeurile coloidale care le astupă.
4 0
41
prim a dată , est e chia r preferabi l s ă fi e stimula
prim a
dată
,
est e
chia
r
preferabi l
s
ă
fi
e
stimula t
cât
e
unu
l
sin -
L
a
aceast ă
eliminar
e
vizibil ă
a
deşeurilo r
corespund
e
o
p
r
pentr
u
a
evit a
irosire a
forţelo r
corpului .
Trebui
e
ale s
scăder e
a
nivelulu i
d
e
toxin
e
tisulare .
Terenu
l
redevin
e
cura
t
ş
i
î
n
consecinţă ,
stare a
general
ă
s
e
ameliorează
,
tulburăril e
titunc i
ce
l
despr e
car e
şti
m
c
ă
est e
ce
l
ma
i
deficient .
morbid
e
s
e
redu
c
ş i
dispa r
progresiv .
Posibilităţil e
d
e
vinde
­
O
alt ă
soluţi e
est e
d
e
a
l
e
stimul
a
î
n
ordine
a
importanţe
i
car e
depin
d
eviden
t
d
e
amploare
a
stricăciunilo r
provocat
e
lor.
ficatul ,
intestinul ,
rinichii,
pielea ,
plămânii
.
Aceast
ă
dej a
î
n
organ
e
d
e
cătr e
deşeuri ,
da
r
ş i
d
e
capacitate a
d
e
măsur ă
d
e
prudenţ
ă
ş
i
d
e
avansar
e
progresiv ă
est e
c
u
atâ
t
regenerar e
a
acesto r
organe
.
Alţ
i
do
i
factor i
importanţ
i
c
e
iiiii i
valabilă ,
c
u
t
persoan
a
car e
v
a
fac e
drenaju l
est e
ma
i
trebui e
luaţ i
î
n
considerar e
sun t
eficienţ a
ş i
durat
a
curei .
Intoxicat ă
(mar
e
consumatoar
e
d
e
carne
,
persoan
ă
mipramedicată
)
sa
u
ar
e
forţel e
limitat e
(persoan ă
vârst ­
Eficienţa drenajului depinde de intensitatea sa.
Dozare
a
nică ,
bolnavă)
.
Bineînţeles ,
odat
ă
emonctoriil
e
reeducate
,
drenanţilo
r
trebui e
s
ă
fi
e
bin e
făcută ;
nic
i
pre
a
puţini ,
căc i
Curel e
po
t
viz a
ma
i
mult
e
emonctori
i
deodată
.
Pentr
u
a
stimulare a
eliminări i
a
r
pute
a
f
i
pre a
redus
ă
ş
i
n
u
s-a r
obţin
e
Ncţion a
eficien t
asupr a
diferitelo r
emonctorii
,
est e
necesa r
î
n
niciu
n
rezultat ;
nic i
pre a
mulţi ,
căc
i
organismu
l
s-a r
pute
a
prealabi l
s
ă
s
e
cunoasc
ă
bin
e
modu
l
lo
r
d
e
funcţionare .
epuiz
a
ş
i
emonctoriil
e
a
r
pute
a
f
i
vătămat
e
d
e
cătr e
u
n
flu
x
D
i
n
aceast ă
perspectivă ,
capitolel e
car e
vo
r
urm
a
ş
i
car
e
pre
a
importan
t
d
e
toxine .
Doz
a
optim
ă
est e
dec
i
ce
a
car e
s
e
(ruleaz ă
diferitel e
emonctori
i
vo
r
f
i
împărţit
e
într- o
prim
ă
situeaz ă
într e
cel e
dou
ă
extreme
.
E
a
est e
diferit ă
pentr
u
pitrt e
c
e
s
e
v
a
ocup
a
d
e
funcţionare
a
organulu
i
ş
i
o
part e
fiecar e
organis
m
ş
i
n
u
exist ă
regul i
matematic
e
car
e
s-
o
flecundă
c
e
v
a
abord
a
mijloacel e
practic e
d
e
stimular e
a
definească .
Fiecar e
trebui e
să-ş i
caut
e
doz
a
car e
î
i
co
­
emonctoriilor .
respunde
.
