Boligeneticecaracteristici

1. BOALA WILSON
Boala Wilson (BW) este o afeciune ereditar a metabolismului de
cupru, care evolueaz cu ciroz hepatic i afeciune degenerativ
a sistemului nervos central.
Denumit i degenerescen hepato-lenticular, boala este cauzat
de mutaia genei (genaanormal fiindreprezentat de ATP7B)
care codific o ATP-az responsabil de tranportul de cupru,
localizat pe braul lung al cromozomului 13 (13q), dar rezultatele
unor studii sugereaz c poate fi implicat i un defect al proteinei
care leag cuprul (ceruloplasmin). Gena se transmite autozomal
recesiv.
Mutaia genei determin disfuncia de organ prin eliminarea
insuficient a cuprului i acumularea acestuia, n special n ficat i
sistemul nervos central (n ganglionii bazali) determinnd
degenerescena hepato-lenticular.
2. COREEA HUNTINGTON
Caracterizata de miscari involuntare, iritabilitate, anxietate care
duc la deficientemotorii grave, dificultati in vorbiresiingestiesi in
final la imposibilitatea de a merge, vorbi.
Aspecte genetice
Dei este vorba despre o afeciune ereditar monogenic, n
general boala debuteaz tardiv, ntre 35 i 45 de ani (exist ns forme cu
debut n copilrie sau numai dup 60 de ani).

Boala Huntington se transmite dup modelul autozomal dominant prin

mutaie dinamic, un mechanism recunoscut i elucidate abia n anii 90.
Este afectat o singurgen, cu transmitereautozomal dominant.
Gena HTT:
 Este formata dintr-o secventa de 3
nucleotide:CAG(codificapentruaaglutamina)
Codificahuntingtina a careifunctie exacta nu
esteincacunoscuta.Sestiecaarinterveni in transportul de la
nivelulmitocondriei.
Huntingtinase aflapreponderent in neuronii din nucleul
putamen sicaudataicorpilorstriati. Eainteractioneaza cu
douaproteineneuronale: HIP1 si HAP1. Cu crestereanumarului

de codoni CAG, legaturile cu HIP1 crescsicele cu HAP1 cresc.

Genalocalizatapecromozomul 4
La nceputulacesteiaexist o secvenrepetitiv (vezitabelul), coninnd
la persoanelesntoase 1134 de repetri de CAG (celetrei nucleotide:
citozin, adenin, guanincodificglutamina din
proteinahuntingtin)depecromozomul 4. Cu ocaziadiviziuniicelulare,
numrulrepetiiiloracestor nucleotide poatecrete (expansiune).
Cretereapeste 35 a numrului de repetrideterminstarea de boal, care
este cu attmaiseveridebuteaz cu attmaiprecoce cu
ctnumrulrepetiiilorestemai mare (fenomen de anticipaie).
Analizamutaieigeniceconfirmdiagnosticul clinic,
aduceinformaiisuplimentarenceeacepriveteprognosticul
(anticipaienfuncie de numrulrepetiiilor de trinucleotide)
ipermitediagnosticul la rudelesntoasedarpurttoare de mutaie care
vordezvoltaboala ulterior (diagnostic molecular presimptomatic).
 3. MUCOVISCIDOZA
Fibroza chistica este o boala mostenita a glandelor exocrine ce
afecteaza in principal tractul gastro-intestinal si sistemul respirator.
Fibroza chistica este o boala autozomala recesiva ce afecteaza
aproximativ 3% din populatia globului;
Gena responsabila de aceasta boala a fost localizata pe bratul lung
al cr. 7q . Ea codifica o proteina membranara numita: regulator
transmembranar al fibrozei chistice (CFTR). Cea mai frecventa
mutatie genetica duce la absenta unui reziduu fenil alaninic din
pozitia 508 de pe proteina CFTR(deletia codonului UUU);
CFTR face parte dintr-un canal de clor, si regleaza la randul ei
transportul de clor si natriu prin membranele epiteliale;
Simptomele fibrozei chistice sunt date de productia de mucus
lipicios, de consistenta crescuta.
4. HEMOFILIA A I B
Hemofiliaeste o boalhemoragicereditar. Pacientul cu hemofilie are un
deficit de factor VIII sau factor IX, elemente care, la un om normal,
ajut la formareacheagurilor de sngenprocesul de coagulare.
Exist dou feluri de hemofilie, A, reprezentnd 80% din cazuri,
respectiv B, 20% din cazuri. Cele dou boli se manifest aproape
similar.
Coagularea normal a sngelui depinde de aciunea a treisprezece factori
sangvini numerotai de la I la XIII.
Hemofilia A este legata de un deficit al factorului VIII, iar hemofilia B,
de un deficit al factorului IX.
Hemofilia este transmis in mod recesiv i n funcie de sex.Gena n
cauz se gsete pe unul dintre cei doi cromozomi X ai mamei i doar
bieii dezvolt boala, deoarece au un singur cromozom X, iar fetele pot
fi heterozigote, purttoare (cele homozigote fiind eliminate). Totui, i
fetele heterozigote pot prezenta simptome uoare.

5. DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE

Este o boalaereditara, cu transmitere autosomal recesivalegata de
cromozomul X, la nivelulbratuluiscurt (Xp21). Caurmare,
boalaDuchenne se manifestaaproape in exclusivitatenumai la
baieti.
Face parte din clasadistrofinopatiilor - bolimuscularecauzate de
mutatii ale genei DMD care codificadistrofina
In majoritateacazurilorfemeilesuntasimptomatice.
Foarterarfemeipurtatoare de mutatii DMD
dezvoltafenotipDuchennecaurmareainactivariiintamplatoare a
 cromozomului X neafectat, asocieriisindromului Turner (X0) sau a
uneidisomiiuniparentale.
Desiaproapetoatecazurile de distrofieDuchenne se transmit X-
linkat, in o treime din cazuri nu existaistoric familial,
fiindvorbade mutatii de novo.
Absentadistrofinei duce la aparitia de leziuni ale
membranelorceacoperacelulelemusculare (miocite),
antrenanddegenerareafibrelormuscularesinecrozamiocitara.
BoalaDuchenne semanifestadupavarsta de 3 sau 4 ani.
Copiiiafectatinecesitamaimulttimppentruainvatasameargadecat in
mod normal. Ei au unmersleganat,
saupevarfurisiintampinadificultati in urcareascarilor,
alergaresauridicarea de la sol. Tendinta de cadereesteaccentuata.
Boala progreseaza rapid, astfel ca in jurul varstei de 12 ani copiii
isi pierd capacitatea de a merge si devin imobilizati in scaunul cu
rotile.
Pemasuraevolutieibolii, fibrelemuscularenecrozatesuntinlocuite de
tesutconjunctivsiadipos.
Complicatiile cardiace (cardiomiopatia) apar dupa varsta de 18 ani
si reprezinta, impreuna cu tulburarile respiratorii, principala cauza
de deces.
6. SINDROMUL X-FRAGIL
Cea mai frecventa cauza de retard mental la barbati, femeile
sunt sanatoase sau purtatoare;
SindromulXfragilesterezultatulmutatieigenei FMR1
situatapecromozomulX(Xq27.3) care
oferainstructiunipentruproducereauneiproteinenumite FMRP.
Aceastaproteinaajuta la
reglareaproductieialtorproteinesijoacaunrol important in
dezvoltareaunorsinapse.Aproapetoatecazurile de sindrom X
fragilsuntcauzate de mutatia in care un segment de ADN
cunoscutca CGG din cadrulgenei FMR1
estemultiplicat(repetitietrinucleotidica). In mod normal, acest
segment de ADN se repetapana la aproximativ 40 de ori. La
persoanele cu sindromulXfragil, segmentul CGG se
repetapeste 200 de ori. Aceastarepetareanormala, impreuna
cu hipermetilarea insulelor CpG din regiunea promotoare
vorinactivagena FMR1 astfelincatproteina FMRP nu se va
produce,ceeaceva duce la
perturbareafunctiilorsistemuluinervos.