TRANSMITEREA SI TRANSFERUL OBLIGATIILOR

1.CESIUNEA DE CREANTA

2.CESIUNEA CONTRACTULUI

3.PRELUAREA DATORIEI

4.SUBROGATIA

TRANSFERUL OBLIGATIILOR: Novatia

1.Cesiunea de creanta-conevtie prin care un creditor(cedentul) transmite unei alte

persoane, cesionar cu tilu gratuit sau oneros o creanta contra debitorului cedent(debitor cedat)

In mecanismul cesiunii de creanta sunt implicate 3 subiecte de drept.Rol activ:

Creditorul cedent, cesionarul.

Debitorul cedat este tert fata de convetia de ceisune de creanta, cu consecinta a lipsei
consimtamantului sau, pentru inchierea acestui mecanism.Cu titlu de excpetie este necesar si
consimtamantul debitorului pentru doua ipoteze:

1.in prezenta unei clauze de inalienabilitate a creantei, cu scopul inlaturarii acestei

inalienabilitati initial stipulata( mustsus consensus, mutus disesnsus)

2.ipoteza creantei strans legate de persoana creditorului, insemnanad ca deitorului nu ii

este indiferenta persoana creditorului.Ex pt satisfacerea creantei, si creditorul potrivit naturii
creantei sale sau intelegerii partilor ar avea de efectuat anumite acte materiale sau juridice
necesare su pregatitoare pentru satisfacerea creantei sale.

Cesiunea de creanta nu este un constract de sine statator, ea prezinta doar o denumire

generica pentru ca in concret cesiunea de creanta se realizeaza prin intermediul unui contract
special(vanzare-cumparare, donatie sau schimb).

Functia esentriala sau principala a cesiunii de creanta este de transmitere a creantei din
patrimoniul cedentului in cel al cesionarului, creanta pastrandu-si natura, garantiile si
accesoriile.In functie de obievctul creantei si/sau de eventualelel relatii juridice preexistente
intre cedent si cesionar, cesiunea de creanta mai poate indeplini si functia de instrument de
plata sau de instrument de credit sau de garantie.In NCC exista doua categorii de dispozitii
legale cu privire la cesiunea de creanta, dispoziii legale impartite pe doua sectiuni:

A)art 1566-1586NCC ,,Cesiune de creanta in general

B) art 1587 ETC NCC ,,Cesiune de creanta constatat printr-un titlu nominativ la titlu
sau la purtator

Spre deosebire de vechiul cod civil, actualul cod civi; nu reglementeaza institutia
Retractului Litigios(cesiunea de creante litigioasa).In aceasta privinta, art 124/legea de
aplicare a NCC-71/2011 prevede ca pentru cesiunile de drepturi litigioase incheiate inainte de
oct 2011, vor ramane aplicabile dispozitiile vechiului cod civil. Dispoztiile din NCC(1566-
1586) au in vedere cesionarea unei creante pe o baza contractuala in conformiatate cu art
1566(2) si art. 1591 dispozitiile legale din NCC nu sunt aplicabile in urmatoarele 3 cazuri:

1.Transferurilor de creante realizate prin intermediul unei transmisiuni universale/cu

titlu universal. Ex: succesiuni universale si reorganizarea pers juriddice.

!!! A nu se confunda caracterul universal sau ciu titlu universal al modului de

transmitere a creantei cu posibilitatea cesionarii unei universalitati de creante.(conform art.
1579 NCC)

2. Trnasferurilor titlurilor de valoare;

3. Transmisiunilor unor creante prin intermediul unui legat particular;

In principiu, toate creantele sunt transmisibile sau cesibile, indiferent de obiectul lor,
daca sunt pecuniare sau de alta natura, indiferent de izvorul lor(cobtract, act juridic unilateral,
fapt licit/ilicit,indiferent daca sunt prezente sau viitoare, pure si simple sau afecatte de
modalitati).

De la aceasta regula numita si Regula Liberei Transmisibiltati a Creantelor exista 3

exceptii-CREANTE INCESIBILE/NETRANSMISIBILE:

1.creantele declarate inalienabile prin lege(contractul de intretinere si in general cele

cu un puternic caracter intuitu personae in privinta creditorului);

2. alta prestatie decat plata unei sume de bani, daca prin efectul cesiunii, obligatia ar
deveni substantial mai oneroasa pentru debitor;

Daca creanta transmisa are ac efect doar o onerozitate rezonabila, cesiunea este
posibila.