Trebui
e
începu
t
c
u
doz
e
mic
i
car e
trebui e
crescut e
V
a
fi
prezentat
ă
pentr
u
fiecar e
emonctori
u
o
gam
ă
sufi ­
progresiv .
A
încep
e
c
u
doz e
puternic
e
ş
i
a
l
e
reduc
e
ulterio r
cien t
d
e
mar
e
d
e
tehnic
i
d
e
drenaj
,
pentr
u
c
a
fiecar e
s
ă
şi- 1
est e
o
abordar
e
greşită ,
căc i
dozel e
puternic
e
epuizeaz
ă
ş
i
pont ă
găs i
p
e
ce
l
car e
î
i
fac e
ce
l
ma
i
mul
t
bine .
I
n
general ,
u
n
deregleaz ă
corpu l
ş i
devin
e
gre u
d
e
văzu t
car e
est e
adevărat
a
drenan
t
bin
e
ale s
est e
suficien t
pentr
u
u
n
emonctoriu
.
I
n
s
a
reacţi e
l
a
drenant
.
nnumit
e
cazur i
s
e
întâmpl
ă
îns ă
c
a
emonctoriil
e
s
ă
fie
î
n
aş a
Utftsur ă
saturat e
d
e
deşeuri ,
încâ
t
s
ă
fie
necesar
ă
combinare
a
Durata curei joacă şi ea un rol fundamental. Procesu l
d
e
[ini i
multo
r
tehnic i
d
e
drena
j
pentr
u
a
reuş i
deblocare
a
lor .
curăţar e
provoca
t
d
e
drenaj e
est e
u
n
proce s
fiziologic .
N
u
ar e
Drenanţi
i
prezentaţ i
î
n
aceast ă
lucrar e
îndeplines c
dou
ă
efec t
profun
d
decâ
t
p
e
terme
n
lung .
Corpu
l
n
u
poat
e
s
ă
s
e
simplitate, e i
gfkerii :
n
u
a
u
nevoi
e
decâ
t
d
e
puţi
n
dis ­
eliberez e
brus c
d
e
toat e
toxinele .
Dimpotrivă
,
aceste a
sun
t
ş i aplicare uşoară,
cernămân
t
pentr
u
a
f
i
folosiţ i
corect ,
e
i
extras e
trepta t
di
n
sâng e
ş
i
di
n
ţesuturi .
Pentr
u
a
f
i
eficientă ,
putân
d
fi
aplicaţ i
d
e
cătr e
o
singur ă
persoană ,
făr ă
a
necesit a
o
cur
ă
trebui e
s
ă
s
e
întind
ă
p
e
o
perioad
ă
d
e
ma
i
mult
e
săp ­
0
aparatur
ă
complicată
.
Listel e
d
e
drenanţ
i
prezentaţ i
n
u
tămâni
,
preferabi l
într e
un
a
ş i
dou
ă
luni .
I
n
funcţi e
d
e
caz ,
e
a
sun t
dec
i
limitativ e
ş
i
n
u
trebui e
ezita t
s
ă
folosi m
alţii ,
dac
ă
a
r
trebu i
repetat ă
d
e
ma
i
mult
e
or
i
p
e
an
.
ncci a
sun
t
ma
i
eficienţi .
Emonctoriil
e
n
u
trebui e
neapăra
t
s
ă
fi
e
stimulat e
toat
e
î
n
acelaş i
timp
.
Atunc
i
cân
d
drenajel e
sun
t
practicat e
pentr
u
4 2
4 3
bolu l alimenta r î n particul e asimilabile , c u ajutoru l secreţiilo
bolu l
alimenta r
î n
particul e
asimilabile ,
c u
ajutoru l
secreţiilo r
puncreatic e
ş i hepatice ,
precu m
ş i
a
propriilo r
sucur i
digestive .
Cân d
alimentel e
ingerat e
sun t
adaptat e
l a
capacitate a
d e
transformar e
a
tubulu i
digestiv ,
digesti a
s e
fac e
c u
uşurinţă .
i
Transformăril e
pozitiv e
de- a
lungu l
tubulu i
digesti v
contri ­
bui e
l a
formare a
d e
scaun e
normal e
ş i
l a
o
bun ă
eliminar e
a
\
acestora .
