Chimie anorganica I

Partea I - Chimia elementelor nemetalice si semimetalice

Semestrul 2, 2008-2009

Albert Soran

1
 Bibliografie (nemetale)

1. E. Beral, M. Zapan, Chimie anorganica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1977.

2. Gh. Marcu, M. Brezeanu, A. Batca, C. Bejan, R. Catuneanu, Chimie
anorganica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981.
3. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford, Chimie anorganica, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1998.
4. C.D. Nenitescu, Chimie generala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.
5. Encyclopedia of Inorganic Chemistry (2005, 2nd ed.) by R.Bruce King (Ed.).
6. Chemistry of the Elements (1997, 2nd ed.) - N.Greenwood, A.Earnshaw.
7. Inorganic Chemistry-Principles of Structure & Reactivity (1993, 4th ed.) by
J.E.Huheey

2
orbital s Sistemul periodic al elementelor

orbital p

orbital d

orbital f

blocul s blocul f blocul d blocul p

Grupe

2 elemente
8 elemente
8 elemente
Perioade 18 elemente
18 elemente
32 elemente
32 elemente 3
Locul elementelor metalice, nemetalice i semimetalice n SP

metale alcaline grupa calcogenilor

metale alcalino-pmntoase grupa halogenilor
metale tranziionale grupa gazelor rare (inerte)
grupa pnicogenilor 4
 Elementele nemetalice i semimetalice
18 (7) elemente nemetalice (semimetalice) comparativ cu peste 80 de elemente
metalice constitue aprox 50% din masa pamantului (O si Si preponderent)

Caracteristici generale ale elementelor nemetalice

afinitate pentru electroni mare (cu exceptia elementelor cu invelis complet sau semicomplet)
Afinitate pentru electroni (eV)

Si
C

B P A
s

N
Mg Ca Sr
Be Ba

5
Numr atomic, Z
 electronegativitate mare
Electronegativitate Pauling

Numr atomic, Z 6
 energie de ionizare mare

Eionizare (kJ/mol)

Numr atomic, Z

slab conducatoare de caldura si electricitate comparativ cu metalele

casante in stare solida si nu prezinta luciu metalic spre deosebire de metale care sunt
ductile, maleabile si prezinta luciu
punte de topire si de fierbere semnificativ mai mici decat metalele 7
 in general densitate mai mica decat metalele

Densitate in stare solida (g/cm3)

8
Numr atomic, Z
in forma elementara se prezina sub forma de atomi (gaze rare), molecule diatomice
[H2, N2, O2, X2 (X = halogen)] sau poliatomice in care exista legaturi covalente
pot prezenta caractere metalice in conditii extreme (p~3*106 atm)

9
 1 Hidrogenul
H
din grec. hydro+genes
1.00794 1s1 (1-,1+)

Afinitate pentru electroni mica, baza tare, caracter

reducator puternic
Energie de ionizare mare, volum foarte mic (10-15 m
=> in sol. H3O+ , H(H2O)4H+, H(H2O)21H+,
H = 436 kJ/mol
2000oC

Stare naturala. Izotopi 1

H 2
H (D) 3
H (T)
H2 Abundenta 99.9850% 0.0115% 1:1018
Masa atomica 1.007825 2.014102 3.016049
Radioactiv stabil stabil -

RMN, efect izotopic

Proprietati chimice identice

Fizice (cald.spec., spectre diferite) 10
 Abundenta.
in atmosfera doar 0,5 ppm H2 liber, (datorita masei mici se
pierde in spatiu)
sub forma combinata intra in constitutia apei,
hidrocarburilor, si a majoritatii substantelor organice,
precum si in unele minerale
In organismul uman reprezinta 10% din greutatea corporala

cel mai abundent element din Univers (cca. 70% din masa estimata a Univerului)
se gaseste in stele si planete gazoase gigantice sub forma atomica si ionizata (plasma)
11
 Proprietati fizice

gaz diatomic incolor, inodor, insipid

cel mai usor gaz (de 14,4 ori mai usor
decat aerul)