.In privinta obligatiilor pecuniare, cesionarea lor este permisa de lege sub aspectul
onerozitatii intrucat legea civila presupune ca cesionarea unei asemenea creante pecuniare are
de regula ca efect doar o onerozitate rezonabila pentru debitor.

3. creantele inalienabile conventional potrivit intelegerii dintre creditor si debitor, cu

conditia unui interes legitim(moral, patrionial).

Este posibila reintoarcerea la regula liberei transmisibilitati in situatiile prevazute de

art. 1570(1)a,b,c NCC

a.este permisa cesionarea creantei (initial inalienabile) cand debitorul consimte in mod
expres la inlaturarea inalienabilitatii.

b.in cazul bunei credinte a cesionarului si de neefectuare a opozabilitatii

inalienabilitatii(daca cesionarul nu a cunoscut pe alta cale inalienabilitatea, aceasta nefiind
stipulata in inscrisul constatator al creantei).
 c.este permisa cesionarea unei creante pecuniare chiar si in prezenta unei clauze de
inalienabilitate intrucat se considera ca o asemenea clauza nu este opozabila cesionarului,
datorita necesitatii satisfacerea nevoii de creditare.

Coform art. 1570(2) cedentul va raspunde fata de debitor si va repara integral

prejudiciul in ipoteza cesiunii creantei.

Cesiunea este de mai multe feluri:

1.cu titu oneros/cu titlu gratuit;

Cand cesiunea de creanta este cu titlu oneros,ea poate avea caracter speculativ, atunci
candd pretul cesiunii este mai mic decat valoare nominala a creantei, cu consecinta ca
cesionarul va pretinde de la debitor la scadenta valoare nominala a creantei si nu pretul
inferior al cesiunii.(ex: cedentil are nevoie de lichiditati si nu poate astepta pana la scadenta
obligatiei de plata)

2.cesiunea totala/cesiunea partiala

Cesiunea totala-regula.

Cesiunea partiala este reglemetata cu titlu de exceptie in art. 1571 NCC in functie de
obiectul situatiei cesionate. Este posbila cesionarea partiala a creantelor pecuniare.In privinta
creantelor avand ca obiect alta prestatie decat aceea de a avea o suma de bani, cesionarea
partiala este posbila sub doua conditii:

-prestatia sa fie divizibila;

-cesiune respectiva partiala sa nu agraveze substantial obligatia debitorului;

3.cesiune de creanta ut singuli/ cesiunea unei universalitati de creanta(fond de

comert)

Interesul distinctiei consta in faptul ca cesiunea unei universalitati de creanta

presupune conditii speciale de opozabilitate in conformitate cu art 1579 NCC.

4.cesiune de creante prezente sau actuale/cesiunea de creante viitoare

Cesiune de creante viitoare este regelemtata in art 1572 NCC(cesionarea unor

dividente viitoare sau a unor redevente viitoare).Pentru a fi valabila presupune identificarea
creantei viitoare cedate prin contractul de cesiune pentru ca respectiva creanta nenascuta inca
la momentul cesiunii sa fie cel putin determinabil la acest moment.

De observat ca transferul de creante viitoare opereaza de la momentul cesiunii, art

1582920 NCC si nu de l momentul viitor al nasterii acestei creante.

Conditiile cesiunii de creanta:

1.Conditii de valabilitate a cesiunii

 2.Conditii de opozabilitate fata de terti

1.Conditii de valabilitate a cesiunii

-conditiile legale geneerale pentru formarea valabila a oricarui contract conform art.
1179 NCC

-De principiu sub aspectul formei, materia cesiiunii de creanta este guvernata de
principiul consensalismului, cu exceptiile prevazute pentru ipoteza incheierii cesiunii de
creanta prin intermediul unui contract de donatie.

Cesiunea de creanta trebuie sa indeplineascai in plus si conditiile speciale de fond si de

forma necesare pentru valabilitatea contractului special prin intermediul caruia se realizeaza.