Emonctoriile
j
Scopu l
digestie i
est e
reducere a
particulelo r
complex e
-
alimentel e
-
î n
particul e
simple ,
car e
po t
fi
absorbit e
d e
cătr e
EmonctoruiI
|
lo c î n interiorul
celule .
Toat e
transformăril e
alimentelo r
a u
h
7
tubului digestiv.
intestinal
Odat ă
încheiat e
diferitel e
faz e
al e
digestiei ,
substanţel e
nutritiv e
vo r
părăs i
intestinul ,
pătrunzân d
î n
curentu l
sangvi n
pentr u
a
f i
trimis e
spr e
locu l
und e
vo
r
fi
folosite .
Alimentel e
p e
car e
l e
mâncă m
sufer ă
primel e
transfer i
Aceast ă
absorbţi e
ar e
lo c
î n
intestinu l
subţire .
Sub -
măr i
digestiv e
l a
nivelu l
guri i
ş i
a l
stomacului .
L a
ieşire a
dini '
titanţel e
nutritiv e
traverseaz ă
pereţi i
intestinal i
ş i pătrun d
î n
stomac ,
intestinu l
subţir e
ş i colonu l
formeaz ă
u n
tu b
lung ,
î n
reţeau a
bogat ă
d e
capilar e
car e
tapeteaz ă
intestinul .
Toat e
car e
substanţel e
alimentar e
îş i
desăvârşes c
transformare a
î n
acest e
capilar e
s e
unes c
pentr u
a
form a
ven a
port ă
car e
duc e
vedere a
absorbţie i
sa u
eliminări i
lor .
; 1
l
a fica t
diversel e
substanţ e
nutritiv e
extras e
di n
bolu l
alimen ­
tar :
aminoacizi ,
zaharuri ,
corp i
graşi , minerale ,
vitamin e
etc .
Intestinu l
subţir e
Dup ă
divers e
transformări ,
ficatu l
l e
redistribui e
î n
organism ,
eliberându-l e
î n
curentu l
sangvin .
Intestinu l
subţir e
est e
segmentu l
d e
tu b
digesti v
car e
Cân d
est e
î n
star e
bună ,
mucoas a
intestinal ă
acţioneaz ă
uneşt e
stomacu l
c u
colonu l
(fig .
3) .
Prim a
part e
a
acestu i
seg ­
c
a
u n
filtr u
„inteligent
"
car
e
las ă
s ă
pătrund
ă
î n
sâng e
doa
r
men t
est e
duodenul ,
o
part e
fixă
î n
car e
ajun g
secreţiil e
pan- ,
substanţel e
nutritiv e
bin e
procesate ,
adic ă
bin e
digerate .
creatic e
şi
hepatice .
A
dou a
part e
est e
format ă
di n
dou ă
Moleculel e
alimentar e
mari ,
pros t
degradat
e
ş i
reziduuril e
segment e
mobile ,
jejunu l
ş i ileonul .
Acol o
s e închei e
digesti a
,
toxic e
sun t
constrâns e
s ă
rămân ă
î n
intesti n
ş i
vo r
fi
evacu ­
ş i
ar e
lo c
absorbţi a
substanţelo r
nutritive .
a
t e
spr e
colon ,
und e
vo r
form a
o
part e
a
materiilo r
fecale .
Intestinu l
subţir e
s e
termin ă
l a
nivelu l
cecului ,
afla t
l a
;
S e
întâmpl ă
îns ă
c a
aceast ă
„mucoas ă
filtru "
s ă
fie
vătă ­
baz a
colonulu i
ascendent .
Ar e
o
lungim e
d
e
4
metr i
ş i
u n
mat ă
ş i
s ă
las e
s ă
pătrund
ă
î n
curentu l
sangvi n
numeroas e
diametr u
d e
aproximati v
3
centimetri .
toxin e
pri n
microleziunil e
p e
car e
l e
prezintă .
Pereţi i
devenin d
Dup ă
primel e
transformăr i
digestive ,
stomacu l
vars ă
ma ­
teriil e
î n
intestinu l
subţire .
