Daoismul este definitoriu pentru spiritul Chinei.

Se poate spune despre chinez ca este daoist in viata de zi

cu zi,budhist,atunci cand merge sa se roage la templu si confucianist in relatiile cu ceilalti
conceptul care reprezinta baza acestui curent filozofico-religios,este-asa cum ne spune si intemeietorul
sau,Lao Zi,in lucrarea fundamentala Dao DE jing-imposibil de vorbit.
Daoismul ii invata pe oameni sa fie in armonie cu natura,cu universul,sa urmeze legile firesti,sa nu le
supuna si nici sa le modeleze.Telul ultim este atingerea nemuririi.Din punct de vedere filozofic este
urmarea Caii,contopirea cu Dao.Dao este pretutindeni,in cer si pe pamant,in soare si in ocean,in aur si in
excremente,in viata si moarte,in existenta si non existenta.El este infinit si atotcuprinzator,este creatie si
distrugere.Numai cei care-l afla si se contopesc cu el patrund esenta lucrurilor si devin nemuritori.Modelul
inteleptului daoist este descris de clasici,atat de Lao ZI cat si de ZUANG ZI.,este omul care cunoaste totul
dar este lipsit de cunostinte,care iubeste totul dar este lipsit de cunostinte,care iubeste totul dar este lipsit
de atasament,pentru ca el percepe lumea in alt mod.
Daoismul nu este o filozofie inchisa intre filele unei carti.El este prezent pentru chinez in tot si in
toate,este un mod de viata,un mod de a privi lumea si de a-ti trai viata.Cele doua categorii fundamentale
ale sale:yin si yangul sant esenta oricarui lucru.Tot ce reprezinta cultura chineza este impregnat de
daoism:pictura,literatura,caligrafia,medicina traditionala si practicile de sanatate,artele
martiale,gastronomia.Lista este imensa.Nimic nu ramane alaturi.Numai celui care poate sa-si insuseasca
aceasta perspectiva ii este posibil sa patrunda in lumea chineza.
Este greu sa faci pe cineva sa inteleaga daoismul doar vorbindu-i despre el.Intelegerea nu este
exterioara ci vine din adancul fiintei fiecaruia.

Jainismul

Mayaii

Mesopotamienii

Primele credine

Romanii

Sciii

Sikhismul

intoismul

Daoismul
Daoismul (sau taoismul) este a doua mare religie din China, dup confucianism,
ntemeiat n secolul al VI-lea .Cr. de ctre un filosof pe nume Lao Zi, care
nseamn btrnul maestru sau btrnul nelept. Dao (sau tao n chinez)
nseamn cale, drum. Geografic vorbind, doismul este popular n China i n
alte ri ce au minoriti chinezeti precum Taiwan, Malaezia i Singapore.
Lao Zi, ntemeietorul religiei, este un personaj semi-legendar, nefiind sigur
existena sa. Totui, conform tradiiei chineze, acesta a trit n secolul al VII-lea
.Cr. Se crede c el a fost bibliotecar la curtea mpratului chinez, dar, dezgustat
fiind de lume, se hotrte s se retrag spre miticul Nord. Solicitat s-i defineasc
concepiile la trecerea frontierei spre Nord, Lao Zi va scrie o oper n duo pri ce
conine 5000 de cuvinte, esena nvturii sale despre Dao (cale) i De
(virtute).
Textele sacre
Principalele izvoare ale lumii daoiste sunt:
Cartea Cii i a Virtuii (Dao De Jing) atribuit fondatorului Lao Zi;
Cartea Zhuang-Zi numit astfel dup numele autorului;
Coul Dao cuprinde, n esen, canonul daoist, fiind compus din
aproximativ 4300 de volume scrise n timp de peste 1500 de ani.
Dao De Jing, scris n jurul secolului IV .Cr. este considerat a fi cea mai
Important i influent scriere daoist.
n orice caz, daoismul nu este o religie ce are nevoie de ntreaga scriptur ca o
surs primar de adevr. Daoitii nu consult de obicei cele mai importante surse
(menionate mai sus), ci folosesc texte ce au fost date din generaie n generaie, de
la nvtor la nvtor la elev. n unele coli totui, cum ar fi Shangqing, exist
tradiia studierii textelor sacre, recitarea anumitor texte fiind considerat ndeajuns
pentru ca individul s obin imortalitatea.
Divinitile i mitologia daoist
Mitologia daoist este una foarte bogat, plin de mituri i legende ncrcate de
simboluri, cele mai suggestive fiind:
Legenda mpratului Galben care, plecat n cutarea nemuririi, ajunge n
Insulele Fericiilor, unde triesc nemuritorii, care pot cltori prin aer i
se pot culca n vid ca ntr-un pat;
Mama Znelor aceasta druiete piersici ce cresc o dat la 3000 de ani,
ele fiind simbol al nemuririi;
legendele relateaz despre cltorii iniiatice, n care sunt amintite intrri n
muni enigmatici sau ascensiuni pe piscurile celor cinci muni sacri,
considerai a fi locul unde triesc nemuritorii ce se hrnesc cu planta
vieii.
Daosimul este o religie politeist, avnd deitile sale determinate de sistemul
Imperial Chinez (ca i rang). Muli zei u multe zeie sunt considerai a fi fost
oameni cu ceva timp n urm. Deitile venerate difer de la o regiune geografic la
alta i de la o perioad istoric la alta. Totui, cele mai importante zeiti rmn:
mpratul de Jad reprezint Tatl Ceresc;
Regina Mam soia mpratului de Jad mpreun cu care formeaz
cuplul divin.
Pe lng aceste zeiti principale, panteonul daoist numr i zei ai Apelor, zei
ai
Vnturilor, ale Fluviilor, ale Munilor i ai Soarelui. n unele coli daoiste, Hong-
jun lao-zu este primul zeu, fiind totodat strmoul i nvtorul tuturor deitilor.
Chiar dac apar n scrierile lui Zhuang-Zi, un numr destul de mare de nemuritori
sau alte figuri nfurate n mister, ele nu au devenit obiectul unui cult.
Doctrina daoist
Daoismul nu a fost niciodat o religie unificat i tot timpul s-a bazat pe multe
nvturi diferite. Din acest motiv anumite ramuri ale daoismului pot avea
concepte foarte diferite, ns, exist anumite principii acceptate de toate coli ce
aparin acestei religii.
Principalele scopuri ale unui daoist sunt:
 curenia (purificarea) accentul se pune n special pe eliberarea de rutatea
egoismului;
pierderea sinelui prin unirea cu Dao;
obinerea nemuririi prin integrarea n Dao i deprtarea de tot ce nseamn
lume material.
Omul trebuie s renune, n opinia lui Lao Zi, la orgolii, la strngerea de
bogii,
la agresiuni i trebuie s se retrag n meditaie pentru a-l putea cunoate pe Dao i
pentru a se putea identifica cu acesta.
Morala susinut de concepia lui Lao Zi se bazeaz pe dragoste: Inima
neleptului nu este niciodat a lui. Cu cei buni este bun, iar cu cei ri, de asemenea
este bun.
Cele trei comori sunt virtui de baz n daoism:
dragostea (compasiunea) s iubeti lumea aa cum te iubeti pe tine nsui;
moderaia (simplitatea) simplitatea i eficiena dorinelor;
umilina (modestia) expresia folosit n acest sens este bugan wei tian xia
xian ce nseamn literal tradus: s nu ncerci s fi primul din lume. Este
conectat i cu frica de moarte, cauzat i de lipsa dragostei fa de via.