Tipuri de tulburri de personalitate

Ce este o tulburare de personalitate?

Pentru a explica acest concept, voi incepe cu una din multele definitii ale acestei
tulburari, insa cea mai acurata din punct de vedere al descrierii: Ansamblu caracteristic i
persistent de trsturi, predominant cognitive, dispoziionale i relaionale, ilustrate printr-un
comportament care deviaz n mod evident i invalidant de la expectaiile fa de persoana
respectiv i de la normele grupului su social.
Toate acestea inseamna ca la o persoana care ar putea fi diagnosticata cu tulburare de
personalitate vom regasi anumite trasaturi, stari emotionale specifice si comportamente care sunt
prezente o perioada indelungata, accentuate si de multe ori deviaza de la normele grupului social
din care face parte.
E important de stiut ca atunci cand vorbim despre personalitate, vom lua in considerare in
mare masura rolul evolutiei personale in conturarea tiparelor noastre de a gandi, a ne exprima
afectiv si a ne comporta combinat cu anumite predispozitii genetice (ce tin de mostenirea
genetica) precum si anumite comportamente sau modele de exprimare afectiva pe care le-am
dobandit prin imitare, prin invatare directa sau prin experienta proprie.
Putem evidentia anumite trasaturi de personalitate atunci cand le evaluam in raport cu
strategiile de a ne adapta la evenimentele de zi cu zi.
Se considera ca de cele mai multe ori, anumite comportamente pe care le observam la noi
sau la ceilalti sunt programate. Ce inseamna asta? De obicei inseamna ca anumite
comportamente le invatam sau le simtim instinctual ca fiind cele care ne asigura supravietuirea
si/sau o consecinta asteptata si pozitiva intr-un anumit moment.
De cele mai multe ori, se considera ca o anumita imbinare a acestor predispozitii
genetice, modele individuale de comportament si de manifestare a trairilor emotionale, care nasc
anumite strategii specifice de adaptare la situatiile din viata noastra ne contureaza
personalitatea si ne deosebesc de alti oameni. De exemplu, la copii sau la adolescenti
timiditatea poate avea la baza o atitudine de tipul : Este riscant sa ies in evidenta, un prag
scazut al frustrarii in situatii anxiogene si o motivatie pentru a ramane la distanta in situatii
sociale. Aceste convingeri se pot fixa ca rezultat al repetarii unor experiente traumatice care par
sa le confirme.
Cu toate influentele puternice ale predispozitiei genetice si ale influentelor mediului, unii
indivizi reusesc sa isi schimbe comportamentul si sa modifice atitudinile si convingerile
subdiacente, care in sine sunt irationale si disfunctionale pentru calitatea vietii noastre.
 Nu toti copii cu timiditate devin adulti cu timiditate. Influenta oamenilor cheie si
experientele semnificative pentru cultivarea comportamentului mai asertiv, de exemplu, pot
conduce o persoana cu timiditate spre sociabilitate mai crescuta.
Cum se dezvolta o tulburare de personalitate?
Pana acum am discutat despre cum se formeaza si cum arata anumite trasaturi si modele
de comportament si credinte al anumitor persoane in anumite situatii specifice. O persoana poate
ajunge intr-un grup de necunoscuti si ar putea sa existe in mintea acestuia 3 scenarii posibile:
1. Isi va spune O sa par prost. si va sta retras;
2. isi va spune: Pot sa-i distrez si va fi extrem de sociabil si
3. Isi va spune: Nu sunt prietenosi si vor incerca sa ma manipuleze si aceasta persoana
va sta in garda.
Acestea sunt doar cateva dintre anumite ganduri automate care pot interveni in mintea
unor oameni cu structuri si tipare de comportament diferite. Cand raspunsurile diferite sunt
caracteristice pentru indivizi, acestea reflecta structuri importante, reprezentate de convingerile
lor de baza (sau in ceea se psihologii numesc scheme). In cazurile de mai sus, convingerile de
baza ar fi: Sunt vulnerabil pentru ca ma simt ca un idiot in situatii noi. Eu sunt amuzant
pentru toata lumea si Sunt vulnerabil, pentru ca oamenii sunt neprietenosi.
Variatiuni de acest tip exista la toate persoanele si sunt acele particularitati care dau
personalitatii lor o culoare distincta.
Acest tip de convingeri si comportamente derivate sunt mult mai pronuntate in tulburarile
de personalitate; in exemplele de mai sus, ele caracterizeaza tulburarile de personalitate evitanta,
histrionica respectiv paranoida.
Persoanele cu tulburari de personalitate au acelasi tip de comportament repetitiv in mai
multe situatii decat alti oameni. Schemele dezadaptative tipice in tulburarile de personalitate sunt
activate in mai multe situatii, poate chiar in toate situatiile, au un caracter compulsiv (nu ne
putem abtine sa nu ne comportam in acel mod) si sunt mai greu de controlat sau de modificat
decat corespondentele lor la alte personae. Orice situatie care va avea legatura cu continutul
convingerilor sau schemelor lor deazadaptative le va activa cu precadere pe aceastea: adica acele
persoane vor avea ca prim mod de reactie respectivul comportament disfunctional sau
dezadaptativ, in detrimentul altor comportamente care poate ar fi mai mult adaptabile.
In cea mai mare parte aceste tipare sunt auto-protectoare, ele aparand multe din scopurile
importante ale acestor persoane. Pe scurt, atitudinile, convingerile si comportamentele lor
disfunctionale sunt suprageneralizate, inflexibile, imperative si rezistente la schimbare.
 Daca pornim de la ideea ca tiparele de personalitate ale oamenilor cu tulburari de
personalitate deviaza de la tiparele celorlalati, sigur ca apare intrebarea, cum apar aceste scheme
si convingeri, pe scurt, aceste tipare?
Raspunsul sta in interactiunea dintre mediu/ educatie.
Indivizii cu o sensibilitate puternica la respingere, abandon sau opozitie etc pot dezvolta
spaime intense si convingeri privind semnificatia catastrofica a evenimentelor de genul acesta. O
persoana predispusa sa reactioneze exagerat la respingerile banale din copilarie, de exemplu,
poate dezvolta o imagine negativa despre sine : Sunt antipatic. Aceasta imagine se poate
accentua daca respingerea este deosebit de puternica, daca intervine intr-un moment vulnerabil
sau daca este repetata. Prin repetitie, convingerea disfunctionala se structureaza.1

Tulburarea de personalitate este un tip de tulburare mentala in care gandirea si

comportamentul urmeaza un tipar rigid si nesanatos.
Tulburarea de personalitate duce persoana in cauza in situatia in care aceasta intampina
dificultati in a percepe situatii si alte persoane si a relationa cu acestea.
Mai departe apar probleme si limitari considerabile in ceea ce priveste relatiile,
activitatile sociale, munca si scoala.
In unele cazuri, se poate sa nu realizati ca aveti o tulburare de personalitate, pentru ca
modul in care ganditi si va comportati vi se par naturale. Si puteti sa-i invinuiti pe cei din jur
pentru provocarile pe care le infruntati.
Tulburarile de personalitate apar de obicei in adolescenta sau in primii ani ai vietii de
adult. Exista multe tipuri de tulburari de personalitate. Unele tipuri pot fi mai putin evidente de-a
lungul varstei mijlocii.
Tipurile de tulburari de personalitate sunt impartite in 3 grupuri, pe baza caracteristicilor
si simptomelor similare. Multi oameni care sufera de o tulburare de personalitate prezinta, de
asemenea, semne si simptome ale cel putin unei alte tulburari de acest fel. Nu e nevoie sa
prezentati toate semnele si simptomele listate ale unei tulburari pentru a fi diagnosticat cu
aceasta.