Sarcin a
s a
est e
d e
a
dezintegr a
I
„poroşi" ,
poart a
d e
intrar e
a
mediulu i
inter n
s e deschid e
larg ,
4 4
4 5
lăsând deşeurile să satureze terenul. Aceasta este îmbâcsirea umorală, cauza profundă a tuturor maladiilor*.
lăsând deşeurile să satureze terenul. Aceasta este îmbâcsirea
umorală, cauza profundă a tuturor maladiilor*.
Cauzele acestei agresiuni şi distrugeri a filtrului intestinal
sunt multiple. Mucoasa intestinală este iritată de digestia
proastă a oricărui aliment, datorată consumului în cantitate
prea mare sau neadaptării din punct de vedere calitativ,
amestecul de alimente nepotrivite din punct de vedere diges­
tiv antrenează fermentaţii şi o mare producţie de substanţe
toxice şi iritante. Insecticidele, antibioticele, aditivii etc. re­
prezintă tot atâtea agresiuni pentru fragila mucoasă digestivă.
Este de altfel bine cunoscut că numeroase remedii farmaceu­
tice au un efect dezastruos asupra tubului digestiv. Să cităm,
între altele, aspirina, care distruge mucoasa stomacului.
Aceste alimente sunt în principal de origine vegetală:
Chimul sau bolul alimentar, format din substanţele ali­
mentare impregnate cu sucuri digestive, este propulsat în
intestin prin peristaltismul intestinal Acest fenomen se
datorează acţiunii muşchilor circulari care se găsesc în pereţii
intestinului şi care, contractându-se în amonte de bolul aii- |
mentar şi relaxându-se în aval, îl împing înainte, spre colon. 1
Peristaltismul intestinal este o activitate reflexă ce are
Ioc atunci când tenninaţiile nervoase ale pereţilor intestinali '
sunt excitate de către bolul alimentar. Pentru ca acest peri- 1
staltism să funcţioneze bine, trebuie îndeplinite următoarele ?
două condiţii:
legume, fructe, cereale integrale.
Un alt factor care influenţează peristaltismul intestinal
laie activitatea musculară. Muşchii netezi, care nu sunt con­
trolaţi de voinţa noastră, cum sunt muşchii intestinali şi cei
fii tuturor organelor interne, au o capacitate funcţională care
depinde mult de activitatea muşchilor striaţi, care ne permit
Oft ne deplasăm şi care sunt supuşi controlului voluntar.
Atunci când facem activitate fizică, muşchii striaţi, con-
tiiictându-se, „masează" muşchii netezi, îi stimulează şi îi
obligă să funcţioneze.
Sedentarismul, dimpotrivă, nesolicitând muşchii striaţi,
un trenează o degenerescentă a muşchilor netezi ai organelor.
Ln nivel intestinal, aceasta se traduce printr-o pierdere de
tonus, apoi progresiv printr-o atrofie a muşchilor peristaltici.
Consecinţa este o încetinire a tranzitului intestinal mai mult
finu mai puţin accentuată.
Intestinul subţire, pe lângă rolul pe care îl joacă în diges-
lln alimentelor, este, împreună c u colonul, un organ d e eli­
minare şi acesta este aspectul care ne interesează acum.
Care sunt deşeurile care tranzitează intestinul şi cate
mint evacuate prin colon?
Toate particulele alimentare neabsorbite. Este vorba în
Hpecial de fibrele de celuloză provenite din alimentele vegetale.
Substanţele utilizabile care, dintr-un motiv sau altul,
bolul alimentar trebuie să fie suficient de voluminos
pentru a umple intestinul şi a fi în contact cu întreaga
suprafaţă a pereţilor, pentru a excita filetele nervoase;
nu au putut fi asimilate. După unii autori, aceste substanţe
reprezintă aproximativ o treime din hrana noastră.
In fiecare zi, glandele digestive secretă sucuri diges­
bolul alimentar trebuie să fie constituit din materiale
tive în cantitate mare:
suficient de „aspre" pentru a stimula filetele nervoase.
Aceste două condiţii sunt îndeplinite atunci când ali­
mentaţia este constituită din alimente bogate în celuloză.
j|
*
A se citi d e asemenea : Asociaţi a medical ă Kousmine , Cei
cinci
piloni
ai
sănă­
tăţii
sau
abordarea
Kousmine,
Ed . Jouvence , Geneva , 1992 .
un litru până la un litru şi jumătate de salivă;
|| un litru şi jumătate de sucuri gastrice;
|| un litru de bilă;
|| aproximativ un litru de sucuri pancreatice;
|| 2 litri de sucuri intestinale.