Astfel, cesionarea cu titlu gratuit a unei creante prin intermediul unui contract de
donatie implica respectarea cerintelor de forma si de fond prevazute in materia donatiilor. In
acest sens at 1567(2) NCC trimite la respectarea dispozitiilor legale din materia donatiilor.

In privinta cesiunii cu titlu oneros art 1567(#) trimite la dispozitiile legale din materia
contrcatului de vanzare cumparare (existenta unui pret serios al cesiunii cu titlu oneros).

2. Conditii de opozabilitate fata de terti

TERT- in afara de debitorul cedat mai sunt terti in acesta materie creditorii cedentului
si cesionarii succesivi si ulteriori ai aceleiasi creante(in ipoteza unei cesiuni succesive).

Pentru ca cesiunea sa isis produca efecte fata de terti, ege civila(art 1578, 1581 NCC)
prevede indeplinirea urmatoarelor formalitati de publicitate:

a.acceptaarea cesiunii de catre debitor printr-un inscris cu data certa art 1578,lit a.

b. comunicarea scrisa a cesiunii catre debitor pe suport de hartie au format electronic

art 1578, lit b.

NCC nu prevede ca aceasta comnicare scris asa fie facuta cu precadere de una din
partile cesiunii, cu consecinta ca oricare din cele doua parti poate lua initiativa comunicarii,
insa cu efecte diferite.

Cand comunicare scrisa este facuta de cedent, debitorul cedat va trebui sa se

conformeze si sa plateasca direct cesionarului.

Cand comunicarea scrisa este afcuta de cesionar, debitorul are dreptul de a ii solicita
acestui dovada scrisa a cesiunii de creanta si de a suspenda plata pana la primirea acestei
dovezi.

c.inscrierea cesunii de crfeanta in arhiva electronica a garantiilor mobiliare.

 Aceasta forma de pulicitate este obligatorie conform art 1579 NCC in cazul cesionarii
unei universalitati de creante.In plus, conform art 1583(3) NCC, in raporturile dintre
cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante, este preferat acel cesionar care si-a inscris
cu prioritate cesiunea in arhiva electronica independent de data cesiunii sau de data
comunicarii cesiunii catre debitor.Rezulta ca in acesata ipoteza exista o dubla formalitate de
publicitate fata de debitor ramane necesara comunicare scrisa, iar in raporturile dintre
cesionarii succesivi este preferat cel acre si a inscris cesiunea in arhiva electronica.

d.cererea de chemare in judeacta nu reprezinta o modalitate specifica de realizare a

opozabilitatii, ea reprezinta doar o modalitate implicita si care valoreaza comunicarea scrisa
prevazuta de art 1578(2)b NCC.

Conform art. 902 NCC notarea in CF a cesiunilor de venituri imobiliare etse

considerata tot o modalitate implicita sau alternativa de realizare a publicitatii cesiunii de
creanta.

Efectele cesiunii de creanta:

Efectele cesiunii intre parti:

Cesionarul devine creditor in locul cedentului pentru valoarea nominala a creantei

insotita de evntuale garantii si accesorii.In plus se vor produce si efectele contractului special
prin intermediul caruia s-a realizat ceisunea( vanzare cumparare,donatie, schimb).

In cazul cesiunii cu titlu oneros, este reglemenatata obligatia legala de garantie a

cedentului fata de cesionar cu privire la existenta creantei si a accesoriilor sale. (art 1585
NCC). Acesat obligatie de garantie exista asadar chiar si in lipsa unei clauze contractuale care
sa reglementeze insa daca partile urmaresc sa agraveze obligatai de garantie in mod
conventional, pot proceda la extinderea garantiei asupra solvabilitatii debitorului la momentul
cesiunii.

Pentru ipoteza cesiunii cu titlu gartuit, cedentul potrivit legii civile nu garanteaza
existenta creantei la data cesiunii in lipsa unei stipulatii conventionale contrare.

Efcetele cesiunii fata de terti

Debitorul cedat poate ignora cesiunea pana la momentul indeplinrii fata de el a

formalitatii de publictate. Creditorii cedentului din momentul indeplinirii formalitatii de
publicitate nu mai pot ,,urmari creanta in patrimoniul cedentului entru ca nu mai face parte
din gajul general al acestuia. Totusi, in functie de circumstante, creditorii cedentul pot cere si
otine revocarea cesiunii de creanta prin intermediul actiunii revocatorii sau pauliene.