I. Grupul A de tulburari de personalitate

Tulburarile de personalitate din Grupul A sunt caracterizate de o gandire sau un
comportament neobisnuit, excentric. Acestea includ tulburarea de personalitate paranoida,
tulburarea de personalitate schizoida si tulburarea de personalitate schizotipala.

1
http://www.psihosolutii.ro/content/index.php/psihoterapie-individuala/86-ce-sunt-tulburarile-de-
personalitate.html
Tulburarea de personalitate paranoid

o Neincredere si suspiciune generala in ceea ce ii priveste pe cei din jur si motivele lor
o Convingerea nejustificata ca cei din jur incearca sa va raneasca sau sa va induca in eroare
o Suspiciune nejustificata in ceea ce priveste loialitatea sau gradul de incredere ale celor
din jur
o Ezitarea de a face confidente celor din jur datorita unei temeri nerezonabile ca acestia vor
folosi informatia impotriva dvs
o Perceperea remarcilor inocente sau a situatiilor neamenintatoare ca atacuri sau insulte la
persoana
o Reactii furioase sau ostile la nepoliteturi sau insulte percepute
o Tendinta de a purta pica
o Suspiciune recurenta, nejustificata ca partenerul sexual sau sotul/sotia este infidel
Tulburare paranoid de personalitate face parte din grupul tulburrilor de personalitate
numite excentrice alturi de personalitatea schizoid i schizotipal.

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoid sunt caracterizate prin suspiciune i

nencredere fa de ceilali oameni, credina c ceilali au ca scop s-l foloseasc, s-l lezeze n
vreun fel sau s-l pcleasc pe cel n cauz.

Caracteristicile tulburrii de personalitate paranoid

Persoana cu tulburare de personalitate paranoid are dificulti n a acorda ncredere celor
din jur i a-i vedea pe ceilali oameni demni de ncredere i loialitate. Suspiciunea se refer la
oameni n general. Interpretarea aciunilor, a evenimentelor din mediu se face conform acestor
abloane inflexibile, constante i continue de gndire.

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoid sunt supervigilente i n permanen

observante ai mediului nconjurtor, cuttoare de semnale de atenionare i semne care s le
confirme ideea c sunt ameninate sub o form sau alta. Atenia i memoria acestor persoane cu
trsturi de personalitate paranoid este orientat selectiv ctre stimulii asociai cu ameninarea.
Odat detectate aceste semnale din mediul nconjurtor sunt percepute i interpretate ntr-o
manier proprie, eronat. Memoria depoziteaz aceste informaii asociate cu suspiciunea,
nencrederea, ameninarea i lezarea propriei persoane. Reactulizarea n memorie a acestor
informaii se face n mod prioritar.
Tabloul clinic al tulburrii de personalitate paranoid
suspiciune i nencredere n alii;
ceilali sunt vzui ca persoane care cu scopuri ascunse;
ceilali sunt vzui ca persoane care urmresc s-l manipuleze, s-l foloseasc pe cel n
cauz;
ceilali sunt vzui ca persoane care urmresc s-i provoace o daun, material sau
moral;
are dubii cu privire la loialitatea i ncrederea n cei cu care vine n contact;
se teme de contacte cu alii, ocolete relaiile cu alii de teama c acetia ar folosi relaia
n avantaj personal, i ar aduna informaii pe care le-ar putea folosi mpotriva sa;
este sensibil la critici din partea altora, critici i insulte pe care nu le uit cu uurin i la
care reacioneaz radical;
ranchiunos, nu poate s uite i s ierte situaii sau persoane care l-au jignit, umilit;
i acuz partenerul, fr motive reale, c l neal.

Tulburare de personalitate paranoid exemple

O persoan cu tulburare de personalitate paranoid care este atent la toi trectorii sau
oamenii aflai ntr-un magazin fiind convins c fiecare dintre ei i vrea rul, le urmrete
privirea, gesturile i aciunile n cele mai mici detalii.

O persoan cu tulburare de personalitate paranoid care este convins c vecinul sau

altcineva vor s-i ia viaa se simte atacat i pus ntr-o situaie periculoas ori de cte ori vine n
contact cu presupuii ru-fctori i nu numai. Chiar i numai amintirea vecinului sau detectarea
n mediul apropiat a prezenei unor obiecte aparinnd acestuia duce la intensificarea ideilor
paranoide cum c acesta l urmrete ca s-i ia viaa.

O persoan cu tulburare de personalitate paranoid care este convins c locuina proprie

este aflat sub supraveghere i c n interior exist camere de luat vederi i microfoane va vedea
orice persoan care bate la u ca pe un spion care urmrete s-i lezeze imaginea de sine i
integritatea personal.

Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate paranoid

 Persoana cu tulburare de personalitate paranoid evit contactele umane deoarece se teme
de ceilali care sunt vzui ca persoane ce vor s-l manipuleze, s-l lezeze pe cel n cauz. Spre
deosebire de tulburarea de personalitate paranoid, n tulburarea de personalitate schizoid
evitarea relaiilor umane are la baz sentimentul autoeficienei pe persoanele schizoide l au,
acestea neavnd nevoia de interaciuni sociale. n tulburarea de personalitate evitant persoana
nu se implic n relaii sociale, dei simte nevoia, de teama de a nu se simi ruinat, criticat sau
respins.2

Tulburare de personalitate schizoid

o Lipsa de interes pentru relatiile personale sau sociale, preferinta de a fi singur

o Exprimare emotionala limitata
o Incapacitatea de a se bucura de majoritatea activitatilor
o Incapacitatea de a identifica semnale sociale obisnuite
o Apare ca fiind rece sau indiferent fata de altii
o Interesat putin sau deloc de a face sex cu alta persoana

Tulburarea schizoid de personalitate face parte din grupul A (cluster A) al tulburrilor

excentrice. Persoanele cu o astfel de tulburare de personalitate au tendina spre retragere i
izolare social, i sunt suficiente lor nsele i nu simt nevoia de interaciune i comuniune cu
alii.
Prezint afinitate pentru viaa n singurtate, prezint ca trstur caracteristic lipsa de
interes i rceal fa de contextul social. Par neinteresai de ceilali n cadrul contactelor sociale,
par lipsii de energie i de triri emoionale.