4 6
4 7
Aceste secreţii diverse conţin toate sucuri digestive, dar ; şi deşeuri filtrate de către aceste
Aceste secreţii diverse conţin toate sucuri digestive, dar ;
şi deşeuri filtrate de către aceste glande. Bila, de pildă,
serveşte la digestia grăsimilor, dar conţine şi deşeuri filtrate
de către ficat. Majoritatea acestor secreţii este resorbită în !
acelaşi timp cu substanţele nutritive, dar deşeurile pe care le '
conţin sunt eliminate pe cale intestinală.
Mucoasa tubului digestiv are un rol dublu: asimilaţie —
dezasimilaţie.
Ea dezasimilează deşeurile care se găsesc în mediul
intern. Procesul este foarte uşor de observat la nivelul gurii.
Gura cleioasă şi limba albă reprezintă un fenomen de eli­
minare a deşeurilor prin mucoasa tubului digestiv.
. Jejun
Colon
Colonul
• lleon
Va
Colonul este numit şi intestinul gros, căci diametrul său
este superior celui al intestinului subţire: de la 3 la 8 centi­
metri, în funcţie de nivel. Lungimea sa este de 1,5 metri. El
înconjoară intestinul subţire şi abdomenul precum un cadru,
(fig. 3).
Intestinul gros este alcătuit din colonul ascendent,
colonul transvers, colonul descendent şi rect, partea termi­
nală a tubului digestiv. Din rect fac parte ampula rectală, o
cavitate servind drept rezervor pentru materiile fecale, şi
canalul anal care se termină cu anusul, poarta de ieşire a
tubului digestiv.
Funcţia colonului este dublă:
Apendice
Fig.
3
Funcţia digestivă
In colon se realizează ultimele transformări ale materiilor.
Bacteriile colonice sunt cele care, atacând fibrele alimentare,
încearcă să extragă ce mai poate fi extras ca substanţe utile.
4 9
4 8
Acestea din urmă vor fi absorbite de către mucoasa colonului şi trimise la ficat printr-un
Acestea din urmă vor fi absorbite de către mucoasa colonului
şi trimise la ficat printr-un proces identic cu cel care are loc în
intestinul subţire. Pe de altă parte, importante cantităţi de apă
sunt resorbite la nivelul colonului.
Contrar celor pretinse de unii, fenomenul absorbţiei
există la nivelul colonului, fapt dovedit de altfel de efectul
incontestabil al supozitoarelor sau al spălaturilor nutritive.
Este important de ştiut acest lucru, căci dacă intestinul gros
este capabil să absoarbă substanţe nutritive, el este capabil şi
să absoarbă substanţe toxice, ceea ce se întâmplă de fiecare
dată când tranzitul intestinal este încetinit şi materiile fecale
rămân mai multe zile în contact cu mucoasa colonului.
Materiile neeliminate fermentează şi se descompun, agre­
sează pereţii, făcându-i poroşi. Se deschide larg poarta care
permite toxinelor să pătrundă în mediul intern!
La aceste toxine se adaugă şi pătrunderea microbilor pe­
riculoşi care provin din intestin. Caracteristicile mediului
intestinal se modifică în momentul fermentaţiilor şi al putre­
facţiilor şi provoacă mutaţii ale microorganismelor benefice
ale florei intestinale, transformându-le în microbi agresivi
care vor coloniza şi infesta organele învecinate.
Rezultă clar că un tranzit intestinal normal este de o
importanţă capitală.
Dacă nu dăm imediat curs dorinţei de a defeca şi
reţinem materiile fecale - ceea ce este posibil deoarece
muşchii anusului sunt supuşi controlului voluntar - creăm
spasme. In timp, aceste spasme ale sfincterelor pot antrena
eonstipaţia.
Materiile fecale sunt propulsate în colon datorită
mişcărilor peristaltice ale pereţilor. Trebuie subliniată aici
încă o dată importanţa unei cantităţi suficiente de celuloză
în alimentaţia zilnică.