Un eventula conflict intre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante se rezolva potrivit

regulii art 1583(3). Care se inscrie primul =))))))

Cesiunea de contract/Cesiunea contractului-Noutate legislativa in materia transmiterii

drepturilor si obligatiilor contractuale.
 Aceasta regelementare noua da expresie doctrinarilor moderni care pledeaza pentru
obiectivarea conceptieie asupra contractului in sensul de a fi o entitate juridica distincta de
acordul initial de vointa realizat de partie originale.Din analiza art 1315 NCC rezulta
urmatoarele caacteristici ale operatiunii de cesiune de contract.

1.Reprezinta o transmisiune inter vivos si cu titlu particular a raportului juridic

obligational avand ca izvor contractul;

2. implica o transmisiune unica atat a laturii active cat si a laturii pasive a raportului
juridic obligational.

3.Presupune consimtamantul partii care ramane cu efecte sau cu valoare diferita

4.Are ca premisa un contract in curs de executare insemnand ca prestatiile nu au fost

executate integral(sau deloc).

Similar cesiunii de creanta exista 3 subiecte implivcate:

Cedentul-partea din contract care le cedeaza pozitia dn cotractul in curs de executare;

Cesionarul-este intial tertul care se substituie cedentului in acest contract;

Cedatul-partea din contract acre isis pastreaza pozitia in respectivul contract.

Doctrina este impartita in a considera cesiunea contractului o conventie trilaterala

respectiv trilaterala in functie de rolul atribuit consimtamantului contractantului cedat.

Daca acest consimtamnt al contractantului cedamt, este apreciat ca fiind un element

constitutiv al cesiunii-conevtie trilaterala.Daca acest consimatamant al cedatului este doar o
conditie pentru declansarea efector cesiunii de contract-conventia bilaterala.

Domeniul de aplicatie al cesiunii de contract:

-orice contract aflat in curs de executare

Exceptii:

1.contractul intuitu personae;

2. natura contractului sub aspect material;

3.cazurile legale de inetrzicere ex:contractul de intretinere.

Conditiile de validitate ale ceisunii contractului:

Conditiile generale din art 1179 NCC.

Confrom art. 1316 NCC consimtanatul partilor implicate in cesiune trebuie sa imbrace
forma juridica ceruta de lege pentru validitatea contractului cedat.
 Cedatul isi poate da consimatantul anticipat sau anterior realizarii efectiv a cesiunii sau
concomintent cu cesiunea sau posterior realizarii acordului dintre cedent si cedant.

Consimtamantul anticipat

Cesiunea contractului isi va produce efectele doar din mometul in car este accdeptata
de partea cedata care si-a dat in mod anterior consimatantul. Nu etse necesara o forma
speciala de acceptare, aceeptarea poate fi si implicita.

Efectele ceisunii de contract:

3 reguli supletive aplicabile in lipsa unor prevederi contractuale exprese:

1.Liberarea cedentului de efectele contractului cesionat(art 13-18 NCC), insa partile

pot stipula contrariul cu consecinta ca cedentul poate fi urmarit pentru ipotezele in care
cesionarul nu isi va executa obligatiile.

2.Regula garanatarii de catre cedent, chiar daca a fost liberat de garantarea pentru
executare sau validitatea contractului (art. 1320 NCC)-fideiusor

3.Cocontractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile care rezulta din
contract, cu exceptia Viciilor de consimtamant.

Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei:-mijloc de transmitere

conventioanala sau legala a deptului de creanta cu toate garantiile si accesoriile catre un tert
care a platit creditorului initial in locul debitorului, cu consecinta inlocuirii sau subrogarii in
drepturi a creditorului cu tertul platitor.In lipsa subrogatiei, tertul platitor ar avea o actiune
diferita in recurs impotriva debitorului, recurs ce ar putea fi funadmentat diferit in functie de
temeiul juridic in baza caruia tertul a afectuat plata. (contract de mandat, gestiune de
afacere,imobatire fara justa cauza).

Tertul creditor ar avea conditia unui simplu creditor cirografar al debitorului intrand in
concurs cu ceilalti creditori ai debitorului.