Caracteristicile tulburrii de personalitate schizoid

Persoanele respective nu simt nevoia de contexte sociale, prefer singurtatea n locul
interaciunii irelaiilor umane pe care le evit. Au prieteni sau cunoscui n numr redus, doar
unul sau nici unul. Este dezinteresul pentru situaii de interaciune social care face ca persoana
n cauz s fie lipsit de prieteni, camarazi. Persoana cu tulburare de personalitate schizoid pare
lipsit de trri emoionale, apare ca o persoan dezinteresat de relaii de camaraderie cu alii.
Persoana se simte bine singur i prefer activiti ce pot fi efectuate independent de alii ( de ex
lucrul cu computerul, grdinritul, pescuitul, proiectare, design etc) putnd fi o persoan
competent n activiti care nu solicit relaii umane.

2
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/124-tulburare-de-personalitate-paranoida.html
Tabloul clinic al tulburrii de personalitate schizoid
nici nu-si dorete i nici nu apreciaz relaiile sociale apropiate, nici pe cele de familie;
dezinteresat de contacte sociale;
opteaz pentru activiti ce pot fi efectuate de unul singur, independent de alii;
rar triete emoia de bucurie n compania altora;
lipsit de interese pentru relaii sexuale;
lipsit de prieteni sau camarazi apropiai,
are relaii cu 1-2 membrii de familie fr s simt nevoia ntreinerii unor relaii
apropiate;
pare s fie neutral n raport cu aprecierea sau critica din partea altora;
rceal emoional sau are emoii de slab intensitate,uniforme, lipsite de nuane;

Tulburare de personalitate schizoid exemple

O persoan care a locuit ntr-o suburbie, ntr-o zon nconjurat de pduri, a locuit
singur toat viaa. Nicodat nu a simit nevoia s locuiasc mpreun cu altcineva. Triete din
cultivarea pmntului. Timpul liber i-l petrece cu sculptura n lemn. Relaiile cu familia le-a
ntrerupt de muli ani. Nu are idee dac fraii lui mai triesc cci n-a mai vorbit cu nici unul
dintre ei de ani de zile. n contactele sporadice pe care le are cu oamenii nu se arat surprins sau
bucuros de oaspei. E tcut i scump la vorb.

Persoanele cu trsturi ale personalitii schizoide ntmpin dificulti n a se adapta la

contexte sociale. De ex o persoan cu experien i rezultate academice particip la o munc de
cercetare a calitii actului medical n clinicile de spital. Respectiva persoan i face munca cu
contiinciozitate i competen. Totui nu este o persoan agreat. I se reproeaz c nu le acord
atenie celorlali cu care intr n contact i c nu le acord feed-back aa cum s-a stipulat n
contract, c nu particip la micile pauze de cafea, n grup, cu discuii amicale despre timpul liber
i nici la ntlnirile de dup orele de program. Chiar i eful clinicii a observat c persoana n
cauz se arat dezinteresat de invitaiile primite pentru serbarea zilelor de natere ale colegilor
fiind detaat de evenimentele n grup. Pauza de prnz prefer s i-o petreac singur.

nelegerea diagnosticului diferenial al personalitii schizoide

Unii oameni prefer s fie solitari, sunt mulumii s triasc singuri. Aceasta nu
nseamn c au o tulburare de personalitate schizoid. Problema apare cnd persoanele n cauz
evit relaiile sociale i aceasta duce la disfuncionaliti (ca de ex probleme la locul de munc
etc). Atunci se ia n discuie diagnosticul tulburrii de personalitate.

n tulburarea de personalitate schizoid ntlnim trsturi patologice din sfera

simptomelor negative ale schizofreniei. Spre deosebire de schizofrenie n tulburarea de
personalitate schizoid nu sunt prezente simptome ca halucinaii, tulburri de ideaie i gndire.

Diferena ntre tulburarea de personalitate schizoid i evitant. Dac n tulburarea de

personalitate schizoid persoana nu simte nevoia de relaii i interaciuni sociale, evitarea
relaiilor se face pe baza dezinteresului pentru contacte umane. n tulburarea de personalitate
evitant exist un interes i dorina, cutarea de, orientarea ctre contexte, interaciuni i relaii
umane dar acestea sunt evitate din cauza temerii c acolo se afl sursa de anxietate.

n acelai grup de tulburri de personalitate intr tulburarea schizotipal. Comun

tulburrilor de personalitate schizoid i schizotipal este aspectul relaiilor sociale limitate.
Diferena ntre cele dou tipuri de tulburri const n gndirea magic despre sine i lumea din
jur, care descrie tipul de personalitate schizotipal. Persoanele cu tulburare de personalitate
schizotipal se cred dotate cu capaciti supranaturale, au credina c pot comunica cu instane
superioare, c dispun de capaciti telepatice. Prezint modificri la nivel perceptual, se cred
dotate cu al aptelea sim. Aceste aspecte nu sunt prezente la o persoan cu personalitate
schizoid.3

Tulburarea de personalitate schizotipal

o Imbracaminte, convingeri, gandire, discurs si comportament stranii

o Experiente perceptuale ciudate, ca auzitul de voci care va soptesc numele
o Emotii slabe sau raspunsuri emotionale nepotrivite
o Anxietate sociala si o lipsa de relatii apropiate sau un disconfort in ceea ce priveste astfel
de relatii
o Reactii indiferente, nepotrivite sau suspicioase la adresa celorlalti
o Gandirea magica credinta ca puteti influenta oameni sau evenimente cu gandurile
dvs.
o Convingerea ca anumite incidente intamplatoare sau evenimente au mesaje ascunse
menite doar pentru dvs.

3
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/125-tulburare-de-personalitate-schizoida.html
 Tulburarea schizotipal de personalitate face parte din grupul A (cluster A) al tulburrilor de
personalitate denumite excentrice. Sunt prezente tulburri la nivelul gndirii i percepiei,
gndirea magic sau fabuloas, aceste persoane cred c sunt dotate cu capaciti deosebite,
telepatice i c dispun de un al aptelea sim. Diagnosticul se personalitate schizotipal se pune
dac tulburarea se manifest nc din adolescen, este durabil n timp i duce la funcionarea
deficitar n societate.

Caracteristicile tulburrii de personalitate schizotipal

Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipal au un numr limitat de relaii i
contacte sociale, inclusiv relaiile cu membrii de familie sunt restrnse. Aceste persoane triesc
izolate i afirm c se simt bine aa. Se remarc prin gndire i comportament de tip excentric, i
ele sunt astfel percepute ca fiind diferite de ctre ceilali. Aceste persoane fabuleaz, i
imagineaz lucruri neobinuite raportate la persoana proprie i la cei din jur, au o ideaie
(gndire) de tip magic, cred n superstiii, se cred clarvztoare, capabile s comunice prin
telepatie, capabile s comunice cu instane superioare, se consider dotate cu al aptelea sim.
Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipal dau o semnificaie aparte anumitor lucruri
care se ntmpl n mediul lor de via ca de ex. vd imaginea divin n norii adunai pe cer.
Aceste aspecte fac ca patologia tulburrii de personalitate schizotipal s se situeze la grania cu
psihoza.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate schizotipal

se percep ca dotate cu simuri deosebite;
au o gndire magic;
sunt persoane superstiioase;
se consider clarvztoare, capabile de viziuni;
se consider capabile de comunicare prin telepatie;
pot avea percepii deformate legate de propriul corp, senzaia de depersonalizare (nu tiu
cine sunt) i/sau de derealizare;
comportamentul este diferit, perceput chiar ca ciudat de ctre ceilali, de unde trirea
emoiei de anxietate, eventual iritabilitate;
limbajul este stereotip, fr detalii, bogat n metafore, stereotipii;
sunt prezente ideile paranoide, de suspiciune i nencredere n alii.