difuzia, adsorbtia pe metale (Fe, Pt, Rh, Cu etc.) => reactivitate marita
foarte putin solubil in apa (0,0185 vol/vol H2O, 18oC)
se lichefieaza greu (p.f. = -252,8oC)
molecula foarte stabila , disocieaza doar la temperaturi inalte (2000oC)
12
 Hidrogenul. Metode de obtinere
In laborator Aparat Hoffman
Electroliza apei in mediu acid sau bazic
Catod (-): 4H2O(l) + 4e 2H2(g) + 4OH(aq)
Anod (+): 4OH(aq) O2(g) + 2H2O(l) + 4e
sau
Catod (-): 4H+(aq) + 4e 2H2(g)
Anode (+): 2H2O(l) O2(g) + 4H+(aq) + 4e

2H2O(l) 2H2(g) + O2(g)

Reactia metalelor cu apa sau acizi diluati

13
Aparat Kipp
Reactia metalelor cu solutii de hidroxizi

Reactia hidrurilor metalice cu apa

14
 Industrial
Reformarea catalitica a gazului metan cu abur
Cea mai economica metoda de obtinre a H2 in cantitati industriale. Eficienta procesului 65-75%

H = + 191.7 kJ/mol

Conversia gazului de sinteza (190-350oC) H = - 40.4 kJ/mol

15
Reformarea carbunelui cu abur

Dehidrogenarea catalitica a hidrocarburilor

Produs secundar la elecroliza NaCl

Catod (-): 2H+ (aq) + 2e H2 (g)
Anod (+): 2Cl (aq) Cl2 (g) + 2e

2NaCl (sau KCl) + 2H2O Cl2 + H2 + 2NaOH (sau KOH)

Clor Hidrogen
Solutie
saturata
NaCl Ioni
(Na+)

Ioni Ioni
(Cl-) (OH-)

Anod (+) Catod (-)

Solutie diluata
Membrana NaCl si NaOH
scimbatoare de ioni 16
 Proprietati chimice
Datorita energiei de legatura mari (H = 436 kJ/mol) este stabil si relativ inert la
temp. camerei
In amestec cu aer intr-un domeniu larg de concentratie
(4-75% v/v) arde spontan la t>500oC si formeaza
amestecuri detonate
Amestecul H2-O2 pur arde cu flacara incolora

2H2(g) + O2(g) 2H2O(l) (H = -242 kJ/mol, H2O vap)

(temp. de pana la 2800oC )

Reactioneaza spontan si violent cu Cl2 si F2 la

temperatura camerei (r. puternic exoterme, induse de
lumina, caldura sau initiatori)

(H = -269 kJ/mol) violenta chiar si la temp N2 lichid

Spontan la 20oC si h
(H = -92 kJ/mol) Necatalizat 100oC incet, 200oC rapid
Catalizat decurge <20oC 17
 Decurge doar la 250oC, catalizat

Catalizator de Fe sau Fe2O3, la 500oC si 1 atm

Reduce oxizii metalelor pana la metal sau oxizi inferiori

Reduce sulfatii

Reduce substraturi organice nesaturate

Reactii catalizate

18
 Formeaza hidruri cu majoritatea elementelor

la temperatura inalta

Hidruri covalente deficitare in

electroni

Hidruri Hidruri ale metalelor Hidruri Hidruri covalente

ionice tranzitionale intermediare

19
 5
B Borul [He] 2s22p1 (3+)
10.811
Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Borax, Na2B4O710H2O Colemanita, (CaB3O4(OH)3H2O)

Element rar (0,001% din scoarta terestra), se gaseste preponderent sub forma de
oxizi, nu se gaseste in stare libera
Microelement esential pentru plante, animale si om

Izotopi: 10B 20%, 11B 80%

20
 B amorf (pulbere maro, p.t.. 2300oC) B cristalin (negru, p.t. 2200oC)
Modificatii cristaline
-romboedric
-romboedric
Tetragonal
-ortorombic