Dacă scaunele sunt prea uscate, ele se lipesc de "pereţii
colonului, avansează greu şi sunt greu de eliminat (căcăreze).
Un consum suficient de lichide, care va umezi materiile
fecale permite uneori rezolvarea problemei tranzitului şi a
eliminării.
Poziţia ghemuită este cea mai potrivită din £>unct de
vedere fiziologic pentru o defecaţie naturală (toaletele „tur­
ceşti"). Poziţia şezândă a toaletelor modeme nu se numără
printre cele ideale. Pentru a atenua acest inconvenient,
unele persoane se ghemuiesc direct pe scaunul de toaletă;
altele îşi refac poziţia ideală ridicându-şi genunchii cu aju­
torul unui taburet.
Funcţia de eliminare
Reziduurile inutilizabile sau neasimilate formează materi­
ile fecale care vor fi expulzate printr-un proces reflex. Când
ampula rectală este dilatată, fiind plină, se declanşează un
reflex de relaxare a muşchilor sfincterieni interni şi se mani­
festă dorinţa de a defeca. Acest proces poate avea loc prin
relaxarea muşchilor sfincterului extern (anusul), muşchi care
sunt supuşi controlului voluntar.
50
Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări intestinale Frecvenţa eliminărilor Intestinele care
Semne ale unei bune şi ale unei proaste
funcţionări intestinale
Frecvenţa eliminărilor
Intestinele care funcţionează bine se golesc o dată sau de
două ori pe zi. In mediul său natural, omul primitiv eva­
cuează 2- 3 scaune pe zi. Un scaun o dată la 2- 3 zile sau mai
multe este un semn sigur al unei proaste eliminări intestinale.
Evacuarea la oră fixă nu este necesară, chiar dacă ea ar putea
întări reflexul de defecaţie.
Să semnalăm totuşi că aceste legume au un efect uşor
llixativ, care, în consecinţă, creşte uşor viteza de tranzit.
Un tranzit prea rapid, cu scaune de 3- 4 ori pe zi, nu este
neapărat un semn bun. Fecalele tranzitează atunci prea
repede şi asimilarea substanţelor nutritive se face prost.
In imele cazuri, când tranzitul este prea lent, materiile se
depun pe pereţii colonului sub formă de cruste, micşorând
Htttfcl diametrul interior. După unii autori, aceste cruste pot
lUinge 5-7 centimetri grosime. Scaunele, fie ele şi zilnice,
tare prezintă un diametru redus nu pot fi considerate eli­
minare normală.
Culoarea -
consistenţa
Viteza activităţii intestinale
Viteza tranzitului intestinal este de asemenea un punct
important, care trebuie controlat. Deşeurile ar trebui să
părăsească organismul sub formă de scaune cam la 24 de ore
după ingerarea lor. Aceasta înseamnă că în fiecare zi trebuie
să eliminăm ceea ce am consumat în ziua precedentă.
Putem defeca în fiecare zi fără a avea obligatoriu un
tranzit de 24 de ore. In anumite situaţii, materiile se acu­
mulează în intestin şi cele care ajung ultimele apasă spre
capătul tubului digestiv pe cele care s-au acumulat în zilele
precedente. Scaunele sunt astfel eliminate zilnic, dar în rea­
litate, ele au o întârziere de 3- 4 zile.
Fiecare îşi poate verifica cu uşurinţă viteza tranzitului
intestinal cu ajutorul testului următor: la masa de prânz, de
pildă, se consumă o porţie serioasă de sfeclă. Această legumă
are proprietatea de a colora scaunele în roşu. Se va constata
astfel timpul scurs între momentul consumării şi cel al eli­
minării. Testul s-ar putea face şi cu spanac, care colorează
scaunul în verde.
Culoarea normală a scaunului este brună. Consistenţa
este păstoasă şi tare. Nu ar trebui să murdărească nici anusul,
nici vasul de toaletă.
Gazele intestinale
Gazele intestinale sunt inexistente la o persoană sănă­
toasă. O prezenţă frecventă sau chiar obişnuită a gazului
(balonare
)
este un semn de fermentaţie sau de putrefacţie
a alimentelor în tubul digestiv. In general, tranzitul este prea
lent şi eliminarea se face prost.