Tulburarea de personalitate schizotipal exemple

 O persoan de sex fem ani, la vrsta maturitii, crede c are capaciti telepatice, c
poate citi gndurile oamenilor i viitorul acestora. Se mbrac strident cu rochii viu colorate.
Stilul vestimentar este cochet dar aparte. De obicei aceast persoan este vzut rar n compania
celorlali. Este suspicioas dac i vine cineva n vizit i se teme c oamenii nepoftii i aduc
ghinion i-i afecteaz capacitatea pe care o deine. Cea mai mare parte a timpului i-l petrece cu
previziuni. Este preocupat de astrologie i de influena astrelor asupra vieii. Crede c deine o
capacitate deosebit i totodat un talent n a descifra astrele. Contactele cu alii sunt scurte i la
obiect, fr a ntreine relaii apropiate, cci nu are ncredere n oameni. Cea mai mare parte a
timpului i-l petrece cu cinele. Dei este o persoan vzut ca ciudat de ctre ceilali are talent
la desen. Face schie reuite pe care le vinde printr-un intermediar la preuri modice.

Diagnosticul diferenial al personalitii schizotipale

Diferena tulburrii de personalitate schizotipal fa de alte tulburri psihice ia n calcul
simptomele psihotice. Chiar dac n tulburarea de personalitate schizotipal apar simptome
asemntoare celor psihotice, acestea au o durat scurt, de cteva ore, nu se semnaleaz apariia
de iluzii i halucinaii. Atunci cnd se pune diagnosticul de face diferena cu schizofrenia, cu
tulburri afective cu simptome psihotice ca de ex depresia psihotic.

II. Grupul B de tulburari de personalitate

Tulburarile de personalitate din Grupul B sunt caracterizate de o gandire sau un

comportament dramatic, exagerat de emotional sau imprevizibil. Acestea includ tulburarea de
personalitate antisociala, tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate
histrionica si tulburarea de personalitate narcisica.4

Tulburarea de personalitate antisocial

o Neinteres fata de nevoile sau sentimentele celor din jur

o Mintit, furat, folosirea de aliasuri, inselarea celor din jur in mod constant
o Probleme recurente cu legea
o Violarea repetata a drepturilor celor din jur
o Comportament agresiv, deseori violent
o Lipsa de interes fata de siguranta de sine a celorlalti
o Comportament impulsiv

4
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/126-tulburare-de-personalitate-schizotipala.html
 o Iresponsabilitate consecventa
o Lipsa de remuscari pentru comportamentul expus
Face parte din grupul B (cluster B) al tulburrilor de personalitate alturi de tulburarea de
personalitate de tip bordeline, narcisist i histrionic, grup de personaliti denumite dramatice.
Tulburarea de personalitate antisocial este mai frecvent ntlnit la persoane de sex masculin
dar este prezent i la femei.

Persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate au moral sczut cu privire la

respectarea legii i a drepturilor cetenilor pe care le ncalc, a dreptului la securitate personal
i a bunurilor proprii. Persoanele cu tulburare de personalitate antisocial ncalc drepturile
altora fr s regrete faptele pe care le svresc. Pot recurge la furt, aciuni ilegale, procurarea
de bunuri ce aparin altora prin minciuni, violen, foc de arm ect. Recurg la orice mijloace,
chiar dac lezeaz integritatea fizic i moral a celorlali. De obicei nu au sentimentul
responsabilitii sau al culpei fa de ceea ce fac. Comportamentul antisocial, moralul sczut este
asociat cu un comportament agresiv i impulsiv. Persoanele cu tulburare de personalitate
antisocial se simt frustrate uor dac nu obin ceea ce vor i i pierd rapid controlul, dnd fru
impulsurilor. Comportamentul delincvent al minorilor poate fi un factor de risc care duce la
dezvoltarea personalitii antisociale.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate antisocial

lipsuri legate de respectarea drepturilor celorlali, nclcarea lor, nc de la vrsta de 15
ani;
incapacitatea de a se adapta la norme i reguli sociale, svrirea de aciuni ilegale
repetate;
comportament delicvent, face falsuri n acte, nume, minte i ncearc s-i pcleasc pe
alii;
comportament impulsiv, se bazeaz pe instincte de baz, fr s gndeaasc, s reflecteze
asupra consecinelor actelor sale;
ia totul n glum i este lipsit de responsabilitate pentru actele sale;
are dificulti n a-i pstra (sau a obine) un loc de munc i relaiile cu ceilali;
nu-i pare ru, nu are sentimente de culpabilitate sau regret pentru ceea ce face;
diagnosticul se pune ncepnd de la vrsta de 18 ani n sus.

Tulburare de personalitate antisocial exemple

 Un biat trecut prin orfelinate i case de corecie a ajuns s se ocupe cu mici infraciuni ca
tlhrii i falsuri de la o vrst fraged. La vrsta adult a fcut deja doi ani de pucrie pentru
tentativ de omor. Ieit din pucrie s-a apucat de acelai lucru fr s regrete niciodat faptele
sale. N-a reuit niciodat s aib un loc de munc. prin programul de reabilitare a primit sprijin
s lucreze n folosul comunitii de trei ori pe sptmn dar i-a ntrerupt participarea la
programul de reabilitare de cteva ori. Nu a reuit nici s treac prin coala elementar rmnnd
repetent de cteva ori. Nu poate s neleag c faptele sale i lezeaz pe ceilali, rde de cte ori i
se spune c aa ceva nu este permis. Este lipsit de responsabilitate i manipulativ n relaiile cu
persoanele din jur, le ofer o alt imagine ca s-i ating scopurile. Se prezint de ex ca agent
imobiliar sau vnztor de maini.

Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate antisocial

Diagnosticul de tulburare de personalitate antisocial se pune n condiiile n care actele
antisociale sunt grave, repetate, iar cel ce le svrete a mplinit 18 ani. Diferenierea se face cu
o tulburare ce comportament care nu ndeplinete criteriile de diagnostic ale tulburrii de
personalitate antisocial, cu o tulburare mental sau cu schizofrenia.5

Tulburarea de personalitate borderline

o Comportament impulsiv sau riscant, ca sexul neprotejat, jocurile de noroc sau mancatul
excesiv
o imagine de sine instabila sau fragila
o Relatii instabile si intense
o Stari de spirit care urca si coboara, deseori ca o reactie la stresul interpersonal
o Comportament suicidal sau amenintari de a-si face rau
o Teama intensa de a fi singur sau a fi abandonat
o Sentimente persistente de goliciune(sufleteasca?)
o Manifestari frecvente si intense ale furiei
o Paranoia declansata de stres, care apare si dispare
Face parte din grupul tulburrilor de personalitate dramatice, dup tabloul clinic, alturi de
tulburrile de personalitate antisocial, narcisist i histrionic. Tulburrile de personalitate
bordeline (instabile emoional) au un tablou clinic dramatic, sunt cele mai severe i cele mai
frecvente n clinicile de psihiatrie.

5
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/127-tulburare-de-personalitate-antisociala.html
 Persoanele cu tulburri de personalitate de tip bordeline au dificulti majore n a-i
cunoate i controla emoiile, impulsurile i relaiile cu ceilali. Comportamentul de
autovtmare este frecvent n scopul reducerii anxietii i/sau cu scopul de a-i produce
suferin.

Caracteristicile tulburrilor de personalitate bordeline

De multe ori astfel de comportamente se concretizeaz n tentative de sinucidere.
Persoanele cu tulburri de personalitate bordeline au o imagine de sine labil, se tem de abandon
din partea celorlali pe care i trateaz cu nencredere. Sunt persoane cu probleme de identitate,
nu se recunosc pe ele nsele, trec de la o stare normal, de aparent ncredere la una de
suspiciune i ndoial. n relaiile sociale se distaneaz i nu le este uor s ia contact s
stabileasc relaii. Comportamentul impulsiv-agresiv i trecerea rapid de la o stare emoional la
alta, reacii emoionale neprevzute fac ca alianele cu terapeutul sau cu echipa de tratament s
fie n continu tensiune. Riscul de sinucidere este crescut la persoanele cu tulburri de
personalitate bordeline.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate bordeline

relaiile interpersonale sunt instabile i intense, persoanele cu care intr n relaii sunt
vzute fie ca idoli, fie ca dumani, fr valoare, trecerile ntre cele dou perspective sunt
rapide i neprevzute;
fac ncercri puternice de evitare a abandonului, real sau imaginar; aceste persoane aleg
una-dou persoane carora li se confeseaza, le acorda incredere, apreciere, dragoste; cnd
se simt trdate de acestea dragostea se transform n ur;
imagine de sine i sentimentul identitii personale variaz, persoanele respective nu tiu
cine sunt cu adevrat i triesc o senzaie de gol interior. Aceste simptome se manifest
n mod stabil, marcant;
impulsivitate care pune n pericol sigurana persoanei respective (de ex fuga din spital,
relaii cu persoane obscure, necunoscute, consum de droguri/alcool i medicamente etc);
comportament de autovtmare i automutilare ca tierea venelor, ameninarea cu/sau
tentative de sinucidere, ingerarea de substane toxice, medicamente n supradoz etc.
Acest tip de comportament este repetat;
instabilitate afectiv, trecerea rapid de la bucurie la ur, de la o stare de complian la
una de iritabilitate, de la o stare de calm i satisfacie la una de agresivitate, anxietate;
sentimente de goliciune interioar;
 impuls-controlului dificil de controlat care se concretizeaz n izbucniri n stri de furie i
nemulumire, agresivitate ndreptat mpotriva propriei persoane, ameninarea cu/ sau
vtmarea propriului corp ;
gnduri paranoide, tranzitorii, care dispar cnd starea psihic se amelioreaz.

Tulburare de personalitate bordeline exemple

O femeie n vrst de 35 de ani, cu multiple internri n clinica de psihiatrie, cu o via
profesional pn acum 5 ani cnd a divorat de so. Dup aceea a cunoscut un alt brbat care de
curnd a gsit o alt femeie i a prsit-o. Au urmat multiple ncercri de autovtmare prin
producerea de leziuni superficiale la nivelul antebraelor. Pentru aceste acte apeleaz la lame de
brbierit sau foarfeci de unghii, cuite de buctrie. Uneori persoana n cauz triete stri de
acalmie, de linite i toleran dar, n condiiile n care una dintre dorinele sau cererile sale nu
sunt ndeplinite se simte trdat i trece la o stare de furie, nencredere i suspicune. Se teme s
fie abandonat ori de cte ori nu i se face pe plac. Atunci intr ntr-o stare de goliciune, se simte
pierdut, i privirea o trdeaz. Anxietatea ajunge la un nivel maximal i atunci actele de
automutilare sunt neprevzute. Orice obiecte cu care s-ar putea vtma i se iau din preajm.

Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate bordeline

Se face cu tulburrile afective de ex Depresia major, cu tulburrile legate de consumul
de substane stimulante, cu tulburrile din spectrul autismului, tulburrile alimentare sau
sindromul de stres posttraumatic (PTSD).6

Tulburare de personalitate histrionic

o Cauta constant atentie

o Excesiv de emotional, dramatic sau provocator sexual pentru a primi atentie
o Isi exprima opiniile puternice intr-un mod teatral, dar nu le sustine cu fapte sau detalii
o Usor de influentat de altii
o Superficial, isi schimba rapid trairile
o Preocupare excesiva pentru felul in care arata
o Crede ca relatiile cu ceilalti sunt mai apropiate decat sunt ele de fapt

Face parte din grupul tulburrilor de personalitate dramatice alturi de tulburarea de

personalitate antisocial, bordeline i narcisist. Denumit nainte isterie sau personalitate
6
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/128-tulburare-de-personalitate-bordeline.html
isteric, nevroz isteric, tulburarea de personalitate histrionic se descrie prin dramatism,
comportament de tip teatral, demonstrativ, comportament de seducie sexual, cu scopul de a
atrage i a se situa n centrul ateniei celorlali. Reaciile emoionale sunt exagerate iar
comportamentul este provocator, cu sau fr intenie.