Importanta subrogatiei este pentru ca se evita acel recurs al tertului creditor care
debitor si tertul paltitor subrogandu-se in drepturile creditorului initial va beneficia si de toate
garantiile si accdesoriile creantei.

Subrogatia persoanala indeplineste 2 functii:

1. Functia de plata a unei subrogatii;

2. Functia de transmitere a creantei catre tertul platitor.

Subrogatia conventionala este de 2 feluri:

-Consimtita de debitori/sau creditori

Subrogatia consimtita de creditori: operatiunea prin care creditorul subrogant subroga in

drepturile sale si impotriva debitorului pe cel care i-a facut plata in locul debitorului.
Presupune 5 conditii:
1.Subrogatia trebuie sa fie expresa.Poate fi si verbala;

2.Subrogatia e un contract consensual.

Pentru a fi opozabila tertilor-consemnarea subrogatiei printrun inscris;

3.Transmisiunea dreptului de creanta catre tert se produce concomitent cu

plata.Neindeplinirea acestei conditii conduce la o cesiune de creanta si nu o subrogatie
persoanala.

4.Inscrisul probator al sunrogatiei-data certa

5.CONDITIE NEGATIVA:Participarea si consimtamantul debitorului nu sunt necesare.

Subrogatia consimtita de debitor.

Confrom art. 1595 NCC este operatiunea covetionala prin care debitorului subroga in
drepturile creditorului sau pe cel care l-a imprumutat in scopul efectuarii platii.Presupune 4
conditii:

1.Redactarea in forma scrisa, sub semnatura privata si cu data certa a contractului de

imprumut dintre debitori si tert, precum si a chitantei de plaat a datoriei;

2. In contractul de imprumut trebuie precizat expres ca suma imprumutata are drept

destinatie efectuarea unei plati;

3. In chitanta trebuie sa se precizezeecpres ca datoria platta de debitor a avut loc cu

suma imprumutata.

4.Nu este necesar consimtamantul creditorului.Daca creditorul s ar opune, debitorul l-

ar putea pune in intarziere.

Subrogatia legala

Art. 1596 NCC reglementeaza cazurile in care subrogatia opereaza de plin drept afara
a fi necesar consimtamantului platit, respectiv consimatamantul debitorului.

Art. 2210 din materia asigurarilor, art.1901 contractul pe societate.

Efectele subrogatiei sunt comune atat subrogatiei legale cat si subrogatiei personale.

1.Tertul platitor dobandeste toate drepturile, granatiile si actiunile creditorului platt in

raporturile cu debitorul.

Subrogatia nu presupune modificari in privinta debitorului.Debitorul va putea opune

noului creditor aceleasi mijloace de aparare afta de creditorul initial. Ex:
prescriptia,rezolutiunea, clauzele de exonerare de raspundere.

In toate cazurile subrogatia opereaza numai si numai in masura si in limitele platii

efectuate de tertul platitor.
 Art. 1598 NCC reglementeaza efectele unei subrogatii partiale cu consecinta divizarii
creantei intre creditorul initial si tertul platitor partial.

PRELUAREA DATORIEI

Mecanism juridic nou reglementat in Codul Civil. In vechiul cod se discuta notiunea
de cesiune de datorie, dar care nu era expres reglementata in legislatie si era posibil de realizat
in mod imperfect si indirect prin intermediul novatiei cu schimbare de debitor.

!!!Prin novatie datoria veche se stingea impreuna cu toate garantiile si accesoriile si se

nastea o noua datorie.

In NCC art 1599-1608.

Preluarea datoriei-operatiunea juridica prin care o obligatie se transimte din

patrimoniul debitorului in patrimoniul altei persoane in baza acordului de vointa dintre
debitorul initial si noul debitor cu consimtamantul debitorului sau in baza acordului de vointa
dintre creditor si noul debitor.

Exista preluare initiata de debitor si preluare initiata de creditor.

Conditiile de validitate pentru preluarea datoriei:

1.Orice obligati civila poate constitui obiect al preluarii, insa cel mai des sunt preluate
obligatiile pecuniare.

In cazul datoriei preluate de debitor, esential este acordul dintre creditor si tert(noul
debitor).Consimtamantul vechiului debitor nu este necesar si nici nu trebuie sa fie notificat.