Proprietati fizice

caracter semimetalic, semiconductor

B elementar este refractar
B cristalin - foarte dur, 9.3 pe scara Mohr
- bun conducator de electricitate la temp.
inalta, slab la temp. joasa
formeaza combinatii refractare, cu duritate mare
(boruri metalice, carburi, nitruri)

21
sticla borosilicat
 Borul. Metode de obtinere
B amorf => prin reducerea B2O3 cu Mg la temp. inalta (reactie puternic endoterma)

B2O3 + 3Mg 2B + 3MgO

B cristalin => prin reducerea BCl3 sau BBr3 cu H2 pe filamente de Ta sau W

(1000oC)
BCl3 + 3/2H2 B + 3HCl

Proprietati chimice
B amorf, B cristalin relativ inerte, cel amorf fiind mai reactiv
Bamorf pulbere micrometrica reactioneaza violent cu O2, Cl2
sau H2 la temp. mare si cu H2O la t >100oC

4B + 3O2(g) 2B2O3(s) (H = -733 kJ/mol)

2B(s) + 3F2(g) 2BF3(g)

2B(s) + 3Cl2(g) 2BCl3(g) (400oC)
2B(s) + 3Br2(g) 2BF3(l) (700oC) flacara B(OEt)3 22
B amorf reactioneaza la cald cu HNO3 conc. sau apa regala => acid boric

B + 3HNO3 conc. H3BO3 + 3NO2 (lent)

2B + 6NaOH 2Na3BO3 + 3H2 (in topitura)

B cristalin se dizolva in amestec fierbinte HNO3 : H2SO4 (1:2), practic inert fata de
O2, H2O, HNO3, HF, HCl, NaOH

datorita afinitatii mari pentru oxigen si alte elemente electronegative, poate reduce
metalele din oxizi, sulfuri si cloruri

3MxOy + 2yB 3xM + yB2O3

3MCly + yB 3M + yBCl3

23
 6
C Carbonul [He] 2s22p2 (4-, 2+, 4+)
12.011 (din lat. carbo = carbune)

Stare naturala. Abundenta.Izotopi

Univers: locul 4 ca abundenta (in stele, comete si atmosfera majoritatii planetelor)
Pamant: se gaseste sub forma de CO2 in atmosfera sau dizolvat in apa
Regnul mineral sub forma de carbonati de Mg, Ca, Fe, etc (dolomita, aragonit, calcit)

Biosfera (celuloza, proteine,

glucide, lipide etc) dolomit, CaMg(CO3)2
Petrol, gaze, carbuni

Izotopi: 12C (98,89%) stabil, 13C (1,11%) stabil , 14C 1,2 x 10-10% radioactiv (t1/2 5730 ani) 24
 Forme alotrope ale carbonului

carbune activ

Grafit Diamant Carbune amorf

opac, cenusiu-negru, transparent, izolator electric si
bun conducator electric si termic termic suprafata specifica mare
duritate mica (1 pe scara Mohr) duritate mare (10 pe scara Mohr)
forma stabila termodinamic

25
 Forme alotrope ale carbonului (continuare)

fulerene nanotuburi
bune conducatoare de caldura si electricitate
rezistenta mare la rupere (multi-wall 6300
Kg/mm2!)
nanotehnologie

grafen 26
buckminster fulerena C60
 Proprietati fizice
C elementul vietii (catenare, EC-C mare (356 kJ/mol)
numar imens de combinatii chimice (aproape 10 mil.de compusi cunoscuti)
compusii pe baza de C metoda de stocare a energiei solare in sisteme vii
cel mai mare punct de topire cunoscut (p.t. diamant ~4000oC) (sublima inainte sa
topeasca => ramane solid chiar si la temp la care se topesc metalele cu cel mai
mare p.t. (W, Re)

Proprietati chimice
desi instabil termodinamic fata de oxidare, la temp camerei rezista la oxidare
mai bine ca alti agenti mai putin reducatori ca Fe, Cu
desi exista o mare varietate de compusi ai C, formele elementare sunt inerte
in conditii normale fata de orice reactanti, cu exceptia agentilor oxidanti
puternici

se combina direct numai cu unele elemente

27
Reactia cu oxigenul
2C(s) + O2(g) 2CO(g) grafitul arde in aer
C(s) + O2(g) CO2(g) diamantul arde doar la 600-800C

Reactia cu sulful
H = +115 kJ/mol

Reactia cu azotul

Reactia cu apa (gaz de apa, v. si hidrogenul)

C(s) (la rosu) + H2O(g) CO(g) + H2(g).