Caracteristicile tulburrii de personalitate histrionic

Persoanele cu tulburare de personalitate de tip histrionic au nevoia exagerat de atenie
din partea altora, nevoia de a seduce, a flirtra. Comportamentul de seducere este luat ca un joc,
cu gesturi i comportament verbal improvizat sau fantezist, cci persoana se simte bine s fie n
centrul ateniei. n registrul emoiilor i reaciilor emoionale persoana dramatizeaz, adic
triete maximal reaciile emoionale i le nsoete de reacii teatrale, gesticuleaz, gesturile
fiind nsoite de un limbaj vag n coninut, nu relateaz fapte ci folosete cuvinte vagi ca de ex.
extraordinar, enorm, nemaipomenit etc pentru a atrage atenia. Reacia la critic din partea
celorlali poate fi exagerat teatralismul ajungnd la apogeu, gesturile i limbajul lund
amploare. Persoana cu tulburare de personalitate histrionic se ateapt ca demonstraia s fie
urmat de aprobare din partea auditoriului.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate histrionic

se simte neconfortabil n situaii n care nu se afl n centrul ateniei;
comportament de seducere, flirt n relaiile cu alii, inadecvat situaiilor, fie c este
intenionat sau nu;
trece rapid de la o stare emoional la alta, reacii emoionale de amploare;
apeleaz la nfiare strident pentru a atrage atenia asupra sa;
comportament teatral, ca i cum ar juca un rol pe scen;
limbaj lipsit de coninut consistent, lipsesc faptele, se folosesc cuvinte care
impresioneaz;

Tulburarea de personalitate histrionic exemple

O persoan de sex feminin care se ocup cu inspecia strii de igien a locurilor publice.
Funcia sa este de control. Aceast person este necstorit i n contactele sale la locul de
munc atrage atenia printr-un stil vestimentar ce bate la ochi, nepotrivit pentru vrsta sa, cu
culori vii, decolteuri largi i rochii transparente. n contactele sale cu persoane de sex opus
flirteaz i ncearc s seduc, apelnd la remarci i comentarii stridente, chiar dac are de-a face
cu persoane mult mai tinere dect ea. Limbajul este teatral, vorbete i gesticuleaz, dar
coninutul nu este bogat. Nu las loc altuia s contribuie la discuie, cci ocup tot timpul i
spaiul prin a se centra pe sine nsui i a atrage atenia.

Diagnostic diferenial al tulburrii de personalitate histrionic

Acest tip de tulburare de personalitate se ntlnete i la brbai! Diferena se face cu alte
tulburri de personalitate bordeline, dependent sau narcisist. n tulburarea de personalitate
histrionic se remarc persistena unui comportament teatral, de atragere a ateniei prin orice
mijloace, punnd accent att pe nfiarea fizic dar apelnd i la alte mijloace de seducie ca de
ex prezentarea ca persoan neajutorat. 7

Tulburare de personalitate narcisist

o Convingerea ca sunteti mai special si mai important decat ceilalti

o Are fantezii despre putere, succes si atractivitate
o Esueaza in a recunoaste nevoile si sentimentele celor din jur
o Isi exagereaza realizarile si talentele
o Asteapta sa fie laudat si admirat constant
o Aroganta
o Asteptari nerezonabile de a primi favoruri si avantaje, deseori profitand de altii
o Invidie pe ceilalti sau convingerea ca ceilalti va invidiaza
Face parte din grupul B al tulburrilor de personalitate etichetate ca dramatice. Tulburarea de
personalitate narcisist se descrie printr-un model de comportament constant dominat de nevoi
de grandiozitate, nevoi de apreciere i admiraie din partea celorlali i cu un nivel empatic
sczut. Persoanele cu aceast tulburare nu neleg tririle emoionale ale celorlali, in cont doar
de interesele proprii.

Persoana cu tulburare de personalitate narcisist este o persoan centrat pe sine nsui,

pe nevoile proprii, de mrire, de status, de succes personal, fie c este vorba de carier sau
acumulare de bunuri materiale.

Caracteristicile tulburrii de personalitate narcisist

Tulburarea de personalitate narcisist este definit prin nevoi de grandoare, nevoi de

admiraie, de apreciere, de recunoatere a meritelor reale sau imaginare. Persoana narcisist se

7
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/129-tulburare-de-personalitate-histrionica.html
crede superioar celorlali i prin urmare solicit ntietate, acordarea de privilegii i favorizarea
n diferite situaii, pornind de la idea c este o persoan dotat n raport cu ceilali, i prin urmare
se ateapt sau solicit o tratare special. Nu ine cont de alii, i acioneaz n favoarea propriilor
interese chiar dac lezeaz interesele altora, are tendina de a-i fololsi pe ceilali pentru a-i
atinge scopurile ntr-un mod manipulativ i fr scrupule. Comportamentul este perceput ca
arogant, superior de ctre alii.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate narcisist

imagine de sine grandioas, de care narcisistul este ndrgostit, ndrgostit de propria sa
imagine de sine;
trirea senzaiei cum c este o persoan important, cu semnificaie deosebit, exagerat;
se ateapt s fie tratat naintea celorlali, mai bine dect alii, fr a avea merite;
se ateapt fie tratat conform ateptrilor sale;
preocupat de fantezii legate de putere, acumulare de bunuri, frumusee sau dragoste;
se consider unic i consider c poate fi neleas doar de ctre persoane cu status nalt;
are nevoi exagerate de mrire, de atenie i admiraie;
i manipuleaz, se folosete de alii ca s-i ating scopurile;
empatie sczut, nu are capacitate de nelegere pentru emoiile i nevoile altora;
perceput de ctre ceilali ca o persoan arogant, cu aer de superioritate;
persoan invidioas pe alii sau se consider a fi obiectul invidiei altora.

Tulburare de personalitate narcisist exemple

O persoan de sex masculin care lucreaz n mediul universitar afieaz o atitudine
superioar n raport cu colaboratorii si i ateapt de la ceilali s fie tratat cu nalt respect.
Atitudinea i felul su de a fi face ca ceilali s-l evite. Faptul c este evitat l pune pe seama
promovrii i naintrii n treapta ierarhic pe care o ateapt de ani de zile. Asta poate s fie
doar n nchipuirea lui cci colegii au rezultate de cercetare cu mult mai avansate. n discuiile
ntre colegi se ateapt la laude i aprecieri i rmne surprins cnd nu se ntmpl aa. Se simte
uor criticat i poate deveni chiar irascibil. Atunci ncearc s le submineze autoritatea celorlali
i s atrag atenia. Organizeaz simpozioane i evenimente de promovare a intereselor proprii,
atrage jurnaliti prin oferirea de beneficii i reuete s participe la emisiuni televizate i
interviuri radio prin care i face public activitatea i ateapt recunoatere i admiraie. i
dedic timpul pentru a-i spiona pe ceilali i a le crea obstacole ntr-o eventual promovare. Se
consider a fi o persoan unic, cu merite deosebite.
Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate narcisist
Diferena se face cu tulburarea de personalitate histrionic. Ca i aceasta persoanele cu
tulburare de personalitate narcisist au nevoie de atenie i apreciere, nevoia de admiraie dar
aceasta se pune pe seama faptului c ele se consider persoane superioare. Aceste persoane au
nevoi de grandoare, se cred dotate cu capaciti deosebite de ex intelectuale, au fantezii, idei de
mrire, nevoi de status nalt sau se mpac cu inchipuirea c dein o poziie nalt. 8

III. Grupul C de tulburari de personalitate

Tulburarile de personalitate din Grupul C sunt caracterizate de gandire si comportament

temator, anxios. Acestea includ tulburarea de personalitate evitanta, tulburarea de personalitate
dependenta si tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.