Abdomenul proeminent
Atunci când scaunele stagnează în colon prea mult şi în
cantitate prea mare, acesta se poate alungi (dolicocolon) sau
dilata (megacolon) sub greutatea materiilor neevacuate. Este
posibilă şi apariţia ptozelor care, prin deplasarea segmentelor,
52
Materiile sunt atunci mai greu propulsate spre ieşire Pre Drenanţii atea -unea exercitată pe pereţii
Materiile sunt atunci mai greu propulsate spre ieşire
Pre
Drenanţii
atea
-unea exercitată pe pereţii abdominali depăşeşte
c Jj f
8
a P acit ^
|
intestinali
de
r
ezistenf
ă
muşchiIo
r
abdomen rotunjit şi proeminent.
O Drenajul intestinal vizează:
• Golirea intestinului de conţinutul lui, ceea ce poate
reprezenta o cantitate mare de materie, după cum pot
constata mulţi oameni care iau un laxativ pentru prima
dată. Intestinul poate fi umplut nu doar cu materii
fecale, ci şi cu cruste dure, acele materii vechi care s-au
depus cu timpul pe pereţii intestinali. Aşa cum am
menţionat deja, aceste cruste îngreunează peristaltismul
intestinal şi absorbţia substanţelor nutritive;
• Favorizarea dezasimilaţiei toxinelor prin pereţii intesti­
nali;
• Restabilirea tranzitului intestinal;
• Acordarea posibilităţii organismului de a izgoni toxinele
din ţesuturi şi de a elimina aceste deşeuri prin poarta de
ieşire din nou deschisă, ceea ce determină curăţarea
terenului în profunzime.
Este denumit purgativ un remediu capabil să provoace
evacuarea materiilor care se găsesc în intestin. In general,
purgaţia este considerată un mijloc radical, aproape violent.
Latura expeditivă a procedeului, evacuarea rapidă şi completă
H scaunului, este foarte utilă în cazurile urgente. Dar violenţa
acestei metode nu este lipsită de inconveniente; purgaţiile
repetate obosesc intestinul, irită mucoasa intestinală şi eva­
cuează în acelaşi timp o mare parte a florei intestinale.
Din acest motiv, purgaţiile au intrat într-un con de
umbră. Ele rămân însă un procedeu foarte util, bine de
cunoscut, dar care nu trebuie folosit decât în cazuri
excepţionale.
55
Modul de acţiune mecanic Un laxativ este un purgativ uşor, care acţionează cu blân­ deţe,
Modul de acţiune mecanic
Un laxativ este un purgativ uşor, care acţionează cu blân­
deţe, fără a irita. El stimulează încet intestinul şi poate fi luat
fără niciun risc timp de mai multe săptămâni, pentru a face
un drenaj. Când nu este urgenţă, trebuie luat un laxativ şi nu
trebuie recurs la purgativ.
Ceea ce li se reproşează Iaxativelor este că dacă sunt
administrate regulat, „intestinul se obişnuieşte" şi devine din
ce în ce mai leneş. La această afirmaţie răspundem că dacă
trebuie să alegem între a lua sau a nu lua un laxativ pentru a
face să funcţioneze intestinul, este mai bine să-I luăm, căci
obişnuinţa cu laxativele are mai puţine inconveniente pentru
organism decât stagnarea în intestine a unei mase toxice care
să fermenteze şi să se descompună.
Dâr din fericire, alegerea nu se rezumă doar la această unică
posibilitate, întrucât există multe alte mijloace de reeducare a
intestinului. Să amintim de exemplu corectarea regimului ali­
mentar şi dezvoltarea musculaturii abdominale, care se numără;
printre procedeele cele mai logice şi cele mai fiziologice.
Un laxativ bine dozat înmoaie scaunele fără a le face
prea lichide şi declanşează defecaţia de 2- 3 ori pe zi. Nu irită
şi nu oboseşte.
Dacă doza este prea slabă şi nu apare un efect vizibil şi
clar delimitat la nivelul evacuării intestinale, trebuie mărită
doza sau schimbat drenantul.
Dacă doza este prea puternică, scaunele devin lich