Reducerea oxizilor metalici (afinitate pentru oxigen)

importanta in industria fierului si a otelului
Fe3O4 + 4C(s) 3Fe(s) + 4CO(g)
pentru controlarea cantitatii de carbon in otel:

28
 Reactii cu acizi

Reactia cu halogenii (combinatii lamelare sau de intercalare)

la temperatura camerei => fluorura de grafit,
specie nestoechiometrica (CFx (0.68 < x < 1)). CFx este
negru cand x este mic, argintiu pentru x = 0,9, si
incolor cand x este aproape 1. (legaturi covalente).

la temperatura inalta se descompune exploziv

C(s) + exces F2(g) CF4(g) + C2F6 + C5F12

KC8 (ionic, piroforic, unul dintre cei mai puternici

agenti reducatori cunoscuti) (grafitura de potasiu)
KC8 29
Reactii cu formare de carburi

carbura covalenta
carborund , duritate 9,15 scara Mohr

carbura interstitiala
duritate 8,5-9 scara Mohr

30
 14 [Ne] 3s23p2 ( 4-, 4+)
Si Siliciul
28,086

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Cel mai abundent element din scoarta terestra (28%) si al doilea dupa
oxigen ca raspandire generala.
Componentul majoritar al meteoritilor
Siliciul elementar pur se pare ca de obicei nu este intalnit, dar in general este
combinat cu oxigenul (SiO2, cuart, ametist, jasp, opal) sau sub forma a
numeroase varietati de silicati (ex.: zeoliti)

31
Cuart, SiO2 Ametist, SiO2

opal (amorf, sfere SiO2 50 -300 nm) 32

Sub forma de oxid formeaza nisipul.

Cantitati mici se gasesc in hidrosfera (acizi silicici).

Depozite de oxid de siliciu se gasesc in materialul scheletic sau protector al

unor organisme vii (ex. plante, animale marine, penele pasarilor etc).

Izotopi: 28Si 92,23%, 29Si 4,67% si 30Si 3,1%

33
 Proprietati fizice
Solid
Stari alotropice: cristalin sub forma de octaedre, prezinta luciu metalic si o culoare
albastrui pe fete, aspect grafitic

amorf - pulbere maro

Duritate 7 pe scara Mohs, poate zgaria sticla.

Casant, incat poate fi pulverizat.

Conductibilitatea electrica creste cu temperatura.

Proprietati semiconductoare

Insolubil in orice solvent (similar cu diamantul)

34
 Siliciul. Metode de obtinere

Industrial

Reducerea SiO2 cu carbon

- intr-un cuptor cu arc electric, la temperaturi de aproximativ 1900C, utilizand electrozi de
carbon:
SiO2 + C Si + CO2
SiO2 + 2C Si + 2CO
Siliciul lichid, colectat la baza cuptorului, este apoi uscat si racit.
Siliciul obtinut prin acest procedeu = siliciu de puritate metalurgica (98%) sau ferosiliciu,
impuritatile datorandu-se fierului din oxidul de siliciu sau adaugat in procesul de
reducere.
Produs secundar posibil: SiC, care poate fi eliminata prin introducerea unei cantitati de
SiO2suficient de mari:
2 SiC + SiO2 3 Si + 2 CO 35
 Reducerea compusilor de siliciu volatili (SiF4, SiHCl3, si SiH4 )
Reducerea in cuptor cu arc electric
SiO2 + 2C Si + 2CO Fir care se roteste
si care trage