Tulburare de personalitate evitant

o Prea sensibil la critici si respingeri

o Sentimentul ca este nepotrivit, inferior sau neatragator
o Evita activitatile de la munca ce presupun contact interpersonal
o Inhibat social, timid si izolat, evita activitati noi si intalnirile cu strainii
o Timiditate extrema in situatii sociale sau in relatiile personale
o Teama de dezaprobare, de a se simti jenat sau ridiculizat

Tulburare de personalitate dependent

o Dependenta excesiva de ceilalti si sentimentul ca trebuie sa fie ingrijiti

o Comportament submisiv si atasat fata de ceilalti
o Teama de a trebui sa se ingrijeasca sau sa se descurce singur daca este lasat singur
o Lipsa de incredere in sine, are nevoie de sfaturi excesive si intarire din partea celorlalti
chiar si pentru a lua decizii mici
o Dificultate in a incepe sau face proiecte singur din cauza lipsei de incredere in sine
o Dificultate in a nu fi de acord cu altii, de teama dezaprobarii
o Tolereaza tratamentul abuziv sau insuficient, chiar si cand exista alte optiuni
o Nevoia urgenta de a avea o noua relatie la scurt timp dupa terminarea uneia apropiate

8
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/130-tulburare-de-personalitate-narcisista.html
 Face parte din grupul tulburrilor de personalitate anxioase alturi de tulburarea de
personalitate fobic i obsesiv-compulsiv. Tulburarea de personalitate dependent se ntlnete
de obicei la femei i se definete prin nevoia exagerat a persoanei ca altcineva s aib grij de
ea, s ia decizii n locul ei, comportament de supunere i dependen emoional.

Caracteristicile tulburrii de personalitate dependent

Persoana cu tulburare de personalitate dependent nu poate tri pe propriile picioare,
triete prin alii. Are nevoie de stimulare i sprijin continuu din partea altora. Nu are propriile
inte i interese n via, i las viaa n minile altora cu ncredere oarb, accept s fie condus
n via de ctre alii (de ex partener de via). Este lipsit de preri proprii sau nu i le exprim
de teama de a nu fi prsit. ncrederea n sine ca i imaginea de sine slab face ca o astfel de
persoan s evite s-i asume responsabilitatea pentru activitile zilnice cci se ndoiete de
capacitatea ei de a se descurca. De obicei orice activitate zilnic sau decizie este iniiat i
condus de ctre altcineva. Anxietatea este trstura general, persoana cu tulburare de
personalitate dependent triete cu teama de separare ca i cu teama s triasc singur. O astfel
de persoan este imatur, are nevoie de un partener ca s obin atenie i protecie. Dificultatea
apare atunci cnd persoana de care au fost dependente toat viaa (ca de ex soul) decedeaz.
Atunci persoana cu tulburare de personalitate dependent poate face un episod de depresie.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate dependent

nevoia ca altcineva s se ocupe de ea, s-i organizeze viaa, s ia decizii n locul ei;
nevoia de protecie i sprijin continuu;
teama de separare de persoana de care depind;
incapacitatea de decizie cu privire la viaa proprie i la micile activiti zilnice;
evitarea asumrii responsabilitii, i las pe alii s decid cu privire la existena i viaa
proprie;
dificulti n a-i exprima opiniile temndu-se s nu piard sprijinul persoanelor de care
depinde;
dificulti n a-i planifica activiti proprii, a derula un proiect propriu n mod
independent, lipsa de interese i preocupri proprii;
se simte neajutorat lsat singur, i este team s se descurce pe cont propriu;
triete cu teama de a fi pssit, abandonat;
are nevoia de a intra n relaii prin care s primeasc sprijin i atenie.

Tulburarea de personalitate dependent exemple

 O doamn n vrst al crei partener s-a stins din via ntmpin dificulti din ce n ce
mai mari n locuina proprie cci toate activitile zilnice, cumprturile, facturile, planificarea
vacanelor etc era fcut de ctre so. Doamna sufer o depresie i ajunge s fie internat n
spital. Persoana n cauz nu are nici un interes, timpul liber i l-a petrecut urmndu-i soul. Nici
cu activitile zilnice nu este familiarizat cci curenie nu-i place s fac iar de cumprturi i
plata utilitilor numai soul s-a ocupat. Dup pierderea soului practic ea a fost n imposiblitatea
s se descurce la domiciliu iar separarea a generat anxietate i depresie. ntrebat ce-i plcea s
fac n timpul liber pomenete de fiecare dat de interesele lui i nu ale ei. Nu poate s ia o
decizie legat de activitatea dintr-o zi, se simte neajutorat i caut pe cineva care s-i organizeze
viaa.

Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate dependent

Teama de abandon i separare este ntlnit i n tulburarea de personalitate bordeline
numai c n aceast caz reacia este impulsiv, de autodistrugere i mutilare, de lezare a propriului
corp. O persoan cu tulburare de personalitate bordeline, cnd simte ameninarea cu separarea,
trece de la dragoste la ur fa de aceeai persoan. n tulburarea de personalitate dependent
persoanele se aga de alii, atrn desperate de alii i accept cu supunere condiiiile existenei
alturi de cealalt persoan. Dac separarea se produce exist risc de dezvoltare a tulburrilor
afective ca de ex depresie.9

Tulburare de personalitate obsesiv-compulsiv

o Preocupat de detalii, ordine si reguli

o Perfectionism extrem, ce rezulta in disfunctie si suferinta daca perfectiunea nu este
atinsa, ca a te simti incapabil sa termini un proiect pentru ca nu ti-ai putut atinge propriile
standarde stricte
o Dorinta de a controla oamenii, sarcinile si situatiile si incapacitatea de a delega sarcini
o Neglijarea prietenilor si a activitatilor placute din cauza unui angajament excesiv fata de
munca sau un proiect
o Incapacitatea de a se debarasa de obiecte defecte sau inutile
o Rigid si incapatanat
o Inflexibil cand vine vorba de moralitate, etica si valori
o Zgarcit si limitat cu bugetele si cheltuirea banilor

9
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/132-tulburare-de-personalitate-dependenta.html
 Tulburarea de personalitate compulsiv-obsesiva nu este acelasi lucru cu tulburarea obsesiv-
compulsiva, un tip de tulburare anxioasa.
Face parte din grupul tulburrilor de personalitate anxioase. Persoana cu astfel de tulburare
de personalitate este perfecionist, rigid i zgrcit. Persoana cu tulburare de personalitate
obsesiv-compulsiv i sacrific timpul liber i relaiile cu ceilali oameni pentru prestaii nalte
la locul de munc, este centrat n mod exagerat pe detalii, pe ordine i pe urmarea regulilor sau
rutinelor prestabilite, fr s se abat. Pentru alii persoana cu tulburare de personalitate obsesiv-
compulsiv pare a avea un comportament disciplinat/auto-disciplinat, guvernat de reguli i
instruciuni.

