Sunteți pe pagina 1din 2

Pourquoi Francais?

De ce limba francez?
S-ar zice c tinerii zilelor noastre sunt mai degrab nclinai spre a opta asupra limbii engleze
ca limb modern principal de studiu, ns, aa cum s-a mai afirmat, locul doi este onorabil i
onorant. Nu este i nici nu ar trebui s fie o rivalitate ntre cele dou limbi, ci, din contr, o
completare a ceea ce vrea s nsemne desvrirea educrii tinerei generaii.

Dac n judeul nostru exist Asociaia de prietenie romno-francez ARFA (printre


persoanele fondatoare aflndu-se doamna Stela Todea , profesor de francez la Colegiul Naional
Andrei Mureanu i condus n prezent de doamna Monica Buboly, profesor de limba francez, dar
i inspector colar), acest lucru nseamn c limba francez este iubit i apreciat la adevrata ei
valoare. Trebuie amintit i faptul c n ara noastr ar francofon cu statut de membru cu
drepturi depline al Organizaiei Internaionale a Francofoniei(OIF) din 1993 Bistria a fost primul
ora n care s-a deschis o librrie francez.

Limba francez este vorbit, pe plan mondial, de circa 220 de milioane de oameni fie ea
limb matern, limb secund sau limb strin. Totodat este cunoscut faptul c aproximativ 39%
dintre francezi sunt vorbitori de limb englez.

Iat cteva lucruri pe care ar trebui s le tim despre Frana i despre francezi, informaii care
ne-ar putea atrage spre studiul unei limbi muzicale i armonioase:

Franta este tara cu cea mai mare suprafa din Europa;


Lutetia era numele cetii romane pe ale crei ruine a aprut Parisul;
n medie ntr-un an un cetean francez consum n jur de 500 de melci;
oraul francez Grasse este considerat a fi capitala mondial a parfumurilor;
n fiecare ora important din Frana exist cel puin o strad denumit Victor Hugo;
cel mai vizitat loc n Paris nu e Turnul Eiffel care este vizitat de aproximativ 5,5 milioane de
turiti pe an i nici Luvru care este vizitat de aproximativ 5 milioane, ci Disneyland care are 13
milioane de turiti pe an;
un srut sau mai multe (pe obraz) este modul de salut n rndul prietenilor i familiilor.
Numrul de sruturi variaz n funcie de regiune: 1 n Bretania, 4 n Paris i 5 n Corsica;
Traditia decorrii pomului de Crciun a nceput n partea de est a Franei, iniial se foloseau
fructe i flori pentru decor ;
Membrii formaiei de igani spanioli, Gipsy Kings, sunt nascui n Frana i triesc n Arles i
Montpellier;

exist o cafenea (Petite Syrah din Nice) unde cafeaua are trei preuri, n funcie de modul n
care e solicitat.