Formarea compusilor de siliciu volatili Cristal de samanta

Si + 3HCl SiHCl3 + H2

Purificarea SiHCl3 (p.f. 31,8C) prin distilare Monocristal de

Si

Chemical vapor deposition (cvd) a Si topit

siliciului semiconductor (policristalin)
Cuptor

Formarea monocristalului de Si prin metoda Suport rotitor

Czochralski sau metoda topirii zonale pentru creuzet

36
- Se obtine siliciu de inalta puritate Diagrama schematica a metodei Czochralski
 Descompunerea termica a SiH4 pornind de la SiHCl3
- Se obtin bare policristaline
2SiHCl3 SiH2Cl2 + SiCl4
r. de de inalta puritate
redistributie 2SiH2Cl2 SiH3Cl + SiHCl3
2SiH3Cl SiH4 + SiH2Cl2
SiH4 Si + 2H2

In laborator

Procedeul Siemens bare de siliciu de inalta puritate sunt expuse in HSiCl3, la 1150 C.
HSiCl3 se descompune si se depun noi cantitati de siliciu pe bare

2 HSiCl3 Si + 2 HCl + SiCl4

Reducerea cu magneziu a SiO2

SiO2 + 2Mg Si + 2MgO - Reactie puternic exoterma

Pulbere bruna - Trebuie evitat excesul de Mg, pentru a nu se
forma Mg2Si
37
Reducerea cu aluminiu a SiO2 si a hexafluorosilicatului de dipotasiu

3K2[SiF6] + 4Al 3Si + 2K[AlF4] + 2K2[AlF5]

Pur, cristalizat

Reducerea SiCl4 cu hidrogen, in tub incalzit sau pe un filament incandescent

SiCl4 + 2H2 Si + 4HCl - Se obtine siliciu foarte pur, in urma topirii
zonale a produsului

Reactia SiCl4 cu vapori de zinc de puritate ridicata, la 950 C

SiCl4 + 2Zn Si + 2ZnCl2 - Se obtine siliciu ultra pur

38
 Proprietati chimice
Si este mai reactiv decat carbonul. Reactivitatea depinde de marimea cristalelor

Reactioneaza cu carbonul la 2000C (SiC)

Reactioneaza cu azotul la 1300 - 1400C (Si3N4, Si2N3)

Reactia cu oxigenul Si arde la 600C

Si + O2 SiO2 H = -800 kJ/mol
Reactioneaza cu sulful la 600C (SiS, SiS2)

Reactia cu halogenii la t > 400C

Si + 2X2 SiX4 X halogen
- cu F2- reactioneaza la temperatura camerei
Reactia cu acizii
Rezistent fata de acizi, cu exceptia HF, H2SO4 conc. amestec HNO3 si HF
Si + 6HF H2[SiF6] + 2H2
Si + 2HNO3 + 6HF H2[SiF6] + NO + NO2 + 3H2O
39
 Reactia cu bazele

La incandescenta reactioneaza violent cu hidroxizii alcalini:

Si + 4NaOH Na4SiO4 + 2H2

In solutie:
Si + 4NaOH + H2O Na2SiO3 + 2H2

Reactia cu carbonatii

La incandescenta reactioneaza violent cu carbonatii alcalini

Si + 2Na2CO3 Na4SiO4 + 2CO

Reactia cu apa la temperatura ridicata (800)

Si + 2H2O SiO2 + 2H2

Reactia cu metalele la temperatura ridicata recationeaza cu multe metale (Li,
Be, Mg-Ba, Cr-W, Mn, Fe, Ni etc) formeaza siliciuri stoech. (Mg2Si) sau
nestoech. (interstitiale)
tendinta de a forma catene (Si-Si) desi mai mare decat la alte elemente este
40
mai mica decat la C
 7 Azotul [He]2s22p3 (3- pana la 5+)
N din grec. nitron (salpetru)+genes
14.007 grec. azote (fara viata)