Caracteristica tulburrii de personalitate obsesiv-compulsiv

Persoanele cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsiv sunt persoane perfecioniste,
centrate pe reguli, detalii, disciplin.
Activitile i sarcinile le ndeplinesc urmrind cele mai mici detalii, refac sarcinile pn
cnd cred c sunt perfecte, fr lipsuri i greeli. De obicei persoanele cu tulburare de
personalitate obsesiv-compulsiv i asum realizarea sarcinilor n ntregime fr s delege altora
sarcini de mai mic importan. Au un nivel de constiinciozitate ridicat, fiind persoane
preocupate s nu piard controlul, urmrind ca totul s ias perfect.

Tabloul clinic al tulburrii de personalitate obsesiv-compulsiv

preocupare pentru detalii, reguli, aplicarea regulilor, reglementrilor, fr abateri, de
unde rigiditatea;
perfecionism n activitate, stabilete cerine maxime, ceea ce are drept consecine un
tempo mai lent n realizarea sarcinilor;
exagerare n activitatea profesional, n detrimentul activitilor de timp liber;
nivel ridicat de contiinciozitate, fixare pe detalii, de unde lipsa de flexibilitate;
nu deleag sarcinile mici altora, colaboratorilor la locul de munc sau membrilor de
familie;
nu se leapd de obiecte fr valoare, le pstreaz.

Tulburare de personalitate obsesiv-compulsiv exemple

Doamna n vrst de 47 ani, secretar n ultimii cinci ani, a ncercat s fac fa locului de
munc prin strdanii deosebite. Este n permanen n ntrziere cu lucrrile pe care, le are
ordonate dup propriile criterii n rafturi numerotate, etichetate dup anul lucrrii, gradul de
dificultate etc. Are strnse de civa ani lucrri vechi, mai mult ncercri de redactare la care nu
renun cci, se gndete c oricum a muncit la ele. Doamna lucreaz pentru directorul comercial
al unei firme, de multe ori st peste program doar s se asigure c toi ceilali pleac i poate s
aranjeze lucrrile n ordinea pe care ea o dorete. Foarte frecvent i se ntmpl s refac lucrrile
i s le redacteze de mai multe ori ca s se asigure c ajunge la forma perfect. Dei a avut vreo
cteva practicante pe timp de var nu a scpat niciodat de sub control evidena lucrrilor.
Aceeai scrupulozitate a avut-o dintotdeauna cu copii sau cu soul. Merge cu planificarea
treburilor casnice pn acolo nct ine evidena activitilor celorlali membri de familie. n
ultimii doi ani doamna a prezentat simptome de anxietate simind c nu mai face fa cerinelor
la locul de munc. nc din perioada adolescenei a fost o persoan fixat pe detalii i
autodisciplin. Ceilali o percepeau ca ieit din comun, cci i impunea cu strictee s urmeze
regulile.

Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate obsesiv-compulsiv

Se face cu tulburarea de anxietate obsesiv-compulsiv. n tulburarea de personalitate lipsesc
gndurile obsesive, repetitive i aciunile compulsive efectuate cu scopul de a reduce nivelul de
anxietate. Citete mai mult despre Tulburarea de anxietate obsesiv-compulsiv . Elementul
comun al acestor tulburri este anxietatea, cci persoanele cu tulburare de personalitate obsesiv-
compulsiv ajung s fie destul de anxioase atunci cnd perfecionismul cu tot setul de reguli pe
care i le impun nu poate fi atins. 10

Tulburare de personalitate fobic

Face parte din grupul tulburrilor de personalitate anxioase i se
caracterizeaz prin teama de evaluarea celorlali, teama de respingere i prin
urmare evitarea contactelor sociale. Persoana cu tip de personalitate fobic se simte
neacceptat, nepreuit de ceilali i este sensibil la critic.

Acesta este motivul pentru care persoana cu tulburare de personalitate

evitant evit relaiile cu alii, triete sentimentul insuficienei, al inferioritii n

10
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/133-tulburare-de-personalitate-obsesiv-
compulsiva.html
raport cu alii, de unde nelinitea i anxietatea. Acestea sunt persoane observante
ale mediului din jur pe care-l scaneaz pentru a identifica semnale de neacceptan
i critic.

Tabloul clinic al Tulburrii de Personalitate Fobic

reacii exagerate la critic;
evitarea situaiilor sociale sau de munc care implic contacte umane, la
baz fiind teama de insuficien, critic sau respingere din partea altora;
anxietate provenit din teama de critic sau respingere;
nu caut relaii apropiate cu alii pn nu se simte sigur c este acceptat i
plcut de alii;
retragere n situaii sociale de team c nu se ridic la nivelul altora;
se consider o persoan incapabil, neatractiv, care nu are nimic de oferit
altora;
comportament reinut n situaii sociale generat de senzaia de insuficien i
teama de evaluare negativ din partea celorlali;

Tulburare de personalitate fobic exemple

Femeie, 20 ani, se raporteaz cu indiferen la situaiile sociale cu care se
confrunt, este lipsit de dorina de a se implica n relaii cu alii, gndete c este
imposibil ca cineva s-i acorde atenie sau s o plac. Dac cineva ncearc s se
apropie de ea se d la fund, vrea s treac neobservat de ctre ceilali. Remarcile
colegilor de munc o fac s se simt incomfortabil mai multe zile la rnd i, mai
bine prefer s stea acas dect s se simt lipsit de valoare i atenie. Adopt un
comportament reinut n context social, cci altfel ar fi silit s se confrunte cu ceea
ce ea crede c este insuficient n raport cu ceilali. Contactele sociale i genereaz
stri emoionale neplcute, intense i oarecum strine.

Diagnosticul diferenial al tulburrii de personalitate fobic

se face cu fobia social, cele dou tipuri de tulburri psihice situndu-se pe un
continuum, diferena dintre ele fiind una de grad, fobia social fiind de un grad mai
uor iar tulburarea de personalitate reprezentnd o tulburarea mult mai complex.
11

11
http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/131-tulburare-de-personalitate-fobica.html
Bibliografie
1. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/131-tulburare-de-
personalitate-fobica.html
2. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/133-tulburare-de-
personalitate-obsesiv-compulsiva.html
3. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/132-tulburare-de-
personalitate-dependenta.html
4. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/130-tulburare-de-
personalitate-narcisista.html
5. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/129-tulburare-de-
personalitate-histrionica.html
6. http://www.psihosolutii.ro/content/index.php/psihoterapie-individuala/86-
ce-sunt-tulburarile-de-personalitate.html
7. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/124-tulburare-de-
personalitate-paranoida.html
8. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/125-tulburare-de-
personalitate-schizoida.html
9. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/126-tulburare-de-
personalitate-schizotipala.html
10.http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/127-tulburare-de-
personalitate-antisociala.html
11.http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/tipuri/128-tulburare-de-
personalitate-bordeline.html
MINISTERUL EDUCAIEI, CULTURII I CERCETARII AL
REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE TIINE PENALE I CRIMINOLOGIE

APLICAT

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE, SECURITATE I DREPT

FACULTATEA DREPT

REFERAT
TIPURI DE TULBURRI DE PERSONALITATE

Autor
Busuioc Ionela
Coordonator
Cheianu Silvia,dr

Chiinu 2017