I privinta preluarii initiate de debitor, este necesar si consimatantul debitorului.

Consimantul debitorului poate sa se dea anterior sau ulterior acordului dintre creditor si moul
debitor.

In doctrina, in majoriatate, se spune ca preluarea de datorie este un contract bilateral,

consimtantul creditorului avand importanta doar in privinta efectivitatii preluarii de datorie.

Efectele preluarii de datorie sunt comune celor doua forme de preluare de datorie,
principalul efect fiind ca vechiul debitor va fi eliberat daca nu s-a stipulat altfel. Art 1601
NCC reglementeaza ipoteza insolvabilitatii noului debitor precum si observarea art. 1604
NCC reglementand ineficacitatea preluarii de datorie.

TRANSFORMAREA OBLIGATIILOR: NOVATIA

Conform NCC 1609-1616 novatia reprezinta singura modalitate de transformare a

obligatiilor si reprezinta o convetie prin care partile unui raport juridic obligational urmaresc
stingerea unei obligatii vechi, concomitent cu inlocuirea acesteia cu o obligatie noua.

Novatia este obiectiva sau subiectiva.

 Novatia obiectiva-prin schimbarea obiectului sau cauzei actului juridic, subiectele
ramanand aceeasi.,, prin schimbarea datoriilor.

Novatia prin schimbarea obiectelor:prestatia de a da o suma de bani este inlocuita cu

cea de a da un bun determinat.Poate fi confundata cu darea in plata.

!!!In cazul novatiei intelegerea partilor de inlocuire a prestatiei intervine inainte de

scadenta.

Novatia subiectiva are loc prin schimbarea debitorului.creditorului initial cu o terta

persoana. Novatia prin schimbare de debitor nu se confunda cu cesiunea de creanta sau cu
subrogatia in drepturile creditorului prin plata deoarece in cazul novatiei asistam la incetarea
si la transformarea vechiului raport juridic obligational intr-unul nou, pe cand in cazul cesiunii
de creanta si a subrogatiei personale schimbarea creditorului are loc in cadrul aceluiasi
raport juridic obligational.

Conditiile pentru valailitatea novatiei:

1179 NCC obiect, subiect,cauza , consimtant

Novatia presupune indeplinirea a 4 conditii speciale:

1.Existenta unei obligatii valabile care e va stinge prin novatie;

In caz de nevalabilitate a obligatiei initiale sau a obligatiei vechi, se face distinctie

intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa.

Doar o obligatie nula relativ se poate nova, deorece se poate CONFIRMA.

De asemenea si prin novatie o obligatie naturala se poate transforma intr- obligatie

perfecta.

2.Nasterea unei obligatii noi, valabile;

Daca obligatia noua nu etse valabila, obligatia veche va subzista, chiar in pofida
conevtiei partilor.

Daca obligatia noua face obiectul unei rezolutiuni novatia nu are loc datorita efectului
retroactiv al obligatiei noi rezolvite.

3.Obligatia noua trebuie sa contina un element nou care sa fie esential pentru existenta
raportului juridic obligational nou;

Poate exista novatie cand dintr-una pura si simpla ajunge la una afecatta de TERMEN.

Cand ii modifica accesoriile sauu garantiile NU E NOVATIE.Nici cand schimba

modalitatea de plata(valuta).

4. Intentia partilor de a nova,,animus novandi art. 1610NCC;

 Intentia de a nova nu se prezuma, trebuie exprimata EXPRES.

Efectele novatiei:

1.Efectul extinctiv al novatiei-stinerea unei obligatii vechi impreuna cu toate agrantiile,

accesoriile si actiunile.

In privinta ipotecilor care insotesc creanta initiala, art. 1611 NCC.

Ipotecile garantand creanta initiala nu vor insoti noua creanta.regula

In cazul novatiei prin schimbare de debitor, ipotecile vor subzista daca debitorul initial a
consimtit in acest sens.

2.Efectul creator al novatiei, in sensul nasterii sau aparitiei unei noi obligatii.

Cele doua efecte ale ovatiei sunt indivizile si se conditioneaza reciproc.

!!!Noua obligatie va fi mereu contractuala indifrenet de izvorul vechii obligatii. Noua

obligatie va fi supusa unui termen de prescriptie potrivit naturii sale.