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Univers: al 7-lea element chimic ca si abundenta in masa universului.
Pamant: Liber se gaseste aproape exclusiv sub forma de N2
Component majoritar al aerului atmosferic (78.09%vol., 75,3% masic)
Sub forma de clatrati ai apei ((H2O)136(N2)9,4), in gheata.
Dizolvat in apa marilor si oceanelor
In minerale sub forma de azotati

41
salpetru, KNO3 salpetru de Chile , NaNO3
In proteine si alti compusi organici din biosfera
Este element esential pentru om; corpul uman contine aprox. 3% azot in proteine,
ADN, coenzime,

Izotopi: 14N 99,634% (stabil), si 15N 0,366% (stabil)

Proprietati fizice
gaz incolor, inodor, necombustibil (nu intretine arderea)
solubil in topitura metalelor, (ex. 4% N2 se poate dizolva in topitura de fier)
solubilitatea in apa este pe jumatate fata de cea a oxigenului.
solubilitate mare in sange, la presiune ridicata, fiind responsabil de greata
decompresiei si narcoza cu azot

se lichefieaza la -195,8oC (la p atmosferica)

H = 945,3 kJ/mol

42
 Metode de obtinere

Industrial

distilarea fractionata a aerului lichid

(separare fizica), => azot de inalta puritate

separare chimica (veche, de importanta redusa)

arderea carbon, propan, sau amoniac in aer

=> amestec de azot si gaze rare.

In laborator

Oxidarea compusi cu azot, NH3 cu CaCl(OCl) sau Br2. HNO2 este utilizat pentru a
include azotul acidului

efervescenta
43
Descompunerea termica a azidelor (in special azida de sodiu)

=> azot spectroscopic pur

Descompunerea termica a dicromatului de amoniu

(NH4)2Cr2O7 N2 + Cr2O3 + 4H2O vulcanul chimic!

Cea mai mare parte a N2 se foloseste la sinteza NH3

N2 lichid este folosit in criogenie
N2 gazos atmosfera inerta 44
 Proprietati chimice
Reactivitate scazuta in conditii normale, datorita energiei de legatura mari in N2
(reactivitatea creste rapid cu cresterea temp.)

Reactioneaza cu hidrogenul numai in anumite conditii de temperatura si presiune

(500C, 1 atm, catalizator) procedeul Haber-Bosch

Reactia cu hidrogenul in prezenta carbonului, la temp. arcului electric ( = 33%)

Reactioneaza cu metalele => nitruri (azoturi)

45
Reactioneza cu oxigenul in arc electric

Reactioneaza la temperaturi inalte cu unele combinatii chimice (CH4, CaC2, CaSi)

Reactioneaza cu sarurile metalelor (=> complecsi)

reducere metal

oxidare ligand

Reactioneaza cu borul, carbonul si siliciul, la temperaturi inalte, formand azoturi

46
 15
Fosforul [Ne] 3s23p3 ( 3-, 3+, 5+)
P
30,974 din grec. (purtator de lumina)

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Nu se gaseste liber in natura, datorita reactivitatii sale
ridicate.
Se gaseste de obicei in rocile cu fosfati anorganici, mai
ales ca fosfati de calciu (ex. apatite); 0,11% din litosfera.

apatita Hennig Brand (1669)

in cautarea pietrei filosofale

Este componenta a AND, ARN, ATP, a fosfolipidelor - care formeaza membranele

celulare, fiind un element esential pentru celulele vii.
Apare in corpul plantelor si animalelor si sub forma de compusi anorganici (in
carapace, oase).
Este prezent sub forma de compusi fosforici in ingrasamintele chimice, explozivi,
agenti neurotoxici, pesticide, pasta de dinti, detergenti.
Izotopi: 31P 100% 47
 Proprietati fizice
Solid, se prezinta sub multe forme alotrope, care se pot incadra in trei familii:
alb (galben) transparent, moale ca ceara, p.t = 44,1C, p.f. = 280C, miros neplacut,
asemanator cu al usturoiului, tetraedric, foarte reactiv trebuie pastrat sub apa;
Otravitor

rosu cubic, netoxic, inodor, dur, casant, insolubil in CS2, folosit la fabricarea
chibritelor

violet (forma de P rosu) monoclinic sau romboedric

negru ortorombic, dur, casant, insolubil in CS2, conduce curentul electric, mai reactiv
decat P rosu
cel mai stabil termodinamic
structura similara cu grafit48
Eleg NN > 3xElegN-N
Eleg PP < 1/3 Eleg P-P

49
 Fosforul. Metode de obtinere

Industrial
Incalzirea fosfatului tricalcic din fosforite si apatite, in cuptor electric, la t > 1300C, in
prezenta carbuneleui si nisipului pulverizat fin:
2Ca3(PO4)2 + 6SiO2 + 10C 6CaSiO3 + P4 + 10CO

-Rolul carbunelui: reducerea P4O10, format in reactie, la P4

-CaSiO3 este indepartat din cuptor sub forma de zgura
-Fosforul obtinut, in stare de vapori, este distilat si condenseaza in
vase cu apa, fiind obtinut astfel fosforul alb.

In laborator

Reducerea P2O5 cu carbune, la temperatura inalta

2P2O5 + 10C 10CO + P4
50
 Proprietati chimice

Reactia cu oxigenul

P4(s) + 5O2(g) P4O10(s)

- la cca 50C, P alb arde cu flacara galbuie;
-cu cat particulele de fosfor sunt mai fine, cu atat se aprinde mai repede

Cand conditiile de reactie sunt strict controlate (75% O2, 25% N2, 50C, 90 mm Hg) se
obtine amestecul hexaoxid de tetrafosfor:
P4(s) + 3O2(g) P4O6(s)

Reactia cu apa
- P alb prezinta fenomenul de chemiluminiscenta
= emiterea de radiatii luminoase in timpul unor
reactii chimice; in cazul P alb este vorba de
emiterea unei lumini verzui in prezenta oxigenului
si a vaporilor de apa, la t < 50 C, p < 1atm

A + B [AB] [Produsi] + lumina

51
(PO)2 si HPO
 Reactia cu hidrogenul
P4 + 6H2 4PH3

Reactia cu halogenii

- P alb reactioneaza energic cu halogenii la temperatura camerei

P4(s) + 6F2(g) 4PF3(g)
P4(s) + 6Cl2(g) 4PCl3(l)
P4(s) + 6Br2(g) 4PBr3(l)
P4(s) + 6I2(g) 4PI3(g)
- In curent (exces) de halogen poate avea loc si reactia:

P4 + 10X2 4PX5 X - halogen

- P alb reactioneaza cu iodul, in CS2, formand P2I4.

-Acelasi compus este obtinut si prin reactia P rosu cu iodul, la 180C
P4(s) + 4I2(g) 2P2I4(g)

52
 Reactia cu acizii
P alb reduce HNO3, H2SO4 la acid fosforic

5H2SO4 + 2P4 + 12H2O 5H2S + 8H3PO4

Reactia cu bazele
P alb reactioneaza la cald cu hidroxizii metalelor alcaline

P4 + 3KOH + 3H2O PH3 + 3KH2PO2

Reactia cu metalele
P poate forma prin reactia directa cu metalele:
fosfuri hidrolizabile, cu metalele alcaline (M3P) si alcalino-pamantoase (M3P2);
fosfuri nehidrolizabile, cu metalele tranzitionale (ex. Cu3P, Cu5P2, Cu2P, Cu3P2, CuP, CuP2)

Reactia cu sarurile
P alb precipita Pb, Cu, Ag si Au din solutiile continand ionii lor:
5CuSO4 + 1/2P4 + 8H2O 5Cu + 2H3PO4 + 5H2SO4
5AgNO3 + 1/4P4 + 4H2O 5Cu + H3PO4 + 5HNO3

In general, P rosu prezinta aceleasi reactii ca si P alb, dar mai lente 53